9.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 261/105

(1)

La 16 noiembrie 2016, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 9-10 martie 2017. La 16 noiembrie 2016, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Slovenia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 9-10 martie 2017. La 21 martie 2017, Consiliul a adoptat o Recomandare privind politica economică a zonei euro („Recomandarea privind zona euro”) (3).

(2)

În calitate de stat membru a cărui monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Slovenia ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a Recomandării privind zona euro, astfel cum se reflectă în recomandările 1-3 de mai jos.

(3)

Raportul de țară al Sloveniei din 2017 a fost publicat la 22 februarie 2017. Acesta a evaluat progresele înregistrate de Slovenia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 12 iulie 2016, măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări din anii anteriori, precum și progresele înregistrate de Slovenia în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, acesta a inclus un bilanț aprofundat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate la 22 februarie 2017. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Slovenia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special deficiențele din sectorul bancar, titlurile de creanță emise de societăți comerciale și riscurile bugetare constituie vulnerabilități. Dezechilibrele legate de stocuri se corectează treptat, având în vedere reluarea creșterii economice. În sectorul întreprinderilor s-a înregistrat o reducere substanțială a datoriilor, iar investițiile private, inclusiv sub forma investițiilor străine directe, și-au reluat dinamica pozitivă, chiar dacă stocurile provenite din investiții străine directe care sosesc în țară continuă să fie scăzute în comparație cu cele ale țărilor din regiune. Datoria publică a atins un nivel record în 2015, preconizându-se o ajustare în sens descrescător în anii următori. Progresele înregistrate în ceea ce privește restructurarea sectorului bancar au coincis cu scăderea rapidă a proporției creditelor neperformante, care se estimează că va continua pe această traiectorie descendentă. Guvernul a adoptat măsuri relevante pentru a consolida și a restructura sectorul bancar, precum și pentru a îmbunătăți guvernanța întreprinderilor de stat. Cu toate acestea, un nou impuls politic este necesar pentru a aborda problema îndatorării întreprinderilor, precum și alte deficiențe din sectorul financiar, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și pentru a îmbunătăți mediul de afaceri.

(4)

Slovenia și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2017 la 28 aprilie 2017, iar la 3 mai 2017 și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2017. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(5)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza respectiva dispoziție în orientările cu privire la aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(6)

În prezent, Slovenia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și este supusă regulii tranzitorii privind datoria. În cadrul Programului de stabilitate pentru 2017, guvernul preconizează o îmbunătățire a deficitului global, acesta ajungând la 0,8 % din PIB în 2017, după care urmează să atingă un excedent de 0,4 % din PIB în 2020. Se preconizează că obiectivul bugetar pe termen mediu – un buget echilibrat la nivel structural, care nu respectă cerințele Pactului de stabilitate și de creștere – va fi atins până în 2020. Cu toate acestea, pe baza soldului structural recalculat (5), obiectivul bugetar pe termen mediu nu ar urma să fie atins până la sfârșitul orizontului de timp al programului. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2017, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 77,0 % din PIB în 2017, urmând să scadă în continuare pentru a atinge 67,5 % din PIB în 2020. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. În același timp, măsurile necesare pentru a sprijini țintele planificate în perioada de după 2017 nu au fost suficient detaliate.

(7)

Din Programul de stabilitate pentru 2017 reiese că impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați este semnificativ în 2016 și 2017, prezentându-se dovezi convingătoare privind amploarea și natura acestor costuri bugetare suplimentare. Potrivit Comisiei, cheltuielile suplimentare eligibile legate de afluxul excepțional de refugiați s-au ridicat în 2016 la 0,07 % din PIB. Această sumă este neschimbată față de proiectul de plan bugetar pentru 2017, care a confirmat proiecțiile din Programul de stabilitate pentru 2016. Pentru anul 2017, Programul de stabilitate a cuprins o solicitare referitoare la 0,07 % din PIB. Din acest procent, Comisia va considera că impactul incremental se ridică la 0,01 % din PIB. Dispozițiile articolului 5 alineatul (1) și ale articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 iau în calcul aceste cheltuieli suplimentare, întrucât afluxul de refugiați și măsurile în materie de securitate sunt legate de evenimente neobișnuite, impactul acestora asupra finanțelor publice ale Sloveniei este semnificativ, iar sustenabilitatea nu ar fi compromisă prin permiterea unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare în direcția îndeplinirii obiectivului bugetar pe termen mediu. Prin urmare, ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru 2016 a fost redusă pentru a se lua în calcul aceste costuri bugetare suplimentare. În primăvara anului 2018 se va efectua o evaluare finală privind anul 2017, inclusiv în ceea ce privește sumele eligibile, pe baza datelor observate puse la dispoziție de autoritățile slovene.

(8)

La 12 iulie 2016, Consiliul a recomandat Sloveniei să realizeze o ajustare fiscal-bugetară anuală de cel puțin 0,6 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2017. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2017, există în 2017 riscul unei anumite abateri de la acest obiectiv.

(9)

În 2018, având în vedere situația sa fiscal-bugetară și în special nivelul datoriei sale, se preconizează că Slovenia își va ajusta în continuare poziția în direcția îndeplinirii corespunzătoare a obiectivului bugetar pe termen mediu. Conform matricei de ajustare convenite între părți în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, ajustarea menționată presupune respectarea cerinței ca rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (6) să nu depășească 0,6 %. Aceasta ar reprezenta o ajustare structurală de 1 % din PIB. Dacă se mențin politicile actuale, există riscul ca în 2018 să se înregistreze o abatere semnificativă de la acest obiectiv. Se estimează că Slovenia va respecta regula privind datoria în 2017 și în 2018. În linii mari, Consiliul este de părere că Slovenia trebuie să fie pregătită să ia măsuri suplimentare în 2017 și că vor fi necesare măsuri suplimentare în 2018 pentru ca această țară să se conformeze dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1466/97, evaluarea planurilor și a rezultatelor bugetare ar trebui să țină seama de echilibrul bugetar al statului membru respectiv, având în vedere condițiile ciclice. Astfel cum s-a reamintit în comunicarea Comisiei privind semestrul european 2017 care însoțește aceste recomandări specifice fiecărei țări, evaluarea proiectului de plan bugetar pentru 2018 și evaluarea ulterioară a rezultatelor bugetare pentru 2018 vor trebui să ia în considerare obiectivul ce constă în realizarea unei orientări fiscal-bugetare care să contribuie atât la consolidarea redresării în curs, cât și la asigurarea sustenabilității finanțelor publice ale Sloveniei. În acest context, Consiliul ia act de intenția Comisiei de a efectua o evaluare globală, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97, în special ținând seama de situația ciclică a Sloveniei. În plus, există incertitudini semnificative cu privire la poziția ciclică în cazul specific al Sloveniei, din cauza contracției economice deosebit de mari din perioada 2008-2013 și a principalelor reforme structurale și ale sectorului financiar în curs de a fi puse în aplicare.

(10)

Legea privind normele fiscal-bugetare, adoptată în iulie 2015, a introdus un cadru bugetar pe termen mediu pentru administrația publică. Pentru ca aceasta să devină operațională, sunt necesare anumite amendamente la Legea finanțelor publice. Inițial, guvernul s-a angajat să adopte versiunea revizuită a Legii finanțelor publice în termen de șase luni de la adoptarea Legii privind normele fiscal-bugetare. Acest termen-limită a fost însă amânat în mod repetat, iar actul revizuit nu a fost încă transmis Parlamentului spre deliberare. Versiunea revizuită a Legii finanțelor publice constituie unul dintre instrumentele juridice care transpun în legislația națională Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7), transpunere pe care statele membre aveau obligația să o finalizeze până la sfârșitul anului 2013. Membrii consiliului bugetar au fost numiți la 21 martie 2017.

(11)

Nivelul ridicat al datoriei publice, care a atins 79,7 % din PIB în 2016, reprezintă o sursă de vulnerabilitate pentru finanțele publice ale Sloveniei. Populația Sloveniei îmbătrânește mai rapid decât cea a majorității statelor membre. Slovenia se confruntă cu riscuri ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor sale publice, iar decalajul său de sustenabilitate pe termen lung este cel mai ridicat dintre toate statele membre, fiind datorat creșterii preconizate a cheltuielilor publice legate de pensii, sănătate și îngrijirea pe termen lung.

(12)

Guvernul a prezentat propuneri pentru reformarea sistemului de sănătate. Proiectul de Lege privind asigurările de sănătate, care reprezintă elementul central al reformei, a fost supus consultării publice în februarie 2017 și este programat să fie transmis Adunării Naționale până în vara anului 2017. Este important să se respecte calendarul preconizat, ceea ce ar trebui să îi permită actului să devină lege încă din anul 2017. În decembrie 2016 au fost prezentate propunerile de modificare a Legii privind serviciile de sănătate și a Legii privind drepturile pacienților și a fost adoptată noua Lege privind farmaciile. Dificultățile rămase se referă la guvernanța și la performanța spitalelor, la serviciile de asistență medicală primară ca „filtru” care să limiteze accesul la asistența medicală spitalicească, la sistemele de plată din spitale, la evaluarea tehnologiilor medicale, precum și la sistemele de informații. În plus, beneficiile pe care le-ar aduce centralizarea procedurilor de achiziții publice de produse și servicii medicale rămân în mare măsură neexploatate. Totodată, este în curs de pregătire un nou sistem centralizat de achiziții publice pentru medicamente, care ar putea permite achizițiilor să devină mai transparente și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor. Progresele în direcția reformei sistemului de îngrijire pe termen lung reprezintă, de asemenea, o provocare semnificativă. Nu există încă un sistem integrat de îngrijire pe termen lung în Slovenia. Un proiect-pilot menit să determine nevoile de asistență pe termen lung este în curs de elaborare.

(13)

Cartea albă privind pensiile a fost adoptată de guvern în aprilie 2016 și a deschis o consultare publică referitoare la viitorul sistemului de pensii. Cu toate acestea, nu au fost prezentate încă propuneri legislative concrete. Provocările viitoare sunt reprezentate de asigurarea sustenabilității pe termen lung și a caracterului adecvat al sistemului de pensii prin corelarea vârstei legale de pensionare cu creșterea speranței de viață și prin încurajarea unei pensionări tardive, de sporirea gradului de acoperire a regimurilor de pensii suplimentare, de abordarea în mod corespunzător a diferitelor parcursuri profesionale și de reducerea riscurilor de sărăcie în rândul persoanelor în vârstă.

(14)

Piața forței de muncă și tendințele sociale au continuat să se îmbunătățească. Crearea de locuri de muncă s-a accelerat, iar șomajul este în scădere. Rata persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială a scăzut, dar rămâne peste media Uniunii pentru persoanele în vârstă. Grație îmbunătățirii situației de pe piața forței de muncă, lucrătorii în vârstă au posibilitatea de a-și găsi un loc de muncă, însă rata de participare a acestora la forța de muncă rămâne scăzută. În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai frecvent ca lucrătorii în vârstă să continue să beneficieze de indemnizații de șomaj până la momentul pensionării. Rata șomajului de lungă durată rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei, șomerii de lungă durată reprezentând mai mult de jumătate din numărul total de șomeri. Peste 40 % dintre toți șomerii de lungă durată au peste 50 de ani și aproape jumătate dintre aceștia se află în șomaj de cel puțin doi ani. Au fost elaborate și discutate cu partenerii sociali o analiză și un plan de acțiune care vizează creșterea ratei de ocupare a lucrătorilor în vârstă. Punerea în aplicare în timp util a planului de acțiune poate contribui la îmbunătățirea activării lucrătorilor în vârstă. Rata de ocupare a lucrătorilor slab calificați rămâne în continuare scăzută, cu mult sub nivelul din perioada anterioară crizei și sub media Uniunii. Planul privind punerea în aplicare a unor politici active în domeniul pieței forței de muncă, adoptat în luna ianuarie 2016, reprezintă o continuare a actualei abordări, în timp ce cheltuielile în acest domeniu rămân scăzute. Măsurile active de ocupare nu îi vizează îndeajuns pe lucrătorii în vârstă și pe cei slab calificați. În pofida reformei din 2013, segmentarea pieței muncii rămâne o provocare.

(15)

Deși este încă ridicat, nivelul creditelor neperformante se înscrie pe o traiectorie descendentă puternică. Banca Sloveniei a pus în aplicare o serie de măsuri care le oferă băncilor stimulente pentru a-și reduce creditele neperformante în mod sustenabil. Presiunile în sensul reducerii datoriei au început să se atenueze, însă fluxurile de credit acordate întreprinderilor scad în continuare. Progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea datoriei au variat de la o întreprindere la alta. Consolidarea și restructurarea sectorului bancar a înregistrat progrese prin fuziunea, în 2016, a trei bănci. Slovenia s-a angajat să vândă cel puțin 50 % din participația sa în cea mai mare bancă aflată în proprietatea statului până la 31 decembrie 2017 și încă 25 % minus o acțiune până la 31 decembrie 2018. Revizuirea cadrului legislativ a consolidat în continuare capacitatea de restructurare a Societății de administrare a investițiilor bancare. Nivelul creditelor neperformante continuă să fie ridicat în rândul IMM-urilor. În acest sens, cu sprijinul Băncii Mondiale, a fost elaborată o abordare sistematică cu privire la modalitatea prin care IMM-urile pot diminua rata creditelor neperformante din portofoliu. În plus, guvernul a adoptat o lege privind înființarea unui registru central de credit, pentru a permite o gestionare mai eficientă a riscurilor și pentru a reduce riscul de îndatorare.

(16)

Pentru o întreprindere cu bonitate ridicată, accesul la surse alternative de finanțare este foarte limitat. În principal Fondul sloven pentru întreprinderi și Slovenska izvozna in razvojna banka (Banca SID) au introdus noi instrumente de datorie pentru IMM-uri, inclusiv măsuri precum microcreditele. Fondul întreprinderilor slovene a implementat în 2016 o schemă de capital inițial de care beneficiază mai puțin de 50 de IMM-uri. Alte instrumente alternative de finanțare, inclusiv capitalul de risc și fondurile de capitaluri proprii cu utilizarea fondurilor ESI, ar putea constitui o sursă importantă de finanțare suplimentară, însă acestea rămân în mare măsură neexploatate.

(17)

Punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare a administrației publice pentru perioada 2015-2020 este în curs și au fost înregistrate unele progrese în acest sens. Cu toate acestea, unele măsuri specifice, cum ar fi adoptarea Legii privind funcția publică, au fost din nou amânate. Se estimează că programul guvernului de reducere a sarcinii administrative a creat economii totale de 365 de milioane EUR între 2009 și 2015 și, din cele 318 măsuri menite să reducă sarcina administrativă, aproape 60 % au fost realizate. Procedurile administrative complexe și de lungă durată, în special în sectorul construcțiilor și al amenajării teritoriului, continuă însă să descurajeze investițiile private. Chiar dacă eficiența și calitatea sistemului judiciar s-au îmbunătățit în continuare, programarea primelor audieri în cauzele comerciale încă necesită mult timp, iar revendicările nu pot fi transmise prin mijloace electronice. În pofida adoptării unor importante reforme anticorupție, cum ar fi programul de toleranță zero față de corupție, percepția asupra corupției rămâne negativă și pare să influențeze deciziile întreprinderilor. După progresele inițiale realizate în modernizarea reglementării profesiilor, ritmul reformelor a încetinit. Eliminarea barierelor restrictive în ceea ce privește reglementarea profesiilor ar putea sprijini concurența pe piețele profesionale respective.

(18)

Gradul de implicare a statului în economie rămâne ridicat, în pofida programului de privatizare inițiat în 2013. Statul este cel mai mare angajator, administrator de active și deținător de titluri de creanță emise de societăți comerciale din Slovenia. Alături de slaba guvernanță corporativă, nivelul ridicat al participațiilor statului a avut consecințe fiscal-bugetare și economice considerabile. Acestea sunt estimate la 13 miliarde EUR sau aproximativ o treime din PIB în perioada 2007-2014, în principal din cauza măsurilor de stabilizare a sectorului financiar și a profiturilor nerealizate ale întreprinderilor de stat în comparație cu întreprinderile private. Performanța întreprinderilor de stat a început să se amelioreze, fiind susținută de un nou sistem de guvernanță corporativă, însă persistă unele riscuri. Până la sfârșitul anului 2015, rezultatele au arătat o îmbunătățire a rentabilității întreprinderilor gestionate de Societatea Slovenă de Gestionare a Obligațiunilor Suverane, deși acestea s-au situat sub ținta intermediară stabilită în strategia de gestionare. Un plan de gestionare a activelor pentru 2017, menit să cuantifice indicatorii de performanță pentru fiecare întreprindere de stat în parte și să actualizeze o listă a activelor în vederea cesionării, a fost aprobat de guvern în ianuarie 2017. În același timp, revizuirea strategiei de gestionare a activelor, aprobată mai întâi de către parlament în 2015, nu a fost încă finalizată, întrucât guvernul a amânat adoptarea unei decizii în acest sens până în a doua jumătate a anului 2017. Chiar dacă, la sfârșitul lunii februarie 2017, consiliul de administrație a numit un nou președinte, nu au fost încă numiți toți membrii consiliului de supraveghere.

(19)

În contextul semestrului european 2017, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Sloveniei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2017. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2017, Programul național de reformă pentru 2017, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Sloveniei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovenia, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(20)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2017 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (8) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(21)

Prin prisma bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2017 și Programul de stabilitate pentru 2017. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1 și 3 de mai jos,

1.

Să depună un efort fiscal-bugetar notabil în 2018, în conformitate cu cerințele componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere, ținând cont de necesitatea de a consolida redresarea în curs și de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice ale Sloveniei. Să adopte și să pună în aplicare reforma propusă a sistemului de sănătate și să adopte reforma planificată a serviciilor de îngrijire pe termen lung, asigurând un mai bun raport cost-eficacitate, o mai mare accesibilitate și o calitate sporită a îngrijirii. Să fructifice pe deplin potențialul achizițiilor centralizate în sectorul sănătății. Să adopte măsurile necesare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung și caracterul adecvat al sistemului de pensii.

2.

Să își intensifice eforturile pentru a spori capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor slab calificați și a celor în vârstă, îndeosebi prin măsuri de învățare pe tot parcursul vieții și de activare cu țintă precisă.

3.

Să amelioreze condițiile de finanțare, inclusiv prin facilitarea unei rezoluții durabile a creditelor neperformante și a accesului la surse de finanțare alternative. Să asigure punerea în aplicare deplină a strategiei privind societățile de administrare a investițiilor bancare. Să reducă sarcina administrativă asupra întreprinderilor care decurge din normele privind amenajarea teritoriului și autorizațiile de construcție și să asigure o bună guvernanță a întreprinderilor de stat.