28.1.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 22/1

(1)

Articolul 43 alineatul (3) din tratat prevede că Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsurile privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede adoptarea de măsuri de conservare ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și de alte organisme consultative, precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative.

(3)

Consiliului îi revine obligația să adopte măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul menționat. În conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din regulamentul menționat, posibilitățile de pescuit ar trebui repartizate între statele membre într-un mod care să asigure relativa stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc sau tip de pescuit.

(4)

Capturile totale admisibile (TAC-urile) ar trebui așadar stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se cont de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil al sectoarelor de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate în cadrul consultărilor cu părțile interesate, în Special la reuniunile la care au participat consiliile consultative interesate.

(5)

Obligația de debarcare menționată la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 este introdusă în funcție de fiecare activitate de pescuit în parte. În regiunea care face obiectul prezentului regulament, atunci când o activitate de pescuit intră sub incidența obligației de debarcare, ar trebui debarcate toate speciile vizate în cadrul respectivei activități de pescuit care face obiectul unor limite de captură. De la 1 ianuarie 2016, obligația de debarcare se aplică pentru speciile care definesc activitățile de pescuit. Articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, atunci când se introduce o obligație de debarcare pentru un stoc de pește, posibilitățile de pescuit se stabilesc ținându-se cont de trecerea de la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta debarcările la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta capturile. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat o serie de regulamente delegate de stabilire, cu titlu temporar și pentru o perioadă de maximum trei ani, a planurilor specifice privind capturile aruncate înapoi în mare, ca măsură pregătitoare în vederea punerii integrale în aplicare a obligației de debarcare.

(6)

Posibilitățile de pescuit pentru stocurile de specii care fac obiectul obligației de debarcare începând cu 1 ianuarie 2016 ar trebui să compenseze capturile aruncate anterior înapoi în mare și să se bazeze pe informații și avize științifice. Pentru a se asigura o compensare corectă pentru peștele care a fost anterior aruncat înapoi în mare și va trebui să fie debarcat de la 1 ianuarie 2016, ar trebui să se calculeze un supliment în conformitate cu metodologia următoare: noua cifră a debarcărilor ar trebui să se calculeze scăzând din cuantumul Consiliului Internațional pentru explorarea mării (ICES) al capturilor totale cuantumurile care vor continua să fie aruncate înapoi în mare în cursul perioadei de aplicare a obligației de debarcare; în consecință, un supliment aplicat cuantumului TAC ar trebui să fie proporțional cu modificarea noului cuantum al debarcărilor față de cuantumul ICES anterior al debarcărilor.

(7)

Conform avizului științific, stocurile de biban-de-mare (Dicentrarchus labrax) din Marea Celtică, Canalul Mânecii, Marea Irlandei și sudul Mării Nordului (diviziunile ICES IVb, IVc și VIIa,VIId-VIIh) se află într-o stare precară și continuă să se diminueze. Măsurile de conservare vizând interzicerea pescuitului de biban-de-mare în diviziunile ICES VIIb, VIIc, VIIj și VIIk ar trebui menținute și ar trebui să includă diviziunile ICES VIIa și VIIg, cu excepția apelor situate la mai puțin de 12 mile marine de liniile de bază aflate sub suveranitatea Regatului Unit. Populațiile reproducătoare de biban-de-mare ar trebui protejate și ar trebui să se interzică efectuarea de capturi în întreaga zonă de repartizare a stocului pe perioada primelor șase luni ale anului. Din cauza capturilor accidentale inevitabile de biban-de-mare de către navele dotate cu traule de fund și seine, astfel de capturi accidentale ar trebui limitate la 1 % din greutatea capturii totale de organisme marine aflate la bord. Este nevoie de impunerea unor restricții suplimentare ale capturilor pentru a proteja bibanul-de-mare în afara perioadelor de reproducere; prin urmare ar trebui să se aplice limite lunare privind capturile în diviziunile ICES IVb, IVc, VIId, VIIe, VIIf și VIIh, precum și în apele teritoriale ale Regatului Unit din diviziunile ICES VIIa și VIIg. De asemenea, ar trebui impuse limite suplimentare în cazul capturilor efectuate de pescarii amatori.

(8)

De câțiva ani, anumite TAC-uri pentru stocurile de elasmobranchii (rechini, vulpi și pisici de mare) sunt fixate la 0, existând, totodată, o dispoziție care stabilește obligația eliberării imediate a capturilor accidentale. Motivul acestui tratament Special este acela că starea de conservare a stocurilor respective este precară și, din cauza ratelor mari de supraviețuire ale acestor specii, capturile aruncate înapoi în mare nu determină o creștere a ratelor mortalității prin pescuit în cazul acestor stocuri, dar capturile aruncate înapoi în mare sunt considerate benefice pentru conservarea acestor specii. Totuși, de la 1 ianuarie 2015, capturile din aceste specii în cadrul activităților de pescuit de specii pelagice trebuie debarcate, cu excepția cazului în care acestea fac obiectul uneia sau mai multora dintre derogările de la obligația de debarcare prevăzută la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Articolul 15 alineatul (4) litera (a) din regulamentul respectiv permite astfel de derogări în cazul speciilor pentru care pescuitul este interzis și care sunt identificate ca atare printr-un act juridic al Uniunii, adoptat în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. Prin urmare, este oportun să se interzică pescuitul de aceste specii în zonele respective.

(9)

În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, TAC-urile ar trebui stabilite în conformitate cu regulile prevăzute în planurile respective. Prin urmare, TAC-urile pentru stocurile de limbă-de-mare din vestul Canalului Mânecii, de cambulă de Baltica și limbă-de-mare din Marea Nordului, de cod din Kattegat, din apele din vestul Scoției, Marea Irlandei, Marea Nordului, Skagerrak și estul Canalului Mânecii și de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană ar trebui stabilite în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 509/2007 (2), (CE) nr. 676/2007 (3), (CE) nr. 1342/2008 (4) („Planul pentru cod”) și (CE) nr. 302/2009 (5) ale Consiliului. Obiectivul pentru stocurile de Urophycis floridana astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 2166/2005 al Consiliului (6) este de a reconstrui respectivele stocuri până la limite biologice sigure, în concordanță cu datele științifice. În conformitate cu avizele științifice, în absența unor date definitive privind nivelul țintă de biomasă a stocului de reproducere și ținând cont de schimbările în limitele biologice sigure, este adecvat să se fixeze TAC pe baza avizelor privind producția maximă durabilă furnizate de ICES, pentru a contribui la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(10)

Ca urmare a recentului exercițiu de benchmark, în ceea ce privește stocul de hering din vestul Scoției, ICES a prezentat un aviz pentru stocurile combinate de hering din diviziunile VIa, VIIb și VIIc (vestul Scoției, vestul Irlandei). Avizul vizează două TAC-uri separate (pentru zonele VIaS, VIIb și VIIc, pe de o parte, și pentru zonele Vb, VIb și VIaN, pe de altă parte). Conform ICES, acest stoc trebuie să beneficieze de un plan de reconstituire a acestor stocuri. Deoarece conform avizelor științifice nu poate fi aplicat un plan de gestionare pentru stocul nordic (7), este adecvat să se fixeze TAC-urile pe baza avizelor privind producția maximă durabilă, pentru a contribui la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(11)

În cazul stocurilor pentru care nu există date suficiente sau fiabile, astfel încât să li se poată estima dimensiunea, măsurile de gestionare și nivelurile TAC ar trebui să urmeze abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, luându-se totodată în considerare factorii specifici fiecărui stoc, mai ales informațiile disponibile privind tendințele stocurilor și considerațiile legate de activitățile de pescuit mixte.

(12)

Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (8) a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a TAC, inclusiv dispoziții privind flexibilitatea prevăzute la articolele 3 și 4 pentru stocurile cu TAC de precauție, respectiv pentru cele cu TAC analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, atunci când stabilesc capturile totale admisibile, Consiliul decide care sunt stocurile cărora nu li se aplică articolele 3 și 4, în Special în funcție de starea biologică a stocurilor. De curând, a fost introdus un mecanism de flexibilitate pentru toate capturile care fac obiectul obligației de debarcare, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Prin urmare, pentru a se evita flexibilitatea excesivă, care ar submina obiectivele de conservare prevăzute de politica comună în domeniul pescuitului, și pentru a preveni efectele negative asupra stării biologice a stocurilor, articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se pot aplica TAC numai în cazul în care statele membre nu utilizează flexibilitatea interanuală prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(13)

Atunci când o captură totală admisibilă pentru un stoc este repartizată unui singur stat membru, respectivului stat membru trebuie să i se atribuie competențe, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din tratat, pentru a stabili nivelul acesteia. Ar trebui să se adopte dispoziții prin care să se garanteze că, atunci când stabilește nivelul unei capturi totale admisibile, statul membru respectiv acționează în deplină conformitate cu principiile și normele politicii comune în domeniul pescuitului.

(14)

Este necesar să se stabilească plafoanele efortului de pescuit pentru 2016 în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 509/2007, cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 676/2007, cu articolele 11 și 12 din Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 și cu articolele 5 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 302/2009, ținându-se seama în același timp de Regulamentul (CE) nr. 754/2009 al Consiliului (9).

(15)

Pentru a garanta utilizarea deplină a posibilităților de pescuit, este oportun să se permită implementarea unui mecanism flexibil între unele zone TAC care privesc același stoc biologic.

(16)

Având în vedere cele mai recente avize științifice ale ICES și în conformitate cu angajamentele internaționale luate în contextul Convenției pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (Convenției CPANE), este necesară limitarea efortului de pescuit pentru anumite specii de adâncime.

(17)

Pentru unele specii, cum ar fi anumite specii de rechini, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea crea un risc grav pentru conservarea acestora. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru astfel de specii ar trebui restricționate complet printr-o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective.

(18)

În cadrul celei de a 11-a Conferințe a Părților la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, care a avut loc la Quito în perioada 3-9 noiembrie 2014, mai multe specii au fost adăugate la listele de specii protejate din apendicele I și II la convenție, începând cu 8 februarie 2015. În consecință, este oportun să se prevadă protecția acestor specii în raport cu navele de pescuit din Uniune care pescuiesc în toate apele și în raport cu navele de pescuit din afara Uniunii care pescuiesc în apele Uniunii.

(19)

Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit din Uniune prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (10), în Special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.

(20)

Pentru anumite TAC-uri, ar trebui să se permită statelor membre să acorde repartizări suplimentare pentru navele care participă la studii privind pescuitul integral documentat. Scopul acestor studii este să testeze un sistem al cotelor de capturi pentru activitățile de pescuit care nu intră încă sub incidența obligației de debarcare stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, adică un sistem în cadrul căruia toate capturile ar trebui să fie debarcate și scăzute din cote pentru a se evita aruncarea capturilor înapoi în mare și irosirea resurselor piscicole utilizabile pe care aceste capturi le implică. Aruncările necontrolate înapoi în mare ale capturilor de pești reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității pe termen lung a peștilor ca bun public și, implicit, la adresa obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului. Pe de altă parte, sistemele de cote de capturi oferă în mod inerent pescarilor un stimulent pentru optimizarea selectivității capturilor în cadrul activităților lor. În scopul monitorizării conformității cu condițiile care se aplică studiilor privind pescuitul integral documentat, statele membre ar trebui să asigure documentația detaliată și corectă privind toate campaniile de pescuit, precum și capacitatea și mijloacele adecvate, de exemplu observatori, televiziune cu circuit închis (CCTV) și altele. În acest demers, statele membre ar trebui să respecte principiul eficienței și al proporționalității. Utilizarea sistemelor CCTV ar trebui să respecte cerințele Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11).

(21)

Pentru a garanta că studiile privind pescuitul integral documentat pot evalua cu eficacitate potențialul sistemelor de cote de capturi de a controla mortalitatea prin pescuit absolută a stocurilor în cauză, este necesar ca toți peștii capturați în cadrul acestor studii, inclusiv cei care se află sub dimensiunea minimă de debarcare, să se scadă din cantitatea totală repartizată desemnată navei participante și ca operațiunile de pescuit să înceteze atunci când această cantitate totală repartizată a fost atinsă de către navă. De asemenea, este oportun să se permită transferurile de repartizări între navele care participă la studiile privind pescuitul integral documentat și navele neparticipante, cu condiția să se poată demonstra că nu cresc capturile aruncate înapoi în mare de către navele neparticipante.

(22)

Conform avizului ICES, este oportun să se mențină un sistem specific de gestionare a speciilor de uvă în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa și IIIa și din subzona ICES IV. Dat fiind că avizul științific al ICES este așteptat abia în februarie 2016, este adecvat ca, până la emiterea acestui aviz, TAC și cotele să fie fixate la zero, cu titlu provizoriu.

(23)

În conformitate cu procedura prevăzută în acordurile sau protocoalele privind relațiile în domeniul activităților de pescuit încheiate cu Norvegia (12) și cu Insulele Feroe (13), Uniunea a organizat consultări privind drepturile de pescuit cu partenerii respectivi. În conformitate cu procedura prevăzută în acordul și protocolul privind relațiile în domeniul activităților de pescuit încheiat cu Groenlanda (14), comitetul mixt a stabilit nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2016. Prin urmare, este necesar să se includă aceste posibilități de pescuit în prezentul regulament.

(24)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2015, CPANE a adoptat o măsură de conservare pentru stocul de sebastă din Marea Irminger care stabilește TAC și cotele pentru 2016 ale părților contractante, inclusiv ale Uniunii.

(25)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2015, Comisia internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a adoptat pentru perioada 2016-2018 o scădere a TAC și a cotelor pentru tonul obez și o prelungire a TAC-urilor și a cotelor pentru marlin albastru și alb. În plus, aceasta a confirmat TAC-urile și cotele pentru 2016 stabilite anterior pentru ton roșu, pește-spadă din Atlanticul de Nord, pește-spadă din Atlanticul de Sud, ton alb din Atlanticul de Sud și ton alb din Atlanticul de Nord. După cum este deja cazul stocului de ton roșu, este oportun ca, în cazul pescuitului de agrement, capturile realizate în cadrul tuturor celorlalte stocuri ICCAT din anexa ID să facă, de asemenea, obiectul limitelor privind capturile adoptate de respectiva organizație pentru a garanta faptul că Uniunea nu își depășește cotele. Toate aceste măsuri ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(26)

În cadrul celei de a 34-a reuniuni anuale din 2015, părțile la Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) au adoptat limite privind capturile atât pentru speciile-țintă, cât și pentru speciile capturate accidental pentru 2015/2016 și 2016/2017. Exploatarea acestor cote în cursul anului 2015 ar trebui luată în considerare la stabilirea posibilităților de pescuit pentru anul 2016.

(27)

La reuniunea sa anuală din 2015, Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC) a confirmat măsurile de conservare și de gestionare a capacității în vigoare. IOTC a adoptat, de asemenea, o măsură de limitare a dispozitivelor de concentrare a peștilor (FAD – Fish Aggregating Devices). Având în vedere că activitățile navelor auxiliare și utilizarea dispozitivelor de concentrare a peștilor sunt parte integrantă din efortul de pescuit exercitat de navele cu plasă pungă, măsura ar trebui pusă în aplicare în dreptul Uniunii.

(28)

Reuniunea anuală a Organizației regionale de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) va avea loc în perioada 25-29 ianuarie 2016. Este necesar ca măsurile actuale pentru zona Convenției SPRFMO să fie menținute provizoriu, până la încheierea reuniunii anuale susmenționate. Cu toate acestea, stocul de stavrid nu ar trebui vizat înainte de stabilirea unei capturi totale admisibile în urma reuniunii anuale respective.

(29)

În cadrul celei de a 89-a reuniuni anuale, care a avut loc în 2015, Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) și-a menținut măsurile de conservare pentru tonul cu aripioare galbene, tonul obez și tonul dungat. CITT și-a menținut, de asemenea, rezoluția privind conservarea rechinilor cu înotătoare albe. Măsurile respective ar trebui să fie în continuare implementate în dreptul Uniunii.

(30)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2015, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a adoptat o măsură de conservare pentru TAC-urile pentru bacalao și crab roș, în timp ce TAC-urile existente pentru beryx, pion portocaliu și Pseudopentaceros spp. au rămas în vigoare. Măsurile aplicabile în prezent privind repartizarea posibilităților de pescuit adoptate de SEAFO ar trebui să fie implementate în dreptul Uniunii.

(31)

În cadrul celei de a 12-a reuniuni anuale, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) a confirmat măsurile de conservare și gestionare în vigoare. Respectivele măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în continuare în dreptul Uniunii.

(32)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2013, părțile la Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor de cod negru din Marea Bering centrală nu au modificat măsurile privind posibilitățile de pescuit. Măsurile respective ar trebui să fie implementate în dreptul Uniunii.

(33)

În cadrul celei de a 37-a reuniuni anuale, care a avut loc în 2015, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat o serie de posibilități de pescuit pentru 2016 privind anumite stocuri din subzonele 1-4 ale zonei Convenției NAFO. Respectivele măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(34)

Anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilitățile de pescuit pentru Uniune sunt adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului relevante la sfârșitul anului și devin aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, este necesar ca dispozițiile care pun în aplicare aceste măsuri în legislația Uniunii să se aplice retroactiv. Mai exact, deoarece sezonul de pescuit în zona Convenției CCAMLR se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie și, prin urmare, anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona convenției CCAMLR sunt stabilite pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2015, este necesar ca dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament să se aplice de la respectiva dată. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece membrilor CCAMLR le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona care face obiectul convenției CCAMLR.

(35)

În conformitate cu declarația Uniunii adresată Republicii Bolivariene a Venezuelei privind acordarea de posibilități de pescuit în apele UE navelor de pescuit aflate sub pavilionul Republicii Bolivariene a Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze (15), este necesară stabilirea posibilităților de pescuit pentru specii de lutianide disponibile pentru Venezuela în apele Uniunii.

(36)

În fiecare an începând din 2011, Portugalia a stabilit TAC pentru stocul de merlan în subzonele ICES IX și X, precum și în apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1, în conformitate cu regulamentele relevante de stabilire a posibilităților anuale de pescuit. Portugalia a indicat faptul că Specia capturată în această zonă este polacul și nu merlanul, iar ICES a confirmat că merlanul este, într-adevăr, rar în zona în cauză. Prin urmare, nu trebuie să se stabilească nicio TAC pentru merlan în această zonă.

(37)

Avizul științific primit din partea CSTEP indică faptul că este în conformitate cu principiul precauției de a permite o mică cotă de capturi accidentale pentru pisica de mare marmorată (Raja undulata) în subzona ICES IX.

(38)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru autorizarea unui stat membru de a beneficia de sistemul de gestionare a repartizărilor efortului de pescuit în conformitate cu un sistem bazat pe kilowați-zile, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(39)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește acordarea de zile suplimentare pe mare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit și pentru consolidarea prezenței observatorilor științifici, precum și în ceea ce privește stabilirea formatelor foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor privind transferul de zile pe mare între navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru.

(40)

Pentru a evita întreruperea activităților de pescuit și a asigura subzistența pescarilor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2016, cu excepția dispozițiilor referitoare la limitele efortului de pescuit, care ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2016, și a anumitor dispoziții specifice anumitor regiuni, care ar trebui să aibă o dată de aplicare specifică. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.

(41)

Posibilitățile de pescuit ar trebui utilizate în deplină conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii.

(42)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului, dacă, înainte de 31 octombrie a anului de aplicare, s-a folosit mai mult de 75 % din TAC de precauție, un stat membru care deține o cotă poate solicita creșterea TAC. Comisia a primit o cerere pentru o creștere de 10 % a TAC 2015 pentru vulpi și pisici de mare în Canalul de Est (diviziunea ICES VIId). Informațiile biologice justificative care au însoțit solicitarea au fost verificate și validate de experți în cadrul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei.

(43)

Regulamentul (UE) 2015/104 al Consiliului (17) ar trebui modificat în consecință.

(44)

TAC-urile pentru vulpi și pisici de mare în Canalul de Est (diviziunea ICES VIId) prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/104, se aplică de la 1 ianuarie 2015. Dispozițiile de modificare prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu aceeași dată. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului securității juridice și principiului protecției încrederii legitime, deoarece posibilitățile de pescuit vizate sunt mai mari decât oportunitățile stabilite prin Regulamentul (UE) 2015/104,

(a)

limitele capturilor pentru anul 2016 și, în situațiile precizate în prezentul regulament, pentru anul 2017;

(b)

limitele efortului de pescuit pentru perioada 1 februarie 2016-31 ianuarie 2017, cu excepția cazului în care alte perioade pentru limitele efortului sunt stabilite la articolele 9, 31 și 32 și în anexa IIE;

(c)

posibilitățile de pescuit pentru perioada 1 decembrie 2015-30 noiembrie 2016 pentru anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR;

(d)

posibilitățile de pescuit pentru anumite stocuri din zona Convenției CITT stabilite la articolul 28 pentru perioadele din 2016 și 2017 menționate în dispoziția respectivă.

(a)

navelor de pescuit din Uniune;

(b)

navelor țărilor terțe aflate în apele Uniunii.

(a)

„navă a unei țări terțe” înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unei țări terțe și este înmatriculată în respectiva țară terță;

(b)

„pescuit de agrement” înseamnă activități de pescuit necomerciale care exploatează resursele acvatice marine vii, printre altele, în scop recreativ, turistic sau sportiv;

(c)

„ape internaționale” înseamnă apele care se găsesc în afara suveranității sau jurisdicției vreunui stat;

(d)

„captură totală admisibilă” (TAC) înseamnă:

(e)

„cotă” înseamnă o proporție din TAC alocată Uniunii, unui stat membru sau unei țări terțe;

(f)

„evaluare analitică” înseamnă o evaluare cantitativă a tendințelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia și exploatarea stocului și despre care s-a stabilit printr-o analiză științifică că are o calitate suficientă pentru a servi drept bază pentru avize științifice privind opțiunile viitoare în materie de capturi;

(g)

„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă dimensiunea ochiului plaselor de pescuit determinată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 517/2008 al Comisiei (18);

(h)

„registrul flotei de pescuit a Uniunii” înseamnă registrul creat de Comisie în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(i)

„jurnal de pescuit” înseamnă jurnalul menționat la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(a)

zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt zonele geografice precizate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (19);

(b)

„Skagerrak” înseamnă zona geografică delimitată la vest de o linie trasată de la farul Hanstholm la farul Lindesnes, iar la sud de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la acest punct la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză;

(c)

„Kattegat” înseamnă zona geografică delimitată la nord de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la acest punct la punctul cel mai apropiat pe coasta suedeză, iar la sud de o linie trasată de la Hasenøre la Gnibens Spids, de la Korshage la Spodsbjerg și de la Gilbjerg Hoved la Kullen;

(d)

„unitatea funcțională 16 din subzona ICES VII” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:

(e)

„unitatea funcțională 26 din subzona ICES IXa” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:

(f)

„unitatea funcțională 27 din subzona ICES IXa” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:

(g)

„Golful Cádiz” înseamnă zona geografică a diviziunii ICES IXa la est de longitudinea 7° 23′ 48″ V;

(h)

„zonele CECAF (Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (20);

(i)

„zonele NAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 217/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (21);

(j)

„zona Convenției SEAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole din sud-estul Oceanului Atlantic (22);

(k)

„zona Convenției ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic)” înseamnă zona geografică definită în Convenția internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (23);

(l)

„zona Convenției CCAMLR (Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica)” înseamnă zona geografică definită la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 al Consiliului (24);

(m)

„zona Convenției CITT (Comisia interamericană pentru tonul tropical)” înseamnă zona geografică definită în Convenția pentru întărirea Comisiei interamericane pentru tonul tropical instituite prin Convenția din 1949 între Statele Unite ale Americii și Republica Costa Rica („Convenția de la Antigua”) (25);

(n)

„zona Convenției IOTC (Comisia Tonului din Oceanul Indian)” înseamnă zona geografică definită în Acordul de instituire a Comisiei Tonului din Oceanul Indian (26);

(o)

„zona Convenției SPRFMO (Organizația regională pentru gestionarea pescuitului în sudul Pacificului)” înseamnă zona de mare liberă situată la sud de 10° N, la nord de zona Convenției CCAMLR, la est de zona Convenției SIOFA, definită în Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (27), și la vest de zonele de pescuit aflate sub jurisdicția statelor din America de Sud;

(p)

„zona Convenției WCPFC (Comisia privind pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central (28);

(q)

„zona de mare liberă din Marea Bering” înseamnă zona geografică de mare liberă din Marea Bering dincolo de 200 de mile marine de la liniile de bază de la care este măsurată lățimea mării teritoriale a statelor costiere la Marea Bering;

(r)

„zona de suprapunere dintre CITT și WCPFC” înseamnă zona geografică definită prin următoarele limite:

(a)

respectă principiile și normele politicii comune în domeniul pescuitului, în Special principiul exploatării durabile a stocului și

(b)

conduc:

(a)

TAC-urile adoptate;

(b)

datele colectate și evaluate de statul membru respectiv pe care se bazează TAC-urile adoptate;

(c)

detaliile privind conformitatea TAC-urile adoptate cu dispozițiile de la alineatul (2).

(a)

au fost efectuate de nave care navighează sub pavilionul unui stat membru care deține o cotă, iar această cotă nu este epuizată; sau

(b)

constau într-o fracțiune a unei cote a Uniunii care nu a fost alocată sub formă de cote între statele membre, iar această cotă a Uniunii nu a fost epuizată.

(a)

Anexa IIA pentru gestionarea anumitor stocuri de cod, de limbă-de-mare și de cambulă de Baltica din Kattegat, Skagerrak, partea din diviziunea ICES IIIa neacoperită de Skagerrak și Kattegat, subzona ICES IV și diviziunile ICES VIa, VIIa și VIId, precum și în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa și Vb;

(b)

Anexa IIB pentru refacerea stocurilor de merluciu și de langustină din diviziunile ICES VIIIc și IXa, cu excepția Golfului Cádiz;

(c)

Anexa IIC pentru gestionarea stocurilor de limbă-de-mare din diviziunea ICES VIIe.

(a)

diviziunile ICES IVb, IVc, VIId, VIIe VIIf și VIIh;

(b)

apele aflate la mai puțin de 12 mile marine de linia de referință aflată sub suveranitatea Regatului Unit în diviziunile ICES VIIa și VIIg.

(a)

o navă de pescuit a Uniunii dotată cu traule de fund și seine (31) pot reține la bord capturi de biban-de-mare a căror greutate nu depășește 1 % din greutatea capturilor totale de organisme marine aflate la bord;

(b)

în ianuarie 2016 și în perioada 1 aprilie-30 iunie 2016, navele de pescuit ale Uniunii care utilizează cârlige și paragate și setci fixe (32) pot pescui biban-de-mare și pot să rețină la bord, să relocalizeze, să transbordeze sau să debarce bibani-de-mare prinși în zona respectivă în cantități care nu depășesc 1 300 de kilograme per navă pe lună.

(a)

diviziunile ICES IVb, IVc, VIId, VIIe VIIf și VIIh;

(b)

apele aflate la mai puțin de 12 mile marine de linia de referință aflată sub suveranitatea Regatului Unit în diviziunile ICES VIIa și VIIg.

(a)

în perioada 1 iulie-31 decembrie 2016, în diviziunile ICES IVb, IVc, VIIa și VIId-VIIh;

(b)

în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2016, în diviziunile ICES VIIj și VIIk.

(a)

schimburilor efectuate în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)

deducerilor și realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(c)

realocărilor efectuate în temeiul articolului 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008;

(d)

debarcărilor suplimentare autorizate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(e)

cantităților retrase în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și cu articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(f)

deducerilor efectuate în conformitate cu articolele 105, 106 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(g)

transferurilor sau schimburilor de cote în temeiul articolului 21 din prezentul regulament;

(h)

repartizărilor suplimentare în temeiul articolului 21 din prezentul regulament.

(a)

vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa, IIIa și VIId și din subzona ICES IV;

(b)

rechin alb (Carcharodon carcharías) în toate apele;

(c)

rechin catifelat (Centrophorus squamosus) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;

(d)

rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;

(e)

rechin pelerin (Cetorhinus maximus) în toate apele;

(f)

rechin focă (Dalatias licha) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;

(g)

câine de mare abisal (Deania calcea) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;

(h)

complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES III, IV, VI, VII, VIII, IX și X;

(i)

marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;

(j)

micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în toate apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;

(k)

rechin neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, în subzona ICES IV și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;

(l)

rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în toate apele;

(m)

pisică de recif (Manta alfredi) în toate apele;

(n)

diavol de mare (Manta birostris) în toate apele;

(o)

următoarele specii de Mobula în toate apele:

(p)

următoarele specii de pește-fierăstrău (Pristidae) în toate apele:

(q)

Raja clavata în apele Uniunii din diviziunea ICES IIIa;

(r)

Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES VIa, VIb, VIIa, VIIb, VIIc, VIIe, VIIf, VIIg, VIIh și VIIk;

(s)

pisică de mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES VI și X;

(t)

vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES VI, VII, VIII, IX și X;

(u)

Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X și XII;

(v)

rechin călugăr (Squatina squatina) în apele Uniunii.

(a)

statele membre asigură documentația detaliată și corectă privind toate campaniile de pescuit, precum și capacitatea și mijloacele adecvate, de exemplu observatori, televiziune cu circuit închis (CCTV) și altele. În acest demers, statele membre respectă principiul eficienței și al proporționalității;

(b)

repartizarea suplimentară acordată unei anumite nave care participă la studii privind pescuitul integral documentat nu trebuie să depășească următoarele limite:

(c)

toate capturile navei respective din stocul care face obiectul repartizării suplimentare, inclusiv capturile de pește care se află sub dimensiunea minimă de debarcare, potrivit definiției din anexa XII la Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului (33), se scad din repartizarea individuală a navei care rezultă din toate alocările suplimentare acordate în temeiul articolului 15 din prezentul regulament;

(d)

după ce nava utilizează integral repartizarea individuală pentru un stoc care face obiectul repartizării suplimentare, nava în cauză trebuie să înceteze orice activitate de pescuit în zona în care se aplică respectiva TAC;

(e)

în ceea ce privește stocurile în cazul cărora se poate utiliza prezentul articol, statele membre pot permite transferuri ale repartizărilor individuale sau ale unor părți din respectivele alocări de la navele care nu participă la studii privind pescuitul integral documentat la navele care participă la astfel de studii, cu condiția să se poată demonstra că nu crește nivelul capturilor aruncate înapoi în mare de către navele neparticipante.

(a)

rata capturilor din stocul respectiv aruncate înapoi în mare, estimată pentru tipul de navă vizat, să nu depășească 10 %;

(b)

includerea tipului respectiv de navă să fie importantă pentru a evalua potențialul mijloacelor de monitorizare utilizate în conformitate cu alineatul (1) litera (a);

(c)

să nu se depășească o limită generală de 75 % din capturile estimative din stocul respectiv aruncate înapoi în mare efectuate de ansamblul navelor care participă la studiile respective.

(a)

lista navelor aflate sub pavilionul său care participă la studii privind pescuitul integral documentat;

(b)

specificațiile echipamentului electronic de monitorizare la distanță instalat la bordul navelor respective;

(c)

capacitatea, tipul și specificațiile uneltelor de pescuit utilizate de navele respective;

(d)

capturile aruncate înapoi mare estimate pentru fiecare tip de navă care participă la studii;

(e)

cantitatea capturilor din stocul care face obiectul TAC relevante realizate în 2015 de navele care participă la studii.

(a)

toate detaliile legate de nava/navele înlocuitoare, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004;

(b)

o relatare completă a motivelor care justifică înlocuirea și orice dovadă sau referințe justificative pertinente.

(a)

în perioada 29 iulie-28 septembrie 2016 sau în perioada 18 noiembrie 2016 -18 ianuarie 2017, în zona definită de următoarele limite:

(b)

în perioada 29 septembrie-29 octombrie 2016, în zona definită de următoarele limite:

(a)

atunci când peștele este considerat impropriu pentru consumul uman din alte motive decât talia; sau

(b)

în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul poate fi insuficient pentru stocarea întregii cantități de ton capturate în această parte a campaniei.

(a)

înregistrează numărul exemplarelor eliberate, indicând starea lor (moarte sau vii);

(b)

raportează informațiile menționate la litera (a) statului membru ai cărui resortisanți sunt. Statele membre transmit Comisiei informațiile colectate în cursul anului precedent până la data de 31 ianuarie a anului în care prezentul regulament intră în vigoare.

—

Apristurus manis;

—

Etmopterus bigelowi;

—

Etmopterus brachyurus;

—

Etmopterus princeps;

—

Etmopterus pusillus;

—

specii de vulpi-de-mare (Rajidae);

—

Scymnodon squamulosus;

—

rechini de adâncime din ordinul superior Selachimorpha;

—

câine-de-mare cu spini (Squalus acanthias).

(a)

nu lansează sau nu utilizează un dispozitiv de concentrare a peștilor ori un dispozitiv electronic similar;

(b)

nu pescuiește bancuri de pești cu ajutorul dispozitivelor de concentrare a peștilor.

(a)

în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul este insuficient pentru stocarea întregii cantități;

(b)

atunci când peștele este impropriu pentru consumul uman din alte motive decât talia; sau

(c)

în cazul unei defecțiuni grave a echipamentului de congelare.

(a)

rechini catifelați (Carcharhinus falciformis);

(b)

rechini cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus).

(a)

vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa, IIIa și VIId și din subzona ICES IV;

(b)

următoarele specii de pește-fierăstrău în apele Uniunii:

(c)

rechin pelerin (Cetorhinus maximus) și rechin alb (Carcharodon carcharias), în apele Uniunii;

(d)

complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES III, IV, VI, VII, VIII, IX și X;

(e)

rechinul neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, precum și din subzonele ICES I, IV, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;

(f)

micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES I, IV, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;

(g)

rechin focă (Dalatias licha), câine-de-mare abisal (Deania calcea), rechin catifelat (Centrophorus squamosus), marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) și rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES I, IV și XIV;

(h)

rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în apele Uniunii;

(i)

pisica de recif (Manta alfredi) în apele Uniunii;

(j)

diavol de mare (Manta birostris) în apele Uniunii;

(k)

următoarele specii de Mobula în apele Uniunii:

(l)

Raja clavata în apele Uniunii din diviziunea ICES IIIa;

(m)

Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES VIa, VIb, VIIa, VIIb, VIIc, VIIe, VIIf, VIIg, VIIh și VIIk;

(n)

pisică de mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES VI, IX și X și vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES VI, VII, VIII, IX și X;

(o)

Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X și XII;

(p)

rechin călugăr (Squatina squatina) în apele Uniunii.