28.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/51


DIRECTIVA (UE) 2016/844 A COMISIEI

din 27 mai 2016

de modificare a Directivei 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 100 alineatul (2),

având în vedere Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (1), în special articolul 10 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Unele dintre convențiile internaționale, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (a) din Directiva 2009/45/CE, au fost modificate.

(2)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2009/45/CE, se pot modifica anexele la directiva menționată pentru a se aplica modificările aduse convențiilor internaționale.

(3)

Prin urmare, Directiva 2009/45/CE ar trebui modificată în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS), instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (2),

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa I la Directiva 2009/45/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

(1)   Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iulie 2017. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă actele în cauză, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 27 mai 2016.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 163, 25.6.2009, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 de instituire a unui Comitet pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS) și de modificare a regulamentelor privind siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (JO L 324, 29.11.2002, p. 1).


ANEXĂ

Anexa I la Directiva 2009/45/CE se modifică după cum urmează:

1.

În capitolul II-1:

(a)

se adaugă regula II-1/A-1/4.

„4   Protecția împotriva zgomotului

NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ

.1

Navele cu un tonaj brut de minimum 1 600 de tone sunt construite astfel încât să se reducă zgomotul la bord, iar personalul să fie protejat de zgomot, în conformitate cu Codul OMI privind nivelurile de zgomot la bordul navelor, adoptat de Comitetul pentru Siguranța Maritimă prin rezoluția MSC.337(91), astfel cum ar putea fi modificată de OMI.”;

(b)

regula II-1/C/6.2.2.2 se înlocuiește cu următorul text:

„.2.2

să fie capabile să aducă cârma de la 35 ° pe o latură la 35 ° pe cealaltă latură cu nava în pescaj maxim și în marș înainte cu viteza maximă de exploatare de marș înainte și, în aceleași condiții, de la 35 ° pe oricare dintre laturi până la 30 ° pe cealaltă latură în maximum 28 de secunde. Atunci când este prea dificil să se demonstreze conformitatea cu această cerință în timpul probelor de mare cu nava în pescaj maxim și în marș înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim prin construcție, navele, indiferent de data construcției lor, pot demonstra conformitatea cu această cerință prin una dintre metodele următoare:

.1

în timpul probelor de mare, nava se află pe chilă dreaptă, iar cârma este complet scufundată în timpul marșului înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim prin construcție; sau

.2

dacă, în timpul probelor de mare, nu se poate ajunge la imersiunea completă a cârmei, se calculează o viteză de marș înainte corespunzătoare utilizând zona scufundată a penei cârmei în starea de încărcare propusă pentru proba de mare. Viteza de marș înainte calculată duce la aplicarea unei forțe și a unui cuplu de torsiune mașinii de cârmă principale care sunt cel puțin la fel de mari ca și în cazul în care încercarea s-ar fi efectuat cu nava în pescaj maxim și în marș înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim prin construcție; sau

.3

forța și cuplul de torsiune ale cârmei în starea de încărcare pentru proba de mare au fost prevăzute în mod fiabil și extrapolate la starea de încărcare maximă. Viteza navei corespunde numărului de turații continue maxime ale motorului principal și pasului maxim prin construcție al elicei;”

(c)

regula II-1/C/6.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„.2

să fie capabilă să aducă cârma de la 15 ° pe o latură la 15 ° pe cealaltă latură în maximum 60 de secunde cu nava în pescaj maxim și în marș înainte cu jumătate din viteza maximă de exploatare de marș înainte sau cu 7 noduri (se reține valoarea cea mai mare). Atunci când este prea dificil să se demonstreze conformitatea cu această cerință în timpul probelor de mare cu nava în pescaj maxim și în marș înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim prin construcție sau cu 7 noduri (se reține valoarea cea mai mare), navele, indiferent de data construcției lor, pot demonstra conformitatea cu această cerință prin una dintre metodele următoare:

.1

în timpul probelor de mare, nava se află pe chilă dreaptă, iar cârma este complet scufundată în timpul marșului înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim prin construcție sau cu 7 noduri (se reține valoarea cea mai mare); sau

.2

dacă, în timpul probelor de mare, nu se poate ajunge la imersiunea completă a cârmei, se calculează o viteză de marș înainte corespunzătoare utilizând zona scufundată a penei cârmei în starea de încărcare propusă pentru proba de mare. Viteza de marș înainte calculată duce la aplicarea unei forțe și a unui cuplu de torsiune mașinii de cârmă auxiliare care sunt cel puțin la fel de mari ca și în cazul în care încercarea s-ar fi efectuat cu nava în pescaj maxim și în marș înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim prin construcție sau cu 7 noduri (se reține valoarea cea mai mare); sau

.3

forța și cuplul de torsiune ale cârmei în starea de încărcare pentru proba de mare au fost prevăzute în mod fiabil și extrapolate la starea de încărcare maximă;”;

(d)

în regula II-1/C/15, subtitlul se înlocuiește cu următorul text:

„NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D NAVE NECUPRINSE ÎN REGULA II-1/A-1/4;”.

2.

În capitolul II-2:

(a)

se adaugă următoarele reguli II-2/A/2.28 și II-2/A/2.29:

„.28

Clapetă antifoc înseamnă, în scopul punerii în aplicare a regulii II-2/B/9a, un dispozitiv instalat într-o conductă de ventilație care rămâne deschis în condiții normale, permițând fluxul în conductă, și este închis în timpul unui incendiu, împiedicând fluxul în conductă pentru a limita trecerea focului. Atunci când se utilizează definiția de mai sus pot fi asociați următorii termeni:

.1

clapetă antifoc automată înseamnă o clapetă antifoc care se închide în mod independent ca reacție la expunerea la produse de combustie;

.2

clapetă antifoc manuală înseamnă o clapetă antifoc care trebuie deschisă sau închisă manual de echipaj direct la clapetă; și

.3

clapetă antifoc acționată de la distanță înseamnă o clapetă antifoc închisă de echipaj prin intermediul unui post de comandă situat la distanță de clapeta controlată.

.29

Clapetă de protecție împotriva fumului înseamnă, în scopul punerii în aplicare a regulii II-2/B/9a, un dispozitiv instalat într-o conductă de ventilație care rămâne deschis în condiții normale, permițând fluxul în conductă, și este închis în timpul unui incendiu, împiedicând fluxul în conductă pentru a limita trecerea fumului și a gazelor fierbinți. Nu se preconizează că o clapetă de protecție împotriva fumului va contribui la integritatea unui compartiment cu rezistență la foc perforat de o conductă de ventilație. Atunci când este utilizată definiția de mai sus ar putea fi asociați următorii termeni:

.1

clapetă automată de protecție împotriva fumului înseamnă o clapetă de protecție împotriva fumului care se închide în mod independent ca reacție la expunerea la fum sau gaze fierbinți;

.2

clapetă manuală de protecție împotriva fumului înseamnă o clapetă de protecție împotriva fumului care trebuie deschisă sau închisă manual de echipaj direct la clapetă; și

.3

clapetă de protecție împotriva fumului acționată de la distanță înseamnă o clapetă de protecție împotriva fumului închisă de echipaj prin intermediul unui post de comandă situat la distanță de clapeta controlată.”;

(b)

regula II-2/A/6.8.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„.1

porțiunile cu risc de incendiu ale mașinilor cu ardere internă folosite la propulsia principală a navei și generarea energiei, iar pentru navele construite la 1 ianuarie 2018 sau după această dată, porțiunile cu risc de incendiu ale tuturor mașinilor cu ardere internă,”;

(c)

formula introductivă din regula II-2/A/11.1 se înlocuiește cu următorul text:

„.1

Pentru navele construite înainte de 1 iulie 2019, un echipament al pompierului trebuie să fie alcătuit din:”;

(d)

se adaugă următoarele reguli II-2/A/11.1.1.3 și II-2/A/11.1a:

„.1.3

Aparatul de respirație autonom cu aer comprimat care face parte din echipamentele pompierului trebuie să se conformeze, până la 1 iulie 2019, paragrafului 2.1.2.2 din capitolul 3 din Codul de sisteme de rezistență la incendiu.

.1a

Pentru navele construite la 1 iulie 2019 sau după această dată, echipamentele pompierului trebuie să fie conforme cu Codul de sisteme de rezistență la incendiu;”;

(e)

se introduce următoarea regulă II-2/A/11.4a:

„4a

Aparate pentru comunicarea dintre pompieri:

Pentru navele în cazul cărora există obligația de a avea la bord cel puțin un echipament de pompier și construite la 1 ianuarie 2018 sau după această dată, trebuie să existe la bord minimum două aparate duplex de radiotelefonie portabile pentru fiecare parte participantă la combaterea incendiilor, pentru comunicarea dintre pompieri. Pentru navele propulsate cu GNL sau navele de pasageri ro-ro cu spații ro-ro închise ori spații de categorie specială, aceste aparate duplex de radiotelefonie portabile trebuie să fie din categoria antideflagrante sau caracterizate de securitate intrinsecă. Navele construite înainte de 1 ianuarie 2018 trebuie să respecte cerințele prezentei reguli cel târziu în momentul primei inspecții după 1 iulie 2019.”;

(f)

se adaugă următoarea regulă II-2/A/15.2.6:

„.6

La navele care fac obiectul regulii II-2/A/11, cilindrii aparatelor de respirație utilizate în timpul exercițiilor sunt încărcați sau înlocuiți înainte de plecare.”;

(g)

regula II-2/B/5.1 se înlocuiește cu următorul text:

„.1

Pe lângă respectarea dispozițiilor specifice pentru integritatea la foc a pereților etanși și a punților menționate în alt loc din prezenta parte, integritatea minimă la foc a pereților etanși și a punților trebuie să fie cea prevăzută în tabelele 5.1 sau 5.1(a), respectiv 5.2 sau 5.2(a), după caz.

Atunci când se aprobă elemente structurale de protecție contra incendiilor la navele noi, se ține seama de riscul transferului căldurii între punțile termice la punctele de intersecție și locul unde se termină dispozitivele de barieră termică.”;

(h)

se introduce următorul tabel 5.1(a) după tabelul 5.1 în regula II-2/B/5.4:

„Următorul tabel se aplică TUTUROR NAVELOR DIN CLASELE B, C și D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:

Tabelul 5.1(a)

Integritatea la foc a pereților etanși care separă spații adiacente

Spații

 

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

Posturi de comandă

(1)

A-0e

A-0

60

A-0

A-15

A-60

A-15

A-60

A-60

*

A-60

Coridoare

(2)

 

Ce

B-0e

A-0e

B-0e

B-0e

A-60

A-15

A-60

A-15

A-0d

*

A-30

Spații de cazare

(3)

 

 

Ce

A-0e

B-0e

B-0e

A-60

A-0

A-0

A-15

A-0d

*

A-30

A-0d

Scări

(4)

 

 

 

A-0e

B-0e

A-0e

B-0e

A-60

A-0

A-0

A-15

A-0d

*

A-30

Spații de serviciu (risc scăzut)

(5)

 

 

 

 

Ce

A-60

A-0

A-0

A-0

*

A-0

Spații ocupate de mașini, de categoria A

(6)

 

 

 

 

 

*

A-0

A-0

A-60

*

A-60

Alte spații ocupate de mașini

(7)

 

 

 

 

 

 

A-0b

A-0

A-0

*

A-0

Spații de marfă

(8)

 

 

 

 

 

 

 

*

A-0

*

A-0

Spații de serviciu (risc mare)

(9)

 

 

 

 

 

 

 

 

A-0b

*

A-30

Punți deschise

(10)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A-0

Spații de categorie specială și spații ro-ro

(11)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A-30”;

(i)

se introduce următorul tabel 5.2(a) după tabelul 5.2 în regula II-2/B/5.4:

„Următorul tabel se aplică TUTUROR NAVELOR DIN CLASELE B, C și D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:

Tabelul 5.2(a)

Integritatea la foc a punților care separă spații adiacente

Spații dedesubt↓

Spații → deasupra

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

Posturi de comandă

(1)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

*

A-60

Coridoare

(2)

A-0

*

*

A-0

*

A-60

A-0

A-0

A-0

*

A-30

Spații de cazare

(3)

A-60

A-0

*

A-0

*

A-60

A-0

A-0

A-0

*

A-30

A-0d

Scări

(4)

A-0

A-0

A-0

*

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

*

A-30

Spații de serviciu (risc scăzut)

(5)

A-15

A-0

A-0

A-0

*

A-60

A-0

A-0

A-0

*

A-0

Spații ocupate de mașini, de categoria A

(6)

A-60

A-60

A-60

A-60

A-60

*

A-60

A-30

A-60

*

A-60

Alte spații ocupate de mașini

(7)

A-15

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

*

A-0

A-0

*

A-0

Spații de marfă

(8)

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

*

A-0

*

A-0

Spații de serviciu (risc mare)

(9)

A-60

A-30

A-0d

A-30

A-0d

A-30

A-0d

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

*

A-30

Punți deschise

(10)

*

*

*

*

*

*

*

*

*

A-0

Spații de categorie specială și spații ro-ro

(11)

A-60

A-30

A-30

A-0d

A-30

A-0

A-60

A-0

A-0

A-30

A-0

A-30

Note care se aplică tabelelor 5.1, 5.1(a), 5.2 și 5.2(a), după caz

(a)

Pentru a stabili dispozițiile aplicabile, a se vedea regulile II-2/B/3 și 8.

(b)

Dacă spațiile sunt din aceeași categorie numerică și apare indicele «b», este nevoie de un perete etanș sau de o punte de valoarea precizată în tabele numai dacă spațiile adiacente sunt destinate unor scopuri diferite, de exemplu, de categoria (9). O bucătărie în vecinătatea altei bucătării nu are nevoie de un perete etanș de separație, dar o bucătărie vecină cu o cameră pentru vopsele are nevoie de un perete etanș «A-0».

(c)

Pereții etanși care separă cabina timonei de camera hărților pot fi de valoarea «B-0».

(d)

A se vedea punctele .2.3 și .2.4 din prezenta regulă.

(e)

Pentru aplicarea regulii 2.1.2, «B-0» și «C», acolo unde apar în tabelele 5.1 și 5.1a, se citesc «A-0».

(f)

Izolarea împotriva incendiilor nu trebuie neapărat instalată dacă sala mașinilor de categoria (7) prezintă risc de incendiu scăzut sau nul.

(*)

Dacă apare un asterisc în tabele, compartimentarea trebuie să se facă din oțel sau alt material echivalent, dar nu trebuie să fie obligatoriu de standard clasa «A». La navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, dacă o punte, cu excepția celor din spațiile de categoria (10), este perforată pentru trecerea cablurilor electrice, a țevilor și a conductelor de ventilație, respectiva perforare trebuie însă să fie etanșă pentru a împiedica trecerea flăcării și a fumului. Compartimentările dintre posturile de comandă (generatoarele de rezervă) și punțile deschise pot avea deschideri pentru prizele de aer fără mijloace de închidere, cu excepția cazului în care se montează un sistem fix de stingere a incendiului pe bază de gaz. Pentru aplicarea regulii II-2/B/2.1.2., asteriscul, acolo unde apare în tabelele 5.2 și 5.2(a), cu excepția categoriilor (8) și (10), se citește «A-0».”;

(j)

se adaugă următoarea regulă II-2/B/6.3.4:

„NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ

.3.4

Trebuie prevăzute două mijloace de evacuare din atelierul principal din interiorul unei săli a mașinilor. Cel puțin una dintre respectivele rute de evacuare asigură un adăpost permanent împotriva incendiului până la un post sigur din afara sălii mașinilor.”;

(k)

titlul regulii II-2/B/9 se înlocuiește cu următorul text:

„9   Sisteme de ventilație pentru nave construite înainte de 1 ianuarie 2018 (R 32)”;

(l)

se introduce următoarea regulă II-2/B/9a:

9a   Sisteme de ventilație pe nave

NAVE DIN CLASELE B, C și D, construite la 1 ianuarie 2018 sau după această dată

.1   Generalități

.1

Conductele de ventilație, incluzând conductele cu perete simplu și dublu, trebuie să fie din oțel sau dintr-un material echivalent, cu excepția racordurilor flexibile de lungime redusă, ce nu depășesc 600 mm, utilizate pentru racordarea ventilatoarelor la conducte în camerele de climatizare. Cu excepția cazului în care există dispoziții contrare exprese la punctul .1.6, oricare alte materiale folosite la construcția conductelor, inclusiv la izolare, trebuie să fie din material neinflamabil. Conductele scurte ce nu depășesc 2 m în lungime și au o arie a secțiunii transversale libere (termenul arie a secțiunii transversale libere înseamnă, chiar și în cazul unei conducte preizolate, aria calculată pe baza dimensiunilor interioare ale conductei propriu-zise și nu a izolației) de maximum 0,02 m2, nu trebuie însă să fie din oțel sau dintr-un material echivalent, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

.1

conductele trebuie să fie făcute dintr-un material neinflamabil care poate fi îmbrăcat pe interior și exterior cu membrane având proprietăți de propagare redusă a flăcării și, în orice caz, cu o valoare calorifică de maximum 45 MJ/m2 din aria suprafeței lor pentru grosimea utilizată. Valoarea calorifică se calculează în conformitate cu recomandările publicate de Organizația Internațională de Standardizare, în special standardul ISO 1716:2002, «Reacție la testele pentru incendiu a materialelor de construcție – Determinarea puterii calorifice».;

.2

conductele se folosesc numai la capătul dispozitivului de ventilație; și

.3

conductele nu sunt amplasate la o distanță mai mică de 600 mm, măsurată de-a lungul conductei, de o deschidere într-o compartimentare clasa «A» sau «B», inclusiv un tavan continuu clasa «B».

.2

Următoarele sisteme trebuie testate în conformitate cu Codul de procedură pentru determinarea rezistenței la incendiu:

.1

clapetele antifoc, inclusiv mijloacele lor de acționare relevante, deși încercarea nu este necesară pentru clapete localizate în capătul din partea inferioară a conductei în conductele de evacuare pentru zonele bucătăriilor, care trebuie să fie din oțel și să poată opri tirajul în conductă; și

.2

perforările pentru conducte prin compartimentările clasa «A», deși nu sunt necesare încercări dacă manșoanele de oțel sunt legate direct la conductele de ventilație prin flanșe nituite sau înșurubate ori prin sudare;

.3

Clapetele antifoc trebuie să fie ușor accesibile. Atunci când sunt amplasate în spatele tavanelor sau căptușelilor, respectivele tavane sau căptușeli trebuie prevăzute cu un tambuchi de inspecție pe care se marchează numărul de identificare al clapetei antifoc. Numărul de identificare al clapetei antifoc se marchează și pe toate comenzile de la distanță prevăzute.

.4

Conductele de ventilație trebuie prevăzute cu tambuchiuri de inspecție și curățare. Tambuchiurile trebuie amplasate lângă clapetele antifoc.

.5

Principalele guri de admisie și de evacuare ale sistemelor de ventilație trebuie să poată fi închise din afara spațiilor ventilate. Mijloacele de închidere trebuie să fie ușor accesibile, marcate vizibil și permanent și trebuie să indice poziția de acționare a dispozitivului de închidere.

.6

Nu sunt permise garnituri combustibile în racordurile cu flanșă ale conductelor de ventilație la o distanță de 600 mm de deschideri într-o compartimentare clasa «A» sau «B» și în conducte care este obligatoriu să fie de construcție clasa «A».

.7

Nu se utilizează deschideri de ventilație sau conducte de aer între două spații închise, cu excepția cazului în care acest lucru este permis prin regula II-2/B/7.7.

.2   Dispunerea conductelor

.1

Sistemele de ventilație pentru spațiile ocupate de mașini de categoria A, spațiile pentru vehicule, spațiile ro-ro, bucătăriile, spațiile de categorie specială și spațiile de marfă trebuie separate unul de altul și de sistemele de ventilație care deservesc alte spații. Sistemele de ventilație a bucătăriilor de pe navele de pasageri care transportă maximum 36 de pasageri nu trebuie însă neapărat să fie complet separate de alte sisteme de ventilație, ci pot fi deservite de conducte separate de la o altă unitate de ventilație care deservește alte spații. Într-un astfel de caz, trebuie montată o clapetă antifoc automată în conducta pentru ventilarea bucătăriei de lângă unitatea de ventilație.

.2

Conductele prevăzute pentru ventilația spațiilor ocupate de mașini de categoria A, bucătăriilor, spațiilor pentru vehicule, spațiilor ro-ro sau spațiilor de categorie specială nu trebuie să treacă prin spații de cazare, spații de serviciu sau posturi de comandă, cu excepția cazului în care sunt în conformitate cu punctul .2.4.

.3

Conductele prevăzute pentru ventilația spațiilor de cazare, a spațiilor de serviciu sau a posturilor de comandă nu trebuie să treacă prin spațiile ocupate de mașini de categoria A, bucătării, spații pentru vehicule, spații ro-ro sau spații de categorie specială, cu excepția cazului în care sunt în conformitate cu punctul .2.4.

.4

În măsura în care este permis în temeiul punctelor .2.2 și .2.3, conductele sunt fie:

.1.1

construite din oțel cu o grosime de cel puțin 3 mm pentru conducte cu o arie a secțiunii transversale libere de mai puțin de 0,075 m2, cel puțin 4 mm pentru conductele cu o arie a secțiunii transversale libere cuprinsă între 0,075 m2 și 0,45 m2 și cel puțin 5 mm pentru conductele cu o arie a secțiunii transversale libere mai mare de 0,45 m2;

.1.2

susținute și consolidate în mod corespunzător;

.1.3

prevăzute cu clapete antifoc automate aproape de limitele traversate; și

.1.4

izolate conform standardului clasa «A-60» de la limitele spațiilor pe care le deservesc până la un punct aflat la cel puțin 5 m dincolo de fiecare clapetă antifoc;

fie

.2.1

construite din oțel în conformitate cu punctele .2.4.1.1 și .2.4.1.2; și

.2.2

izolate conform standardului clasa «A-60» prin toate spațiile prin care trec, cu excepția conductelor care trec prin spații de categoria (9) sau (10) conform definiției de la regula II-2/B/4.2.2.

.5

În sensul punctelor .2.4.1.4 și .2.4.2.2, conductele trebuie izolate pe întreaga suprafață externă a secțiunii transversale. Conductele aflate în exterior, dar în vecinătatea spațiului specificat și care au una sau mai multe suprafețe comune cu acesta sunt considerate ca trecând prin spațiul specificat și trebuie izolate pe întreaga suprafață pe care o au comună cu spațiul pe o distanță de 450 mm dincolo de conductă [schițe ale acestor dispuneri sunt incluse în Interpretările uniforme ale SOLAS capitolul II-2 (MSC.1/Circ.1276)].

.6

Dacă este necesar ca o conductă de ventilație să treacă printr-o compartimentare a unei zone principale verticale, trebuie montată o clapetă antifoc automată adiacentă zonei respective. Clapeta trebuie să se poată închide și manual de pe fiecare latură a compartimentării. Postul de comandă trebuie să fie ușor accesibil și marcat clar și vizibil. Conducta dintre compartimentare și clapetă trebuie să fie construită din oțel în conformitate cu punctele .2.4.1.1 și .2.4.1.2 și să fie izolată la cel puțin același nivel de integritate la foc ca și compartimentarea perforată. Clapeta trebuie montată, cel puțin pe o latură a compartimentării, cu un indicator vizibil care să arate poziția de acționare a clapetei.

.3   Detalii ale clapetelor antifoc și ale perforărilor pentru conducte

.1

Conductele care trec prin compartimentările clasa «A» trebuie să respecte următoarele cerințe:

.1

atunci când o conductă din tablă subțire cu o arie a secțiunii transversale libere mai mică de sau egală cu 0,02 m2 trece prin compartimentări clasa «A», deschiderea trebuie prevăzută cu un manșon de tablă de oțel cu o grosime de cel puțin 3 mm și o lungime de cel puțin 200 mm, împărțită, de preferință, în câte 100 mm de fiecare latură a unui perete etanș, sau, în cazul unei punți, în întregime dispusă pe partea inferioară a punților perforate;

.2

atunci când conductele de ventilație cu o arie a secțiunii transversale libere mai mare de 0,02 m2, dar nu mai mică de 0,075 m2, trec prin compartimentări clasa «A», deschiderile trebuie căptușite cu un manșon de tablă de oțel. Conductele și manșoanele trebuie să aibă o grosime de cel puțin 3 mm și o lungime de cel puțin 900 mm. La trecerea prin pereți etanși, respectiva lungime trebuie să fie împărțită preferabil în câte 450 mm de fiecare latură a peretelui etanș. Conductele respective sau manșoanele care căptușesc conductele trebuie prevăzute cu izolație contra incendiului. Izolația trebuie să aibă cel puțin aceeași integritate la foc ca și compartimentarea prin care trece conducta; și

.3

în toate conductele cu o arie a secțiunii transversale libere mai mare de 0,075 m2 care trec prin compartimentări clasa «A» trebuie montate clapete antifoc automate. Fiecare clapetă trebuie montată lângă compartimentarea perforată, iar conducta dintre clapetă și compartimentarea perforată trebuie să fie construită din oțel, în conformitate cu punctele .2.4.2.1 și .2.4.2.2. Clapeta antifoc trebuie să funcționeze automat, dar să poată fi închisă și manual de pe ambele laturi ale compartimentării. Clapeta trebuie prevăzută cu un indicator vizibil care arată poziția de acționare a clapetei. Clapetele antifoc nu sunt, totuși, necesare în cazul în care conductele trec prin spații înconjurate de compartimentări clasa «A», fără a deservi aceste spații, dacă respectivele conducte au aceeași integritate la foc ca și compartimentările pe care le perforează. O conductă cu aria secțiunii transversale libere mai mare de 0,075 m2 nu trebuie împărțită, în scopul de a se evita instalarea clapetei prevăzute de prezenta dispoziție, în locul în care perforează o compartimentare clasa «A», în conducte mai mici care să se recombine apoi în conducta inițială după ce au traversat compartimentarea.

.2

Conductele de ventilație cu o arie a secțiunii transversale libere mai mare de 0,02 m2 care traversează pereți etanși clasa «B», trebuie căptușite cu manșoane de tablă de oțel cu o lungime de 900 mm, împărțite de preferință în câte 450 mm pe fiecare latură a pereților etanși, cu excepția cazului în care conducta este din oțel pe respectiva lungime.

.3

Toate clapetele antifoc trebuie să poată fi acționate manual. Clapetele trebuie să fie prevăzute cu un mijloc mecanic direct de declanșare sau, alternativ, să fie închise prin acționare electrică, hidraulică sau pneumatică. Toate clapetele trebuie să poată fi acționate manual de pe ambele laturi ale compartimentării. Clapetele antifoc automate, inclusiv cele ce pot fi acționate de la distanță, trebuie să aibă un mecanism de securitate antipană care va închide clapeta în caz de incendiu, chiar și atunci când are loc întreruperea alimentării cu energie electrică sau pierderea de presiune hidraulică ori pneumatică. Clapetele antifoc acționate de la distanță trebuie să poată fi redeschise manual la clapetă.

.4   Sistemele de ventilație pentru navele de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri

.1

În plus față de cerințele din secțiunile .1,.2 și .3, sistemul de ventilație al unei nave de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie să respecte și următoarele cerințe:

.1

în general, ventilatoarele trebuie astfel aranjate încât conductele care ajung în diferite spații să rămână într-o zonă verticală principală;

.2

scările închise trebuie să fie deservite de un ventilator independent și de un sistem de conducte (de evacuare și alimentare) care nu trebuie să deservească niciun alt spațiu din sistemele de ventilație;

.3

o conductă, indiferent de secțiunea sa transversală, care deservește mai mult de un spațiu de cazare, un spațiu de serviciu sau un post de comandă de pe interpunte trebuie să fie prevăzută, lângă locul unde perforează fiecare punte a acestor spații, cu o clapetă automată de protecție împotriva fumului care să poată și să fie închisă manual de pe puntea protejată de deasupra clapetei. Dacă un ventilator deservește mai mult de un spațiu de pe interpunte prin conducte separate în cadrul unei zone verticale principale, fiecare fiind destinată unui singur spațiu de pe interpunte, fiecare conductă trebuie prevăzută cu o clapetă de protecție împotriva fumului acționată manual, montată aproape de ventilator;

.4

conductele verticale trebuie izolate, dacă este necesar, conform dispozițiilor cuprinse în tabelele 4.1 și 4.2. Conductele trebuie izolate astfel cum se impune pentru punți între spațiul pe care îl deservesc și spațiul în discuție, după caz.

.5   Conductele de evacuare de la zonele bucătăriilor

.1   Cerințe privind navele de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri

.1

În plus față de cerințele din secțiunile .1,.2 și .3, conductele de evacuare din zonele bucătăriilor trebuie să fie construite în conformitate cu punctele .2.4.2.1 și .2.4.2.2 și izolate conform standardului clasa «A-60» în toate spațiile de cazare, spațiile de serviciu și posturile de comandă prin care trec. Acestea trebuie, de asemenea, prevăzute cu:

.1

un colector de grăsimi ușor de îndepărtat pentru a fi curățat, dacă nu se montează un sistem alternativ omologat pentru eliminarea grăsimilor;

.2

o clapetă antifoc amplasată la capătul din partea inferioară a conductei, în punctul de joncțiune a conductei cu hota din zona bucătăriilor, acționată automat și de la distanță și, suplimentar, o clapetă antifoc acționată de la distanță amplasată la capătul din partea superioară a conductei, aproape de ieșirea conductei;

.3

un mijloc fix de stingere a incendiilor în interiorul conductei. Sistemele de stingere a incendiilor trebuie să respecte recomandările publicate de Organizația Internațională de Standardizare, în special standardul ISO 15371:2009 «Nave și tehnologie marină – Sisteme de stingere a incendiilor pentru protecția aparatelor de gătit din bucătăriile navelor»;

.4

sisteme comandate de la distanță pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare și alimentare, de acționare a clapetelor antifoc menționate la punctul .5.1.1.2 și de acționare a sistemului de stingere a incendiului, care se amplasează într-o poziție în afara bucătăriei, în apropiere de intrarea în bucătărie. Dacă se instalează un sistem ramificat, trebuie prevăzut un mijloc de închidere de la distanță, amplasat în același loc ca și sistemele menționate mai sus, a tuturor ramificațiilor care evacuează prin aceeași conductă principală înainte ca mediul de stingere să fie eliberat în sistem; și

.5

tambuchiuri de inspecție și curățare amplasate în mod corespunzător, inclusiv unul care să fie instalat lângă ventilatorul de evacuare și unul care să fie amplasat la capătul din partea inferioară, acolo unde se acumulează grăsimea.

.2

Conductele de evacuare de la mașini de gătit instalate pe punți deschise trebuie să respecte punctul .5.1.1, după caz, atunci când trec prin spații de cazare sau spații ce conțin materiale combustibile.

.2   Cerințe privind navele de pasageri care transportă maximum 36 de pasageri

Dacă trec prin spații de cazare sau spații care conțin materiale combustibile, conductele de evacuare din zonele bucătăriilor trebuie construite în conformitate cu punctele .2.4.1.1 și .2.4.1.2. Fiecare conductă de evacuare trebuie prevăzută cu:

.1

un colector de grăsimi ușor de îndepărtat pentru a fi curățat;

.2

o clapetă antifoc acționată automat și de la distanță amplasată la capătul din partea inferioară a conductei, în punctul de joncțiune a conductei cu hota din zona bucătăriilor și, suplimentar, o clapetă antifoc acționată de la distanță în capătul din partea superioară a conductei, aproape de ieșirea conductei;

.3

sisteme comandate din bucătărie pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare și de alimentare și

.4

mijloace fixe de stingere a incendiului în interiorul conductei.

.6   Camere de ventilație care deservesc spații ocupate de mașini de categoria A ce conțin mașini cu ardere internă

.1

Dacă o cameră de ventilație deservește numai un astfel de spațiu adiacent sălii mașinilor și nu există niciun compartiment cu rezistență la foc între camera de ventilație și sala mașinilor, mijloacele de închidere a conductei sau conductelor de ventilație ce deservește/deservesc sala mașinilor trebuie amplasate în afara camerei de ventilație și a sălii mașinilor.

.2

Dacă o cameră de ventilație deservește o astfel de sală a mașinilor, precum și alte spații și este separată de sala mașinilor printr-o compartimentare clasa «A-60», inclusiv perforări, mijloacele de închidere a conductei sau conductelor de ventilație pentru sala mașinilor pot fi amplasate în camera de ventilație.

.7   Sistemele de ventilație pentru spălătorii de pe navele de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri

Conductele de evacuare de la spălătorii și uscătoare din spații de categoria (13), astfel cum sunt definite în regula II-2/B/.2.2, trebuie prevăzute cu:

.1

filtre ușor de îndepărtat pentru a fi curățate;

.2

o clapetă antifoc amplasată la capătul din partea inferioară a conductei, acționată automat și de la distanță;

.3

sisteme comandate de la distanță pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare și alimentare din spațiul respectiv și de acționare a clapetei antifoc menționate la punctul .7.2 și

.4

tambuchiuri localizate corespunzător pentru inspecție și curățare.”;

(m)

se adaugă următoarele reguli II-2/B/13.4, II-2/B/13.5 și II-2/B/13.6:

„NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ

.4

Un sistem fix de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu de tip omologat și care să respecte cerințele din regula II-2/A/9 trebuie instalat în spațiile ocupate de mașini în cazul în care:

.4.1

instalarea unor sisteme și echipamente de comandă automată și de la distanță a fost aprobată în locul prezenței permanente din partea echipajului în acest spațiu; și

.4.2

mașinile pentru propulsie principală și asociate, inclusiv sursele principale de energie electrică, sunt prevăzute cu grade diferite de control automat sau de la distanță și se află sub control permanent din partea echipajului dintr-o cameră de control.

.5

Un sistem fix de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu de tip omologat și care să respecte cerințele din regula II-2/A/9 trebuie instalat în spații închise care conțin incineratoare.

.6

În ceea ce privește un sistem fix de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu astfel cum este prevăzut în regulile II-2/B/13.4 și 13.5, se aplică următoarele:

 

Sistemul de detectare a incendiului trebuie proiectat și detectoarele trebuie poziționate astfel încât să detecteze rapid izbucnirea incendiului în orice parte din spațiile respective și în orice condiții normale de funcționare a mașinilor și de variații ale ventilației care pot fi impuse de intervalul posibil al temperaturilor ambiante. Sistemele de detectare care folosesc exclusiv detectoare termice sunt autorizate doar în spațiile de înălțime limitată și acolo unde folosirea lor este în mod deosebit adecvată. Sistemul de detectare trebuie să lanseze atât semnale sonore, cât și vizuale, ambele distincte de alarmele de la oricare alt sistem care nu indică incendiu, în suficient de multe locuri pentru a garanta că alarmele sunt auzite și observate pe puntea de comandă și de către ofițerul mecanic responsabil.

 

Când puntea de comandă este fără echipaj la bord, alarma trebuie să sune în locul în care este de cart un membru responsabil al echipajului.

 

După instalare, sistemul se testează în diverse condiții de funcționare a motorului și de ventilație.”;

(n)

Regula II-2/B/14.1.1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„.2

Cerințele din regulile II-2/A/12, II-2/B/7, II-2/B/9 și II-2/B/9a de menținere a integrității zonelor verticale trebuie aplicate și punților și pereților etanși reprezentând limitele ce separă zonele orizontale una de alta și de restul navei.”;

(o)

Regula II-2/B/14.1.2.2 se înlocuiește cu următorul text:

„.2

La navele noi construite înainte de 1 ianuarie 2018 care transportă maximum 36 de pasageri și la navele existente din clasa B care transportă peste 36 de pasageri, pereții etanși ce delimitează spațiile de categorie specială trebuie izolați conform cerințelor pentru spațiile de categoria (11) din tabelul 5.1 din regula II-2/B/5, iar limitele orizontale conform cerințelor pentru categoria (11) din tabelul 5.2 din regula II-2/B/5. La navele construite la 1 ianuarie 2018 sau după această dată care transportă maximum 36 de pasageri, pereții etanși ce delimitează spațiile de categorie specială trebuie izolați conform cerințelor pentru spațiile de categoria (11) din tabelul 5.1a din regula II-2/B/5, iar limitele orizontale conform cerințelor pentru categoria (11) din tabelul 5.2a din regula II-2/B/5.”

3.

În capitolul III:

(a)

tabelul din regula III/2.6 se înlocuiește cu următorul text:

„Spații

B

C

D

Număr de persoane (N)

Număr de pasageri (P)

> 250

≤ 250

> 250

≤ 250

> 250

≤ 250

Capacitatea ambarcațiunilor de salvare (1)  (2)  (3)  (4):

 

 

 

 

 

 

nave existente

1,10 N

1,10 N

1,10 N

1,10 N

1,10 N

1,10 N

nave noi

1,25 N

1,25 N

1,25 N

1,25 N

1,25 N

1,25 N

Bărci de urgență (4)  (5)

1

1

1

1

1

1

Colaci de salvare (6)

8

8

8

4

8

4

Veste de salvare (8)  (9)  (12)  (13)

1,05 N

1,05 N

1,05 N

1,05 N

1,05 N

1,05 N

Veste de salvare pentru copii (9)  (13)

0,10 P

0,10 P

0,10 P

0,10 P

0,10 P

0,10 P

Veste de salvare pentru copii sub 2 ani (10)  (13)

0,025 P

0,025 P

0,025 P

0,025 P

0,025 P

0,025 P

Facle de semnalizare a sinistrului (7)

12

12

12

12

6

6

Aparate de lansare a bandulei (14)

1

1

1

1

Transpondere radar

1

1

1

1

1

1

Aparate duplex de radiotelefonie VHF

3

3

3

3

3

2

(b)

se introduce următoarea regulă III/9/2a:

„.2a

Cel târziu la data primei intrări programate în doc uscat de după 1 ianuarie 2018, dar cel târziu la 1 iulie 2019, mecanismele de decuplare în sarcină a bărcilor de salvare ce nu respectă paragrafele de la 4.4.7.6.4 până la 4.4.7.6.6 din Codul LSA se înlocuiesc cu echipamente care sunt conforme codului (*).

(*)  A se vedea Liniile directoare pentru evaluarea și înlocuirea sistemelor de decuplare și recuperare a bărcilor de salvare (MSC.1/Circ.1392)”;"

(c)

se introduce următoarea regulă III/10a:

10a   Recuperarea persoanelor din apă

NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ

.1

Toate navele trebuie să aibă planuri și proceduri specifice navei respective pentru recuperarea persoanelor din apă, ținându-se seama de liniile directoare elaborate de OMI (**). Planurile și procedurile trebuie să identifice echipamentul destinat a fi utilizat în scopul recuperării și măsurile care trebuie luate pentru reducerea la minimum a riscului pentru personalul de la bordul navei implicat în operațiuni de recuperare. Navele construite înainte de 1 ianuarie 2018 trebuie să se conformeze acestei cerințe până la data primei inspecții periodice sau de reînnoire a echipamentului de siguranță.

.2

Navele de pasageri ro-ro care sunt în conformitate cu regula III/5-1.4 sunt considerate ca fiind conforme cu prezenta regulă.

(**)  Liniile directoare pentru elaborarea de planuri și proceduri de recuperare a persoanelor din apă (MSC.1/Circ.1447).”;"

(d)

se introduce următoarea regulă III/13.9:

„.9

Membrii echipajului care dețin responsabilități în ceea ce privește pătrunderea în spații închise sau salvarea participă la un exercițiu având ca obiect spațiile închise și salvarea, care trebuie să aibă loc la bordul navei la intervale ce urmează a fi stabilite de administrație, dar cu o frecvență de minimum o dată pe an:

.1   Exerciții ce au ca obiect accesul în spații închise și salvarea

.1

Exercițiile ce au ca obiect accesul în spații închise și salvarea trebuie planificate și conduse în condiții de siguranță, ținând seama, după caz, de liniile directoare furnizate în cadrul recomandărilor elaborate de OMI (***).

.2

Fiecare exercițiu ce are ca obiect accesul în spații închise și salvarea include:

.1

verificarea și utilizarea echipamentului de protecție personal necesar pentru acces;

.2

verificarea și utilizarea echipamentului și procedurilor de comunicare;

.3

verificarea și utilizarea instrumentelor de măsurare a atmosferei din spații închise;

.4

verificarea și utilizarea echipamentului și procedurilor de salvare; și

.5

instrucțiuni referitoare la tehnici de prim-ajutor și resuscitare.

(***)  A se vedea Recomandările revizuite privind accesul în spațiile închise la bordul navelor, adoptate de OMI prin rezoluția A.1050(27).”"

(e)

se introduce următoarea regulă III/14:

14   Înregistrări (R 19.5)

NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:

.1

Data la care au loc adunările, detaliile exercițiilor de abandonare a navei și de incendiu, ale exercițiilor ce au ca obiect accesul în spații închise și salvarea, ale exercițiilor pentru alte dispozitive de salvare și ale instruirii la bord se înregistrează în jurnalul de bord prevăzut, eventual, de administrație. Dacă nu are loc o adunare, un exercițiu sau o sesiune de instruire complet(ă) la momentul stabilit, se face o înregistrare în jurnalul de bord prin care se precizează circumstanțele și amploarea adunării, a exercițiului sau a sesiunii de instruire desfășurat(e).”


(1)  Ambarcațiunile de salvare pot fi bărci de salvare sau plute de salvare ori o combinație a acestora, în conformitate cu dispozițiile regulii III/2.2 Atunci când se justifică prin caracterul sigur al călătoriilor și/sau prin condițiile climatice favorabile din zona de exploatare, având în vedere recomandările din OMI MSC/Circ.1046, administrația statului de pavilion poate accepta, dacă acest lucru nu este respins de statul membru gazdă:

(a)

plute de salvare deschise gonflabile reversibile care nu respectă secțiunea 4.2 sau 4.3 din Codul LSA, cu condiția ca respectivele plute de salvare să respecte integral cerințele din anexa 10 la Codul din 1994 pentru siguranța navelor de mare viteză și, pentru navele construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, anexa 11 la Codul din 2000 pentru siguranța navelor de mare viteză;

(b)

plute de salvare care nu respectă cerințele de la paragrafele 4.2.2.2.1. și 4.2.2.2.2. din Codul LSA privind izolarea împotriva frigului a podelei plutei de salvare.

Ambarcațiunile de salvare pentru navele existente din clasele B, C și D trebuie să respecte regulile aplicabile din Convenția SOLAS 74 pentru navele existente, astfel cum a fost modificată la 17 martie 1998. Toate navele de pasageri ro-ro trebuie să respecte cerințele regulii III/5-1, după caz.

O instalație sau instalațiile de evacuare în mare care este/sunt conformă/conforme cu secțiunea 6.2 din Codul LSA poate/pot înlocui capacitatea echivalentă a plutelor de salvare astfel cum este prevăzută în tabel, inclusiv aparatura de lansare a acestora, dacă este cazul.

(2)  Ambarcațiunile de salvare trebuie, pe cât posibil, să fie distribuite egal pe fiecare latură a navei.

(3)  Capacitatea totală a ambarcațiunilor de salvare, inclusiv plute de salvare suplimentare, trebuie să fie în conformitate cu cerințele din tabelul de mai sus, adică 1,10N = 110 % și 1,25N = 125 % din numărul total de persoane (N) pe care nava este autorizată să le transporte. Trebuie transportat un număr suficient de ambarcațiuni de salvare pentru a garanta că, dacă oricare dintre ambarcațiunile de salvare este pierdută sau iese din funcțiune, ambarcațiunile de salvare rămase pot primi numărul total de persoane pe care nava este autorizată să le transporte. Dacă cerințele privind arimarea pentru plutele de salvare din regula III/7.5 nu sunt respectate, pot fi solicitate plute de salvare suplimentare.

(4)  Numărul total de bărci de salvare și/sau bărci de urgență trebuie să fie suficient pentru a garanta că, în caz de abandonare a navei de către numărul total de persoane pe care nava este autorizată să le transporte, fiecare barcă de salvare sau barcă de urgență trebuie să adune maximum nouă plute de salvare.

(5)  Aparatura de lansare pentru bărcile de salvare trebuie să respecte cerințele regulii III/10.

Dacă o barcă de urgență respectă cerințele secțiunii 4.5 sau 4.6 din Codul LSA, aceasta poate fi inclusă în capacitatea ambarcațiunilor de salvare precizată în tabelul de mai sus.

O barcă de salvare poate fi acceptată ca barcă de urgență cu condiția ca aceasta și sistemele sale de lansare și recuperare să respecte, de asemenea, cerințele aplicabile unei bărci de urgență.

Cel puțin una dintre bărcile de urgență, dacă există obligația să fie purtată o astfel de barcă, de pe navele de pasageri ro-ro trebuie să fie o barcă de urgență rapidă care să respecte cerințele regulii III/5-1.3.

Atunci când administrația statului de pavilion consideră că instalarea unei bărci de urgență sau a unei bărci de urgență rapide la bordul unei nave este fizic imposibilă, nava respectivă poate fi scutită de obligația de a purta o barcă de urgență, cu condiția ca nava să respecte toate cerințele următoare:

(a)

nava este construită astfel încât să permită recuperarea din apă a unei persoane în dificultate;

(b)

recuperarea persoanei în dificultate poate fi urmărită de pe puntea de comandă; și

(c)

nava este suficient de manevrabilă pentru a se apropia și a recupera persoane în cele mai nefavorabile situații previzibile.

(6)  Trebuie să existe cel puțin un colac de salvare pe fiecare latură a navei care să fie echipat cu o parâmă plutitoare egală ca lungime cu cel puțin dublul înălțimii la care este arimat deasupra liniei de plutire în condiții de pescaj minim sau cu 30 de metri (se reține valoarea cea mai mare).

Doi colaci de salvare trebuie să fie echipați cu semnale fumigene cu autodeclanșare și cu lumină cu autodeclanșare; aceștia trebuie să poată fi decuplați ușor de pe puntea de comandă. Restul colacilor de salvare trebuie să fie echipați cu lumini cu autoaprindere, în conformitate cu dispozițiile paragrafului 2.1.2 din Codul LSA.

(7)  Facle de semnalizare a sinistrului, care respectă cerințele secțiunii 3.1 din Codul LSA, trebuie depozitate pe puntea de comandă sau în postul de manevră.

(8)  Pentru fiecare persoană care trebuie să lucreze în zone expuse de pe navă trebuie prevăzută o vestă de salvare gonflabilă. Respectivele veste de salvare gonflabile pot fi cuprinse în numărul total de veste de salvare prevăzut în prezenta directivă.

(9)  Trebuie să se asigure un număr de veste de salvare pentru copii egal cu cel puțin 10 % din numărul pasagerilor de la bord sau un număr mai mare, dacă este necesar, astfel încât fiecărui copil să i se furnizeze o vestă de salvare.

(10)  Trebuie să se asigure un număr de veste de salvare pentru copii sub 2 ani egal cu cel puțin 2,5 % din numărul pasagerilor de la bord sau un număr mai mare, dacă este necesar, astfel încât fiecărui copil sub 2 ani să i se furnizeze o vestă de salvare.

(11)

Toate navele trebuie să dețină un număr suficient de veste de salvare pentru ofițerii de cart și destinate utilizării în cadrul unor stații îndepărtate de ambarcațiuni de salvare. Vestele de salvare destinate ofițerilor de cart trebuie să fie depozitate pe punte, în postul de comandă a mașinilor și în orice alt post de supraveghere unde este necesară prezența membrilor echipajului.

Cel târziu la data primei inspecții periodice efectuate după 1 ianuarie 2012, toate navele de pasageri trebuie să respecte dispozițiile de la notele de subsol 12 și 13.

(12)  Dacă vestele de salvare pentru adulți furnizate nu sunt adecvate, ca mărime, pentru persoanele cântărind până la 140 kg și cu o lățime a pieptului de până la 1 750 mm, trebuie să existe la bord un număr suficient de accesorii pentru ca aceste veste de salvare să fie atașate în mod corespunzător de persoanele respective.

(13)  Pe toate navele de pasageri, fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu o lumină, în conformitate cu cerințele paragrafului 2.2.3 din Codul LSA. Toate navele de pasageri ro-ro trebuie să respecte dispozițiile regulii III/5.5.2.

(14)  Pentru navele cu o lungime mai mică de 24 m nu există obligativitatea de a transporta la bord aparate de lansare a bandulei.”