17.8.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 208/94 |
RECOMANDAREA (UE) 2018/1149 A COMISIEI
din 10 august 2018
privind orientările neobligatorii pentru identificarea zonelor de conflict, a zonelor cu risc ridicat și a altor riscuri aferente lanțului de aprovizionare în temeiul Regulamentului (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
(1) |
Resursele minerale naturale prezintă un potențial important pentru dezvoltare, însă în zonele de conflict sau în zonele cu risc ridicat pot constitui cauza unor dispute atunci când veniturile obținute de pe urma acestora alimentează declanșarea sau continuarea unor conflicte violente, subminând acțiunile în direcția dezvoltării, a bunei guvernanțe și a statului de drept. În astfel de zone, ruperea legăturii dintre conflict și exploatarea ilegală a mineralelor este un element esențial pentru garantarea păcii, a dezvoltării și a stabilității. |
(2) |
Pentru a răspunde la aceste preocupări, în Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului (1) se stabilesc obligații privind diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare pentru importatorii din cadrul Uniunii de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat; regulamentul sus-menționat (denumit în continuare „regulamentul”) se va aplica de la 1 ianuarie 2021. |
(3) |
În sensul regulamentului, zonele de conflict și zonele cu risc ridicat sunt definite ca zone de pe teritoriul unui stat cu conflicte armate sau zone vulnerabile în urma unor conflicte și zone care se confruntă cu o guvernanță și o securitate deficitară sau cu lipsa acestora, precum statele în disoluție, precum și cu încălcări răspândite și sistematice ale dreptului internațional, inclusiv cu abuzuri cu privire la drepturile omului. |
(4) |
La articolul 14 alineatul (1) din regulament se prevede că, pentru a oferi claritate, certitudine și consecvență practicilor operatorilor economici, în special IMM-urilor, Comisia, în colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă și OCDE, pregătește orientări neobligatorii pentru operatorii economici, în care prezintă modalitatea optimă de aplicare a criteriilor utilizate pentru a identifica zonele de conflict și zonele cu risc ridicat (denumite în continuare „orientările”). |
(5) |
La articolul menționat se prevede că aceste orientări trebuie să se bazeze pe definiția zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat, astfel cum este stabilită în regulament și să ia în considerare Orientările OCDE privind diligența necesară în acest domeniu, inclusiv alte riscuri aferente lanțului de aprovizionare care sunt identificate prin semnale de alertă (red flags), astfel cum sunt definite în suplimentele relevante care însoțesc orientările menționate. |
(6) |
Pentru a fi eficace, prezentele orientări ar trebui să stabilească conceptul general de diligență necesară în lanțurile de aprovizionare cu minerale și metale asociate zonelor de conflict și zonelor cu risc ridicat, precum și etapele pe care ar trebui să le parcurgă întreprinderile pentru a identifica și a aborda riscurile în acest sens referitoare la aprovizionarea cu staniu, tantal, tungsten și aur. |
(7) |
Trebuie reamintit faptul că cerințele impuse de regulament importatorilor din Uniune nu se referă doar la metalele și mineralele provenite din zone de conflict și din zone cu risc ridicat, ci și la riscurile asociate din cadrul lanțului de aprovizionare din amonte referitoare, de exemplu, la comercializare, la manipulare și la export. |
(8) |
Aceste orientări ar trebui, de asemenea, să explice principiile-cheie de identificare a zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat în scopul specific de punere în aplicare a regulamentului, însă definiția și explicațiile referitoare la aceste zone nu aduc atingere poziției Uniunii cu privire la ceea ce poate constitui o zonă de conflict și o zonă cu risc ridicat în afara contextului regulamentului respectiv. |
(9) |
Trimiterile la informații relevante cu sursă deschisă care pot fi utilizate de operatorii economici pentru a identifica zonele de conflict și zonele cu risc ridicat ar trebui să constituie o parte centrală a prezentelor orientări; totodată, trebuie reamintit faptul că sursele relevante se actualizează cu periodicitate diferită și ar trebui să fie completate cu alte surse, după caz. |
(10) |
Alte riscuri aferente lanțului de aprovizionare care declanșează semnale de alertă și care sunt abordate în prezentele orientări ar trebui să se refere la amplasare, furnizori și circumstanțe neobișnuite ale operațiunilor comerciale și ar trebui să se bazeze pe activitatea OCDE din acest domeniu. |
(11) |
Articolul 14 alineatul (2) din regulament prevede că Comisia trebuie să recurgă la expertiză externă pentru a obține informațiile necesare cu scopul de a stabili o listă indicativă, neexhaustivă și actualizată în mod periodic a zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat. Această listă urmează să fie întocmită pe baza analizei efectuate de către experți externi asupra prezentelor orientări și a altor informații existente provenite, inter alia, din mediul academic și din sistemele de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare. |
(12) |
Aceste orientări sunt neobligatorii, iar importatorii din Uniune au în continuare responsabilitatea de a-și respecta obligațiile privind diligența necesară, care le revin în temeiul regulamentului; în același timp, serviciile Comisiei se asigură că aceste orientări rămân relevante în timp, |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
(1) |
Importatorii din Uniune cu obligații în temeiul Regulamentului (UE) 2017/821 ar trebui să urmeze orientările neobligatorii prevăzute în anexa la prezenta recomandare. Respectarea prezentelor orientări îi va ajuta să identifice în mod adecvat zonele de conflict, zonele cu risc ridicat și semnalele de alertă, astfel încât să poată îndeplini în mod corespunzător cerințele regulamentului menționat atunci când acestea devin aplicabile, de la 1 ianuarie 2021. Orientările pot fi urmate și de alte entități care aplică diligența necesară în cadrul lanțului lor de aprovizionare cu minerale. |
(2) |
Prezenta recomandare se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
Adoptată la Bruxelles, 10 august 2018.
Pentru Comisie
Cecilia MALMSTRÖM
Membru al Comisiei
(1) Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat (JO L 130, 19.5.2017, p. 1).
ANEXĂ
1. OBIECTIVUL PREZENTELOR ORIENTĂRI
Regulamentul (UE) 2017/821 (denumit în continuare „regulamentul”) a intrat în vigoare la 8 iunie 2017 și se aplică importatorilor din Uniune (1) (care includ dar nu se limitează la topitorii și rafinării) începând cu 1 ianuarie 2021. Astfel cum se prevede la primul său articol, regulamentul este conceput cu scopul de a asigura transparență și siguranță în ceea ce privește practicile de aprovizionare ale importatorilor din Uniune care se aprovizionează din zone de conflict și din zone cu risc ridicat.
În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din regulament, Comisia Europeană este însărcinată cu pregătirea de orientări neobligatorii sub forma unui manual pentru operatorii economici, în care explică modalitatea optimă de aplicare a criteriilor de identificare a zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat. Acest articol prevede, de asemenea, că orientările trebuie să ia în considerare Orientările OCDE privind diligența necesară (2) în acest domeniu, inclusiv alte riscuri aferente lanțului de aprovizionare care sunt identificate prin așa numitele semnale de alertă, astfel cum sunt definite în suplimentele relevante care însoțesc orientările menționate.
În aceste orientări,
— |
SECȚIUNEA 2 prezintă conceptul general de diligență necesară în cadrul lanțurilor de aprovizionare cu minerale provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat precum și măsurile pe care întreprinderile ar trebui să le adopte pentru a identifica și a aborda riscurile asociate aprovizionării cu staniu, tantal, tungsten și aur. |
— |
SECȚIUNEA 3 explică principalele elemente ale definiției zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat în sensul regulamentului. |
— |
SECȚIUNEA 4 enumeră informațiile din surse deschise pentru a ajuta întreprinderile să identifice zonele de conflict și zonele cu risc ridicat. |
— |
SECȚIUNEA 5 oferă informații cu privire la alți indicatori de riscuri potențiale (sau semnale de alertă) din cadrul lanțului de aprovizionare cu minerale aferente amplasării, furnizorilor și circumstanțelor neobișnuite ale operațiilor comerciale. |
Prezentele orientări sunt destinate să ajute importatorii din UE să realizeze diligența necesară în cadrul lanțului lor de aprovizionare. Ele nu aduc atingere Regulamentului (UE) 2017/821 și nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.
În plus, ar trebui remarcat faptul că, în temeiul articolului 14 alineatul (2) din regulament, Comisia Europeană va recurge (ulterior) la expertiză externă care va furniza o listă indicativă, neexhaustivă și actualizată în mod periodic a zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat. Lista se va baza pe analiza de către experți externi a prezentelor orientări și pe informațiile existente provenind, între altele, de la guverne, organizații internaționale, cadre universitare și sisteme de diligență necesară din cadrul lanțului de aprovizionare.
2. DILIGENȚA NECESARĂ ÎN CADRUL LANȚULUI DE APROVIZIONARE CU MINERALE – CONCEPT GENERAL ȘI ETAPE
2.1. Conceptul de diligență necesară bazată pe risc
În zonele de conflict și în zonele cu risc ridicat, întreprinderile implicate în exploatarea minieră, prelucrarea și comerțul cu minerale au potențialul de a genera venituri, creștere economică și prosperitate, de a asigura subzistența și de a stimula dezvoltarea locală. În astfel de situații, întreprinderile ar putea fi, de asemenea, în pericol de a contribui sau de a fi asociate unor efecte adverse semnificative asociate activităților lor sau deciziilor lor de aprovizionare, inclusiv unor conflicte armate și unor abuzuri grave ale drepturilor omului. În acest context, asigurarea faptului că întreprinderile nu contribuie intenționat sau neintenționat sau nu devin (sau continuă să fie) asociate cu aceste efecte adverse, ele ar trebui să exercite diligența necesară bazată pe riscuri ca parte integrantă dintr-un proces în curs, proactiv și reactiv integrat în mod solid în sistemul lor de management.
În general, diligența necesară bazată pe riscuri se referă la etapele pe care întreprinderile ar trebui să le parcurgă pentru a identifica și aborda riscurile reale sau potențiale din lanțul lor de aprovizionare cu minerale în vederea prevenirii sau atenuării oricărei contribuții la efectele adverse legate de extracția, producția, comerțul, prelucrarea, manipularea și exportul de minerale asociate cu zonele de conflict și zonele cu risc ridicat. Riscurile sunt definite în legătură cu efectele potențial adverse ale operațiunilor unei anumite întreprinderi, care rezultă din activitățile proprii ale întreprinderii sau care pot fi legate direct de operațiuni, produse sau servicii prin relațiile sale de afaceri cu părți terțe, inclusiv cu furnizori și cu alte entități din lanțul de aprovizionare. Efectele adverse pot include vătămarea persoanelor (și anume, efecte externe), prejudicierea reputației sau răspunderea juridică pentru societate (și anume, efecte interne), sau ambele.
Întreprinderile se pot confrunta cu riscuri în lanțurile lor de aprovizionare cu minerale deoarece circumstanțele de extracție a mineralelor, producția, comerțul, manipularea sau exportul prin însăși natura lor implică un risc mai ridicat de efecte adverse semnificative cum ar fi finanțarea conflictelor sau alimentarea, facilitarea sau agravarea condițiilor de conflict, astfel cum se subliniază în anexa II la Orientările OCDE privind diligența necesară și suplimentele sale.
Din cauza acestor riscuri, întreprinderile ar trebui să depună eforturi de bună credință pentru a identifica și evalua riscurile legate de amplasare, de furnizor sau de circumstanțe și să instaureze măsuri de diligență necesară adaptate cerințelor specifice ale unor astfel de riscuri. Diligența necesară poate, de asemenea, ajuta întreprinderile să se asigure că respectă dreptul internațional și sunt conforme cu legile naționale, inclusiv cu cele care reglementează comerțul ilicit cu resurse minerale precum și cu sancțiunile ONU și deciziile UE bazate pe Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul UE) și pe Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), îndeosebi, cu măsurile restrictive în temeiul articolului 215 din TFUE.
Obiectivul general al regulamentului, care se bazează pe principiile prezentate în Orientările OCDE, este de a permite dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare cu minerale sigure, transparente și verificabile și de a asigura, facilita și promova importul responsabil în UE de minerale și metale provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat, fără a contribui la conflicte armate și abuzuri privind drepturile omului, contribuind prin aceasta la dezvoltarea economică și la subzistența comunităților locale.
2.2. Diligența necesară – cadrul în cinci etape
Diligența necesară bazată pe risc, astfel cum este recomandată de Orientările OCDE privind diligența necesară, este structurată pe următoarele cinci etape, toate acestea fiind consacrate în regulament.
Întreprinderile din lanțul de aprovizionare ar trebui:
— |
Să instituie un sistem de management puternic și să adopte și să comunice în mod clar furnizorilor și publicului politica lor privind mineralele și metalele care ar putea proveni din zone afectate de conflict și zone cu risc ridicat. Acest lucru include identificarea circumstanțelor faptice implicate în extracția, transportul, manipularea, comerțul, prelucrarea, topirea, rafinarea și alierea, fabricarea sau vânzarea de produse care conțin minerale provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat. (articolul 4 din regulament) |
— |
Să identifice și să evalueze orice riscuri reale sau potențiale în lanțul de aprovizionare (3). [articolul 5 alineatul (1) litera (a) din regulament] |
— |
Să conceapă și să pună în aplicare o strategie pentru a răspunde riscurilor identificate cu scopul de a le preveni sau atenua prin adoptarea și punerea în aplicare a unui plan de gestionare a riscurilor. Acest lucru poate duce la decizia de a continua schimburile comerciale pe tot parcursul eforturilor de atenuare a riscurilor, de a suspenda temporar schimburile comerciale în timp ce se continuă desfășurarea eforturilor de atenuare a riscurilor sau de a renunța la un furnizor după încercări eșuate de atenuare a riscurilor sau dacă furnizorul comite abuzuri grave împotriva drepturilor omului (de exemplu, formele cele mai grave de muncă a copiilor, de muncă forțată și tortură) sau dacă acesta oferă sprijin direct sau indirect unor grupuri armate nestatale. [articolul 5 alineatul (1) litera (b) din regulament] |
— |
Să realizeze sau să obțină un audit din partea unei părți terțe independente al activităților, proceselor și sistemelor întreprinderii utilizate pentru a pune în aplicare diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare în anumite puncte identificate din acesta, în special în ceea ce privește practicile de diligență necesară ale topitoriilor și rafinăriilor. (articolul 6 din regulament) |
— |
Să raporteze public cu privire la politicile și practicile de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare pentru a genera încredere publică în măsurile luate de întreprinderi. (articolul 7 din regulament) |
3. ÎNȚELEGEREA DEFINIȚIEI ZONELOR DE CONFLICT ȘI A ZONELOR CU RISC RIDICAT
Definiția zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat aplicată în regulament este în conformitate cu Orientările OCDE privind diligența necesară referitor la ceea ce caracterizează astfel de zone și nu aduce atingere poziției UE cu privire la ceea ce ar putea constitui zone de conflict și zone cu risc ridicat în afara contextului regulamentului. Ea este oferită doar în scopul diligenței necesare în cadrul lanțului de aprovizionare cu privire la metalele și mineralele din domeniul de aplicare al regulamentului și este concepută pentru a fi practică, detaliată și ușor de înțeles de către întreprinderi.
Definiția zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat prevăzută în regulament [articolul 2 litera (f)]:
„Zone de pe teritoriul unui stat cu conflicte armate sau zone vulnerabile în urma unor conflicte și zone care se confruntă cu o guvernanță și o securitate deficitară sau cu lipsa acestora, precum statele în disoluție, precum și cu încălcări răspândite și sistematice ale dreptului internațional, inclusiv cu abuzuri cu privire la drepturile omului.”
Această definiție urmează unei serii de principii fundamentale prevăzute în dreptul internațional, inclusiv „stare de conflict armat”, „vulnerabile în urma unor conflicte” și „state în disoluție”. Aceste principii sunt ilustrate în continuare și explicate în cele de mai jos pentru a facilita înțelegerea lor practică în calitate de părți ale gestionării responsabile a lanțului de aprovizionare de către întreprinderi.
Mai mult, aceste principii fundamentale ar trebui să permită corelarea cu ușurință cu informațiile din surse deschise privind situația de pe teren în zonele de conflict și zonele cu risc ridicat, și să sprijine întreprinderile printr-o identificare mai largă a riscurilor din cadrul lanțului lor de aprovizionare și a impactului potențial al operațiunilor lor (cf. secțiunea 4).
Ar trebui reamintit faptul că diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare preconizată în regulament – la fel ca și în Orientările OCDE privind diligența necesară – este legată de identificarea și evaluarea riscurilor de impacturi negative ale anumitor operațiuni comerciale și relații legate de metalele și mineralele originare din sau fiind transportate prin zone de conflict sau zone cu risc ridicat (care pot fi subnaționale). Informațiile legate de țară pot furniza informații contextuale pentru a identifica nivelul general de diligență necesară.
Elementul esențial al definiției |
Explicație |
Starea de conflict armat |
Prezența unui conflict armat, utilizarea pe scară largă a violenței sau alte riscuri de vătămare a persoanelor, astfel cum sunt descrise în cadrul dreptului umanitar internațional, care reglementează desfășurarea conflictelor armate de către combatanți. Conflictul armat poate lua o varietate de forme, precum un conflict cu caracter internațional sau neinternațional, care poate implica două sau mai multe state, sau poate consta din războaie de eliberare, sau din insurgențe, războaie civile, etc. Orientări specifice privind „starea de conflict armat” sunt oferite în Convențiile de la Geneva din 1949 și includ toate cazurile de război declarat sau de orice alt conflict armat care pot interveni între două sau mai multe părți, chiar dacă starea de război nu este recunoscută de către una dintre ele; toate cazurile de ocupație parțială sau totală a teritoriului unei părți, chiar dacă respectiva ocupație nu întâmpină nicio rezistență armată. În temeiul Protocolului II (1977) adițional la Convențiile de la Geneva din 1949, ele nu se aplică situațiilor de tulburăriși tensiuni interne, cum ar fi revoltele, actele de violență izolate și sporadice și alte acte de natură similară. |
Zone vulnerabile în urma unor conflicte Zone care se confruntă cu o guvernanță și o securitate deficitară sau cu lipsa acestora, precum statele în disoluție, precum și cu încălcări răspândite și sistematice ale dreptului internațional, inclusiv cu abuzuri cu privire la drepturile omului. |
Zonele vulnerabile în urma unor conflicte sunt zonele în care ostilitățile efective încetează și care se află într-o stare de fragilitate, ceea ce înseamnă că regiunea sau statul are o capacitate slabă de a îndeplini funcții de guvernare fundamentale și nu dispune de capacitatea de a dezvolta relații constructive reciproce în cadrul societății ca urmare a stării conflictuale anterioare. Astfel de zone sunt mai vulnerabile la șocurile interne sau externe precum crizele economice sau catastrofele naturale. În astfel de cazuri, la fel ca în cazurile vizate de paragraful următor din definiție (și anume, zone care se confruntă cu o guvernare și o securitate slabe sau inexistente), operatorii economici trebuie să verifice că există fie slăbiciune instituțională fie lipsă de guvernare precum și încălcări pe scară largă și sistematice ale dreptului internațional și abuzuri împotriva drepturilor omului pentru a determina că zona este o zonă de conflict și o zonă cu risc ridicat. Astfel, condiția încălcării dreptului internațional este una cumulativă cu condițiile de zone vulnerabile în urma unor conflicte și zone care se confruntă cu o guvernare și o siguranță deficitară sau inexistentă. În privința celor din urmă, absența unei proceduri formale de acordare a licențelor pentru minerit ar constitui, de exemplu, o dovadă de lipsă de guvernare. |
Statele în disoluție |
Un „stat în disoluție” este o ilustrație a unei situații de slăbiciune instituțională extremă. Un stat în disoluție implică o implozie a structurilor de putere și autoritate, o prăbușire a legii și a ordinii și absența de instituții capabile să reprezinte statul. |
4. INFORMAȚIILE DIN SURSE DESCHISE PENTRU IDENTIFICAREA ZONELOR DE CONFLICT ȘI A ZONELOR CU RISC RIDICAT
Această secțiune include o listă indicativă, neexhaustivă a informațiilor din surse deschise relevante care să ajute întreprinderile să identifice zonele de conflict și zonele cu risc ridicat. Prin înțelegerea contextului național și regional precum și a riscurilor potențiale implicate în zonele în care își desfășoară activitatea sau din care se aprovizionează, întreprinderile vor fi în măsură să își adapteze mai bine eforturile corespunzătoare de diligență necesară. Astfel de informații mai generale specifice fiecărei țări pot fi, de asemenea, avantajoase la evaluarea plauzibilității acuzațiilor de abateri.
Informațiile din surse deschise enumerate sunt grupate în funcție de principalele elemente prevăzute în definiția zonelor de conflict armat și a zonelor cu risc ridicat (cf. secțiunea 3):
— |
CONFLICT – permite evaluarea faptului că o zonă este în „stare de conflict armat” sau este „vulnerabilă în urma unor conflicte”. |
— |
GUVERNANȚĂ – permite evaluarea măsurii în care zonele se confruntă cu o guvernanță și o securitate deficitare sau inexistente. |
— |
DREPTURILE OMULUI – permit evaluarea faptului că o zonă se confruntă cu încălcări răspândite și sistematice ale dreptului internațional, inclusiv cu abuzuri cu privire la drepturile omului (4). |
În plus, lista furnizată în secțiunea 4.2 include surse de informații privind resursele minerale, în context.
4.1. Modul optim de utilizare a surselor de informații
Sursele de informații menționate sunt de natură necomercială, adică nu necesită plata unui abonament sau orice contribuție financiară. Întreprinderile ar trebui să ia în considerare dacă sursele furnizează informații actualizate atunci când recurg la acestea. Regulamentul prevede că, în plus față de aceste orientări, Comisia Europeană va recurge ulterior la expertiză externă care va furniza o listă indicativă, neexhaustivă și actualizată în mod periodic a zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat. Serviciile Comisiei Europene, împreună cu aceste servicii de expertiză externă, vor garanta actualizarea corespunzătoare a listei surselor de informații pentru a se asigura de relevanța continuă a acesteia.
Sursele de o natură mai generală suplimentare (dintre care unele nu sunt menționate în mod explicit în lista de mai jos) care sunt utile pentru consultare, includ anchete geologice cu informații privind resursele minerale (realizate de British Geological Survey și de U.S. Geological Survey), Sistemul de informații privind materiile prime al Comisiei Europene, site-urile internet ale unor organizații importante referitoare la acest aspect, cum ar fi rapoartele de țară ale Departamentului de Stat al S.U.A. (guvernanță și drepturile omului), rapoartele publicate de diferite agenții ale ONU (inclusiv Consiliul pentru Drepturile Omului, OHCHR, UNICEF, UNDP, ILO și IOM) precum și alte organizații relevante ale societății civile, de exemplu Amnesty International, Global Witness, Human Rights Watch și IMPACT (fostă Partnership Africa Canada). Site-urile internet ale altor organizații și sursele de informații, cum ar fi Comitetul Internațional al Crucii Roșii, Indicele de guvernanță a resurselor naturale (Natural Resource Governance Index), Indicele global al păcii (Global Peace Index), etc., pot fi, de asemenea, consultate de către întreprinderi pentru informații mai tematice și bazate pe actualitate.
Ar fi, de asemenea, util să fie consultate sursele naționale sau regionale. Deși sunt uneori mai greu accesibile, sursele naționale/regionale permit o analiză mai aprofundată a situației într-un anumit domeniu în comparație cu informațiile agregate la nivel de țară.
Întreprinderile care consultă aceste surse pot proceda după cum urmează:
1. |
Pe baza informațiilor privind lanțul de aprovizionare păstrate în sistemul lor de management (etapa 1 din cele 5 ale cadrului, cf. secțiunea 2), întreprinderile ar trebui să caute, mai întâi, să identifice zonele lor geografice de aprovizionare cu minerale, comerț, manipulare și transport, în vederea înțelegerii contextului în care se desfășoară activitățile extractive și comerciale și să identifice riscurile aferente. |
2. |
În acest scop, întreprinderile pot consulta sursele deschise (și anume, surse analitice, hărți/tabele și articole de presă) enumerate mai jos care acoperă cele trei elemente esențiale ale definiției zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat (și anume, conflict, guvernanță și drepturile omului) pentru a înțelege contextul politic și de securitate și a identifica și evalua riscurile potențiale de efecte adverse ale lanțului lor de aprovizionare în raport cu politica lor privind lanțul de aprovizionare care trebuie să fie coerentă cu anexa II la Orientările OCDE, precum și „semnalele de alertă” care figurează în suplimentele acesteia. |
3. |
În cazul în care sursele de mai jos oferă informații contradictorii sau neconcludente, întreprinderile ar trebui să dea dovadă de precauție înainte de a elimina o zonă de la procedurile de diligență necesară. Ar trebui subliniat încă o dată faptul că responsabilitatea diligenței necesare este legată de identificarea și abordarea riscurilor actuale sau potențiale pentru a preveni sau atenua efectele adverse ale operațiunilor, în special aprovizionarea, comerțul și relațiile de afaceri precum și alte circumstanțe asociate activităților întreprinderilor și nu numai țării sau zonei de origine a minereului. |
4. |
Sursele enumerate mai jos sunt actualizate cu o periodicitate variabilă și, deși sunt relevante, s-ar putea să nu fie întotdeauna pe deplin corecte. Prin urmare, ele ar trebui să fie utilizate în combinație și cu adausul unor surse suplimentare, după caz. Odată ce lista indicativă, neexhaustivă și actualizată în mod periodic a zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat care trebuie furnizată de experți externi este disponibilă, ea va constitui o sursă suplimentară de informații. |
4.2. Lista surselor de informații deschise
Aspectul de evaluat |
Domeniul de aplicare |
Surse deschise |
Conținutul surselor |
CONFLICT |
Mondial |
Surse analitice |
|
Barometrul privind conflictele al Institutului de cercetare în domeniul conflictelor internaționale din Heidelberg http://www.hiik.de/?lang=en/ |
Analiza celor mai recente evenimente conflictuale mondiale sub formă de texte și grafice; capitole de țară individuale și regionale separate. |
||
Academia de la Geneva cu privire la statul de drept în conflictele armate http://www.rulac.org/ |
Bază de date și analiză pentru raportare cu privire la punerea în aplicare a dreptului internațional în conflictele armate din întreaga lume (acoperire globală și prezentări succinte). |
||
Proiectul privind capacitățile de evaluare – Imagine de ansamblu a urgențelor mondiale https://www.acaps.org/countries |
Hartă mondială și analiză specifică fiecărei țări care oferă imaginea de ansamblu și o analiză privind țările aflate în „situație preocupantă”, în „criză umanitară” și în „criză umanitară gravă”. |
||
Hărți sau tabele |
|||
Programul de date privind conflictele al Universității din Uppsala – Set de date georeferențiate cu privire la evenimente http://www.ucdp.uu.se/ged/ |
Harta interactivă a evenimentelor de violență organizată pe baza surselor de știri; inclusiv decese, tip de violență (statală, nestatală, unilaterală), utilizatorul poate recurge la funcția de zoom pentru a obține un nivel de detaliere corespunzător evenimentelor individuale. |
||
CrisisWatch http://www.crisisgroup.org |
Situația actuală în cele mai semnificative situații de conflict/conflict potențial de la nivel mondial; hartă interactivă și bază de date care permit evaluarea situației în cazul unor țări selectate în perioada 2003-2018. |
||
Indicele global al păcii http://www.visionofhumanity.org |
Hartă interactivă care măsoară pacea la nivel mondial în funcție de indicatori calitativi și cantitativi (agenți de pază și polițiști, instabilitate politică, conflicte organizate, personal al forțelor armate etc.). |
||
Episoade majore de violență politică http://www.systemicpeace.org |
Hărți și tabele care enumeră exemple de episoade de conflict armat (inclusiv mortalitatea) din întreaga lume în perioada 1946-2017. |
||
La nivel regional |
Date privind evenimente de conflict armat și amplasarea acestora http://www.acleddata.com/ |
Rapoarte și analize privind tendințele conflictuale inclusiv actualizări lunare privind violențele politice din Africa, Orientul Mijlociu și Asia bazate pe date în timp real și care analizează dinamica actuală și istorică în anumite state. |
|
Serviciul internațional de informații privind pacea – Cartografierea zonelor de conflict http://ipisresearch.be/ |
Hărți ale Republicii Democratice Congo (conflict/mineralele din zone de conflict), Republicii Centrafricane, Sudanului-Sudanului de Sud (zone disputate, incidente, resurse naturale, învățământ, violență comunitară, violență intrastatală și interstatală); este oferită o analiză a hărților. |
||
Asociația internațională a staniului https://www.internationaltin.org/ http://www.itsci.org/ |
Inițiativa lanțului de aprovizionare pentru staniu (iTSCi) furnizează rapoarte de evaluare a situației în ceea ce privește securitatea siturilor miniere din Rwanda, provinciile estice ale Republicii Democratice Congo, Burundi și Uganda. |
||
Conflicte din domeniul mineritului în America Latină http://ejatlas.org/featured/mining-latam |
Atlasul justiției în probleme de mediu repertoriază și cataloghează conflictele sociale în jurul problemelor de mediu în scopul informării contextuale. |
||
GUVERNANȚĂ |
La nivel mondial |
Indicatori de guvernanță la nivel mondial http://info.worldbank.org/governance/wgi |
Set de date agregate actualizate și indicatori de guvernanță individuali pentru anumite țări, șase dimensiuni ale guvernanței; rapoartele de țară prezintă rezumatul indicatorilor pentru fiecare țară. |
Indicele statelor fragile http://ffp.statesindex.org |
Indice care se concentrează pe indicatorii de risc, bazat pe articole de presă și rapoarte. |
||
Indicele de percepție a corupției http://www.transparency.org/research/cpi/overview |
Indicele corupției percepute în țările respective. |
||
Institutul de guvernanță a resurselor naturale https://resourcegovernance.org/ |
Informații specifice fiecărei țări și analiză comparativă a unor aspecte legate de guvernanța resurselor naturale. |
||
DREPTURILE OMULUI |
La nivel mondial |
Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (UNSC) http://www.un.org/en/sc/documents/resolutions |
Rezoluțiile UNSC oferă o descriere utilă a situației politice și de securitate în țările preocupante, pe o bază anuală. |
Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/Pages/AboutCouncil.aspx |
Revizuiri periodice, la nivel universal. |
||
Oficiului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului http://www.ohchr.org/EN/pages/home.aspx |
Informații specifice fiecărei țări privind chestiuni legate de drepturile omului. |
||
Programul pentru Dezvoltare al Organizației Națiunilor Unite – Indicatorii internaționali ai dezvoltării umane – Profiluri de țări http://hdr.undp.org/en/countries |
Rapoarte anuale de țară privind practicile în materie de drepturile omului specifice fiecărei țări, acoperire mondială. |
||
Amnesty International https://www.amnesty.org/en/countries/ |
|
||
Global Witness https://www.globalwitness.org/en-gb/ |
|
||
Human Rights Watch https://www.hrw.org/ |
|
||
Mine și comunități http://www.minesandcommunities.org/ |
Articole de presă și analize ale mineritului la nivel mondial și ale efectelor sale; clasificate în funcție de temă, țară, întreprindere, minerale. |
||
RESURSELE MINERALE ȘI PRODUCȚIA ACESTORA |
La nivel mondial |
British Geological Survey https://www.bgs.ac.uk/mineralsuk/statistics/worldStatistics.html |
Rapoarte de țară privind statisticile și informațiile despre minerale la nivel internațional. |
U.S. Geological Survey http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/country/ |
Rapoarte de țară privind statisticile și informațiile despre minerale la nivel internațional. |
||
Sistemul de informații privind materiile prime instituit de UE http://rmis.jrc.ec.europa.eu/ |
Informații privind producția, fluxurile comerciale și politicile legate de materiile prime. |
În plus față de informațiile din surse deschise menționate mai sus, se preconizează că OCDE va furniza informații suplimentare relevante pentru a identifica zonele de conflict și zonele cu risc ridicat (http://www.oecd.org/corporate/mne/mining.htm). Riscurile legate de crizele umanitare și de catastrofe pot, de asemenea, furniza informații contextuale și indica zonele în care pot apărea conflicte armate. În această privință, INFORM reprezintă o sursă utilă (un proiect colaborativ între Comitetul permanent pentru cooperarea între agenții și Comisia Europeană; http://www.inform-index.org). Un alt instrument util în această privință este indicele riscului de conflict la nivel mondial (o bază de dovezi din surse deschise în sprijinul procesului decizional cu privire la riscurile de conflict de lungă durată elaborată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene; http://conflictrisk.jrc.ec.europa.eu/).
Mai mult, Comisia Europeană va pune la dispoziție sprijin pentru IMM-uri în eforturile acestora de a institui și pune în aplicare politici privind aprovizionarea responsabilă cu minerale prin intermediul programului COSME, care se preconizează că va fi legat, în parte, de identificarea zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat în temeiul Regulamentului (UE) 2017/821.
5. EVALUAREA RISCURILOR ASOCIATE LANȚURILOR DE APROVIZIONARE CU MINERALE – „SEMNALE DE ALERTĂ” PENTRU O DILIGENȚĂ NECESARĂ SPORITĂ
5.1 Prezentarea semnalelor de alertă și considerații generale
Procesul de diligență necesară prevăzut prin regulament și prin Orientările OCDE privind diligența necesară nu se limitează la identificarea și atenuarea riscurilor legate de originea și transportul mineralelor în zonele de conflict și zonele cu risc ridicat. Într-adevăr, întreprinderile trebuie să țină seama și să furnizeze informații privind riscurile în temeiul Orientărilor OCDE privind diligența necesară în legătură cu comerțul, manipularea și exportul de minerale în amonte de-a lungul lanțului de alimentare și privind circumstanțele neobișnuite.
În acest scop, suplimentele Orientărilor OCDE privind diligența necesară furnizează o listă a așa-numitelor situații cu „semnale de alertă” care determină necesitatea unei diligențe necesare sporite, inclusiv colectarea de informații suplimentare prin intermediul sistemului de management al întreprinderii, în special în următoarele situații:
A. |
Semnale de alertă privind locurile de origine și de tranzit ale mineralelor
|
B. |
Semnalele de alertă privind furnizorul
|
C. |
Circumstanțele indicate cu „semnale de alertă”
|
5.2. Identificarea unor semnale de alertă specifice și asigurarea unei diligențe necesare adecvate
Ca urmare a identificării „semnalelor de alertă” prevăzută la secțiunea 5.1 ca parte din evaluarea riscurilor asociate întreprinderii, întreprinderile ar trebui să realizeze o revizuire aprofundată a contextului tuturor acestor „semnale de alertă”, colectând informații suplimentare prin intermediul sistemului de management al întreprinderii lor și să se asigure că riscurile aferente sunt luate în seamă în mod corespunzător.
Astfel cum s-a subliniat în Orientările OCDE privind diligența necesară, diligența necesară este o abordare progresivă, bazată pe riscuri, prin care întreprinderile trebuie să instituie sisteme și procese de management adecvate, să cartografieze circumstanțele faptice de pe parcursul lanțul de aprovizionare și să identifice riscurile care ar putea să le determine să exercite o diligență necesară sporită.
Următoarele orientări ar trebui să ajute întreprinderile să obțină informații relevante privind situațiile cu „semnale de alertă” și să-și adapteze diligența necesară în mod adecvat. Ar trebui notat că sursele de informații menționate sunt actualizate cu o periodicitate variabilă și, deși sunt relevante, s-ar putea să nu fie întotdeauna pe deplin corecte. Prin urmare, ele ar trebui să fie utilizate în combinație și cu adausul unor surse suplimentare, după caz.
A. |
Semnale de alertă privind locurile de origine și de tranzit ale mineralelor
|
B. |
Semnalele de alertă privind furnizorul
|
C. |
Circumstanțele indicate cu „semnale de alertă”
|
(1) Astfel cum este stabilit la articolul 2 litera (l) din Regulamentul (UE) 2017/821, „importator din Uniune” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care declară minerale sau metale în vederea punerii lor în liberă circulație, în sensul articolului 201 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1) sau orice persoană fizică sau juridică în numele căreia se face o astfel de declarație, astfel cum este prevăzut în elementele de date 3/15 și 3/16 în conformitate cu anexa B la Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).
(2) Orientările OCDE privind diligența necesară referitoare la existența unui lanț de aprovizionare responsabil în cazul mineralelor provenite din zone de conflict și din zone cu risc ridicat (Cea de a doua ediție, OCDE 2013) reprezintă cadrul în care se efectuează diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/821.
(3) Riscurile astfel cum figurează în anexa II din Orientările OCDE privind diligența necesară, inclusiv riscurile generate de „semnalele de alertă” astfel cum sunt definite în suplimentele acesteia.
(4) Pentru definiția drepturilor omului a se vedea Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; https://www.echr.coe.int/Documents/Convention_ENG.pdf
(5) Informațiile ar trebui să fie actualizate în mod regulat, după caz.
(6) http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/reports/RBA%20for%20Dealers%20in%20Precious%20Metal%20and%20Stones.pdf
(7) http://www.fintrac-canafe.gc.ca/guidance-directives/compliance-conformite/rba/rba-dpms-eng.asp