18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/63


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2384 AL COMISIEI

din 17 decembrie 2015

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Republica Populară Chineză și de încheiere a procedurii privind importurile de anumite folii din aluminiu originare din Brazilia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Măsurile în vigoare

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 925/2009 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”).

(2)

Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem stabilită la 13,4 % asupra importurilor din Armenia, la 17,6 % pentru importurile din Brazilia și la 30 % pentru importurile din RPC, cu excepția Alcoa (Shanghai) Aluminium Products Co., Ltd (6,4 %), Alcoa (Bohai) Aluminium Industries Co., Ltd (6,4 %), Shandong Loften Aluminium Foil Co., Ltd (20,3 %) și Zhenjiang Dingsheng Aluminium Co., Ltd (24,2 %).

(3)

Un angajament oferit de un producător-exportator brazilian a fost acceptat de Comisie prin Decizia 2009/736/CE a Comisiei (3).

2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (4) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor împotriva Braziliei și RPC, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă de către AFM Aluminiumfolie Merseburg GmbH, Alcomet AD, Eurofoil Luxembourg SA, Hydro Aluminium Rolled Products GmbH, Impol d.o.o. și Symetal S.A. (denumiți în continuare „solicitanții”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite folii din aluminiu.

(6)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce, probabil, la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(7)

Solicitanții nu au cerut deschiderea unei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping împotriva importurilor originare din Armenia. Prin urmare, aceste măsuri au expirat la 7 octombrie 2014 (5).

3.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(8)

Stabilind, în urma consultării comitetului consultativ, existența unor elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 4 octombrie 2014, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

4.   Ancheta antidumping paralelă

(9)

În paralel, la 8 octombrie 2014, Comisia a anunțat deschiderea unei anchete antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază cu privire la importurile în Uniune de anumite folii din aluminiu originare din Rusia (7) (denumită în continuare „ancheta paralelă”).

(10)

În cadrul anchetei respective, în iulie 2015, Comisia a instituit, prin Regulamentul (UE) 2015/1081 (8), o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Rusia. Măsurile provizorii au fost instituite pentru o perioadă de șase luni.

(11)

La 17 decembrie 2015, Comisia a instituit prin Regulamentul (UE) 2015/2385 (9), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite folii de aluminiu originare din Rusia.

(12)

Cele două anchete paralele au acoperit aceeași perioadă a anchetei de reexaminare și aceeași perioadă examinată astfel cum sunt definite în considerentul 13.

5.   Ancheta

5.1.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(13)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada 1 octombrie 2013-30 septembrie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

5.2.   Părțile vizate de anchetă și eșantionarea

(14)

Comisia a anunțat oficial solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din Brazilia și RPC, importatorii cunoscuți, utilizatorii și comercianții cunoscuți ca fiind interesați, precum și reprezentanții țărilor exportatoare, cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(15)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere până la termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(16)

În avizul său de deschidere, Comisia a anunțat că ar putea eșantiona producătorii-exportatori din RPC, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Nu s-a prevăzut eșantionarea pentru producătorii-exportatori din Brazilia.

Constituirea eșantionului de producători-exportatori din RPC

(17)

Dintre cei 12 producători chinezi cunoscuți, doi au transmis un răspuns la chestionarul de eșantionare. Având în vedere numărul limitat de societăți cooperante, nu a fost necesară eșantionarea.

Constituirea eșantionului de producători din Uniune

(18)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că a ales în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări și de producție. Eșantionul a fost alcătuit din șase producători din Uniune și societățile lor afiliate, întrucât structura internă a grupurilor nu era clară la începutul anchetei în ceea ce privește funcțiile de producție și revânzare a produsului în cauză. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 70 % din producția totală a Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului limită, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul este considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(19)

În martie 2015, unul dintre producătorii din Uniune eșantionați și-a vândut toată activitatea, inclusiv echipamentele, permisele de drepturi, obligațiile privind angajații și contractele sale în curs către o societate nouă. Întrucât această modificare a avut loc după perioada de anchetă, ea nu este relevantă pentru anchetă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază.

Constituirea eșantionului de importatori neafiliați

(20)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(21)

Paisprezece importatori/utilizatori cunoscuți au fost contactați în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze, după caz, formularul de eșantionare anexat la avizul de deschidere.

(22)

Cinci societăți au răspuns la formularul de eșantionare. Patru dintre aceste societăți erau „reînfășurători” mai precis utilizatori industriali care importau produsul în cauză pentru a-l prelucra înainte de revânzare, iar unul era un comerciant care nu importa, totuși, produsul în cauză în cursul perioadei examinate. Din cauza numărului limitat de societăți care au răspuns la formularul de eșantionare, nu a fost necesară eșantionarea.

(23)

Alți doi utilizatori s-au prezentat. Un chestionar destinat utilizatorilor le-a fost trimis.

Chestionarele și cooperarea

(24)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru stabilirea dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii.

(25)

Comisia a trimis chestionare celor șase producători din Uniune incluși în eșantion și societăților lor afiliate, către doi producători-exportatori brazilieni și doi producători-exportatori chinezi, unui comerciant și celor șase utilizatori de mai sus identificați în Uniune.

(26)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion și de la trei utilizatori.

(27)

Doi producători-exportatori chinezi și un producător brazilian au răspuns la chestionar. Un al doilea producător brazilian și-a exprimat inițial interesul de a coopera la anchetă, dar nu a răspuns la chestionar. În consecință, a fost trimisă o scrisoare către această societate prin care era informată cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Societatea a răspuns că nu va completa chestionarul, dar că opiniile sale vor fi reprezentate de Asociația Braziliană a Aluminiului (Associação Brasileira do Aluminió, „ABAL”). În plus, au fost primite observații scrise din partea ABAL.

Vizitele de verificare

(28)

S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

 

Producători din Uniune:

Aluminiumfolie Merseburg GmbH, Merseburg, Germania

Alcomet AD, Schumen, Bulgaria

Eurofoil Luxembourg SA, Dudelange, Luxembourg și societatea afiliată acesteia Eurofoil France SAS, Rugles, Franța

Hydro Aluminium Slim S.p.a., Cisterna di Latina, Italia

Impol d.o.o., Maribor, Slovenia

Symetal S.A., Atena, Grecia

 

Utilizatori:

Cofresco Frischhalteprodukte GmbH & Co KG, Minden, Germania

Sphere Group, Paris, Franța

 

Producător-exportator din Brazilia:

Companhia Brasileira de Aluminio (CBA), São Paulo, Brazilia

 

Producători-exportatori din RPC:

Zhenjiang Dingsheng Aluminium Industries Joint-Stock Limited Company, Zhenjiang, PRC, și societățile lor afiliate Hangzhou Five Star Aluminium Company, Hangzhou, RPC; Hangzhou Dinsheng Import & Export, Hangzhou, RPC; și Dingsheng Aluminium Industries (Hong Kong) Trading Co, Hong Kong

Nanshan Light Alloy co. Ltd., Yantai, RPC

 

Producători din țări cu economie de piață:

Assan Alüminyum San. ve Tic. A.S, Istanbul, Turcia

Panda Aluminium Inc. Co., Ankara, Turcia

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(29)

Produsul în cauză este reprezentat de foliile din aluminiu cu grosimea de minimum 0,008 mm, dar de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu o lățime maximă de 650 mm și având fiecare o greutate de peste 10 kg („rulouri jumbo”), originare din Brazilia și RPC, care se încadrează în prezent la codul NC ex 7607 11 19 (cod TARIC 7607111910) („produsul în cauză”). Produsul în cauză este cunoscut sub denumirea de folie din aluminiu de uz casnic (aluminium household foil – „AHF”).

(30)

Folia din aluminiu de uz casnic este fabricată din aluminiu pur, care este turnat, mai întâi, în benzi groase (cu o grosime de câțiva milimetri, mai precis de până la 1 000 de ori mai groase decât produsul în cauză) și care este laminat, ulterior, în etape succesive până la obținerea grosimii dorite. După laminare, folia este recoaptă printr-un proces termic și este prezentată, în final, sub formă de bobine (rulouri).

(31)

Aceste bobine de AHF sunt reînfășurate, apoi, în rulouri mai mici de către prelucrătorii din aval (așa-numiții „reînfășurători”). Produsul obținut (și anume,„rulourile de consum”, care nu constituie produsul în cauză) este utilizat pentru ambalarea multifuncțională pe termen scurt, în special în gospodării, în serviciile de alimentație publică, precum și în întreprinderile de comerț cu produse alimentare și în florării.

2.   Produsul similar

(32)

Ancheta a arătat că produsul în cauză, produsul fabricat și vândut pe piața internă din Brazilia și China, produsul fabricat și vândut pe piața internă din Turcia, care a servit drept țară analogă în cadrul anchetei inițiale și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază.

(33)

Prin urmare, concluzia Comisiei a fost că aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   PROBABILITATEA UNEI CONTINUĂRI SAU A UNEI REAPARIȚII A DUMPINGULUI

(34)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar putea duce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din partea Braziliei și a RPC.

1.   Brazilia

(35)

Un singur producător din Brazilia a cooperat la anchetă. Înainte de instituirea măsurilor inițiale, producătorul a reprezentat 100 % din totalul exporturilor de AHF din Brazilia către Uniune.

1.1.   Absența exporturilor în perioada anchetei de reexaminare

(36)

Nu au existat exporturi de AHF din Brazilia către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, nu există probabilitatea continuării dumpingului din partea Braziliei. Evaluarea s-a limitat astfel la probabilitatea de reapariție a dumpingului, fiind analizate în acest sens prețurile de export către alte țări terțe.

1.2.   Probabilitatea de reapariție a dumpingului

(37)

Comisia a verificat dacă ar exista probabilitatea de reapariție a dumpingului în cazul în care măsurile ar expira. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Brazilia, absența dumpingului din Brazilia către alte piețe, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

1.2.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Brazilia

(38)

S-a constatat că gradul de utilizare a capacității de producție a producătorului cooperant din Brazilia a fost mai mare de 90 %, iar capacitatea disponibilă neutilizată a fost de 3 000 de tone pe an. Aceasta echivalează cu 6 % din producția industriei din Uniune și cu 3 % din consumul Uniunii. Prin urmare, s-a concluzionat că există o capacitate importantă de rezervă care ar putea fi direcționată către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva Braziliei.

(39)

Ceilalți doi producători brazilieni cunoscuți nu au cooperat la anchetă și, prin urmare, capacitățile de producție neutilizate ale acestora nu au putut fi verificate. Un studiu prezentat de către solicitanți a estimat că capacitatea combinată pentru folii de aluminiu a celorlalți doi producători ar fi 58 000 de tone pentru toate tipurile de folie de aluminiu combinate, fiind echivalentă cu capacitatea totală a producătorului cooperant brazilian. Prin urmare, s-a concluzionat că acești doi producători ar avea o capacitate importantă de rezervă care ar putea fi direcționată către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva Braziliei: nu exportau către Uniune, nici în cursul perioadei anchetei de reexaminare, nici înainte de instituirea măsurilor inițiale.

1.2.2.   Absența dumpingului din partea Braziliei în detrimentul altor piețe

(40)

Exporturile producătorului cooperant brazilian în cursul perioadei anchetei de reexaminare au fost efectuate către un singur client din SUA. Aceste exporturi au reprezentat 68 % din totalul exporturilor braziliene de AHF către SUA în 2013, făcând din producătorul cooperant cel mai mare exportator brazilian de folii de aluminiu. Aceste exporturi au reprezentat 33 % din totalul exporturilor braziliene de AHF în anul 2013. Nu s-a constatat niciun dumping în cazul acestor exporturi atunci când prețul de export a fost comparat cu valoarea normală în Brazilia. Absența dumpingului a fost stabilită utilizând metodologia descrisă mai jos.

1.2.2.1.   Valoarea normală

(41)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți efectuate de producătorul cooperant din Brazilia a fost reprezentativ în comparație cu volumul total al exporturilor către Uniune, și anume dacă volumul total al vânzărilor interne respective reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Pe această bază, s-a constatat că vânzările interne din Brazilia au fost reprezentative.

(42)

Apoi, Comisia a analizat dacă vânzările interne ale produsului similar ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cursul normal al unor operațiuni comerciale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care au fost profitabile pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. S-a constatat că vânzările interne au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(43)

Astfel, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor de vânzare profitabile efectuate pe piața internă în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

1.2.2.2.   Determinarea prețului de export

(44)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export achitate efectiv sau care urmează să fie achitate către primul client independent.

1.2.2.3.   Comparație

(45)

Valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant au fost comparate pe o bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora.

(46)

Pe această bază, s-au făcut ajustări pentru a ține seama de diferențele de transport, diferențele în ceea ce privește caracteristicile fizice, costurile de transport, de navlu și de asigurare, la costurile de încărcare și la costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit, reduceri și comisioane în cazul în care s-a demonstrat că afectează comparabilitatea prețurilor.

1.2.2.4.   Marjă de dumping

(47)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu au existat practici de dumping constatate la exporturile către SUA.

(48)

Prin urmare, Comisia consideră că este improbabil ca, dacă măsurile actuale ar fi abrogate, producătorii-exportatori din Brazilia să vândă produsul în cauză către piața Uniunii la prețuri de dumping.

1.2.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(49)

Prețurile de pe piața internă braziliană sunt atractive, astfel cum este demonstrat de faptul că marea majoritate a producției este vândută pe piața internă. Aceste vânzări pe piața internă sunt rentabile. Nivelurile prețurilor din Brazilia sunt similare cu prețurile practicate pe piața Uniunii.

(50)

În consecință, dacă măsurile expiră, nu este de așteptat ca exporturile braziliene să crească în mod semnificativ prin subcotare față de prețurile Uniunii.

1.2.4.   Afirmațiile părților interesate privind probabilitatea reapariției dumpingului din partea Braziliei

(51)

Două părți interesate, ABAL și CBA au afirmat că nu există nicio probabilitate de reapariție a dumpingului din partea Braziliei, din următoarele motive:

(i)

absența exporturilor braziliene ale produsului în cauză către piața Uniunii;

(ii)

Brazilia a devenit recent importator net de aluminiu, în loc de exportator net ca urmare a creșterii cererii de pe piața internă din Brazilia;

(iii)

creșterea costurilor de producție din cauza creșterii costurilor materiilor prime și energiei electrice, ducând la pierderea de competitivitate a produselor din Brazilia;

(iv)

absența unor exporturi masive din Brazilia în Uniune de folii convertoare din aluminiu, un produs similar, dar care nu face obiectul unor măsuri antidumping;

(v)

prezența societăților afiliate deja stabilite pe teritoriul Uniunii, care sunt responsabile pentru deservirea pieței Uniunii, în loc să recurgă la exporturile din Brazilia;

(vi)

absența capacității disponibile și scăderea producției în Brazilia, și, prin urmare, probabilitatea redusă de diversiune sau extindere a capacității care rezultă din acestea;

(vii)

diferență la nivelul caracteristicilor fizice ale produselor vândute pe piața internă și a produselor exportate.

(52)

În ceea ce privește prima afirmație, absența exporturilor braziliene către Uniune a fost confirmată de anchetă. Cu toate acestea, Comisia consideră că absența exporturilor ar fi putut fi cauzată de măsurile antidumping în vigoare. Absența exporturilor nu este, așadar, în sine, o probă suficientă pentru a concluziona că nu există riscul reapariției dumpingului.

(53)

În ceea ce privește a doua afirmație, statutul de importator net de aluminiu primar al Braziliei, începând cu 2014, a fost confirmat de anchetă. Creșterea cererii interne în Brazilia a fost, de asemenea, confirmată: în perioada 2009-2013, consumul intern de produse din aluminiu a crescut cu 48 %, iar consumul de folii de aluminiu a crescut cu 24 %. Cu toate acestea, părțile interesate nu au furnizat dovezi conform cărora acest fapt nu ar înlătura riscul de reapariție a dumpingului. Cu toate acestea, o cerere internă crescută în Brazilia a fost considerată drept un factor care crește atractivitatea pieței interne atunci când se analizează atractivitatea pieței din Uniune, după cum s-a explicat mai sus.

(54)

În ceea ce privește al treilea argument, ancheta a confirmat prețurile mai ridicate de pe piața internă, dar această confirmare nu a fost suficientă pentru a concluziona că dumpingul ar putea să nu se repete în prezența prețurilor interne ridicate.

(55)

În ceea ce privește a patra afirmație, părțile interesate nu au furnizat dovezi care să indice că respectivul comportament în ceea ce privește un produs ar putea fi utilizat cu scopul de a anticipa comportamentul cu privire la altul. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(56)

În ceea ce privește al cincilea argument, ancheta a confirmat că există societăți asociate producătorilor brazilieni care nu au cooperat, stabilite în Uniune. Cu toate acestea, întrucât niciuna dintre aceste societăți nu a cooperat în cadrul anchetei, nu a fost posibil să se stabilească dacă acestea au fabricat într-adevăr produsul similar pentru a aproviziona piața Uniunii. Prin urmare, această afirmație nu a putut fi verificată.

(57)

În ceea ce privește al șaselea argument, ancheta a confirmat absența unei capacități neutilizate semnificative. Acest aspect a fost luat în considerare la evaluarea capacității de producție și a capacității neutilizate din Brazilia, astfel cum s-a explicat mai sus.

(58)

În ceea ce privește al șaptelea argument, diferențele în privința caracteristicilor fizice au fost luate în considerare în mod corespunzător în cadrul comparației între valoarea normală și prețurile de export, astfel cum s-a explicat mai sus.

1.2.5.   Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului din Brazilia

(59)

Prin urmare, s-a concluzionat că există numai o capacitate neutilizată limitată care ar putea fi direcționată către piața Uniunii în cazul în care măsurile împotriva Braziliei ar fi lăsate să expire. Nu au fost constatate practici de dumping față de alte piețe. Atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii brazilieni este considerată limitată având în vedere gradul ridicat de atractivitate a pieței lor interne și similitudinea dintre nivelurile de preț.

(60)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră puțin probabil că dumpingul ar reapărea din Brazilia, în cazul în care măsurile ar expira.

(61)

În consecință, procedura trebuie încheiată în ceea ce privește importurile de produs în cauză originare din Brazilia.

2.   RPC

(62)

Doi producători din RPC au cooperat în cadrul anchetei. Inițial, aceștia au raportat 4 264 de tone de exporturi către UE, care, în conformitate cu Eurostat, ar fi corespuns unui procent de 250 %-350 % din totalul importurilor chineze către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În cursul perioadei de anchetă, volumul exporturilor a fost stabilit în intervalul 900-1 100 de tone pentru primul producător, reprezentând 53 %-90 % din totalul exporturilor din RPC către Uniune. Cele mai multe dintre aceste exporturi au fost realizate în cadrul regimului de perfecționare activă și, prin urmare, nu au făcut obiectul taxelor vamale și nici al taxelor antidumping. S-a constatat că al doilea producător nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

2.1.   Selectarea țării analoge și calcularea valorii normale

(63)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la propunerea sa de a utiliza Turcia ca țară terță cu economie de piață în scopul stabilirii valorii normale în ceea ce privește RPC. Turcia a fost aleasă ca țară analogă în cadrul anchetei inițiale.

(64)

O parte interesată a exprimat rezerve cu privire la propunerea Turciei și a sugerat Africa de Sud în calitate de țară analoagă alternativă, afirmând că Africa de Sud ar fi mai potrivită deoarece structura costurilor producătorilor din Turcia ar fi diferită de structura costurilor din China și că Turcia a instituit în iulie 2014 taxe antidumping de 22 % împotriva importurilor chinezești de orice tip de folie de aluminiu.

(65)

Suplimentar la propunerile făcute de părțile interesate, însăși Comisia a căutat să identifice o țară analogă adecvată. Aceasta a identificat India, Japonia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, SUA și Taiwan ca țară analogă posibilă suplimentară datorită volumului mare al producției lor de folii de aluminiu. Cu toate acestea s-a constatat că Japonia, SUA și Taiwan au produs folii de aluminiu mai subțiri, dar nu produsul în cauză.

(66)

S-au transmis solicitări de cooperare producătorilor cunoscuți din India, Africa de Sud, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite și Turcia. Cooperarea a fost primită doar din partea a doi producători-exportatori din Turcia. Nu s-a primit niciun răspuns din partea producătorilor din alte țări analoge potențiale.

(67)

Turcia a fost considerată un producător important de folie de aluminiu cu o piață deschisă și fără denaturări privind prețurile materiei prime sau ale energiei. Procesele de producție din Turcia și din RPC s-au dovedit a fi similare. Turcia a fost selectată ca țară analogă pentru stabilirea valorii normale pentru RPC, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază și au fost efectuate vizite de verificare la sediile celor două societăți care au cooperat.

(68)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți efectuate de producătorii cooperanți din Turcia a fost reprezentativ în comparație cu volumul total al exporturilor către Uniune, și anume dacă volumul total al vânzărilor interne respective reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Pe această bază, s-a constatat că vânzările interne din țara analogă au fost reprezentative.

(69)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale produsului similar puteau fi considerate ca fiind efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care au fost profitabile pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Vânzările interne ale unuia dintre producători s-au dovedit a fi fost efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale, în timp ce rentabilitatea vânzărilor celui de al doilea producător nu a putut fi stabilită din cauza lipsei datelor de contabilitate analitică detaliate.

(70)

Valoarea normală pentru al doilea producător nu a putut fi construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, din cauza lipsei datelor de contabilitate analitică detaliată.

(71)

Astfel, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real al primului producător, calculat ca medie ponderată a prețurilor de vânzare profitabile efectuate pe piața internă în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(72)

Un producător chinez a susținut că valoarea normală nu poate fi calculată pe baza vânzărilor interne ale unui singur producător turc. În plus, producătorul-exportator chinez a subliniat că natura confidențială a datelor comerciale ale producătorului turc a făcut imposibilă evaluarea sau justificarea marjei de dumping rezultată.

(73)

Utilizarea datelor unui singur producător din țara analogă este conformă cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia aceste prețuri pot fi utilizate în cazul în care acestea sunt rezultatul unei concurențe reale pe piața internă. Astfel cum s-a menționat în considerentele 68 și 69 de mai sus, există mai mulți producători pe piața internă turcă iar Turcia este, de asemenea, un importator de folii de aluminiu. Prin urmare, Comisia consideră că prețurile de pe piața turcă sunt rezultatul unei concurențe reale și nu există niciun element care să indice că prețurile practicate de un singur producător nu pot fi utilizate pentru a stabili valoarea normală. În ceea ce privește datele comerciale, Comisia trebuie să protejeze confidențialitatea datelor prezentate de către părți și, prin urmare, nu poate divulga producătorului-exportator chinez informații sensibile din punct de vedere comercial privind producătorul turc. Afirmațiile respectivului exportator chinez trebuie, așadar, să fie respinse.

2.2.   Determinarea prețului de export

(74)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export achitate efectiv sau care urmează să fie achitate către primii clienți independenți.

(75)

Un producător chinez a indicat că rata de restituire a TVA nu fusese calculată în mod corect. Calculul a fost modificat în consecință și Comisia a făcut din nou cunoscute constatările revizuite producătorului în cauză.

2.3.   Comparație

(76)

Valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant au fost comparate pe o bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora.

(77)

Pe această bază, au fost făcute ajustări cu privire la costurile de transport, de navlu și de asigurare, la costurile de încărcare și la costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit, reduceri și comisioane în cazul în care s-a demonstrat că afectează comparabilitatea prețurilor.

(78)

Un producător chinez a susținut că taxa normală de import de 7,5 % din Turcia determină creșterea prețurilor interne cu aceeași valoare și că acestea ar trebui să fie ajustate pentru o comparație corectă. De asemenea, producătorul chinez a afirmat că o ajustare pentru a ține seama de costurile de ambalare nu era justificată, întrucât costurile de ambalare se aplică tuturor producătorilor, indiferent de locul în care sunt situați.

(79)

Comisia ia act de faptul că China a instituit, de asemenea, o taxă de import pentru folii de aluminiu. Prin urmare, se pare că nu există niciun fel de denaturare în momentul comparării din cauza existenței unei taxe de import similare în Turcia. În plus, chiar și în cazul în care o ajustare pentru taxele de import ar fi acordată nu ar schimba faptul că există un dumping semnificativ din partea exportatorilor chinezi față de piața Uniunii. În ceea ce privește costurile de ambalare, a fost efectuată o ajustare atât a prețurilor de export practicate în China cât și a prețurilor de pe piața internă din Turcia pentru a neutraliza orice diferențe în ceea ce privește ambalarea. Prin urmare, ajustarea privind costurile de ambalare nu poate provoca o denaturare între elementele comparației. Prin urmare, aceste afirmații trebuie să fie respinse.

2.4.   Marjă de dumping

(80)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză.

(81)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procentaj din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:

Societate

Marjă de dumping

Zhenjiang Dingsheng Aluminium Industries Joint-Stock Limited Company, Zhenjiang, RPC

28,1 %

2.5.   Probabilitatea continuării dumpingului din partea RPC

(82)

În urma constatărilor privind existența unui dumping pe perioada anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, dumpingul din RPC către alte piețe, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

2.5.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

(83)

Nivelul de utilizare a capacității a doi producători chinezi cooperanți a fost stabilit la 85 % și, respectiv, 90 %. A fost constatată o capacitate neutilizată de 50 000 de tone pentru acești doi producători. Aceasta echivalează cu producția totală a industriei din Uniune și cu mai mult de 50 % din consumul Uniunii. Mai mult, una dintre societățile cooperante se afla în curs de dezvoltare a unei capacități suplimentare de rulare a foliilor de 40 000 de tone. Prin urmare, s-a concluzionat că există o capacitate importantă neutilizată care ar putea fi direcționată către piața Uniunii cel puțin în parte, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC.

(84)

Ceilalți producători chinezi cunoscuți nu au cooperat la anchetă și, prin urmare, capacitățile de producție neutilizate ale acestora nu au putut fi verificate. Un studiu prezentat de către solicitanți a estimat că suma combinată a capacităților pentru folii de aluminiu a producătorilor chinezi care nu au cooperat este de aproximativ 10 ori mai mare decât capacitatea combinată a celor doi producători cooperanți. Studiul estimează că totalitatea capacităților de producție din China pentru toate tipurile de folie de aluminiu este cu 450 000 de tone mai mare decât consumul total de pe piața internă chineză. De asemenea, studiul estimează că capacitatea de producție chineză va continua să crească, de la 2,5 milioane de tone în 2014 la 2,8 milioane de tone în 2018 și că o creștere a consumului intern din China de la 2,1 milioane de tone la 2,4 milioane de tone în cursul aceleiași perioade, este puțin probabil să fie suficientă pentru a absorbi în întregime creșterea capacității. Prin urmare, s-a luat în considerare probabilitatea că ar exista o capacitate suplimentară neutilizată în rândul producătorilor necooperanți care ar putea fi direcționată către piața Uniunii cel puțin în parte, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC.

(85)

Unul dintre producătorii chinezi, deși nu contestă constatările referitoare la volumele capacităților neutilizate, a susținut că este nerealist să se presupună că întreaga capacitate de rezervă va fi direcționată către piața Uniunii.

(86)

Comisia consideră că, în conformitate cu evaluarea sa din considerentele 84 și 97, capacitatea de rezervă ar putea fi direcționată către piața Uniunii, cel puțin parțial. Considerentul 83 a fost modificat în consecință.

2.5.2.   Dumpingul practicat de RPC pe alte piețe

(87)

Prețurile de export către alte piețe în cursul perioadei anchetei de reexaminare ale unui producător chinez cooperant (principalele destinații de export fiind Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, SUA, Egipt și India) s-au dovedit a fi sub valoarea normală, astfel cum a fost stabilită în considerentele 63-71 de mai sus și, prin urmare, fac obiectul unui dumping. Prețurile de export către alte piețe ale celui de-al doilea producător chinez nu au putut fi colectate.

(88)

Având în vedere existența unui dumping față de alte piețe, Comisia concluzionează că producătorul-exportator din RPC vinde produsul în cauză către țări terțe la prețuri de dumping. Prin urmare, Comisia consideră că este probabil ca, dacă măsurile actuale ar fi abrogate, producătorii-exportatori din RPC să vândă produsul în cauză și pe piața Uniunii la prețuri de dumping.

(89)

Un producător chinez a afirmat că constatarea dumpingului la exporturile către alte piețe este irelevantă întrucât domeniul de aplicare al revizuirii este limitat la piața Uniunii și nu se extinde la piața mondială. Conform producătorului chinez, comparațiile prețurilor între piețe sunt inadecvate având în vedere că structurile prețurilor în alte părți ale lumii pot fi diferite. În plus, prezența exporturilor din Uniune către aceste piețe ar trebui să fie, de asemenea, comparată și ar putea conduce la o constatare a faptului că prețurile de pe piața internă a Uniunii sunt prea ridicate.

(90)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 82, Comisia a luat în considerare o serie de indicatori pentru a evalua probabilitatea dumpingului pe piața Uniunii. Comisia consideră că exportatorii în cazul cărora s-a constatat că practică dumpingul pe alte piețe sunt mai susceptibili să se angajeze în practici de dumping în Uniune decât exportatorii în cazul cărora s-a constatat că nu practică dumpingul pe alte piețe. Din acest motiv, este un indiciu pertinent pentru a stabili probabilitatea continuării dumpingului. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

(91)

Afirmația privind practicile de export ale producătorilor din Uniune este abordată în considerentul 171.

2.5.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(92)

După cum se menționează în considerentul 114 de mai jos, ancheta a arătat că importurile din China efectuate în cadrul regimului de import normal în cursul perioadei anchetei de reexaminare ar fi subcotat prețurile industriei din Uniune în medie cu 12,2 % în absența taxelor antidumping. În plus, s-a constatat că importurile din China care au fost efectuate în cadrul regimului de perfecționare activă și, prin urmare, nu fac obiectul unei antidumping sau vamale, și care au reprezentat aproximativ 75 % din importurile din China, au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu 18 %. Prețurile chineze sunt, de asemenea, mai mici decât prețurile de export din orice altă țară către Uniune. Aceste diferențe de preț demonstrează evident atractivitatea pieței Uniunii și capacitatea exportatorilor chinezi de a fi competitivi datorită prețurilor, în cazul în care măsurile se abrogă.

(93)

Astfel, se poate aștepta în mod rezonabil ca o parte substanțială a exporturilor chineze actuale să fie redirecționată către Uniune dacă măsurile ar fi abrogate.

(94)

Trebuie reamintit faptul că, înainte de instituirea măsurilor inițiale, ancheta inițială a stabilit că cota pieței chineze pe piața Uniunii se ridica la 30,72 %. În consecință, dacă măsurile expiră, este de așteptat ca exporturile chineze care dețin în prezent 2 % din piața Uniunii să crească în mod semnificativ pentru a recâștiga cota pierdută pe piața Uniunii.

(95)

Un producător chinez a susținut că subcotarea redusă a făcut parte dintr-un mecanism obișnuit de stabilire a prețurilor ori de câte ori producătorii străini concurează cu producători interni. O subcotare a prețurilor de 12,2 % nu ar fi nerezonabilă și nu ar provoca dificultăți pentru producătorii din Uniune.

(96)

O constatare a subcotării nu conduce, în sine, la concluzia unui comportament neloial din partea exportatorului. Cu toate acestea, în acest caz, marja de subcotare constatată indică prețurile probabile ale importurilor chinezești în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor și capacitatea acestora de a ocupa cota de piață din UE, în detrimentul industriei Uniunii. În plus, s-a constatat că aceste importuri sunt susceptibile să facă obiectul unui dumping. Prin urmare, argumentul conform căruia nivelul de subcotare a prețurilor de 12,2 % nu ar fi rezonabil este irelevant în acest context și a fost, prin urmare, respins.

2.5.4.   Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului din partea RPC

(97)

Ancheta a arătat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping cu marje de dumping semnificative. Ancheta a demonstrat, de asemenea, că gradul de neutilizare a capacității de producție a produsului în cauză din RPC este semnificativ în comparație cu consumul din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Această capacitate de rezervă este probabil să fie direcționată cel puțin parțial către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC.

(98)

În plus, exporturile din RPC către țări terțe s-au realizat la prețuri de dumping. Acest comportamentul în materie de prețuri al exporturilor chineze pe piețele terțe arată o probabilitate de continuare a dumpingului față de piața Uniunii, în cazul în care se permite expirarea măsurilor.

(99)

În plus, atractivitatea pieței din Uniune în termeni de preț indică faptul că există riscul ca exporturile chineze să fie redirijate către piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(100)

Având în vedere cele de mai sus, există probabilitatea ca, în cazul în care măsurile ar expira, importurile chinezești care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză să crească în mod semnificativ în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

D.   DEFINIȚIA INDUSTRIEI UNIUNII

(101)

Produsul similar a fost fabricat de 12 producători cunoscuți din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(102)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetei de reexaminare a fost estimată la 47 349 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza statisticilor Eurostat, a răspunsurilor verificate la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion și a datelor estimate referitoare la producătorii neincluși în eșantion și furnizate de solicitanți. Conform explicațiilor din considerentul 18, producătorii din Uniune care au fost selectați în eșantion au reprezentat peste 70 % din producția totală a produsului similar în Uniune.

E.   SITUAȚIA PE PIAȚA UNIUNII

1.   Observații preliminare

(103)

Solicitanții au furnizat date privind producția, capacitatea de producție, volumul de vânzări, ocuparea forței de muncă și volumul exporturilor referitoare la întreaga industrie din Uniune pentru perioada examinată. Datele au fost estimate și furnizate pe baza unui interval maxim și minim și împărțite în două categorii: producătorii din Uniune incluși în eșantion și producătorii din Uniune neincluși în eșantion. Pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion, Comisia a utilizat datele reale verificate, furnizate de aceste societăți în răspunsurile lor la chestionar. Pentru producătorii din Uniune neincluși în eșantion, au fost utilizate cifrele furnizate de solicitanți. Aceste estimări au fost puse la dispoziție în vederea formulării de observații de către părțile interesate. Cu toate acestea, nu au fost primite observații.

2.   Consumul din Uniune

(104)

În cadrul prezentei anchete au fost utilizate cifrele consumului din Uniune stabilite și publicate în cadrul anchetei paralele. Acestea au fost stabilite pe baza volumului total estimat al vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii și a volumului total al importurilor rezultat din datele Eurostat și corectat, în cazul în care a fost necesar, în funcție de datele verificate furnizate de producătorul-exportator din ancheta paralelă privind importurile din Rusia și de răspunsurile la chestionar furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(105)

Dat fiind că există un singur producător-exportator din Rusia, toate cifrele referitoare la acest exportator au trebuit să fie prezentate sub formă de intervale, din motive de confidențialitate. În plus, pentru a evita ca volumul importurilor din Rusia să fie calculate prin deducere, este, de asemenea, necesar să se utilizeze intervale pentru consumul și volumul importurilor din alte țări terțe.

(106)

Pe această bază, consumul în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul de AHF la nivelul Uniunii (tone)

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Consumul din Uniune

[71 300-82 625]

[74 152-92 540]

[84 847-108 239]

[83 421-105 760]

Indice (2011 = 100)

100

[104-112]

[119-131]

[117-128]

Sursă: Cifrele publicate în cadrul anchetei paralele, pe baza datelor Eurostat, a răspunsurilor la chestionar și a informațiilor furnizate de solicitanți.

(107)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut între 2011 și 2013, dar a scăzut între 2013 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, consumul a crescut cu un procent cuprins între 17 % și 28 % pe parcursul perioadei examinate. Creșterea consumului în intervalul cuprins între 2011 și perioada anchetei de reexaminare reflectă, în principal, creșterea importurilor din Rusia și din alte țări terțe, în timp ce vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii au înregistrat doar o ușoară creștere (a se vedea considerentul 134).

3.   Volumul, prețul și cota de piață a importurilor din RPC

(108)

Întrucât ancheta a stabilit că nu există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului din Brazilia (a se vedea considerentul 60), analiza cu privire la volumul, prețul și cota de piață a importurilor este limitată la importurile din RPC. Comisia a stabilit volumul și prețurile importurilor originare din RPC pe baza datelor Eurostat.

(a)   Volumul și cota de piață a importurilor din RPC

(109)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul și cotele de piață a importurilor din RPC

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

RPC

Volumul importurilor în cadrul regimului de import normal (tone)

[2 000-2 300]

[200-400]

[150-350]

[300-400]

Volumul importurilor în cadrul regimului de import „perfecționare activă” (tone)

[800-1 000]

[700-1 000]

[950-1 300]

[900-1 300]

Volumul total al importurilor (toate regimurile) (în tone)

[2 843-3 205]

[967-1 378]

[1 137-1 603]

[1 222-1 699]

Index (2011 = 100)

100

[34-43]

[40-50]

[43-53]

Cota de piață

4 %

1 %

1 %

2 %

Sursă: Eurostat.

(110)

Volumul importurilor din RPC a scăzut cu un procent cuprins între 47 % și 57 %, această scădere fiind însoțită de o reducere corespunzătoare a cotei de piață în cursul perioadei examinate, mai precis de la 4 % până la 2 %, respectiv o scădere de 2 puncte procentuale. Atât volumele importurilor, cât și cota de piață din RPC au rămas la niveluri scăzute pe parcursul întregii perioade examinate.

(b)   Prețurile importurilor și subcotarea prețurilor

(111)

Tabelul de mai jos indică prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping.

Tabelul 3

Prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

RPC

Preț mediu (EUR/tonă)

2 251

2 417

2 306

2 131

Indice (2011 = 100)

100

107

102

95

Sursă: Eurostat.

(112)

Prețurile medii ale importurilor din RPC au scăzut în perioada examinată, de la 2 251 EUR/tonă la 2 131 EUR/tonă, ceea ce corespunde unei scăderi de aproximativ 5 %. Prețurile importurilor din China au fost, în medie, mai scăzute decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii și decât prețurile importurilor din alte țări terțe în cursul întregii perioade examinate.

(113)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, aproximativ 75 % din importurile din China, reprezentând o cotă de piață de peste 1 %, au fost realizate în temeiul regimului de perfecționare activă și, prin urmare, nu fac obiectul taxelor vamale și nici al taxelor antidumping. Acestea au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu 18 %. În ceea ce privește producătorul-exportator cooperant, care a reprezentat aproximativ 53 %-90 % din importurile din China în perioada anchetei de reexaminare și 98 % din importurile în cadrul regimului de perfecționare activă, a fost stabilită o marjă de subcotare între 15 % și 18 %.

(114)

Restul de 25 % din importurile din China au fost efectuate în cadrul regimului de import normal. La adăugarea taxei vamale și a taxei antidumping la prețurile CIF practicate de China, prețurile chinezești calculate pentru aceste importuri au fost, în medie, mai mari decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii și astfel s-a produs o subcotare negativă (– 12,5 %). Cu toate acestea, în cazul în care prețurile de import sunt luate în considerare fără taxe antidumping, subcotarea ar fi de 12,2 %.

(115)

Atunci când se iau în considerare toate importurile din China, indiferent de regimul de import și se aplică taxele vamale și antidumping la prețurile CIF ale importurilor efectuate în cadrul regimului normal, se constată că prețurile chinezești au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în medie cu 10,2 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(116)

Un producător chinez a susținut că marja de subcotare de 18 % stabilită pentru importurile din China realizate în cadrul regimului de perfecționare activă a fost incorectă, deoarece prețurile producătorilor din Uniune au inclus o „taxă normală intrinsecă de 7,5 %” de care utilizatorii de pe piața internă nu puteau să fie scutiți dacă ar fi încorporat AHF fabricate în Uniune în materialul exportat către țări terțe. Cu toate acestea, partea interesată în cauză nu și-a susținut cererea și, în special, nu a reușit să explice noțiunea de „taxă normală intrinsecă”. În orice caz, se reamintește că, astfel cum se explică în considerentul 113, importurile efectuate în regim de perfecționare activă nu sunt supuse taxelor vamale. Prin urmare, nu ar fi justificat să se facă ajustări pentru a ține seama de taxele vamale care nu sunt suportate. Trebuie notat, de asemenea, că Comisia a aplicat în mod corespunzător ajustarea pentru a ține seama de taxele vamale la stabilirea marjei de subcotare pentru importurile efectuate în cadrul regimului normal în considerentul 114 și pentru toate importurile din China, indiferent de regimul de import în considerentul 115. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(117)

Același producător chinez a afirmat că era necesar să se deducă nivelul taxelor vamale din marjele de subcotare de 12,2 % și, respectiv, de 10,2 %, stabilite în considerentele 114 și respectiv 115. Cu toate acestea, este clar că, pentru a stabili aceste marje, Comisia a luat deja în considerare taxa vamală aplicabilă importurilor efectuate în cadrul regimului normal. Prin urmare, argumentul a fost respins.

4.   Importurile din alte țări terțe

Tabelul 4

Importurile din alte țări terțe (regimul tuturor importurilor)

Țară

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Brazilia

Volum (tone)

0

0

0

0

Rusia

Volum (tone)

[19 532-26 078]

[23 243-34 422]

[27 345-39 116]

[26 368-37 812]

 

Indice (2011 = 100)

100

[119-132]

[140-150]

[135-145]

 

Cota de piață

29 %

34 %

34 %

34 %

 

Preț mediu (EUR/tonă)

[2 145-2 650]

[2 038-2 624]

[1 952-2 571]

[1 973-2 597]

 

Indice (2011 = 100)

100

[95-99]

[91-97]

[92-98]

Turcia

Volum (tone)

[5 120-6 100]

[8 090-10 553]

[11 213-14 213]

[11 520-14 579]

 

Indice (2011 = 100)

100

[158-173]

[219-233]

[225-239]

 

Cota de piață

7 %

11 %

13 %

13 %

 

Preț mediu (EUR/tonă)

2 950

2 743

2 710

2 571

 

Indice (2011 = 100)

100

93

92

87

Alte țări terțe (China nu este inclusă în această categorie)

Volum (tone)

[3 100-3 750]

[279-750]

[1 891-3 000]

[3 162-4 313]

 

Indice (2011 = 100)

100

[9-20]

[61-80]

[102-115]

 

Cota de piață

4 %

1 %

2 %

4 %

 

Preț mediu (EUR/tonă)

2 878

2 830

2 687

2 406

 

Indice (2011 = 100)

100

98

93

84

Total

Volum (tone)

[29 000-35 000]

[33 000-43 000]

[41 000-54 000]

[42 000-56 000]

 

Indice (2011 = 100)

100

[113-125]

[142-155]

[145-160]

 

Cota de piață

41 %

46 %

50 %

51 %

 

Preț mediu (EUR/tonă)

2 538

2 453

2 401

2 367

 

Indice (2011 = 100)

100

97

95

93

Sursă: Eurostat, datele privind Rusia stabilite și publicate în cadrul anchetei paralele.

(118)

În cursul perioadei examinate, importurile din alte țări terțe în Uniune au crescut cu un procent cuprins între 45 % și 60 %, ceea ce reprezintă o creștere mai rapidă decât evoluția consumului din Uniune. Cota de piață deținută de alte țări terțe, prin urmare, a crescut de la 41 % la 51 % în această perioadă.

(119)

Nu s-au efectuat importuri din Brazilia în cursul perioadei examinate. Volumul importurilor din Rusia a crescut între 40 % și 50 % din 2011 până în 2013, cu o ușoară scădere în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cota de piață aferentă a crescut de la 29 % în 2011 până la 34 % în 2012 și a rămas apoi constantă până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din Turcia a crescut cu un procent cuprins între 125 % și 139 %, iar cota lor de piață a crescut de la aproximativ 7 % până la 13 %. Prețurile de import din Turcia au scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate, însă au rămas deasupra nivelului prețului de import din alte țări terțe, inclusiv din Rusia și China și se aflau la niveluri similare cu prețurile practicate de industria din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(120)

În ansamblu, importurile din alte țări terțe excluzând RPC, Rusia și Turcia au crescut cu un procent cuprins între 2 % și 15 %. Totuși, în timp ce consumul a crescut în Uniune, cota de piață totală a importurilor respective a scăzut de la 4 % în 2011 până la aproximativ 2 % în 2013 și a crescut ulterior la 4 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare; prețurile aferente au fost la niveluri mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune, cu excepția anului 2012.

(121)

Prețurile importurilor din alte țări terțe erau mai mari decât prețurile importurilor din RPC pe parcursul întregii perioade examinate.

(122)

Un producător chinez a susținut că analiza Comisiei privind importurile din alte țări terțe din considerentele 118-121 ar fi trebuit să cuprindă întreaga piață de folii în loc să se concentreze asupra produsului în cauză, deoarece se pare că deciziile luate de către producătorii din Uniune în ceea ce privește alte tipuri de folii ar influența producția lor de produs în cauză. Această afirmație nu a fost susținută cu probe. În orice caz, ancheta a stabilit că, astfel cum s-a menționat în considerentul 185, cel mai mare producător de AHF din Uniune inclus în eșantion producea exclusiv AHF și că producătorii din Uniune despre care s-a dovedit că produc atât AHF cât și alt tip de folii denumite folii convertoare din aluminiu (aluminium converter foil – „ACF”) nu au putut să treacă cu ușurință de la fabricarea unui produs la celălalt, deoarece fabricarea ambelor produse în anumite cantități era necesară pentru a se maximiza eficiența în exploatare. Astfel cum s-a menționat în considerentul 185, ancheta a mai arătat că producătorii din Uniune incluși în eșantion au avut o rată stabilă de producție între aceste tipuri de folii pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(123)

Un producător chinez a observat că, întrucât capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a reprezentat mai puțin de 50 % din consumul Uniunii, era necesar ca utilizatorii să importe AHF de la producători-exportatori din țările terțe. Pe această bază, producătorul chinez a afirmat că producătorii-exportatori erau în concurență între ei și nu cu producătorii din Uniune, atunci când (aceste persoane) livrează utilizatorilor care nu sunt deserviți de producătorii din Uniune. Afirmația nu a fost totuși justificată. În primul rând, afirmația potrivit căreia capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a reprezentat mai puțin de 50 % din consumul din Uniune este incorectă. Astfel cum s-a arătat în considerentele 106 și 129, capacitatea de producție a industriei din Uniune a reprezentat între 58 % și 74 % din consumul din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare și a fost mai mare de 55 % în cursul întregii perioade examinate. În plus, astfel cum se arată în tabelul 5, ancheta a stabilit că industria din Uniune a avut o capacitate de producție neutilizată în cursul întregii perioade examinate, care ar fi putut fi utilizată pentru a deservi piața Uniunii dacă, într-adevăr, nu a existat nicio concurență din partea importurilor care fac obiectul unui dumping. În plus, importurile din țări terțe au fost, de asemenea, în concurență cu produsul similar fabricat de industria din Uniune deoarece clienții existenți ai producătorilor din Uniune au reușit să treacă la furnizori din țări terțe. Prin urmare, argumentul a fost respins.

5.   Situația economică a industriei din Uniune

5.1.   Observații generale

(124)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care influențează situația industriei din Uniune.

(125)

După cum s-a menționat în considerentul 18, pentru determinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune s-a utilizat eșantionarea.

(126)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Conform explicațiilor din considerentul 103, Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici privind întreaga industrie din Uniune pe baza informațiilor furnizate de solicitanți, care au fost verificate în mod corespunzător pentru societățile incluse în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici referitori doar la societățile incluse în eșantion pe baza datelor din răspunsurile la chestionar oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(127)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjei de dumping.

(128)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

5.2.   Indicatori macroeconomici

5.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(129)

Producția totală, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția totală a industriei din Uniune, capacitatea de producție și utilizarea capacității

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul producției (tone)

44 316

46 165

48 796

47 349

Indice (2011 = 100)

100

104

110

107

Capacitate de producție (tone)

54 777

54 485

59 186

61 496

Indice (2011 = 100)

100

99

108

112

Rata de utilizare a capacității

81 %

85 %

82 %

77 %

Indice (2011 = 100)

100

105

102

95

Sursă: răspunsurile la chestionar și informațiile furnizate de către solicitanți.

(130)

Producția a înregistrat fluctuații pe parcursul perioadei examinate. Ea a crescut între 2011 și 2013, dar a scăzut între 2013 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, volumul producției a crescut cu 7 % pe parcursul perioadei examinate.

(131)

Capacitatea de producție a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate.

(132)

Ca urmare a unei creșteri a capacității de producție mai mari decât cea a volumului de producție, rata de utilizare a capacității a scăzut cu 5 % pe parcursul perioadei examinate

(133)

Un producător chinez a pretins că capacitatea unei instalații de fabricare a foliilor de aluminiu nu ar trebui să fie exprimată în tone, de vreme ce aceleași mașini produc folii de diferite mase în decursul unei anumite perioade de timp, în funcție de grosimea și lățimea foliei. Ca răspuns la această afirmație, nu este contestat faptul că capacitatea unei instalații exprimată în tone poate fi influențată de grosimea sau lățimea foliilor fabricate. Cu toate acestea, importurile produsului în cauză și anumiți factori de prejudiciu, cum ar fi consumul, volumul vânzărilor și producția, au fost stabilite prin utilizarea tonei ca unitate de măsură. Este o chestiune de coerență în cadrul analizei prejudiciului să se utilizeze aceeași unitate de măsură pentru comparație. În plus, ancheta nu a scos în evidență modificările gamei de produse din producția industriei Uniunii de natură să infirme utilizarea tonei ca unitate de măsură. Se observă, de asemenea, faptul că partea interesată în cauză nu a furnizat nicio informație cantitativă care să arate că o altă unitate de măsură ar fi modificat analiza factorului de prejudiciu respectiv. Prin urmare, argumentul a fost respins.

5.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(134)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor industriei din Uniune și cota de piață

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul vânzărilor (tone)

[41 007-45 870]

[41 007-49 081]

[42 647-52 292]

[41 827-50 457]

Indice (2011 = 100)

100

[100-107]

[104-114]

[102-110]

Cota de piață

55 %

53 %

49 %

47 %

Sursă: răspunsurile la chestionar, Eurostat și informațiile furnizate de către solicitanți.

(135)

Volumul vânzărilor de AHF a crescut ușor în cursul perioadei examinate. Volumul vânzărilor a crescut, în special, în perioada 2011-2013, și anume cu un procent cuprins între 4 % și 14 %. Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, volumul vânzărilor a scăzut; în ansamblu, volumul vânzărilor a crescut cu un procent cuprins între 2 % și 10 % pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, creșterea volumului vânzărilor, ținând seama de creșterea paralelă a consumului și de creșterea importurilor provenind, printre altele, din Rusia, a condus la o scădere a cotei de piață a industriei din Uniune, de la 55 % în 2011 până la 47 % în perioada anchetei de reexaminare, mai precis o scădere de 8 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

5.2.3.   Creșterea

(136)

În timp ce consumul la nivelul Uniunii a crescut cu un procent cuprins între 17 % și 28 % pe parcursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut cu un procent cuprins între 2 % și 10 %, ceea ce s-a reflectat într-o pierdere de 8 puncte procentuale la nivelul cotei de piață.

5.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(137)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Numărul de angajați

769

787

758

781

Indice (2011 = 100)

100

102

99

102

Productivitatea (tone/salariat)

58

59

64

61

Indice (2011 = 100)

100

102

112

105

Sursă: răspunsurile la chestionar și informațiile furnizate de către solicitanți.

(138)

Ocuparea forței muncă a industriei din Uniune a fluctuat în perioada examinată și, în ansamblu, a crescut ușor, cu 2 %.

(139)

Între 2011 și 2013, productivitatea a crescut ca urmare a unei creșteri a producției care a depășit creșterea ocupării forței de muncă. Din 2013 până la perioada anchetei de reexaminare, productivitatea a scăzut cu 7 %, dar a rămas mai ridicată decât la începutul perioadei examinate, în 2011.

5.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping

(140)

Marja de dumping a importurilor din RPC s-a ridicat la 28,1 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare (a se vedea considerentul 81), însă impactul acesteia asupra situației industriei din Uniune a fost limitat datorită măsurilor antidumping în vigoare care au redus cu succes volumului importurilor care fac obiectul unui dumping.

(141)

Cu toate acestea, astfel cum a fost stabilit în cadrul anchetei paralele, volumul importurilor din Rusia care fac obiectul unui dumping a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate. Aceste importuri au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. Prin urmare, redresarea industriei din Uniune nu a fost posibilă în ciuda existenței măsurilor antidumping.

5.3.   Indicatori microeconomici

5.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(142)

Prețurile de vânzare medii practicate de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețuri de vânzare și costuri

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune (EUR/tonă)

2 932

2 714

2 705

2 597

Indice (2011 = 100)

100

93

92

89

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

2 995

2 794

2 699

2 651

Indice (2011 = 100)

100

93

90

89

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(143)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune a scăzut în mod constant și în ansamblu cu 11 % pe parcursul perioadei examinate.

(144)

În pofida acestei scăderi, costul de producție unitar a rămas mai ridicat decât prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune, iar industria din Uniune nu a putut să-și acopere costul de producție prin prețul de vânzare, cu excepția anului 2013. Ancheta paralelă a stabilit că industria din Uniune nu a fost în măsură să-și crească prețul de vânzare din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de către importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping.

5.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(145)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile cu forța de muncă

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Costuri medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

21 692

22 207

20 603

20 594

Indice (2011 = 100)

100

102

95

95

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(146)

Între anul 2011 și perioada anchetei de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă pe salariat suportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu 5 %. Costurile cu forța de muncă au crescut mai întâi cu 2 % între 2011 și 2012, apoi au scăzut între 2012 și 2013 și, ulterior, au rămas stabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

5.3.3.   Stocurile

(147)

Nivelurile stocurilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Stocuri finale

1 931

1 999

2 133

2 085

Indice (2011 = 100)

100

104

110

108

Stocuri finale ca procent din producție

5 %

5 %

5 %

5 %

Indice (2011 = 100)

100

100

100

100

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(148)

Stocurile nu pot fi considerate ca un indicator relevant al prejudiciului din acest sector, deoarece producția și vânzările se bazează în principal pe comenzi și, în consecință, producătorii au tendința de a menține stocuri limitate. Prin urmare, tendințele referitoare la stocuri sunt prezentate doar cu titlu informativ.

(149)

Stocurile finale totale au crescut cu 8 % pe parcursul perioadei examinate. În timp ce stocurile au crescut cu 10 % din 2011 până în 2013, acestea au înregistrat o ușoară scădere începând din 2013 și până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Stocurile finale exprimate ca procent din producție au rămas stabile în cursul întregii perioade examinate.

5.3.4.   Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(150)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți independenți (% din cifra de afaceri din vânzări)

– 2,2 %

– 2,9 %

0,2 %

– 2,1 %

Indice (2011 = 100)

100

65

209

104

Fluxul de numerar (EUR)

1 505 960

2 909 820

3 365 140

1 962 349

Indice (2011 = 100)

100

193

223

130

Investiții (EUR)

3 271 904

5 404 990

4 288 862

4 816 442

Indice (2011 = 100)

100

165

131

147

Randamentul investițiilor

– 4 %

– 5 %

0 %

– 3 %

Indice (2011 = 100)

100

60

209

108

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(151)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, industria din Uniune a înregistrat pierderi, cu excepția anului 2013, în care aceasta a realizat o marjă de profit care a depășit cu puțin pragul de rentabilitate. Rentabilitatea a scăzut între 2011 și 2012, a crescut în 2013, dar apoi a scăzut din nou în perioada anchetei de reexaminare, când a ajuns la un nivel similar celui din 2011. În ansamblu, rentabilitatea a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate, ceea ce corespunde unei creșteri de 0,1 puncte procentuale, această creștere nepermițând industriei din Uniune să realizeze profit în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Așa cum s-a stabilit în cadrul anchetei paralele, această situație s-a datorat, în principal, presiunii asupra prețurilor exercitate de către importurile din Rusia, care au intrat în Uniune la prețuri de dumping și au subcotat prețurile industriei din Uniune, nepermițându-i acesteia din urmă să-și crească propriile prețuri de vânzare pentru a-și acoperi costul de producție.

(152)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a fluctuat în cursul perioadei examinate, cu o tendință de creștere. În ansamblu, fluxul net de lichidități a crescut cu 30 % pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că, în valori absolute, fluxul de lichidități a rămas la un nivel scăzut în raport cu cifra de afaceri totală a produsului în cauză.

(153)

Investițiile au crescut cu 47 % pe parcursul perioadei examinate. Investițiile au crescut cu 65 % între 2011 și 2012, ele au scăzut în 2013 și au crescut din nou în perioada anchetei de reexaminare. Acestea au fost, în principal, investiții necesare pentru achiziționarea de noi utilaje și au rămas la niveluri mai degrabă reduse în cursul perioadei anchetei de reexaminare în comparație cu cifra de afaceri totală.

(154)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. La fel ca în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor rezultat din producerea și din vânzarea produsului similar a fost negativ începând din 2011, cu excepția anului 2013, când acesta a fost de 0 %, reflectând tendința rentabilității. În ansamblu, randamentul investițiilor a crescut ușor, cu 8 %, pe parcursul perioadei examinate.

(155)

În ceea ce privește capacitatea de a mobiliza capitaluri, deteriorarea capacității producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a genera lichidități pentru produsul similar le-a degradat situația financiară prin reducerea fondurilor generate la nivel intern. Ancheta a relevat faptul că, în ansamblu, capacitatea de a mobiliza capitaluri s-a deteriorat în cursul perioadei examinate.

6.   Concluzie privind prejudiciul

(156)

Câțiva indicatori principali de prejudiciu au prezentat o tendință negativă. În ceea ce privește rentabilitatea, industria a înregistrat pierderi pe aproape întreg parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2013, în care aceasta a atins un nivel doar cu puțin deasupra pragului de rentabilitate; în timpul perioadei anchetei de reexaminare, industria din Uniune a înregistrat un profit negativ, de – 2,1 %. Prețurile de vânzare au scăzut cu 11 % în perioada examinată. Costul unitar, care a scăzut, de asemenea, cu 11 %, a rămas mai ridicat decât prețul mediu de vânzare în cursul întregii perioade examinate, cu excepția anului 2013. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 8 puncte procentuale, mai precis de la 55 % în 2011 până la 47 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(157)

Unii dintre indicatorii de prejudiciu au înregistrat o evoluție pozitivă în perioada examinată. Volumul de producție a crescut cu 7 %, iar capacitatea de producție cu 12 %. Totuși, aceste majorări nu au corespuns creșterii consumului, care a fost cu mult mai mare, și anume între 17 % și 28 %. Volumul vânzărilor a crescut între 2 % și 10 %. Cu toate acestea, pe o piață cu un consum în creștere, acest fapt nu s-a reflectat într-o creștere a cotei de piață, ci, dimpotrivă, într-o pierdere a cotei de piață de 8 puncte procentuale. Investițiile au crescut cu 47 %. Acestea vizau mai degrabă noi utilaje și au rămas la un nivel destul de scăzut în cursul perioadei anchetei de reexaminare. De asemenea, fluxul de lichidități a crescut cu 30 % în cursul perioadei examinate, însă a rămas la un nivel scăzut. Prin urmare, aceste tendințe pozitive nu exclud existența unui prejudiciu.

(158)

Producătorul cooperant din Brazilia și Asociația Braziliană a Aluminiului au afirmat că, în conformitate cu analiza documentelor financiare accesibile publicului ale anumitor solicitanți, nu ar exista niciun prejudiciu important. Această afirmație este contrazisă de concluziile anchetei, care se bazează pe datele reale verificate de industria din Uniune cu privire la AHF. Într-adevăr, unii producători din Uniune nu au fabricat exclusiv AHF și, prin urmare, documentele financiare aflate la dispoziția publicului nu pot reflecta situația reală a industriei Uniunii în ceea ce privește AHF. Prin urmare, concluziile referitoare la situația economică a industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază nu ar trebui să se bazeze pe documente financiare accesibile publicului, ci pe informațiile mai detaliate și verificate, disponibile în cursul anchetei. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(159)

Aceleași părți interesate au susținut că statisticile europene și declarațiile publicate de Asociația europeană a foliilor de aluminiu (denumită în continuare „EAFA”) arată că industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu în timpul perioadei examinate, inclusiv în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, s-a constatat că statisticile utilizate și declarațiile se refereau fie la întregul sector al foliilor de aluminiu fie la o categorie de grosimi mai subțiri care cuprinde AHF, dar și alte tipuri cum ar fi foliile convertoare și foliile utilizate pentru ambalaje flexibile. Pe această bază, nu se poate trage nicio concluzie semnificativă în ceea ce privește produsul în cauză și, prin urmare, argumentul a fost respins.

(160)

Un producător chinez a susținut că evoluția costului unitar descrisă în considerentul 156 nu a putut fi comparată cu evoluția prețului aluminiului cotat la London Metal Exchange (prețul „LME”). Ca răspuns la această afirmație, trebuie remarcat faptul că prețul plătit de producătorii din Uniune către topitoriile de aluminiu sau comercianți este suma dintre prețul LME și o suprataxă denumită „primă pentru metale”. Prin urmare, orice evaluare a costului unitar al producătorului din Uniune bazată exclusiv pe prețul LME trebuie considerată ca fiind incompletă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(161)

Aceeași parte interesată a susținut că ar fi imposibilă comparația dintre evoluția costurilor unitare și evoluția prețului aluminiului chiar dacă prima pentru metale a fost luată în considerare. Afirmația respectivă nu a fost totuși justificată. În plus, ancheta a arătat că prețul LME a scăzut în perioada examinată cu mai mult de 20 %, în timp ce prima pentru metale a crescut cu peste 100 % în perioada examinată. Dacă se ia în considerare prețul LME și prima pentru metale împreună, costul aluminiului, plătit de producătorii din Uniune a scăzut cu aproximativ 11 % în cursul perioadei examinate. Această scădere este în conformitate și, de fapt, chiar identică cu scăderea costului unitar declarat pentru aceeași perioadă în considerentul 156. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(162)

Un producător chinez a făcut trimitere la considerentul 156 și a afirmat că cauzele posibile ale prejudiciului au fost importuri la prețuri mai mici, costuri de producție despre care se afirmă că au fost mai ridicate, o lipsă de interes față de AHF, deoarece prețurile altor categorii de folii din Uniune ar fi mai mari și o lipsă de interes pentru piața Uniunii, dat fiind că prețurile AHF ar fi mai mari pe piețele de export. În ceea ce privește creșterea costurilor de producție, producătorul chinez a menționat prima ridicată pentru metale și faptul că industria din Uniune a utilizat o combinație de două metode de fabricație, laminare la cald și turnarea continuă, deși dependența exclusivă de turnare continuă ar fi mai rentabilă.

(163)

Ca răspuns la aceste argumente, se reamintește faptul că din considerentele 156 și 157 se poate concluziona că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important. În ceea ce privește afirmațiile cu privire la costurile de producție, se observă în primul rând că, în ceea ce privește rolul primei pentru metale ca factor de prejudiciu potențial, ancheta paralelă a arătat că atât industria din Uniune, cât și producătorul-exportator rus au suportat costuri comparabile la aprovizionarea cu materii prime pentru fabricarea AHF, întrucât atât pe piața din Rusia, cât și pe piața din Uniune, prețurile acestei materii prime sunt direct legate de cotația LME (London Metal Exchange). Prin urmare, se poate concluziona că nivelul primei pentru metale nu a fost un factor de prejudiciu în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În ceea ce privește rolul potențial al metodelor de fabricație, ancheta a arătat că turnarea continuă a fost utilizată pentru a produce aproape două treimi dintre AHF produse de industria din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Orice diferență de rentabilitate ar fi prin urmare, atenuată prin preponderența turnării continue ca metodă de producție în Uniune. În considerentul 185 se explică, de asemenea, faptul că nu a existat nicio indicație că industria din Uniune și-a pierdut interesul pentru AHF. Ancheta nu a arătat niciun indiciu că producătorii din Uniune au neglijat piața Uniunii în favoarea piețelor de export de AHF. Ancheta a arătat că, într-adevăr, producătorii din Uniune au exportat doar 1 182 de tone de AHF către țări terțe pe durata perioadei de anchetă de reexaminare, ceea ce reprezintă mai puțin de 3 % din vânzările interne ale producătorilor din Uniune în aceeași perioadă. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(164)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

F.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI SAU CONTINUĂRII PREJUDICIULUI

1.   Observații preliminare

(165)

Întrucât ancheta a stabilit că nu există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului pentru importurile din Brazilia, analiza cu privire la probabilitatea reapariției sau continuării prejudiciului s-a limitat la importurile din RPC.

(166)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției sau continuării prejudiciului în cazul în care se permite expirarea măsurilor împotriva RPC, a fost analizat impactul potențial al importurilor din China asupra pieței și industriei din Uniune, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(167)

Astfel cum se arată în considerentele 124-164, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. În cursul întregii perioade examinate, importurile din China au fost prezente pe piața Uniunii doar în cantități limitate, în timp ce volumul și cota de piață a importurilor din Rusia au crescut în aceeași perioadă. În cadrul anchetei paralele, s-a concluzionat că importurile din Rusia au făcut obiectul unor practici de dumping și au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune, în timp ce importurile din China, având în vedere volumul redus și prețurile acestora, nu au contribuit decât parțial la prejudiciul suferit de industria din Uniune, fără a fi totuși de natură să rupă legătura de cauzalitate între importurile din Rusia și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. În același timp, după cum s-a subliniat în considerentele 80-100, ancheta a arătat că, în perioada anchetei de reexaminare, importurile din China au fost efectuate la prețuri care fac obiectul unui dumping și există probabilitatea ca dumpingul să continue în cazul în care s-ar permite ca măsurile să expire.

2.   Capacitățile de producție neutilizate, fluxurile comerciale și atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul în materie de prețuri al RPC

(168)

Capacitățile disponibile semnificative în RPC care nu pot fi complet absorbite de cererea de pe piața internă din China și de piețele de export, altele decât piața Uniunii, continuarea dumpingului pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare cu marje de dumping semnificative și practici de dumping ale exportatorilor chinezi pe piețele țărilor terțe, descrise în detaliu în considerentele 82-100 arată în mod clar că există o probabilitate mare ca volumele importurilor din China care fac obiectul unui dumping să crească în mod semnificativ în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

(169)

În cazul în care măsurile în vigoare sunt abrogate, prețurile de import din China vor subcota, după toate probabilitățile, prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. Ancheta a arătat, într-adevăr, că importurile din China efectuate în cadrul regimului de import normal în cursul perioadei anchetei de reexaminare ar fi subcotat prețurile industriei din Uniune în medie cu 12,2 % (10) în absența taxelor antidumping.

(170)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 92-94, piața Uniunii este atrăgătoare pentru importurile din China, având în vedere că prețurile de pe piața Uniunii au fost, în linii mari, în concordanță cu cele practicate pe alte piețe de export. În plus, în iulie 2014, Turcia a instituit măsuri antidumping împotriva Chinei pentru o gamă de folii de aluminiu, inclusiv pentru produsul în cauză. Prin urmare, este probabil că o parte din producția exportată anterior în Turcia ar putea fi redirecționată către piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping împotriva Chinei ar fi abrogate. Prin urmare, se poate concluziona că abrogarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o creștere semnificativă a importurilor din China la prețuri de dumping, determinând o subcotare semnificativă a prețurilor industriei din Uniune, cauzând astfel un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune.

(171)

Producătorul cooperant din Brazilia și Asociația Braziliană a Aluminiului au afirmat că, pe baza statisticilor publicate de EAFA, s-a putut stabili că producătorii de folie de aluminiu din Uniune și-au crescut exporturile către piețele țărilor terțe, ceea ce ar demonstra că piețele țărilor terțe respective au fost mai atractive decât piața Uniunii. În ceea ce privește această afirmație, s-a constatat că statisticile utilizate de aceste părți se refereau fie la întregul sector al foliilor de aluminiu fie la o categorie de grosimi mai subțiri care cuprinde AHF, dar și alte tipuri cum ar fi foliile convertoare și foliile utilizate pentru ambalaje flexibile. Pe această bază, nu se poate trage nicio concluzie semnificativă în ceea ce privește produsul în cauză în mod individual. În plus, ancheta a stabilit că volumele de produs în cauză exportate de industria din Uniune pe piețele țărilor terțe în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-a ridicat la numai 1 182 de tone, ceea ce reprezintă mai puțin de 3 % din vânzările lor pe piața internă în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, afirmațiile formulate în această privință au fost respinse.

3.   Concluzii

(172)

Având în vedere constatările anchetei, se poate concluziona că abrogarea măsurilor împotriva RPC ar duce, foarte probabil, la o creștere semnificativă a importurilor din China la prețuri de dumping, determinând o subcotare semnificativă a prețurilor industriei din Uniune, cauzând astfel un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune.

G.   INTERESUL UNIUNII

1.   Observație preliminară

(173)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor existente împotriva RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale comercianților, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

2.   Interesul industriei din Uniune

(174)

Ancheta a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. Astfel cum se menționează în considerentul 167, prejudiciul important se datorează, în principal, importurilor care fac obiectul unui dumping din Rusia, în timp ce importurile din China au contribuit doar parțial la prejudiciul suferit de către industria din Uniune. S-a stabilit, de asemenea, că există probabilitatea unei continuări a prejudiciului în cazul în care măsurile împotriva Chinei ar fi lăsate să expire.

(175)

În cazul în care măsurile împotriva Chinei ar fi abrogate, este probabil că importurile din China s-ar relua în volume importante pe piața Uniunii la prețuri de dumping care ar subcota în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și ar exercita o presiune asupra prețurilor mai mare decât cea exercitată de importurile din Rusia care făceau obiectul unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Industria din Uniune va fi obligată să se alinieze la niveluri de prețuri mai scăzute și, prin urmare, să suporte o creștere a pierderilor.

3.   Interesul utilizatorilor

(176)

Utilizatorii din Uniune sunt reînfășurătorii, ale căror activități constau în comercializarea materialului de ambalare (folie din aluminiu, dar și hârtie și plastic) după reînfășurarea foliei din aluminiu de uz casnic în rulouri mici („rulouri de consum”) și după reambalarea acestora pentru întreprinderi industriale și de vânzare cu amănuntul. Șase societăți s-au prezentat și au primit un chestionar. Trei societăți au cooperat în cadrul procedurii prin transmiterea de răspunsuri la chestionar. Două dintre societățile cooperante au fost verificate la fața locului.

(177)

Ancheta a arătat că folia din aluminiu de uz casnic este principala materie primă pentru reînfășurători, reprezentând aproximativ 80 % din costul lor total de producție.

(178)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, niciunul din cei trei utilizatori care au cooperat nu au importat din RPC. Principalele lor surse de aprovizionare erau industria din Uniune, Rusia și Turcia.

(179)

Întrucât reînfășurătorii sunt furnizori ai unei game largi de produse de ambalare, pentru cele trei societăți cooperante, activitatea care include AHF a reprezentat de la mai puțin de o șesime până la maximum o treime din totalul activităților lor.

(180)

Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, toți utilizatorii care au cooperat au raportat că, în general, activitatea lor a fost rentabilă. În ceea ce privește activitatea care încorporează produsul în cauză, s-a constatat că doi dintre utilizatorii care au cooperat au înregistrat profituri, dar nu s-a putut trage nicio concluzie pentru al treilea din cauza unei lipse de claritate în ceea ce privește repartizarea cheltuielilor de vânzare, a cheltuielilor generale și a cheltuielilor administrative.

(181)

Având în vedere constatările de mai sus, se consideră că menținerea măsurilor în ceea ce privește China nu va avea un impact negativ semnificativ asupra situației utilizatorilor.

4.   Interesul importatorilor/comercianților

(182)

Nicio societate cu activitate în comerțul cu AHF și care au importat sau au revândut AHF originare din RPC în perioada examinată nu s-a manifestat în urma publicării avizului de deschidere. De asemenea, ancheta a arătat că industria din Uniune și producătorii-exportatori vindeau AHF în cea mai mare parte direct utilizatorilor. Din aceste motive, nu există indicii potrivit cărora instituirea de măsuri ar avea un efect negativ asupra situației importatorilor/comercianților.

5.   Surse de aprovizionare

(183)

Unele părți interesate au afirmat că industria din Uniune are o capacitate insuficientă pentru a acoperi întreaga cerere din Uniune. Prin urmare, aceste părți au susținut că, în cazul în care măsurile ar fi menținute împotriva Braziliei și Chinei și, în același timp, în cazul în care s-ar institui măsuri definitive împotriva Rusiei, Uniunea s-ar confrunta cu o penurie de aprovizionare care ar crește prețul AHF. În consecință reînfășurătorii ar trebui, de asemenea, să își crească prețurile rulourilor de consum în detrimentul consumatorilor.

(184)

Ca răspuns la această afirmație, ancheta a arătat că industria din Uniune are o capacitate excedentară și este în măsură să își crească producția și vânzările de AHF în Uniune. În plus, sunt disponibile surse alternative de aprovizionare, cum ar fi Turcia, Armenia și, de asemenea, Africa de Sud. În cele din urmă, ar trebui să se reamintească faptul că măsurile antidumping au scopul de a stabili condiții de concurență echitabile în Uniune și nu să împiedice importurile din China și din Rusia către piața Uniunii, care ar trebui să intre pe piață la prețuri echitabile.

6.   Alte argumente

(185)

O parte interesată a susținut că industria din Uniune și-a pierdut interesul pentru AHF și că, din acest motiv, nu a avut altă opțiune decât aceea de a utiliza AHF importate. Cu toate acestea, ancheta a indicat că cel mai mare producător din Uniune inclus în eșantion, producea exclusiv AHF. S-a constatat faptul că alți producători din UE incluși în eșantion își utilizează unitatea de producție pentru a fabrica un amestec de AHF și de folii convertoare de aluminiu („FCA”), care constituie un produs diferit utilizat în aplicații diferite de cele în care se utilizează AHF. Acești alți producători din Uniune au fabricat și au vândut AHF și ACF într-o proporție relativ stabilă, în cursul perioadei examinate. Prin urmare, ancheta nu a confirmat afirmațiile potrivit cărora industria din Uniune și-ar fi pierdut interesul pentru AHF, iar afirmația a fost respinsă.

7.   Concluzie privind interesul Uniunii

(186)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care menținerea măsurilor cu privire la importurile de AHF originare din RPC să nu fie în interesul Uniunii.

H.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(187)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a urmărit să se recomande ca măsurile existente împotriva RPC să fie menținute, iar măsurile existente împotriva Braziliei să fie abrogate. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări a informațiilor. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător, atunci când au fost întemeiate.

(188)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite folii din aluminiu originare din RPC, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 925/2009, ar trebui menținute. În schimb, ar trebui să se permită expirarea măsurilor aplicabile importurilor din Brazilia.

(189)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale în cazul în care schimbă ulterior numele entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (11). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(190)

Prezentul regulament este conform cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de folii din aluminiu cu grosimea de minimum 0,008 mm, dar de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu o lățime maximă de 650 mm și având fiecare o greutate de peste 10 kg, care se încadrează în prezent la codul NC ex 7607 11 19 (cod TARIC 7607111910), originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net, franco frontieră a Uniunii, înainte de aplicarea taxei, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos este stabilit după cum urmează:

Țară

Societate

Taxa antidumping

Cod adițional TARIC

RPC

Alcoa (Shanghai) Aluminium Products Co., Ltd and Alcoa (Bohai) Aluminium Industries Co., Ltd.

6,4 %

A944

Shandong Loften Aluminium Foil Co., Ltd.

20,3 %

A945

Zhenjiang Dingsheng Aluminium Co., Ltd.

24,2 %

A946

Toate celelalte societăți

30,0 %

A999

(3)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

(4)   Aplicarea nivelului individual al taxei stabilit pentru societatea menționată la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant al entității care a emis factura în cauză, identificat prin numele și funcția sa, redactată după cum urmează: „Subsemnatul certific faptul că [volumul] de folie de aluminiu vândută pentru export către Uniunea Europeană acoperită de prezenta factură a fost fabricată de către [numele și adresa societății] [cod adițional TARIC] în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celelalte societăți”.

(5)   Se încheie procedura antidumping privind importurile de produs menționat la articolul 1 alineatul (1), originar din Brazilia.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 925/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii impuse la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză (JO L 262, 6.10.2009, p. 1).

(3)  Decizia 2009/736/CE a Comisiei din 5 octombrie 2009 de acceptare a unui angajament referitor la procedura antidumping privind importurile unui anumit tip de folie din aluminiu originară, printre altele, din Brazilia (JO L 262, 6.10.2009, p. 50).

(4)  Aviz de expirare iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 49, 21.2.2014, p. 7).

(5)  Aviz de expirare a anumitor măsuri antidumping (JO C 350, 4.10.2014, p. 22).

(6)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite folii din aluminiu originare din Brazilia și Republica Populară Chineză (JO C 350, 4.10.2014, p. 11).

(7)  Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite folii din aluminiu originare din Rusia (JO C 354, 8.10.2014, p. 14).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1081 al Comisiei din 3 iulie 2015 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite folii de aluminiu originare din Rusia (JO L 175, 4.7.2015, p. 14).

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2385 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Rusia (a se vedea pagina 91 din prezentul Jurnal Oficial).

(10)  Pentru a stabili nivelul de subcotare de 12,2 % s-a luat în considerare că nivelul taxei vamale se ridica la 4 % în cursul primelor trei luni ale perioadei anchetei de reexaminare și a crescut la 7,5 % după aceea. Aplicarea taxei vamale aplicabile în prezent de 7,5 % pentru întreaga perioadă ar avea un impact neglijabil, deoarece ar reduce rata de subcotare cu doar 0,5 %.

(11)  European Commission, Directorate-General for Trade, Directorate H, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË.