17.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 155/6

(1)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis la 31 martie 2016 (2) o anchetă în urma unei plângeri depuse la 15 februarie 2016 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „EUROFER” sau „reclamantul”), în numele unor producători reprezentând peste 25 % din producția totală a Uniunii de bare de armătură.

(2)

La 20 decembrie 2016, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2303 (3) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite bare și tije pentru beton armat originare din Republica Belarus (denumită în continuare „Belarus” sau „țara în cauză”).

(3)

În urma comunicării faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), reclamantul și singurul producător-exportator din Belarus și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate.

(4)

Au avut loc audieri cu producătorul-exportator din Belarus și cu producătorii din Uniune.

(5)

Comisia a analizat observațiile prezentate oral și în scris de către părțile interesate și, dacă a fost cazul, a modificat constatările provizorii.

(6)

Pentru a verifica răspunsurile la chestionarele menționate în considerentele 124 și 133 din regulamentul provizoriu, care nu au fost verificate în etapa provizorie a procedurii, au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți:

(7)

Comisia a comunicat tuturor părților faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționează să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de bare de armătură (denumită în continuare „comunicarea constatărilor definitive”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor definitive. După comunicarea constatărilor definitive, având în vedere constatările stabilite în considerentele 18-24 din documentul de notificare generală, Comisia a analizat indicatorii de prejudiciu excluzând datele referitoare la piața italiană pentru care toate părțile au fost informate (comunicarea suplimentară a constatărilor finale). Ulterior, tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să își prezinte observațiile cu privire la comunicarea suplimentară. Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și, după caz, luate în considerare.

(8)

În lipsa unor observații referitoare la metoda eșantionării, se confirmă constatările provizorii din considerentele 7-10 din regulamentul provizoriu.

(9)

În lipsa unor observații referitoare la perioada de anchetă („PA”) și la perioada examinată, se confirmă termenele stabilite în considerentul 14 din regulamentul provizoriu.

(10)

Așa cum se arată în considerentele 15-16 din regulamentul provizoriu, produsul care face obiectul anchetei a fost definit ca „anumite bare și tije pentru beton armat, din fier sau din oțeluri nealiate, simplu forjate, laminate, trase sau extrudate la cald, inclusiv cele torsionate după laminare și cele care au crestături, nervuri, adâncituri sau alte deformări produse în timpul procesului de laminare, originare din Belarus, încadrate în prezent la codurile NC ex 7214 10 00, ex 7214 20 00, ex 7214 30 00, ex 7214 91 10, ex 7214 91 90, ex 7214 99 10, ex 7214 99 71, ex 7214 99 79 și ex 7214 99 95” (denumit în continuare „bare de armătură” sau „produsul în cauză”). Barele și tijele pentru beton armat din fier sau din oțel cu rezistență ridicată la oboseală sunt excluse.

(11)

Deja în etapa provizorie a anchetei, producătorul-exportator din Belarus a semnalat o pretinsă incoerență între plângere (care se referă la două coduri NC) și avizul de deschidere (AdD) (care se referă la nouă coduri NC). După explicațiile oferite în acest sens în regulamentul provizoriu, exportatorul din Belarus și-a schimbat natura solicitării și a cerut introducerea unei teze suplimentare în partea descriptivă a produsului în cauză, în scopul de a clarifica faptul că barele rotunde și alte tipuri de bare fără crestături, nervuri sau alte deformări, care sunt și ele acoperite de cele șapte coduri NC suplimentare, nu sunt incluse în produsul în cauză.

(12)

Pe de altă parte, contrar celor susținute de societatea din Belarus, reclamantul a susținut că barele rotunde și alte bare fără deformare ar trebui să fie incluse în definiția produsului.

(13)

După o analiză atentă, Comisia a concluzionat că partea descriptivă a definiției produsului în cauză care figurează în plângere și în AdD nu include în mod clar barele rotunde și barele fără deformare și, prin urmare, aceste bare nu se încadrează în definiția produsului. În plus, toate datele referitoare la produsul în cauză colectate pentru calcularea dumpingului și analiza prejudiciului nu au inclus date privind barele rotunde sau barele fără deformare. Prin urmare, definiția produsului ar trebui să indice clar că barele rotunde și barele fără deformare nu fac parte din produsul în cauză. Așadar, Comisia acceptă modificările descrierii produsului în cauză propuse de producătorul-exportator din Belarus. În cursul acestei evaluări Comisia a verificat ca codurile NC ex 7214 99 71 și ex 7214 99 79 să se refere exclusiv la bare rotunde și la bare fără deformare și, prin urmare, a exclus trimiterea făcută la ele în definiția produsului. Comisia a observat, de asemenea, că aceste bare au fost incluse incorect în informațiile conținute în considerentele 62, 63, 65 și 103 din regulamentul provizoriu (consumul Uniunii, volumul și cota de piață a importurilor în cauză, prețurile importurilor și importurile din țări terțe) și, prin urmare, aceste date au fost revizuite în consecință.

(14)

Luând în considerare cele de mai sus, Comisia clarifică definiția produsului în cauză după cum urmează:

„Produsul în cauză este reprezentat de anumite bare și tije pentru beton armat, din fier sau din oțeluri nealiate, simplu forjate, laminate, trase sau extrudate la cald, chiar și cele torsionate după laminare, care au crestături, nervuri, adâncituri sau alte deformări produse în timpul procesului de laminare, originare din Belarus, încadrate în prezent la codurile NC ex 7214 10 00, ex 7214 20 00, ex 7214 30 00, ex 7214 91 10, ex 7214 91 90, ex 7214 99 10 și ex 7214 99 95 (denumit în continuare «produsul în cauză»). Sunt excluse barele și tijele pentru beton armat din fier sau din oțel cu rezistență ridicată la oboseală și alte produse lungi, cum ar fi barele rotunde.”

(15)

În lipsa unor observații referitoare la detaliile calculării dumpingului, se confirmă constatările provizorii și concluziile din considerentele 19-55 din regulamentul provizoriu.

(16)

În lipsa unor observații referitoare la industria din Uniune, se confirmă constatările provizorii și concluziile din considerentele 56-59 din regulamentul provizoriu.

(17)

Așa cum s-a menționat în considerentele 13 și 14, barele rotunde și barele fără deformare nu fac parte din produsul în cauză. Aceste produse se încadrează în prezent la codurile NC ex 7214 99 71 și 7214 99 79. Informațiile revizuite prezentate în tabele, așa cum se arată în considerentele 62, 63 și 65 din regulamentul provizoriu, sunt după cum urmează:

(18)

Corectarea cifrelor de mai sus nu a avut niciun impact asupra evaluării prejudiciului. Într-adevăr, tendințele observate au fost aceleași și, prin urmare, constatările Comisiei enunțate în considerentele 62-66 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(19)

Potrivit descrierii din considerentul 132 din regulamentul provizoriu, producătorul-exportator din Belarus și unul dintre importatorii din Uniune neincluși în eșantion au ridicat problema presupusei fixări a prețurilor în rândul producătorilor din Uniune, fapt care ar fi făcut ca datele privind prejudiciul să nu fie fiabile. Această afirmație a fost dezvoltată în continuare de societatea din Belarus în observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor provizorii. Producătorul-exportator din Belarus a arătat că autoritatea italiană de concurență (Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato – „AGCM”) desfășoară, în prezent, o anchetă în materie de înțelegeri în legătură cu anumite societăți situate în nordul Italiei. Una dintre societățile în cauză face parte din eșantionul de producători din Uniune în ancheta antidumping de față.

(20)

În urma acestei afirmații, Comisia a solicitat AGCM informații relevante pentru a evalua dacă și în ce măsură acele fapte influențează fiabilitatea datelor privind prejudiciul industriei din Uniune în actuala procedură antidumping.

(21)

Potrivit jurisprudenței, atunci când o anchetă privind un comportament anticoncurențial se află pe rolul unei autorități naționale de concurență, Comisia trebuie să analizeze dacă industria din Uniune a contribuit, prin comportamentul său, la prejudiciul suferit și să stabilească dacă prejudiciul pe care își bazează concluziile nu a derivat din acest comportament anticoncurențial. În astfel de cazuri, Comisia poate să nu aștepte rezultatele anchetei autorității naționale de concurență, dar trebuie să solicite informațiile relevante de la părți și de la autoritățile naționale, după caz, conform normelor de procedură pentru anchetele antidumping, și poate face o analiză a informațiilor respective (4).

(22)

În urma unei cereri întemeiate pe articolul 6 alineatul (3) din regulamentul de bază, AGCM a informat Comisia că, la 21 octombrie 2015, a deschis o anchetă oficială cu privire la șase producători italieni de bare pentru beton armat și de sârmă sudată pentru o presupusă încălcare a articolului 101 din TFUE (5). Una dintre aceste societăți este producătorul italian inclus în eșantion în ancheta antidumping de față. AGCM a extins procedura în septembrie 2016 pentru a include în anchetă încă doi producători italieni. În urma evaluării amănunțite a tuturor informațiilor disponibile, AGCM a emis o declarație de opoziție care a fost comunicată societăților în cauză la 18 ianuarie 2017. Comportamentul anticoncurențial anchetat privește presupusul schimb de informații și presupusa înțelegere asupra prețurilor dintre cele opt societăți italiene care ar acoperi mai multe etape ale lanțului de valoare adăugată din activitățile lor, de la achiziția materiilor prime, trecând prin nivelurile capacității de producție și producția efectivă, până la vânzarea produsului, care ar fi avut loc în perioada 2010-2016. Din pricina caracteristicilor sale în ceea ce privește cererea și oferta, piața geografică relevantă a fost definită ca fiind națională în decizia oficială de deschidere a anchetei.

(23)

Informațiile furnizate de AGCM arată că produsul în cauză din această anchetă, și anume barele de armătură, se suprapune cu produsele care fac obiectul anchetei antitrust și, de asemenea, că presupusa înțelegere exista pe tot parcursul perioadei de anchetă. În aceste circumstanțe, Comisia consideră că datele producătorului italian inclus în eșantion nu sunt fiabile în scopul analizei prejudiciului.

(24)

Ca urmare, Comisia a analizat consumul la nivelul Uniunii, volumul și cota de piață a importurilor în cauză, precum și indicatorii macroeconomici și microeconomici ai prejudiciului, excluzând datele referitoare la piața italiană. Din motive de transparență, în continuare sunt prezentate valorile relevante, excluzând societățile italiene.

(25)

Indicatorii macroeconomici (tabele):

(26)

Indicatori microeconomici (tabele – indexate din motive de confidențialitate):

(27)

Pe această bază, Comisia constată că evoluția indicatorilor de prejudiciu fără datele referitoare la Italia este practic aceeași cu cea care reflectă întreaga piață a Uniunii, inclusiv Italia. Se poate, așadar, trage concluzia că, în urma excluderii din analiza prejudiciului a datelor referitoare la piața italiană, situația industriei din Uniune este încă una de prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(28)

În ceea ce privește subcotarea, Comisia observă, în primul rând, că marja de subcotare constatată în etapa provizorie a fost de 4,5 %. Comisia a reexaminat existența unei subcotări în lumina constatărilor din considerentele 19-23 de mai sus. Subcotarea este stabilită utilizând date de la societățile incluse în eșantion. În consecință, Comisia a exclus din calculul subcotării datele referitoare la producătorul italian care face parte din eșantion. Marja de subcotare bazată pe totalitatea societăților incluse în eșantion, fără societatea italiană, rămâne semnificativă, situându-se la un nivel de 4,4 %.

(29)

Producătorul-exportator din Belarus a susținut, de asemenea, că calculele privind subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative nu ar trebui să se efectueze comparând prețurile tuturor tranzacțiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, ci doar comparând prețurile tranzacțiilor care au loc acolo unde există concurență cu importurile din Belarus. Calculele privind subcotarea se fac în mod normal pe baza importurilor în Uniune de produs în cauză care face obiectul unui dumping cu toate vânzările comparabile ale industriei din Uniune. Cu toate acestea, având în vedere circumstanțele specifice ale acestui caz și caracteristicile speciale ale produsului în cauză, Comisia a calculat, de asemenea, o marjă de subcotare limitând analiza la acele state membre în care au fost vândute pentru prima dată produsele din Belarus, mai ales Țările de Jos, Germania, Polonia și Lituania. Această abordare se bazează pe ipoteza prudentă conform căreia presiunea imediată și directă exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor de vânzare din Uniune a avut loc pentru prima dată în aceste state membre. Orice efect ulterior survenit prin ricoșare către alte state membre a fost ignorat astfel în mod deliberat. În cadrul acestui scenariu, prețurile de vânzare medii ponderate ajustate în mod corespunzător ale importurilor din Belarus care fac obiectul unui dumping au fost comparate cu prețurile de vânzare corespondente ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, excluzându-l pe cel din Italia, percepute clienților neafiliați din acele regiuni în care a existat concurență directă cu produsele din Belarus. A rezultat o marjă de subcotare de 2,8 %, în loc de marja de 4,5 % stabilită în considerentul 68 din regulamentul provizoriu.

(30)

Produsul care face obiectul acestei anchete poate fi considerat ca fiind un produs de bază, foarte sensibil la preț. Prin urmare, s-a concluzionat că chiar și o marjă de subcotare de 2,8 % este semnificativă și suficientă pentru a provoca o depreciere a prețurilor, așa cum se explică în considerentele 83, 84 și 98 din regulamentul provizoriu.

(31)

În urma comunicării constatărilor finale, producătorul-exportator din Belarus a susținut, de asemenea, că constatările din considerentele 19-23 de mai sus ar avea, cel mai probabil, efecte de propagare asupra altor state membre, în special asupra Franței, unde societatea-mamă a unuia dintre producătorii italieni are o filială care deține o poziție puternică pe piață. Cu toate acestea, în ceea ce privește pretinsul comportament anticoncurențial din Italia, AGCM a definit piața geografică relevantă ca fiind piața națională. În plus, elementele de probă din dosar rezumate în considerentele 19-23 nu susțin o astfel de afirmație. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(32)

În lipsa unor observații suplimentare în ceea ce privește prejudiciul suferit de industria din Uniune, se confirmă constatările provizorii și concluziile din considerentele 70-95 din regulamentul provizoriu.

(33)

În lipsa oricăror observații cu privire la efectul importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra situației economice a industriei Uniunii, se confirmă constatările și concluziile enunțate în considerentele 97-100 din regulamentul provizoriu.

(34)

În lipsa unor observații privind rezultatele la export ale industriei din Uniune, se confirmă concluzia enunțată în considerentul 101 din regulamentul provizoriu.

(35)

În lipsa unor observații referitoare la vânzările către părți afiliate, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 102-103 din regulamentul provizoriu.

(36)

Așa cum s-a menționat în considerentele 13 și 14, barele rotunde și barele fără deformare nu fac parte din produsul în cauză. Informațiile revizuite prezentate în tabele, așa cum se arată în considerentul 103 din regulamentul provizoriu, sunt după cum urmează:

(37)

Corectarea cifrelor de mai sus nu a avut niciun impact asupra constatărilor din considerentul 104 din regulamentul provizoriu. Într-adevăr, în cursul perioadei examinate, prețurile importurilor din țările terțe au fost, în medie, întotdeauna mai mari decât prețurile practicate de industria din Uniune. Singura țară exportatoare cu prețuri medii mai mici decât industria din Uniune a fost Belarus în cursul PA, și anume în același an în care volumul importurilor din Belarus a crescut cel mai rapid. Prin urmare, constatările Comisiei din considerentul 104 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(38)

În ceea ce privește importurile din țările terțe, producătorul-exportator din Belarus nu a fost de acord cu concluzia Comisiei potrivit căreia cotele de piață individuale ale țărilor terțe, cu excepția Ucrainei, au crescut doar marginal. Producătorul-exportator din Belarus și-a susținut opinia cu statisticile privind importurile pentru anul 2016, an ulterior perioadei de anchetă. În plus, acesta a semnalat o presupusă discrepanță între cifrele de import raportate în tabelul 6.3.3 din regulamentul provizoriu și statisticile Eurostat disponibile.

(39)

Ca răspuns la această afirmație, ar trebui remarcat mai întâi faptul că tendințele și datele ulterioare perioadei de anchetă nu sunt în mod normal luate în considerare în analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate. Deși Comisia a fost de acord, în considerentul 111 din regulamentul provizoriu, să colecteze și să revizuiască anumite date ulterioare perioadei de anchetă, această acțiune s-a derulat în contextul afirmațiilor legate de impactul așa-numitului „mecanism de fraudă în materie de TVA”, de presupusa diferență ulterioară între cererea și oferta de produs în cauză pe piețele din Polonia și din statele baltice și de nivelul anormal de ridicat al volumelor de export din Belarus în PA care ar fi rezultat din mecanismul în cauză.

(40)

În al doilea rând, Comisia nu își poate întemeia concluzia privind efectele importurilor din țări terțe pe cifrele importurilor ulterioare perioadei de anchetă prezentate de partea interesată, întrucât ea trebuie să analizeze numai tendințele observate în cursul perioadei examinate (2012-2015) și despre care a cules informații în timpul anchetei. Astfel cum se explică în considerentul 39, în cadrul acestei anchete, Comisia a analizat puține date ulterioare perioadei de anchetă pentru a răspunde unei situații excepționale, și anume mecanismul de fraudă în materie de TVA. Prin urmare, constatările din considerentul 104 din regulamentul provizoriu referitoare la modificările cotelor de piață din țări terțe în perioada luată în considerare, care se încheie în 2015, au fost confirmate.

(41)

Chiar dacă intensificarea importurilor din țări terțe după PA ar fi luată în calcul, acest lucru nu ar schimba concluzia Comisiei cu privire la impactul acestor importuri asupra situației industriei Uniunii, deoarece aceste prețuri au rămas mai mari decât prețurile importurilor din Belarus.

(42)

În sfârșit, în ceea ce privește pretinsa discrepanță dintre cifrele referitoare la importuri raportate în regulamentul provizoriu și în statisticile Eurostat, trebuie remarcat că aceste statistici includ și volumul importurilor așa-numitelor bare cu rezistență ridicată la oboseală care nu fac parte din definiția produsului aferentă prezentei proceduri și nu au fost raportate în tabelul 6.3.3 din regulamentul provizoriu (6). Luând în considerare cele de mai sus, afirmațiile producătorului-exportator din Belarus în ceea ce privește impactul importurilor din țările terțe sunt respinse.

(43)

În lipsa altor observații referitoare la importurile din țări terțe, se confirmă concluziile enunțate în considerentul 104 din regulamentul provizoriu.

(44)

În lipsa unor observații privind evoluția costurilor, se confirmă concluzia enunțată în considerentul 105 din regulamentul provizoriu.

(45)

Producătorul-exportator din Belarus și-a reiterat, în comunicarea sa, observațiile făcute în etapa provizorie a anchetei cu privire la impactul așa-zisului mecanism de fraudă în materie de TVA asupra pieței Uniunii și a afirmat că Comisia nu a reușit să își îndeplinească misiunea de a investiga chestiunea. Potrivit acestuia, mecanismul menționat a fost principalul motiv al dificultăților financiare ale anumitor producători din Uniune. Ca urmare a acestui mecanism de fraudă, doi producători situați în Letonia (la începutul anului 2013) și Slovacia (la sfârșitul anului 2014) au dat faliment și și-au oprit producția de produs similar. În plus, un producător din Polonia și-a oprit producția de produs similar timp de trei luni în 2014 ca să își modernizeze utilajele. Se pare că toate aceste evenimente au condus la o ofertă redusă în special pe piața poloneză și pe piețele țărilor baltice începând din 2013. Acest presupus deficit ar fi fost suplinit de exporturile din Belarus.

(46)

Producătorul-exportator din Belarus a afirmat, de asemenea, că, din cauza regimului de TVA, anul 2015 (PA) a fost un an „neobișnuit” în termeni de volume mari de produs în cauză exportat către Uniune și că volumele exporturilor au început să scadă deja de la sfârșitul PA și au continuat să scadă după PA.

(47)

Pentru a răspunde acestor afirmații Comisia a analizat mai întâi datele de export furnizate de oficiul de statistică din Belarus și a observat următoarele. Creșterea volumului exporturilor către Uniune de către producătorul-exportator a fost corelată cu scăderea volumului exporturilor producătorului-exportator către piața din Rusia. Așa cum se descrie în tabelul de mai jos, între 2013 și 2015, producătorul-exportator din Belarus și-a scăzut vânzările către Rusia semnificativ cu circa 370 000 de tone și și-a intensificat vânzările către piața Uniunii cu aproximativ aceeași cantitate, și anume 380 000 de tone.

(48)

În al doilea rând, Comisia a evaluat situația de pe piețele din Polonia și din statele baltice. În ceea ce privește anul 2013, piața poloneză și piețele din statele baltice s-au confruntat cu scăderea producției unui producător polonez și cu oprirea producției unui producător leton. În plus, de la 1 octombrie 2013, guvernul polon a aplicat mecanisme de taxare inversă a TVA pentru circa 40 de produse din oțel, de la garduri și țevi la produse plate finite din oțel, cum ar fi barele de armătură, combătând astfel mecanismul de fraudă în materie de TVA. Analiza vânzărilor la export din Belarus către piața Uniunii a arătat că vânzările producătorului-exportator din Belarus către Polonia și statele baltice au rămas stabile, la circa 110 000 de tone, în comparație cu 2012. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că producătorul-exportator din Belarus nu a profitat de așa-zisul deficit de ofertă din producția Uniunii în 2013 și că ceilalți producători din Uniune prezenți pe piață au fost capabili să alimenteze piața fie din stocuri, fie redirecționând vânzările la export către aceste piețe (7).

(49)

În ceea ce privește anul 2014, un producător polonez a oprit producția timp de un trimestru pentru a-și moderniza utilajele, iar un producător slovac și-a oprit producția în august 2014 (societatea a declarat faliment în februarie 2015). Cantitatea care nu a fost disponibilă ca urmare a acestor evenimente este estimată la circa 133 000 de tone.

(50)

Analiza vânzărilor la export din Belarus către piața Uniunii a arătat că vânzările producătorului-exportator din Belarus către Polonia și statele baltice au crescut într-adevăr cu circa 75 000 de tone. Cu toate acestea, producătorul-exportator și-a intensificat vânzările și către alte piețe ale Uniunii, cum ar fi Germania, de la cantități practic minime la circa 120 000 de tone. Prin urmare, argumentul potrivit căruia producătorul-exportator din Belarus și-a intensificat vânzările către piața Uniunii doar datorită situației excepționale a pieței din Polonia și din statele baltice este respins, deoarece acesta și-a intensificat vânzările (într-o și mai mare măsură) și către alte părți ale pieței Uniunii, unde nu au existat circumstanțe excepționale.

(51)

În ceea ce privește perioada de anchetă, producătorul leton și-a reînceput activitatea în martie 2015. Producția din Polonia a revenit la normal. Prin urmare, nu mai exista o situație excepțională a pieței în aceste părți ale pieței Uniunii.

(52)

În pofida acestui lucru, producătorul-exportator din Belarus și-a intensificat și mai mult vânzările către Polonia și și-a menținut vânzările către statele baltice în comparație cu 2014. Mai mult, cea mai intensă creștere a avut loc în alte părți ale pieței Uniunii (în principal în Bulgaria, Țările de Jos și Germania).

(53)

Prin urmare, s-a concluzionat că intensificarea exporturilor din Belarus către Uniunea Europeană nu s-a datorat diferenței dintre cerere și ofertă pe piața Uniunii, ci redirecționării volumului pierdut pe piața rusească. Prin urmare, afirmația potrivit căreia impactul mecanismului de fraudă în materie de TVA a fost evaluat insuficient la determinarea provizorie este nefondată și a fost, prin urmare, respinsă.

(54)

În conformitate cu considerentul 111 din regulamentul provizoriu, Comisia a evaluat volumul importurilor după perioada de anchetă. Datele au arătat că importurile din Belarus au scăzut întrucâtva, dar s-au situat totuși peste nivelurile din 2013 și, mai mult sau mai puțin, la nivelurile din 2014. Prin urmare, se respinge argumentul potrivit căruia intensificarea importurilor din Belarus a fost temporară și s-a explicat prin situația deosebită a pieței de pe anumite segmente de piață ale Uniunii.

(55)

În lipsa altor observații referitoare la mecanismul de fraudă în materie de TVA și la evoluțiile de după PA, se confirmă constatările și concluziile enunțate în considerentele 106-111 din regulamentul provizoriu.

(56)

Rezumând, Comisia consideră că niciunul dintre argumentele prezentate de părțile interesate, în urma comunicării constatărilor provizorii, nu a fost în măsură să modifice constatările provizorii care au stabilit o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune pe parcursul perioadei de anchetă. Din aceste motive, concluziile specificate în considerentele 112-115 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(57)

Comisia a considerat că singurul alt factor care ar fi putut avea un impact asupra situației industriei din Uniune a fost reprezentat de importurile din țările terțe, așa cum se arată în considerentul 104 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că aceste importuri nu au putut rupe legătura de cauzalitate dintre importurile din Belarus care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii și că importurile din Belarus care au făcut obiectul unui dumping au rămas cauza principală a prejudiciului.

(58)

Pe baza analizei de mai sus, care a diferențiat și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează că importurile care fac obiectul unui dumping provenind din Belarus au adus un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(59)

În lipsa unor observații referitoare la interesul industriei din Uniune, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 117-122 din regulamentul provizoriu.

(60)

Producătorul-exportator din Belarus a afirmat în comunicările sale că aprecierea interesului Uniunii făcută de Comisie nu ar fi ținut seama de problemele specifice ale importatorilor și utilizatorilor din statele baltice. Acesta a susținut că, din motive logistice (cum ar fi, de exemplu, legăturile feroviare sau cerințele legate de certificate), Belarus este singura sursă de aprovizionare cu bare de armătură pentru aceste societăți.

(61)

În această privință, Comisia a confirmat că singurul utilizator situat în statele baltice care a cooperat a întâmpinat unele probleme tehnice legate de livrările efectuate de producătorii din Uniune (niciunul dintre aceștia nefiind situați în statele baltice). Pe de altă parte, această societate a afirmat că achizițiile din Belarus ar putea fi înlocuite cu achiziții din Rusia și, într-o anumită măsură, și din Ucraina, ceea ce s-a și întâmplat în perioada ulterioară PA.

(62)

În plus, Comisia a beneficiat de un nivel foarte scăzut de cooperare din partea societăților situate în statele baltice, fapt care pare să indice că ele nu conștientizează că ar putea fi afectate negativ de eventuale măsuri antidumping aplicabile importurilor de produs în cauză din Belarus.

(63)

În lipsa altor observații referitoare la interesul utilizatorilor și al importatorilor, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 123-131 și în considerentul 134 din regulamentul provizoriu.

(64)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul a susținut că nivelul taxei antidumping propuse în etapa provizorie (12,5 %) nu va fi suficient, deoarece măsura ar putea fi ușor absorbită de producătorul-exportator din Belarus, care este o întreprindere de stat, situată într-o țară fără economie de piață, cu un presupus acces favorabil la materii prime din deșeuri metalice subvenționate.

(65)

Cu privire la această afirmație, ar trebui subliniat faptul că potențiala absorbție nu poate decât să facă obiectul unei anchete separate privind absorbția măsurilor în temeiul articolului 12 din regulamentul de bază și nu poate afecta în avans nivelul măsurilor antidumping instituite prin ancheta inițială. În plus, elementele de probă disponibile în cadrul prezentei anchete nu susțin afirmația legată de accesul facil al producătorului din Belarus la materiile prime subvenționate; de fapt, Comisia a constatat că societatea își achiziționează cea mai mare parte a materiilor prime din Rusia și din Ucraina, țări care sunt considerate țări cu economie de piață.

(66)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor provizorii, producătorul-exportator din Belarus și autoritățile din Belarus au menționat importanța strategică a cooperării cu UE în sectorul siderurgic și faptul că măsurile ar putea afecta negativ achizițiile belaruse de mijloace de producție din Uniune, stabilirea unei rețele de societăți comerciale afiliate în Uniune și orice formă de cooperare cu instituțiile financiare europene.

(67)

Ca răspuns la acest punct, Comisia subliniază că măsurile au ca unic scop reinstituirea unor condiții echitabile de concurență pe piața Uniunii. Nu este vorba despre o măsură punitivă. Dacă producătorul-exportator își majorează prețurile în mod durabil astfel încât să nu mai existe dumping, el poate solicita o restituire și o reexaminare intermediară. Prin urmare, Comisia nu consideră observațiile respective relevante pentru evaluarea interesului Uniunii.

(68)

Rezumând, niciunul dintre argumentele prezentate de părțile interesate nu demonstrează că există motive imperioase împotriva instituirii măsurilor asupra importurilor de produs în cauză provenind din Belarus. Orice efecte negative asupra utilizatorilor și importatorilor neafiliați pot fi atenuate de disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare. În plus, la analizarea impactului general al măsurilor antidumping asupra pieței Uniunii, efectele pozitive, în special asupra industriei Uniunii, par să fie mai ample decât eventualele efecte negative asupra celorlalte părți interesate. Din aceste motive, concluziile specificate în considerentele 135-137 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(69)

În urma comunicării constatărilor provizorii, industria din Uniune a contestat profitul-țintă utilizat pentru a se stabili nivelul de eliminare a prejudiciului, astfel cum se prevede în considerentul 143 din regulamentul provizoriu. Observațiile respective au fost reiterate după comunicarea constatărilor finale.

(70)

Profitul-țintă utilizat la calcularea marjei provizorii de prejudiciu s-a ridicat la 4,8 %. Această cifră s-a bazat pe marja de profit constatată în 2012 pentru un produs foarte similar, barele de armătură HFP, și utilizată în recenta procedură antidumping privind importurile de bare de armătură HFP originare din China (8).

(71)

În observațiile sale, reclamantul a contestat utilizarea aceluiași profit-țintă ca în ancheta privind barele de armătură HFP și a susținut că aceste două produse și piețele lor respective sunt diferite. Reclamantul a sugerat folosirea unui profit-țintă chiar mai ridicat decât s-a propus inițial în plângere, de 16 % sau de 17 %, acesta fiind profitul obținut de producătorii din Uniune în 2006 sau considerat „de dorit pe termen lung pentru o industrie siderurgică sănătoasă” (9).

(72)

În acest sens, profitul-țintă utilizat în cadrul acestor proceduri, pe care Comisia l-a considerat cel mai adecvat, se bazează pe cifra realizată efectiv în 2012 (în timpul perioadei examinate) de către producătorii din Uniune pentru un produs foarte similar fabricat folosind, în mare măsură, aceleași instalații de producție ca cele ale produsului în cauză în cadrul prezentei anchete. Se reamintește de asemenea că, în plângere, EUROFER a solicitat un profit-țintă de 9,9 % care fusese utilizat în cadrul unei anchete referitoare la sârma laminată, un produs cu siguranță mai diferit de produsul în cauză decât barele de armătură HFP. În cele din urmă, scopul stabilirii marjei de prejudiciu este să se elimine partea de prejudiciu cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping, dar nu și partea cauzată de alți factori, cum ar fi criza economică. Întrucât profitul de 1,3 %, care a fost singurul profit obținut de industria din Uniune în perioada examinată (10), a fost considerat necorespunzător din cauza impactului mecanismului de fraudă în materie de TVA, pare mai potrivit să se utilizeze o marjă de profit realizată de industrie în aceeași perioadă, verificată și considerată adecvată pentru un produs foarte similar, în cadrul unei proceduri antidumping cu perioade care se suprapun în mare parte. Prin urmare, afirmația industriei din Uniune este respinsă.

(73)

În calculul provizoriu al marjei de prejudiciu s-a aplicat o ajustare de 2 % pentru costurile ulterioare importului (11). În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor provizorii, producătorul-exportator din Belarus a afirmat că, în acest caz particular, ar trebui utilizată o cifră mai mare, de 4-6 %, deoarece acest nivel de ajustare ar reflecta mai bine costurile efective ulterioare importului pe care importatorii/utilizatorii trebuie să le acopere.

(74)

Ca urmare a acestei afirmații, Comisia a analizat mai în detaliu nivelul și structura costurilor de import și a costurilor ulterioare importului declarate de importatorul cooperant și de utilizatorii menționați în considerentul 6.

(75)

Pe baza constatărilor vizitelor de verificare la sediile acestor societăți, Comisia nu a găsit motive pentru a modifica nivelul de ajustare. Costurile efective ulterioare importului pentru importator și unul dintre utilizatori au fost (în medie pentru întreaga perioadă de anchetă) sub 2 %. Numai pentru una dintre societăți (utilizatorul german), costurile ulterioare importului au fost mai mari de 2 %, în intervalul de 4-6 % pretins. Cu toate acestea, această societate nu avea operațiuni standard ulterioare importului pentru transportul produsului în cauză de la depozitele sale la siturile de producție din teritoriu. Aceste costuri ulterioare importului nu sunt costuri standard, comune importatorilor, ci costuri foarte specifice pentru funcționarea respectivei societăți. Ar trebui subliniat faptul că, în scopul calculării marjei de prejudiciu, prețurile de export sunt stabilite la un nivel la frontiera UE (ajustat pentru a ține seama de costurile ulterioare importului) și comparate cu prețurile franco fabrică ale producătorilor din Uniune. Costurile de transport ale produsului către siturile de producție ale utilizatorilor nu sunt relevante în acest context și, prin urmare, nu sunt luate în considerare. Pe baza celor de mai sus, Comisia confirmă ca fiind rezonabile costurile ulterioare importului stabilite în etapa provizorie la 2 %. Prin urmare, afirmația este respinsă.

(76)

În urma comunicării constatărilor provizorii, atât reclamantul, cât și producătorul-exportator din Belarus au semnalat o serie de aspecte minore suplimentare cu privire la calculul marjei de prejudiciu.

(77)

Reclamantul a indicat că stabilirea prețului CIF pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative nu ar trebui să se bazeze pe prețul de transfer la importatorii afiliați, ci ar trebui recalculată din revânzările către clienți independenți. Comisia confirmă că, de fapt, prețul CIF utilizat pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative în etapa provizorie se bazează pe revânzările către clienți independenți.

(78)

Reclamantul a propus o metodă „alternativă” a repartizării costurilor între diferite tipuri de produs pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. Cu toate acestea, această propunere a fost făcută după instituirea măsurilor provizorii, atunci când toate răspunsurile la chestionar fuseseră deja verificate la fața locului și calculele finalizate. În orice caz, repartizarea costurilor nu este relevantă pentru calculul marjei de prejudiciu în cazul de față, dat fiind faptul că marja prejudiciului s-a bazat pe prețurile per tip de produs franco fabrică și nu pe costurile per tip de produs. Prin urmare, solicitarea este respinsă.

(79)

De asemenea, reclamantul a propus ca marja de prejudiciu să se bazeze nu pe datele întregii perioade de anchetă, ci pe un anumit trimestru din PA în care marja ar fi „mai reprezentativă”. Cu toate acestea, reclamantul nu a reușit să furnizeze niciun element de probă potrivit căruia ar exista circumstanțe speciale în acest caz care să justifice îndepărtarea de la practica standard a Comisiei de a baza marja de prejudiciu pe întreaga PA. Prin urmare, solicitarea este respinsă.

(80)

Comisia a decis să fie prudentă în ceea ce privește calculul marjei de prejudiciu. Într-adevăr, dată fiind lipsa de fiabilitate a anumitor date din motivele prezentate în considerentele 19-23 de mai sus și particularitățile acestui caz, Comisia a revizuit calculul nivelului de eliminare a prejudiciului excluzând datele provenite de la producătorul italian inclus în eșantion și limitând calculul la vânzările realizate în Țările de Jos, Germania, Polonia și Lituania. Acest calcul oglindește calculul subcotării menționat mai sus în considerentul 29, care a condus la o marjă de subcotare de 2,8 %. Pe această bază, marja de prejudiciu revizuită este stabilită la un nivel de 10,6 %.

(81)

În urma comunicării constatărilor finale, reclamantul a contestat metodologia urmată de Comisie în acest caz, pe motiv că Comisia ar fi restrâns de facto aria de acoperire a anchetei reducând-o la o anchetă regională. El a afirmat, de asemenea, că nivelul de eliminare a prejudiciului menționat mai sus nu ar elimina prejudiciul pentru industria din Uniune în ansamblul ei. Reclamantul a semnalat și că importurile din Belarus care fac obiectul unui dumping au avut loc în 16 state membre diferite, adică un număr mult mai mare decât cel utilizat de Comisie pentru stabilirea marjei de prejudiciu.

(82)

Astfel, ar trebui remarcat faptul că Comisia și-a întemeiat de fapt analiza prejudiciului pe situația industriei din Uniune în ansamblul ei și a concluzionat că eliminarea Italiei din analiză nu modifică situația prejudiciului. În ceea ce privește nivelul de eliminare a prejudiciului, chiar dacă importurile din Belarus au avut într-adevăr loc într-un număr de state membre (mai precis în 13), Comisia și-a bazat calculele privind eliminarea prejudiciului pe date referitoare numai la societățile incluse în eșantion, care au vândut produsul similar unui număr redus de țări, din motivele explicate în considerentul 29. Aceasta nu aduce atingere posibilității, pentru toate părțile interesate, de a solicita o reexaminare intermediară după ce vor fi finalizate constatările din ancheta în materie de înțelegeri și în funcție de situația existentă la momentul respectiv.

(83)

În absența oricăror alte observații privind nivelul de eliminare a prejudiciului, nivelul definitiv de eliminare a prejudiciului este stabilit la 10,6 %.

(84)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive la importurile produsului în cauză, la nivelul marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula taxei celei mai mici.

(85)

După comunicarea constatărilor finale, producătorul-exportator din Belarus a afirmat că împrejurările cazului au justificat instituirea unor măsuri sub forma unei sume cu scutire parțială de taxe vamale, și anume, primele 200 000 de tone ar fi importate cu scutire de taxe și durata măsurilor ar trebui să fie limitată la o perioadă de doi ani.

(86)

Trebuie reamintit că practicile de dumping rezultă din discriminarea prin preț și, prin urmare, remedierea ar trebui să constea în taxe antidumping sau într-un angajament de preț. Un contingent scutit de taxe vamale, astfel cum a fost solicitat de către exportatorul din Belarus, nu conține niciun element de preț care să permită remedierea dumpingului prejudiciabil și, prin urmare, nu poate fi acceptat. În acest caz, de asemenea, nu există nicio justificare pentru reducerea perioadei de aplicare a măsurilor. În cazul în care circumstanțele se modifică, exportatorul din Belarus are posibilitatea de a solicita o reexaminare a măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, solicitările sunt respinse. Se reamintește, de asemenea, faptul că Comisia poate reexamina constatările dacă ancheta în materie de înțelegeri pune sub semnul întrebării constatările definitive stabilite în prezentul regulament.

(87)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care taxele vor fi instituite sunt stabilite după cum urmează:

(88)

Având în vedere marjele de dumping constatate și nivelul prejudiciului cauzat industriei din Uniune, ar trebui percepute definitiv sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită de regulamentul provizoriu.

(89)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,