19.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 244/25


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1559 AL COMISIEI

din 18 septembrie 2015

de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1), în special articolul 7 alineatul (4),

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Deschiderea procedurii

(1)

La 20 decembrie 2014, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal), originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 10 noiembrie 2014 de către Saint-Gobain PAM Group (denumit în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de tuburi și țevi din fontă ductilă. Plângerea conținea dovezi privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

La 11 martie 2015, Comisia a deschis o anchetă antisubvenție privind importurile în Uniune de tuburi și țevi din fontă ductilă originare din India și a demarat o anchetă separată. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3). Ancheta respectivă este în curs de desfășurare.

1.2.   Părțile interesate

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În special, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în mod specific reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile indiene, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe la anchetă.

(5)

Părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita o audiere cu Comisia și/sau cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Nicio parte interesată nu a solicitat o audiere pentru a prezenta observații cu privire la deschiderea procedurii.

1.2.1.   Eșantionarea

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion dintre părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Eșantionarea producătorilor și importatorilor din Uniune

(7)

Nu a fost necesară eșantionarea producătorilor din Uniune. Există doar trei societăți sau grupuri de societăți care fabrică produsul în cauză în Uniune, iar două dintre acestea, reprezentând aproximativ 96 % din totalul producției din Uniune, au cooperat la anchetă.

(8)

În ceea ce privește importatorii, pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciun importator neafiliat nu s-a făcut cunoscut în termenele stabilite în avizul de deschidere.

Eșantionarea producătorilor-exportatori din India

(9)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din India să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii India pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(10)

Doi producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Aceștia reprezentau 100 % din exporturile din India în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

1.2.2.   Răspunsurile la chestionar

(11)

Comisia a trimis chestionare celor doi producători-exportatori din India care au cooperat, celor trei producători din Uniune, precum și utilizatorilor care s-au făcut cunoscuți în termenele stabilite în avizul de redeschidere.

(12)

S-au primit răspunsuri la chestionare din partea a doi producători-exportatori din India, din partea a doi producători din Uniune și din partea a câtorva zeci de utilizatori.

1.2.3.   Vizitele de verificare

(13)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. În temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune

SAINT-GOBAIN PAM, Pont-à-Mousson, Franța; SAINT-GOBAIN PAM ESPANA S.A., Madrid, Spania; SAINT-GOBAIN PAM Deutschland GmbH, Saarbrücken, Germania

Duktus Rohrsysteme Wetzlar GmbH, Wetzlar, Germania

Societăți de vânzări afiliate

SAINT-GOBAIN PAM PORTUGAL S.A., Lisabona, Portugalia

SAINT-GOBAIN PAM ITALIA S.p.A., Milano, Italia

SAINT-GOBAIN PAM UK, Stanton-by-Dale, Regatul Unit

SGPS BELGIUM S.A., Landen, Belgia

Producători-exportatori din India

Electrosteel Castings Ltd, Kolkata, India și societatea sa afiliată Lanco Industries Limited (cunoscută în prezent sub numele de Srikalahasthi Pipes Limited), Andhra Pradesh, India.

Jindal Saw Limited, New Delhi, India

Importatori/comercianți afiliați

Electrosteel Europe S.A., Franța, care are următoarele sucursale:

Electrosteel Europe S.A. Sucursal En Espana, Spania

Electrosteel Europe S.A. Succursale Italia, Italia

Electrosteel Europe S.A. Niederlassung Deutschland, Germania

Electrosteel Castings (UK) Ltd, Regatul Unit

Electrosteel Trading S.A. (Spania)

Jindal Saw Italia SPA, Italia

Jindal Saw Pipeline Solutions Limited, Regatul Unit

1.3.   Perioada de anchetă și perioada examinată

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2013 și 30 septembrie 2014 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul în cauză

(15)

Produsul în cauză este reprezentat de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) („țevi din fontă ductilă”) originare din India, încadrate în prezent la codurile NC ex 7303 00 10 și ex 7303 00 90. Aceste coduri NC sunt menționate doar cu titlu informativ.

(16)

Țevile din fontă ductilă sunt utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă, eliminarea apelor uzate și irigarea terenurilor agricole. Transportul de apă prin țevi din fontă ductilă se efectuează prin presiune sau doar prin acțiunea forțelor gravitaționale. Țevile au un diametru cuprins între 60 mm și 2 000 mm și au o lungime de 5,5, 6,7 sau 8 metri. Acestea sunt, în mod normal,căptușite cu ciment sau cu alte materiale și acoperite cu zinc, vopsite sau înfășurate în bandă adezivă. Principalii utilizatori finali sunt societățile de utilități publice.

2.2.   Produsul similar

(17)

Ancheta a indicat faptul că produsele fabricate și vândute în India, precum și produsul fabricat și vândut pe piața Uniunii prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice.

(18)

Prin urmare, Comisia a stabilit în acest stadiu al anchetei că cele două produse sunt „produse similare” în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Valoarea normală

(19)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru fiecare producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă de produs similar către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export de produs în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale fiecărui producător-exportator pe piața internă au fost reprezentative.

(20)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export către Uniune pentru producătorii-exportatori cu vânzări interne reprezentative.

(21)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Pe această bază, Comisia a stabilit că vânzările interne pentru anumite tipuri de produse nu sunt reprezentative, deoarece acestea reprezentau mai puțin de 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(22)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări rentabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(23)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu rentabile, dacă:

(a)

volumul de vânzări ale tipului de produs, vândut la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total de vânzări ale tipului de produs respectiv; și

(b)

prețul de vânzare mediu ponderat al tipului de produs respectiv este mai mare sau egal cu costul de producție unitar.

(24)

În cazul de față, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv în cursul PA.

(25)

Valoarea normală este prețul intern real pe tip de produs numai pentru vânzările interne rentabile ale tipurilor de produse în cursul PA, în cazul în care:

(a)

volumul vânzărilor rentabile ale tipului de produs reprezintă cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor de acest tip; sau

(b)

prețul mediu ponderat al tipului de produs respectiv este mai mic decât costul de producție unitar.

(26)

Vânzările interne utilizate pentru valoarea normală a celor doi producători-exportatori care au cooperat au fost efectuate direct către clienți independenți. Analiza vânzărilor interne a arătat că o parte din vânzările interne au fost rentabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție. În consecință, pentru tipurile de produse despre care s-a constatat că sunt identice sau comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Uniune, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne sau, după caz, ca medie ponderată doar a vânzărilor rentabile.

(27)

Pentru tipurile de produse pentru care în cadrul operațiunilor comerciale normale nu au existat vânzări ale unui tip de produs identic sau comparabil al produsului similar sau ele au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și alineatul (6) din regulamentul de bază.

(28)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al fiecărui producător-exportator cooperant, în timpul perioadei de anchetă, a următoarelor:

(a)

media ponderată a costurilor de vânzare, a cheltuielilor generale și administrative suportate de producătorul-exportator cooperant cu privire la vânzările interne ale produsului similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul PA; și

(b)

profitul mediu ponderat realizat de producătorul-exportator cooperant pentru vânzările interne de produs similar, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în cursul PA.

(29)

Reclamantul a susținut că taxa de export impusă de India pentru minereul de fier, care se ridica la 30 % în cursul PA, a determinat scăderea prețurilor minereului de fier pe piața internă și reducerea costului principalei materii prime pentru producătorii-exportatori la 40 % din prețul de pe piața mondială, efectul presupus asupra prețurilor CIF de export ale țevilor din fontă ductilă către UE fiind de 40-100 EUR/tonă sau 8-17 % din prețul de export. În aceste condiții, reclamantul a solicitat ca valoarea normală să fie ajustată în consecință.

(30)

Producătorii-exportatori au afirmat că prețurile la care cumpără minereul de fier din India sunt similare cu prețul la care este exportat minereul de fier din India. În plus, unul dintre producătorii-exportatori a afirmat, dar numai după încheierea vizitelor de verificare din India, că a început să cumpere minereu de fier din țări terțe după PA.

(31)

Elementele de probă colectate până în prezent nu au permis Comisiei să stabilească în mod provizoriu dacă prețurile minereului de fier pe piața internă din India sunt blocate în comparație cu alte piețe.

(32)

În consecință, afirmațiile industriei din Uniune și ale producătorilor-exportatori nu au putut fi verificate în acest stadiu al anchetei și vor fi examinate mai amănunțit în etapa definitivă a anchetei, precum și în cadrul anchetei antisubvenție desfășurate în paralel.

3.2.   Prețul de export

(33)

Producătorii-exportatori au exportat în Uniune în principal prin intermediul unor societăți afiliate care acționează ca importatori. Exporturile realizate direct către clienți independenți au reprezentat doar aproximativ 1 % din totalul exporturilor acestora către Uniune.

(34)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(35)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unor societăți afiliate care acționează ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului în funcție de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și marja de profit. În lipsa cooperării din partea importatorilor neafiliați, a fost utilizat un profit mediu de 3,7 %, pe baza datelor din plângere.

(36)

Unul dintre producătorii-exportatori a afirmat că, în locul aplicării articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, prețul de export ar trebui să se bazeze pe prețurile de transfer între producătorul-exportator și societățile sale afiliate din UE. El a susținut că aceste prețuri sunt fiabile, deoarece autoritățile vamale și fiscale (în scopuri de TVA și impozit pe venit) din unele state membre au considerat că tranzacțiile dintre comercianți și societatea-mamă s-au desfășurat pe baza principiului deplinei concurențe.

(37)

Comisia a respins în mod provizoriu această afirmație din următoarele motive. În primul rând, scopul verificărilor efectuate de autoritățile vamale diferă în mod substanțial de cel al verificărilor efectuate de Comisie în contextul unei anchete antidumping. În acest caz, având în vedere că taxele vamale sunt egale cu zero, autoritățile vamale nu aveau niciun interes să pună la îndoială prețurile de export declarate. În plus, Comisia nu a primit suficiente elemente de probă care să demonstreze că autoritățile fiscale au acceptat în mod explicit prețurile de export dintre producătorul-exportator și societățile sale afiliate din UE.

(38)

În al doilea rând, afirmația conform căreia autoritățile responsabile cu TVA-ul au considerat că prețurile de export erau stabilite în condiții de deplină concurență nu a putut fi nici ea acceptată, deoarece TVA percepută în momentul în care societatea își revinde produsele importate îi este oricum rambursată.

(39)

În cele din urmă, producătorul-exportator a făcut trimitere la două regulamente ale Consiliului în care prețurile de transfer au fost acceptate (4). Cu toate acestea, în cele două cazuri respective, Comisia a putut să compare vânzările efectuate prin intermediul unor importatori afiliați cu vânzările efectuate prin intermediul unor importatori neafiliați, ceea ce este imposibil în cazul de față, deoarece vânzările efectuate prin intermediul unor importatori neafiliați nu erau reprezentative (aproximativ 1 % din totalul vânzărilor către UE).

(40)

În ceea ce privește celălalt producător-exportator, o parte din totalul vânzărilor la export (aproximativ 10-17 %) nu au fost revândute în condițiile în care au fost importate, întrucât acestea au fost prelucrate de către o societate afiliată din Italia. Această societate afiliată a importat țevi semiprelucrate (necăptușite) care au fost supuse apoi unei prelucrări ulterioare prin adăugarea unui înveliș extern (zinc) și intern (ciment). Atât țevile necăptușite, cât și țevile finite importate constituie produsul în cauză. Căptușeala internă și externă a țevilor necesită investiții importante în mașini și echipamente, în materii prime, precum și angajați cu calificări specifice.

(41)

În cazul în care produsele nu sunt revândute în starea în care au fost importate, Comisia poate construi prețul de export „prin orice altă modalitate rezonabilă”, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, Comisia a decis, cu titlu provizoriu, să ajusteze prețul la care produsul prelucrat a fost revândut pentru prima oară clienților independenți din Uniune ținând cont de toate costurile suportate între import și revânzare (cu excepția costurilor de prelucrare), incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și profitul. În ceea ce privește costurile de prelucrare intervenite în UE, Comisia își va continua examinarea pentru a stabili dacă o ajustare este adecvată și la ce nivel. În absența oricărui alt reper rezonabil, a fost utilizat un profit mediu de 3,7 % ca nivel de profit al unui importator neafiliat, pe baza datelor din plângere. Motivele pentru construcția prețului de export pe această bază sunt următoarele:

țevile necăptușite importate nu sunt vândute pe piața Uniunii, deoarece acestea nu pot fi utilizate pentru alimentarea cu apă sau canalizare fără prelucrare suplimentară. Din același motiv, țevile necăptușite nu sunt vândute nici pe piața internă din India;

având în vedere amploarea costurilor de prelucrare, care sunt substanțiale din cauza echipamentului, a materiilor prime și a mâinii de lucru necesare pentru transformarea țevilor necăptușite importate într-un produs utilizabil, o deducere a acestor costuri, care sunt mult mai mari decât costurile de finisare a unui produs pentru a satisface cerințele clientului, ar duce la un rezultat nerezonabil și artificial.

(42)

În ceea ce privește alte produse care au fost importate, ambii producători-exportatori au avut un importator afiliat în Regatul Unit, care a prelucrat ulterior produsele importate prin adăugarea de flanșe și prin tăierea țevilor în bucăți mai mici.

(43)

Comisia a construit în mod provizoriu prețul de export al acestor alte produse în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, prin ajustarea prețului la care a fost revândut prima dată produsul importat unor clienți independenți din Uniune în funcție de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de prelucrare în Uniune, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și de profit, pentru a aduce prețul înapoi la prețul unui produs neprelucrat (netăiat și/sau fără flanșe). În absența oricărui alt reper rezonabil, a fost utilizat un profit mediu de 3,7 % ca nivel de profit al unui importator neafiliat, pe baza datelor din plângere.

(44)

Unul dintre producătorii-exportatori a afirmat că, pentru tipurile de produse care nu au fost revândute în condițiile în care au fost importate, întrucât acestea au fost prelucrate de către o societate afiliată, Comisia nu ar trebui să construiască prețul de export pe baza prețurilor practicate față de primii clienți independenți, ci mai degrabă pe baza vânzărilor directe ale producătorului-exportator către UE, eventual completate cu prețurile de export ale societății către clienți independenți din țări terțe.

(45)

Comisia a concluzionat, în mod provizoriu, că abordarea propusă ar trebui să fie respinsă. În primul rând, vânzările directe către UE ale producătorului-exportator au fost foarte marginale pe durata perioadei de anchetă, atât ca volum, cât și ca valoare și, prin urmare, nu sunt reprezentative. În al doilea rând, vânzările către țări terțe nu sunt o bază rezonabilă, deoarece acestea nu reflectă suficient poziția economică și comportamentul producătorului-exportator pe piața Uniunii, în special având în vedere faptul că producătorul-exportator a vândut produse în cantități mari către Uniune prin intermediul unor comercianți afiliați în cursul aceleiași perioade.

(46)

Producătorul-exportator a susținut, de asemenea, că ajustările ar trebui să fie limitate la „costurile suportate între import și revânzare” și că, prin urmare, ele ar trebui să se refere, în mod rezonabil, la procesul de revânzare. Astfel, aceste costuri pot, de exemplu, să nu includă costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale care sunt suportate în mod normal de către un producător, un operator din sectorul prelucrării sau un exportator. Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale ale societăților afiliate din UE nu ar fi costuri rezonabile pentru un simplu importator. Se presupune că producătorul-exportator și societățile sale afiliate din UE reprezintă o entitate economică unică, care ar avea un impact asupra tipului de ajustări care pot fi realizate în vederea construirii prețului de export.

(47)

Societatea a susținut în continuare că ar trebui să fie recalculate costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și profitul, care vor fi utilizate pentru construirea prețului de export, astfel încât acestea să se refere numai la activitatea unui importator.

(48)

În ceea ce privește argumentul că ajustările ar trebui să fie limitate la „costurile suportate între import și revânzare”, Comisia face trimitere la jurisprudența consacrată a instanțelor europene, potrivit căreia articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază nu exclude efectuarea de ajustări pentru costurile suportate înainte de import, în măsura în care aceste costuri sunt suportate în mod normal de către importator. Pe de altă parte, din această jurisprudență reiese că existența unei entități economice unice nu afectează aplicabilitatea și ajustările prevăzute la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Această jurisprudență implică, de asemenea, că faptul că societățile afiliate îndeplinesc doar anumite funcții nu constituie un obstacol pentru aplicarea articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ci este reflectat prin deducerea unei valori mai mici a costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale din prețul la care produsul în cauză este revândut pentru prima oară unui cumpărător independent. În orice caz, sarcina probei îi revine părții interesate care intenționează să conteste amploarea ajustărilor efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Prin urmare, în cazul în care această parte consideră că ajustările sunt excesive, ea trebuie să furnizeze elemente de probă și calcule specifice care să justifice aceste afirmații și, în special, rata alternativă. Întrucât Comisia este de părere că nivelul costurilor de vânzare, al cheltuielilor administrative și al altor costuri generale utilizate în mod provizoriu pentru construirea prețului de export reflectă funcțiile îndeplinite de societățile afiliate, aceasta respinge cu titlu provizoriu aceste afirmații.

3.3.   Comparație

(49)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori cooperanți pe o bază franco fabrică.

(50)

Reclamantul a solicitat Comisiei să aplice metodologia excepțională de dumping selectiv prevăzută la articolul 2 alineatul (11) a doua teză din regulamentul de bază antidumping, deoarece „configurația de export diferă semnificativ între diferiții cumpărători și diferitele regiuni, ceea ce va conduce la creșterea considerabilă a marjelor de dumping [având în vedere că] exportatorii indieni vizează […] Regatul Unit, Spania, Italia și Franța și anumiți clienți mari”.

(51)

Comisia a respins, în mod provizoriu, acuzațiile de dumping selectiv, având în vedere că reclamantul nu a reușit să prezinte elemente de probă suficiente în sprijinul afirmației sale. Singurul element de probă prezentat a fost reprezentat de datele Eurostat, care arată că cea mai mare parte din exporturile către UE ale producătorilor-exportatori intră prin intermediul a doar patru state membre. Totuși, aceste exporturi ar putea fi expediate ulterior către alte state membre. În plus, un aspect și mai important este faptul că nu au fost prezentate date care să ateste existența unor diferențe de preț între statele membre.

(52)

În plus, Comisia nu a putut stabili o configurație a prețurilor de export care să difere semnificativ între diferiții cumpărători și diferitele regiuni. Ancheta a arătat că prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune în unele state membre au fost mai mici decât media din Uniune, dar acest aspect nu a putut fi legat de practicile de dumping selectiv, în special deoarece această situație exista deja înainte ca producătorii-exportatori indieni să înceapă să exporte către UE.

(53)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au realizat ajustări în funcție de costurile de transport și de asigurare, de manipulare, de ambalare, de credit, de taxele bancare, de comisioane, de taxele la import și de costurile ulterioare vânzărilor. Cu toate acestea, nu a fost efectuată nicio ajustare pentru restituirea taxelor, deoarece producătorii-exportatori nu au reușit să dovedească că impozitele neplătite sau rambursate pentru vânzările la export sunt incluse în prețul intern.

(54)

Producătorii-exportatori indieni au susținut, într-un stadiu foarte avansat al anchetei, că există mari diferențe fizice între numerele de control al produsului („NCP”), care ar justifica ajustări pentru comparația echitabilă a prețurilor sau excluderea anumitor produse speciale vândute de reclamant. Cu toate acestea, informațiile care demonstrau astfel de diferențe la nivelul caracteristicilor fizice și valoarea potențială a ajustărilor nu erau susținute de suficiente probe pentru a adopta o poziție în acest stadiu al anchetei. Prin urmare, cererea a fost provizoriu respinsă.

3.4.   Marje de dumping

(55)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) și alineatul (12) din regulamentul de bază.

(56)

Nivelul de cooperare a fost considerat ca fiind ridicat în cazul de față, deoarece producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat 100 % din volumul total de exporturi în Uniune în cursul PA. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul societății cooperante cu marja de dumping cea mai ridicată.

(57)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

Denumirea societății

Marjă de dumping provizorie

Jindal Saw Ltd

31,2 %

Electrosteel Casting Ltd

15,3 %

Toate celelalte societăți

31,2 %

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Definirea industriei din Uniune și a producției Uniunii

(58)

Produsul similar a fost fabricat de trei producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(59)

Întrucât există doar trei producători în Uniune, iar SG PAM Group a furnizat datele pentru filialele sale și estimările pentru singurul producător din Uniune care nu a cooperat, toate cifrele sunt prezentate sub formă de indici sau de intervale, pentru a proteja confidențialitatea celuilalt producător din Uniune care a cooperat la anchetă.

(60)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la 550 000-650 000 de tone. Comisia a stabilit producția totală a Uniunii pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate în plângere privind producătorul care nu a cooperat și datele colectate de la producătorii cooperanți din Uniune în cursul anchetei. Astfel cum se menționează în considerentul 7, există doar trei producători în Uniune și cei doi producători cooperanți reprezintă aproximativ 96 % din producția totală a Uniunii.

4.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(61)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului total al vânzărilor industriei din Uniune în Uniune, la care se adaugă importurile din țări terțe către Uniune. Comisia a stabilit totalul vânzărilor industriei din Uniune pe baza informațiilor colectate de la producătorii cooperanți din Uniune și a informațiilor furnizate în plângere pentru producătorul care nu a cooperat. Volumele importurilor au fost extrase din datele Eurostat.

(62)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Consumul la nivelul Uniunii

 

2011

2012

2013

PA

Indice

100

84

83

97

Sursă: Răspunsurile la chestionar, informații conținute în plângere și Eurostat.

(63)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 3,3 % în perioada examinată. Consumul din Uniune a evoluat conform unei curbe în formă de U – acesta a scăzut în mod semnificativ între 2011 și 2012 (cu mai mult de 16 %), dar a crescut considerabil în cursul perioadei de anchetă. Utilizatorii finali ai țevilor din fontă ductilă sunt societățile de distribuție a apei, de colectare a apelor reziduale și de irigare. Acestea sunt cel mai adesea entități publice care depind de finanțare guvernamentală. În 2011 și 2012, criza economică s-a transformat într-o veritabilă criză a datoriei publice. Acest lucru a determinat guvernele Uniunii să reducă drastic investițiile și cheltuielile publice, fapt care explică o scădere semnificativă a cererii pentru țevi din fontă ductilă, în special în țări precum Spania, Portugalia și Italia.

4.3.   Importurile din India

4.3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din India

(64)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat. Datele Eurostat au fost în concordanță cu datele furnizate de producătorii-exportatori din India. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe aceeași bază.

(65)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Volumul importului (tone metrice) și cota de piață

 

2011

2012

2013

PA

Volumul importurilor din India

75 000-85 000

60 000-70 000

75 000-85 000

95 000-105 000

Volumul importurilor (indice)

100

83

101

123

Cota de piață (indice)

100

99

122

127

Sursă: Eurostat, răspunsuri la chestionar.

(66)

Volumul importurilor din India a crescut în mod semnificativ, cu mai mult de 22 % în cursul perioadei examinate, în ciuda pieței aflate în scădere. Producătorii-exportatori indieni au câștigat 3,5 puncte procentuale de cotă de piață în aceeași perioadă.

4.3.2.   Prețurile importurilor din India și subcotarea prețului

(67)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza datelor transmise de producătorii-exportatori din India și de industria din Uniune.

(68)

Prețul mediu al importurilor din India către Uniune a evoluat după cum urmează:

Prețuri de import (EUR/tonă)

 

2011

2012

2013

PA

India

650-750

700-800

600-700

600-700

Indice

100

106

99

98

Sursă: Eurostat, răspunsuri la chestionar.

(69)

Prețurile indiene au scăzut ușor în cursul întregii perioade examinate. Prețurile indiene au crescut în 2012 (cu 5,7 %), dar au scăzut și mai mult în 2013 (cu – 6,2 %).

(70)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă comparând:

(a)

prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs al producătorilor din Uniune, percepute de la clienții neafiliați de pe piața din Uniune, ajustate la un nivel franco fabrică; și

(b)

prețurile medii ponderate corespunzătoare per tip de produs pentru importurile producătorilor cooperanți din India către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări corespunzătoare în funcție de costurile ulterioare importului;

(c)

compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs pentru tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar, și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceasta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 34 % și, respectiv, de 42,4 % pentru cei doi producători-exportatori cooperanți.

4.4.   Situația economică a industriei din Uniune

4.4.1.   Observații generale

(71)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicilor economici care influențează situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(72)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor conținute în răspunsurile la chestionar ale producătorilor cooperanți din Uniune și a informațiilor conținute în plângere pentru producătorul care nu a cooperat. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor cooperanți din Uniune. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(73)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(74)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile forței de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

4.4.2.   Indicatori macroeconomici

4.4.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(75)

În perioada examinată, producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune au evoluat după cum urmează:

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

 

2011

2012

2013

PA

Volum de producție (indice)

100

79

91

101

Capacitate de producție (indice)

100

100

100

100

Gradul de utilizare a capacității (%)

52-57

42-47

45-50

53-58

Sursă: Răspunsurile la chestionar și informațiile conținute în plângere.

(76)

Producția totală a industriei din Uniune a fost ușor mai ridicată în perioada de anchetă decât în 2011, în pofida unor vânzări inferioare ale UE în cursul perioadei de anchetă. Creșterea producției este explicată prin creșterea vânzărilor la export.

(77)

Capacitatea a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Gradul de utilizare a capacității a crescut ușor, în conformitate cu creșterea producției în perioada examinată. Cu toate acestea, gradul de utilizare a capacității a rămas scăzut, la 53-58 %. Producția de țevi din fontă ductilă este un sector caracterizat de un nivel relativ ridicat al costurilor fixe. Un grad scăzut de utilizare a capacității deteriorează absorbția costurilor fixe, ceea ce reprezintă una dintre cauzele rentabilității scăzute a industriei din Uniune.

4.4.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(78)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii

 

2011

2012

2013

PA

Volum de vânzări (indice)

100

83

81

94

Cota de piață (indice)

100

100

97

97

Sursă: Răspunsurile la chestionar, informații conținute în plângere și Eurostat.

(79)

Vânzările industriei din Uniune au scăzut cu 6,4 % în cursul perioadei examinate, până la 450 000-500 000 în cursul perioadei de anchetă. Industria din Uniune a pierdut un volum de vânzări semnificativ mai mare decât volumul scăderii consumului.

4.4.2.3.   Creștere

(80)

Consumul global de produs în cauză în Uniune a scăzut cu aproape 3,3 % în cursul perioadei examinate. Consumul a scăzut dramatic în 2012, cu mai mult de 16 %, a rămas scăzut în 2013 și a început să se redreseze în perioada de anchetă. La începutul perioadei examinate, vânzările industriei din Uniune, importurile din țări terțe, precum și importurile indiene au scăzut în concordanță cu consumul. Cu toate acestea, în 2013, când consumul era în continuare scăzut, iar rentabilitatea industriei din Uniune era negativă, producătorii indieni au reușit să-și crească în mod semnificativ atât vânzările, cât și cota de piață. O astfel de expansiune reușită a vânzărilor indiene pe o piață în declin a fost posibilă prin subcotare agresivă și practici de dumping. Strategiile agresive de vânzări și de stabilire a prețurilor au continuat în cursul perioadei de anchetă. În consecință, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut și mai mult decât consumul, iar cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 2,5 puncte procentuale în perioada examinată, în timp ce producătorii indieni și-au crescut cota de piață cu 3,5 puncte procentuale în cursul aceleiași perioade.

4.4.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(81)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2011

2012

2013

PA

Numărul de angajați Indice

100

93

93

99

Productivitate (indice)

100

82

96

102

Sursă: Răspunsuri la chestionar.

(82)

În cursul perioadei de anchetă, ocuparea forței de muncă și productivitatea au rămas la un nivel similar celui înregistrat în 2011. Cu toate acestea, faptul că ocuparea forței de muncă nu a scăzut se datorează în principal unei creșteri semnificative a vânzărilor efectuate în afara Uniunii, astfel cum se menționează în considerentul 77.

4.4.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping

(83)

Toate marjele de dumping sunt semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(84)

Aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

4.4.3.   Indicatori microeconomici

4.4.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(85)

Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune cooperanți către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Prețurile de vânzare din Uniune

 

2011

2012

2013

PA

Prețurile de vânzare unitare medii din Uniune (EUR/tonă)

950-1 000

1 000-1 050

1 000-1 050

950-1 000

Indice

100

105

104

101

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

900-950

1 000-1 050

900-950

850-900

Indice

100

110

104

96

Sursă: Răspunsuri la chestionar.

(86)

Prețul de vânzare unitar mediu a evoluat, în linii mari, în conformitate cu costul de producție. Acesta a crescut în 2012, când s-a înregistrat o creștere a costului de producție, și între 2013 și perioada de anchetă a continuat să scadă, în conformitate cu scăderea costului de producție. Costul de producție a scăzut, în special ca urmare a reducerii prețului pentru principala materie primă – minereul de fier și deșeurile metalice.

4.4.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(87)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor cooperanți din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2011

2012

2013

PA

Indice

100

100

103

104

Sursă: Răspunsuri la chestionar.

(88)

În cursul perioadei examinate, costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 4 %. Această creștere a fost mai mică decât creșterea generală a salariilor în Uniune, astfel cum a fost raportată de Eurostat.

4.4.3.3.   Stocuri

(89)

Nivelurile stocurilor producătorilor cooperanți din Uniune au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Stocuri

 

2011

2012

2013

PA

Stocuri finale (indice)

100

74

73

82

Sursă: Răspunsuri la chestionar.

(90)

În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a scăzut. Scăderea nivelului stocurilor este cauzată în principal de cerințele de capital circulant mai stricte impuse de gestionarea industriei din Uniune.

4.4.3.4.   Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(91)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor cooperanți din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

 

2011

2012

2013

PA

Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri a vânzărilor)

Între 2,5 și 3,0

Între – 5,5 și – 6,0

Între – 1,0 și – 1,5

Între 1,5 și 2,0

Flux de numerar (indice)

100

92

67

101

Investiții (indice)

100

60

67

120

Randamentul investițiilor (%)

49

– 155

– 29

20

Sursă: Răspunsuri la chestionar.

(92)

Comisia a determinat rentabilitatea producătorilor cooperanți din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți independenți din Uniune, ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. Rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut de la 2,5-3,0 % în 2011 la 1,5-2,0 % în perioada de anchetă și aceasta a fost negativă în 2012 și 2013. Cea mai mare parte a vânzărilor de produs în cauză în UE au fost efectuate prin intermediul sucursalelor de vânzări ale producătorilor cooperanți din UE, iar costurile și rentabilitatea lor au fost luate în considerare.

(93)

Fluxul de numerar net reprezintă capacitatea producătorilor cooperanți din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de numerar s-a situat la un nivel similar în 2011 și în cursul perioadei de anchetă.

(94)

Nivelul investițiilor a fost mai mare în timpul anchetei decât în 2011. Cu toate acestea, în anii 2012 și 2013, nivelul investițiilor a fost mult mai redus, iar creșterea din cursul perioadei de anchetă nu a compensat scăderea din anii precedenți. Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a fost semnificativ mai scăzut în perioada de anchetă decât în 2011.

4.4.4.   Concluzie privind prejudiciul

(95)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 2,5 puncte procentuale pe piața aflată în declin, în timp ce vânzările sale pe piața Uniunii au scăzut cu aproape 6,4 %. Gradul de utilizare a capacității a rămas scăzut, la 53-58 % pe parcursul întregii perioade examinate, afectând capacitatea industriei din Uniune de a absorbi costurile fixe. Deși rentabilitatea industriei din Uniune s-a stabilizat după ce a atins nivelul său cel mai scăzut în 2012, aceasta este încă foarte scăzută în perioada de anchetă, la 1,5-2,0 %, cu mult sub profitul vizat. În aceeași perioadă, importurile din India au crescut cu 22,6 %, iar cota lor de piață a crescut cu 3,5 puncte procentuale.

(96)

Alți indicatori au rămas relativ stabili. Cu toate acestea, deteriorarea lor a fost, în mare măsură, împiedicată de o creștere substanțială a vânzărilor industriei din Uniune în afara Uniunii. Singurul indicator care a arătat în mod clar o tendință pozitivă pe parcursul perioadei examinate a fost cel al investițiilor, care a crescut cu 20 %. Cu toate acestea, în anii 2012 și 2013, nivelul investițiilor a fost mult mai redus, iar creșterea din cursul perioadei de anchetă nici măcar nu a compensat scăderea din anii precedenți.

(97)

O rentabilitate foarte scăzută, însoțită de o scădere continuă a vânzărilor și a cotei de piață în Uniune, pune industria din Uniune într-o situație economică dificilă.

(98)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(99)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut prejudicia, în același timp, industria din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: criza economică și scăderea cererii, importurile din țări terțe, performanța la export a industriei din Uniune și concurența din partea produselor de substituție, cum ar fi țevile din plastic.

5.1.   Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(100)

Volumul vânzărilor în Uniune ale producătorilor-exportatori indieni era aproape de două ori mai mare 75 000-85 000 decât cel al tuturor celorlalte importuri combinate (45,8 kt) încă de la începutul perioadei examinate. Vânzările indiene au scăzut în conformitate cu consumul în cursul anului 2012, dar s-au menținut la o cotă de piață de aproximativ 10-15 %. Cu toate acestea, în 2013, când consumul era în continuare scăzut, iar rentabilitatea industriei din Uniune era negativă, producătorii indieni au reușit să-și crească în mod semnificativ atât vânzările, cât și cota de piață. O astfel de expansiune reușită a vânzărilor indiene pe o piață în declin a fost posibilă prin prețuri de dumping agresive – prețurile de import indiene au scăzut cu 6,2 % în 2013 față de anul precedent. Strategiile agresive de stabilire a prețurilor au continuat în cursul perioadei de anchetă. Volumul vânzărilor efectuate de producătorii-exportatori indieni a depășit 100 000 de tone, iar cota lor de piață a ajuns la 15-20 % în cursul perioadei de anchetă. O astfel de extindere rapidă a fost posibilă prin subcotarea substanțială a producătorilor din Uniune. Nivelul de subcotare a fost stabilit la 34 % și, respectiv, la 42,4 %. În timp ce vânzările și cota de piață ale producătorilor-exportatori indieni au crescut în mod semnificativ, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut și mai mult decât consumul, vânzările industriei din Uniune scăzând cu 6,4 %, iar cota sa de piață cu 2,5 puncte procentuale.

(101)

Având în vedere coincidența în timp, stabilită în mod clar, între subcotarea semnificativă a prețurilor producătorilor din Uniune de către importurile din India care fac obiectul unui dumping și scăderea vânzărilor și a cotei de piață ale industriei din Uniune, ceea ce a dus la o rentabilitate foarte scăzută, se concluzionează că importurile care fac obiectul unui dumping au fost responsabile pentru situația prejudiciabilă a industriei din Uniune.

5.2.   Efectele altor factori

5.2.1.   Criza economică și scăderea cererii

(102)

Consumul în Uniune de produs în cauză a scăzut cu 3,3 % în perioada examinată, în timp ce importurile din India au crescut în același timp cu 22,6 %. Principala scădere a consumului (15 % între 2011 și 2012) a fost cauzată de o criză economică și de reducerea cheltuielilor publice. Scăderea consumului pare să fi contribuit la prejudiciu la începutul perioadei examinate, și este posibil să fi contribuit și în anul 2013. Cu toate acestea, în 2013, în special în cursul perioadei de anchetă, importurile din India care fac obiectul unui dumping au reprezentat principalul factor de prejudiciu care a exercitat o presiune descendentă asupra vânzărilor industriei din Uniune în Uniune și care a împiedicat revenirea la o rentabilitate durabilă.

5.2.2.   Importurile din țări terțe

(103)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Importurile din țări terțe în volum (tone metrice)

 

2011

2012

2013

PA

China

31 136

28 019

12 266

13 903

Indice

100

90

39

45

Țări terțe, cu excepția Chinei

14 693

12 183

20 153

22 524

Indice

100

83

137

153

Toate țările terțe

45 828

40 202

32 419

36 427

Indice

100

88

71

79

Sursă: Eurostat.

(104)

Importurile din India au reprezentat majoritatea ansamblului importurilor în Uniune (mai mult de 70 %) în cursul perioadei de anchetă. În timp ce importurile din India au crescut cu mai mult de 22 % în cursul perioadei examinate, alte importuri au scăzut cu mai mult de 20 % în aceeași perioadă. În timp ce cota de piață a importurilor indiene a crescut cu 2,5 puncte procentuale, cota de piață a altor importuri a scăzut cu mai mult de 1 punct procentual. Ținând cont de volumele reduse ale importurilor din țări terțe, precum și de faptul că acestea au scăzut atât în volum, cât și în ceea ce privește cota de piață, nu există nicio dovadă că acestea ar fi cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

(105)

Producătorii-exportatori au afirmat că unul dintre producătorii din Uniune a importat produsul în cauză din instalațiile sale de producție din China, aducându-și singur un prejudiciu. Nu au fost găsite elemente de probă care să susțină aceste afirmații. Elementele de probă verificate au demonstrat că importurile în Uniune provenite din instalațiile de producție chineze ale producătorului din Uniune au fost foarte reduse. În plus, importurile din China au scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate, iar cota lor de piață a scăzut cu mai mult de 2 puncte procentuale, ceea ce le exclude, în mod evident, în calitate de cauză a prejudiciului.

5.2.3.   Rezultatele la export ale industriei din Uniune

(106)

Volumul exporturilor producătorilor cooperanți din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Rezultatele la export ale producătorilor cooperanți din Uniune

 

2011

2012

2013

PA

Volumul exporturilor (indice)

100

78

116

130

Preț de export mediu (indice)

100

108

104

99

Sursă: Răspunsuri la chestionar.

(107)

Vânzările industriei din Uniune în afara Uniunii au crescut în mod considerabil cu 30 % în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile de vânzare medii au rămas relativ stabile. Prin urmare, vânzările în afara Uniunii sunt, de fapt, un factor de atenuare a prejudiciului. În absența unei creșteri a vânzărilor efectuate în afara Uniunii, industria din Uniune s-ar găsi într-o situație și mai prejudiciabilă.

5.2.4.   Concurența produselor de substituție

(108)

Părțile interesate au susținut că prejudiciul a fost cauzat de o concurență acerbă din partea produselor de substituție, în special a țevilor din plastic [polietilenă (PE), policlorură de vinil (PVC) și polipropilenă (PP)]. Țevile din plastic cu diametre mai mici sunt inițial mult mai puțin costisitoare pe unitate. Cu toate acestea, ținând seama de costurile de întreținere și de durata de viață a unui produs, produsul în cauză are avantaje din punct de vedere al costurilor pe termen lung. Țevile din plastic exercită o anumită presiune concurențială asupra produsului în cauză, în special pentru diametrele mai mici. Cu toate acestea, țevile din fontă ductilă nu au pierdut cote de piață în favoarea țevilor din plastic în perioada examinată și, în anumite cazuri, țevile din fontă ductilă chiar au reușit să recâștige o parte a cotei de piață de la țevile din plastic în cursul perioadei examinate. Prin urmare, este puțin probabil ca prejudiciul important din perioada examinată să fi fost cauzat de concurența din partea produselor de substituție din plastic.

5.3.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(109)

S-a stabilit provizoriu că există o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de producătorii din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză. Există o coincidență clară, în timp, între subcotarea prețurilor industriei din Uniune de către importurile care fac obiectul unui dumping și scăderea vânzărilor și a cotei de piață suferite de industria Uniunii în UE. Importurile care fac obiectul unui dumping din India au determinat subcotarea prețurilor industriei din Uniune cu 34 % și 42,4 % în perioada de anchetă. Acest lucru a determinat o rentabilitate foarte scăzută a industriei UE.

(110)

Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Criza economică și reducerea cererii au contribuit la prejudiciu la începutul perioadei examinate, și este posibil să fi contribuit și în 2013. Cu toate acestea, în lipsa subcotării semnificative a industriei din Uniune de către importurile care fac obiectul unui dumping, situația industriei din Uniune nu ar fi fost, cu siguranță, afectată în așa măsură. În special, vânzările nu ar fi scăzut atât de mult, gradul de utilizare a capacității ar fi mai ridicat, iar rentabilitatea ar fi mai durabilă. Prin urmare, se conchide în mod provizoriu că reducerea consumului nu întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important.

(111)

S-a conchis în mod provizoriu că ceilalți factori identificați, cum ar fi importurile din țările terțe, performanța la export a industriei din Uniune și concurența din partea produselor de substituție nu întrerup legătura de cauzalitate stabilită anterior, chiar dacă se ia în considerare efectul lor combinat.

(112)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din India și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au întrerupt legătura de cauzalitate. Prejudiciul constă în principal în scăderea vânzărilor în Uniune, pierderea cotei de piață de către industria din UE, gradul scăzut de utilizare a capacității și rentabilitatea scăzută.

6.   INTERESUL UNIUNII

(113)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă instituirea de măsuri antidumping ar fi împotriva interesului Uniunii. Ea a acordat o atenție specială necesității de a elimina efectele de denaturare a schimburilor comerciale ale dumpingului prejudiciabil și de a restabili concurența reală. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei din Uniune, ale distribuitorilor și ale utilizatorilor finali, cum ar fi societățile de distribuție a apei, de colectare a apelor reziduale și de irigare.

6.1.   Interesul industriei din Uniune

(114)

Instalațiile de producție ale industriei din Uniune sunt situate în Franța, Germania, Spania și Austria. Industria din Uniune a angajat în mod direct mai mult de 2 400 de angajați pentru producția și vânzarea produsului în cauză. Doi dintre cei trei producători au cooperat în cadrul anchetei. Producătorul care nu a cooperat nu s-a opus deschiderii anchetei. După cum s-a demonstrat mai sus, cele două societăți cooperante au suferit un prejudiciu important și au fost afectate în mod negativ de importurile care fac obiectul unui dumping.

(115)

Se estimează că instituirea unor taxe antidumping provizorii va restabili condițiile de concurență echitabile pe piața Uniunii și va permite producătorilor din Uniune să-și crească vânzările și gradul scăzut de utilizare a capacității. Acest fapt ar duce la o îmbunătățire a rentabilității industriei din Uniune până la niveluri considerate necesare pentru această industrie care utilizează intens capitalul și ar împiedica scăderea nivelului de ocupare a forței de muncă. În absența măsurilor, este foarte probabilă o deteriorare suplimentară a situației economice a industriei din Uniune.

(116)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune.

6.2.   Interesul importatorilor independenți, al distribuitorilor, al utilizatorilor și al altor părți interesate

(117)

Niciun importator neafiliat nu s-a făcut cunoscut în termenele stabilite în avizul de deschidere. Numeroși distribuitori au intervenit și și-au exprimat opiniile. Cu toate acestea, foarte puțini dintre aceștia au trimis date fundamentate care să permită o analiză aprofundată. Doar un număr restrâns de utilizatori finali au participat la anchetă.

(118)

Mai multe părți interesate (în principal distribuitori de produse ale industriei din Uniune și asociațiile de lucrători din industria metalurgică) s-au exprimat în favoarea anchetei, solicitând restabilirea unei concurențe loiale, deplângând situația prejudiciabilă a industriei din Uniune și susținând că, în cazul în care taxele nu ar fi instituite, capacitatea de producție a Uniunii ar urma să dispară, iar locurile de muncă ale Uniunii ar fi pierdute.

(119)

Distribuitorii produsului în cauză importat din India, precum și mai mulți utilizatori finali, și anume societățile de distribuție a apei, de colectare a apelor reziduale și de irigare s-au opus instituirii de măsuri. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea legată de faptul că SG PAM Group ar obține o poziție cvasimonopolistă pe piața Uniunii în cazul în care importurile indiene ar fi reduse din cauza instituirii măsurilor, ceea ce ar duce la o creștere a prețurilor. SG PAM Group are o poziție de piață foarte puternică pe piața Uniunii. Cu toate acestea, există mai mulți factori care par a contracara puterea pe piață. În primul rând, există alți doi producători din Uniune care au capacități neutilizate și care pot garanta o concurență reală în cazul în care prețurile de vânzare ale SG PAM devin excesive.

(120)

În al doilea rând, există mai mulți producători stabiliți în țări terțe (China, Turcia, Rusia și Elveția) care vând deja pe piața UE. Volumele lor de vânzări în cursul perioadei examinate au fost reduse și în scădere. Cu toate acestea, cauza principală a unei astfel de scăderi a vânzărilor celorlalți importatori pare să fi fost concurența agresivă din partea producătorilor din India. Prețurile din India care fac obiectul unui dumping au fost mult mai mici decât prețurile din toate celelalte țări importatoare majore (cu excepția Rusiei). În cazul în care industria din Uniune ar crește prețurile în mod unilateral, importurile din alte țări ar putea crește pe termen scurt și mediu, dat fiind că acești exportatori sunt deja prezenți în Uniune.

Preț mediu de import în EUR

 

2011

2012

2013

PA

India

665

703

659

651

China

955

1 014

1 059

1 054

Elveția

1 711

1 678

1 554

1 526

Rusia

697

696

652

627

Turcia

1 246

1 544

1 272

1 010

Sursă: Eurostat.

6.3.   Concluzie privind interesul Uniunii

(121)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că, în acest stadiu al anchetei, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de țevi din fontă ductilă originare din India. Comisia va continua totuși să cerceteze posibilele efecte asupra concurenței pe piața Uniunii în stadiul final al anchetei, pe baza informațiilor complementare care îi vor fi furnizate.

7.   MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(122)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

7.1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului (marja de prejudiciu)

(123)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a analizat, mai întâi, valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(124)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria din Uniune ar fi în măsură să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitul pe vânzările de produs similar pe piața Uniunii care ar putea fi realizate în mod rezonabil în condiții normale de concurență de către o industrie de acest tip din sector, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(125)

Plângerea susține că, în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, industria se așteaptă la o rentabilitate mai mare de 12 %, având în vedere că ea a atins un astfel de nivel de rentabilitate în anii anteriori perioadei examinate. Trebuie amintit faptul că, în anii anteriori perioadei examinate, vânzările industriei din Uniune au fost excepțional de ridicate datorită unei relansări economice în perioada 2007-2008 și a unor stimulente fiscale ale guvernelor din Uniune pentru a contracara efectele crizei economice din anul 2009. Prin urmare, acești ani nu pot fi considerați reprezentativi pentru rentabilitatea industriei din Uniune. Reclamantul afirmă, de asemenea, că o rentabilitate cu valori exprimate prin două cifre este justificată de un nivel ridicat de cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea. Din anchetă au reieșit puține elemente de probă care să ateste o activitate intensă de cercetare și dezvoltare – cheltuielile în materie de cercetare și dezvoltare au reprezentat mai puțin de 2 % din cifra de afaceri realizată în 2011 și chiar mai puțin în perioada de anchetă pentru producătorul din Uniune care a înregistrat cele mai mari cheltuieli în materie de cercetare și dezvoltare.

(126)

În anchetele anterioare cu privire la produse similare – anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil (5) și anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat (6), s-a considerat că o marjă de profit de 5 % ar putea fi considerată un nivel adecvat pe care industria din Uniune ar putea să-l atingă în absența dumpingului prejudiciabil. Tuburile și țevile din fontă ductilă sunt, în multe privințe, similare țevilor fără sudură din oțel și țevilor sudate din fier și oțel nealiat – fierul, care este materia primă, reprezintă o parte importantă din costurile lor de producție și ele pot fi, de asemenea, utilizate pentru transportul de apă. Prin urmare, s-a considerat, în mod provizoriu, că o marjă a rentabilității de 5 % este rezonabilă, de asemenea, pentru industria țevilor din fontă ductilă.

(127)

În continuare, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului comparând prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii cooperanți din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

7.2.   Măsuri provizorii

(128)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii în cazul importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor ar trebui stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(129)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxelor antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, ar trebui să fie după cum urmează:

Țară

Societate

Marjă de dumping

Marjă de prejudiciu

Taxă antidumping provizorie

India

Jindal Saw Ltd

31,2 %

68 %

31,2 %

Electrosteel Casting Ltd

15,3 %

59 %

15,3 %

(130)

Nivelurile taxei antidumping individuale menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei individuale sunt aplicabile exclusiv importurilor produsului în cauză originar din țara în cauză, și anume India, care a fost fabricat de către entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciunei taxe antidumping individuale.

(131)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale în cazul în care schimbă ulterior numele entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (7). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea numelui societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un anunț de informare cu privire la schimbarea numelui.

(132)

Pentru a minimiza riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale vizând asigurarea aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3). Importurile care nu sunt însoțite de respectiva factură ar trebui să facă obiectul unei taxe antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(133)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

8.   DISPOZIȚII FINALE

(134)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale până la un termen stabilit.

(135)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și ar putea fi modificate în etapa finală a anchetei,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India, încadrate în prezent la codurile NC ex 7303 00 10 și ex 7303 00 90 (coduri TARIC 7303001010, 7303009010).

(2)   Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de taxa vamală, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare se stabilesc după cum urmează:

Societate

Taxă antidumping provizorie

Cod adițional TARIC

Jindal Saw Ltd

31,2 %

C054

Electrosteel Casting Ltd

15,3 %

C055

Toate celelalte societăți

31,2 %

C999

(3)   Aplicarea nivelurilor taxei individuale specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, în care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, întocmită astfel: „Subsemnatul certific că (volumul) de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) vândut la export în Uniunea Europeană și care face obiectul prezentei facturi a fost produs de (denumirea și adresa societății) (codul adițional TARIC) în India. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu este prezentată o astfel de factură, se aplică taxa aplicabilă pentru „toate celelalte societăți”.

(4)   Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1)   În termen de 25 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, părțile interesate pot:

(a)

solicita dezvăluirea faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament;

(b)

transmite Comisiei observații scrise; și

(c)

solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale.

(2)   În termen de 25 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, părțile menționate la articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 pot prezenta observații privind aplicarea măsurilor provizorii.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 se aplică timp de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 septembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal), originare din India (JO C 461, 20.12.2014, p. 35).

(3)  Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal), originare din India (JO C 83, 11.3.2015, p. 4).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 930/2003 al Consiliului din 26 mai 2003 de încheiere a procedurilor antidumping și antisubvenție privind importurile de somon de crescătorie originar din Norvegia și procedura antidumping privind importurile de somon de crescătorie originar din Chile și din Insulele Feroe (JO L 133, 29.5.2003, p. 1); și Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului din 27 iunie 2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația, România, Rusia și Ucraina, de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2320/97 și (CE) nr. 348/2000 ale Consiliului și de încheiere a reexaminării intermediare și a reexaminării în temeiul expirării măsurilor a drepturilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia și România și de încheiere a reexaminării intermediare a drepturilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia, România, Croația și Ucraina (JO L 175, 29.6.2006, p. 4).

(5)  JO L 336, 20.12.2011, p. 6.

(6)  JO L 343, 19.12.2008, p. 1.

(7)  European Commission, Directorate-General for Trade, Directorate H, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles, BELGIA.