5.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 208/10

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2603/2000 (2), Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor de polietilenă tereftalat („PET”) originar, printre altele, din India. Prin Regulamentul (CE) nr. 1645/2005 (3), Consiliul a modificat nivelul măsurilor compensatorii în vigoare pentru importurile de PET din India. Modificările au fost rezultatul unei reexaminări accelerate inițiate în temeiul articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009. Ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 193/2007 (4), a impus o taxă compensatorie definitivă pentru o perioadă suplimentară de cinci ani. Măsurile compensatorii au fost modificate ulterior prin Regulamentul (CE) nr. 1286/2008 al Consiliului (5) și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 906/2011 al Consiliului (6), în urma unor reexaminări intermediare parțiale. O reexaminare intermediară parțială efectuată ulterior s-a încheiat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 559/2012 al Consiliului (7), fără modificarea măsurilor în vigoare. Ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013 (8), a impus o taxă compensatorie definitivă pentru o perioadă suplimentară de cinci ani. Prin Decizia 2000/745/CE (9), Comisia a acceptat angajamentele oferite de trei producători-exportatori din India, care stabileau un preț minim la import. Prin Decizia de punere în aplicare 2014/109/UE (10), Comisia a retras acceptarea angajamentelor, din cauza unei modificări a circumstanțelor în care au fost acceptate angajamentele.

(2)

Măsurile în vigoare constau într-o taxă compensatorie specifică, situată între 0 și 106,5 EUR pe tonă pentru producătorii indieni desemnați individual, cu o rată reziduală de 69,4 EUR pe tonă aplicabilă importurilor provenind de la toți ceilalți producători.

(3)

Două cereri de reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază au fost înaintate de întreprinderile Dhunseri Petrochem & Tea Limited (denumită în continuare „Dhunseri”) și Reliance Industries Limited (denumită în continuare„Reliance”) și, respectiv, de producătorii-exportatori indieni de PET (denumiți în continuare „solicitanții”). Cererile au avut un domeniu de aplicare limitat la examinarea subvențiilor respective acordate solicitanților.

(4)

Solicitanții au furnizat elemente de probă prima facie conform cărora menținerea măsurilor la nivelul lor actual nu mai este necesară pentru a contrabalansa subvențiile pasibile de măsuri compensatorii. Mai exact, solicitanții au furnizat elemente de probă prima facie care confirmă faptul că valoarea subvențiilor de care beneficiază a scăzut cu mult sub nivelul taxelor care li se aplică în prezent.

(5)

În cazul întreprinderii Dhunseri, această reducere a nivelului general al subvenției s-ar datora faptului că, de la ancheta care a condus la nivelul actual al măsurilor, solicitantul nu mai are statut de unitate orientată către export, iar taxele la import aplicabile materiilor prime utilizate pentru fabricarea produsului în cauză au scăzut.

(6)

În cazul întreprinderii Reliance, această reducere a nivelului global al subvenției se explică prin încetarea aplicabilității sistemului de credite pentru taxe de import și a sistemului de stimulente pentru titularii unui statut, precum și prin reducerea sumelor de care solicitantul beneficiază în cadrul altor sisteme, cum ar fi sistemul „piața-țintă” (Focus Market Scheme), sistemul „produs-țintă” (Focus Product Scheme), sistemul autorizațiilor prealabile (Advance Authorisation Scheme) și sistemul taxelor preferențiale la importul de mijloace de producție (Export Promotion Capital Goods Scheme).

(7)

După ce a constatat că fiecare cerere conține suficiente elemente de probă prima facie, Comisia a anunțat, prin două avize, la 6 iunie 2014 (11) și, respectiv, la 1 august 2014 (12), deschiderea unor reexaminări intermediare parțiale în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază. Reexaminările au fost limitate ca domeniu de aplicare la examinarea subvenționării în ceea ce îi privește pe solicitanții individuali.

(8)

Comisia a informat oficial solicitanții, reprezentanții țării exportatoare și asociația producătorilor din Uniune cu privire la deschiderea reexaminărilor. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizele de deschidere.

(9)

Reliance a cerut și i a obținut o audiere.

(10)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru anchetă, Comisia a trimis chestionare solicitanților și guvernului indian (denumit în continuare „GOI” – Government of India) și a primit răspunsuri în termenele stabilite în acest scop.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea subvenționării. Comisia a efectuat vizite de verificare la sediul Dhunseri din Kolkata, la sediul Reliance din Mumbai și la sediul GOI din New Delhi (Directoratul General de Comerț Exterior și Ministerul Comerțului) și din Kolkata (Departamentul de Comerț și Industrie, guvernul Bengalului de Vest).

(12)

Ancheta privind subvenționarea a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2013 și 31 martie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”).

(13)

La 16 iunie și la 1 iulie 2015, GOI și celelalte părți interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora Comisia intenționează să propună modificarea nivelurilor taxei aplicabile societăților Dhunseri și Reliance. Acestora li s-a acordat, de asemenea, un interval rezonabil pentru comentarii. Toate documentele și comentariile înaintate au fost luate în considerare în mod corespunzător, așa cum se arată în continuare.

(14)

Produsul care face obiectul reexaminării este PET, cu o viscozitate de 78 ml/g sau mai mare, în conformitate cu standardul ISO 1628-5, încadrat în prezent la codul NC 3907 60 20 și originar din India (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(15)

Ancheta a arătat că produsul în cauză prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice și este destinat acelorași utilizări ca produsul fabricat și vândut pe piața internă din India. Prin urmare, s-a concluzionat că produsele vândute pe piața internă și de export sunt produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(16)

Pe baza informațiilor furnizate de GOI și de solicitanți, precum și pe baza răspunsurilor la chestionarul Comisiei, au fost analizate următoarele sisteme, despre care se presupune că implică acordarea de subvenții:

Sisteme naționale:

Sisteme regionale:

Sisteme presupuse a fi anulate/neaplicabile la nivel național, utilizate anterior de către solicitanți:

Sisteme presupuse a fi anulate/neaplicabile la nivel regional, utilizate anterior de către solicitanți:

(17)

Sistemele menționate în considerentul 16 literele (a), (c)-(f) și (i)-(k) de mai sus se întemeiază pe Legea comerțului exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea comerțului exterior”). Legea comerțului exterior autorizează GOI să emită avize privind politica de export și import. Aceste politici sunt rezumate în documentele intitulate „Politica în domeniul comerțului exterior”, publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate în mod periodic. Documentul relevant privind politica în domeniul comerțului exterior pentru perioada prezentei anchete de reexaminare este „Politica în domeniul comerțului exterior 2009-2014” (denumit în continuare „FTP 09-14”). În plus, GOI stabilește, de asemenea, procedurile care reglementează FTP 09-14 în „Manualul de proceduri, volumul I” (denumit în continuare „HOP I 09-14”). Manualul de proceduri este actualizat cu regularitate. La 1 aprilie 2015, guvernul Indiei a publicat noul document FTP pentru perioada 2015-2020, anulând sistemele FMS și FPS.

(18)

Sistemul menționat în considerentul 16 litera (b) de mai sus se întemeiază pe secțiunea 75 din Legea vamală din 1962, pe secțiunea 37 din Legea din 1944 privind accizele percepute la nivel central, pe secțiunile 93A și 94 din Legea financiară din 1994 și pe Normele din 1995 în materie de drawback pentru accizele vamale, accizele percepute la nivel central și impozitele pe servicii. Ratele de drawback sunt publicate în mod periodic.

(19)

Sistemul menționat în considerentul 16 litera (g) de mai sus se întemeiază pe Legea din 1961 privind impozitul pe venit, care este modificată anual prin Legea finanțelor.

(20)

Sistemul menționat în considerentul 16 litera (h) de mai sus este administrat de guvernul statului Bengalul de Vest și a fost instituit prin notificarea nr. 580-CI/H din 22 iunie 1999 a Departamentului comerțului și industriei al guvernului statului Bengalul de Vest.

(21)

Sistemul menționat în considerentul 16 litera (l) de mai sus este administrat de guvernul statului Gujarat și se bazează pe politica sa de stimulare a industriei.

(22)

Ancheta a arătat că sistemele menționate în considerentul 16 literele (i)-(l) de mai sus au fost fie reziliate, fie nu mai pot fi utilizate de solicitanți.

(23)

Comisia a stabilit că societatea Reliance a utilizat AAS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(24)

Descrierea detaliată a sistemului se găsește la punctele 4.1.1-4.1.14 din FTP 09-14 și în capitolele 4.1-4.30 din HOP I 09-14.

(25)

AAS este alcătuit din șase subsisteme, descrise mai detaliat în considerentul 26. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, prin criteriile de eligibilitate. Producătorii-exportatori și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale”. Producătorii-exportatori care aprovizionează un exportator final sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „bunuri intermediare”. Contractanții principali care aprovizionează categoriile „exporturi prevăzute” menționate la punctul 8.2 din FTP 09-14, precum furnizorii unei unități axate pe export, sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „exporturi prevăzute”. În cele din urmă, furnizorii intermediari ai producătorilor-exportatori sunt eligibili pentru beneficiile legate de „exporturile prevăzute” în cadrul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” (Advance Release Order – ARO) și al „acreditivului intern de tip «back to back»” (back to back inland letter of credit).

(26)

AAS poate fi emis în următoarele cazuri:

(a)   Exporturi fizice: acestea reprezintă subsistemul principal. Subsistemul permite importul cu scutire de taxe vamale al materiilor prime necesare pentru fabricarea unui produs de export specific. În acest context, termenul „fizic” înseamnă că produsul de export trebuie să părăsească teritoriul Indiei. Importurile autorizate și exporturile obligatorii, inclusiv tipul de produs de export, sunt specificate în licență;

(b)   Cerința anuală: o astfel de autorizație nu este asociată unui produs de export specific, ci unui grup mai larg de produse (de exemplu, produse chimice și produse conexe). În limitele unui plafon determinat de rezultatele la export anterioare, titularul licenței poate importa cu scutire de taxe vamale orice input necesar fabricării oricărui produs din grupul de produse care fac obiectul licenței. Acesta poate exporta orice produs din grupul de produse menționat în cadrul căruia materiile prime sunt scutite de taxe;

(c)   Bunuri intermediare: acest subsistem include cazurile în care doi fabricanți intenționează să producă unul și același produs de export, împărțindu-și procesul de producție. Producătorul-exportator care fabrică produsul intermediar poate importa fără taxe vamale materiale care intră în procesul de producție și poate obține în acest scop o AAS pentru bunuri intermediare. Exportatorul final finalizează producția și are obligația de a exporta produsul finit;

(d)   Exporturi prevăzute: acest subsistem permite unui contractant principal să importe cu scutire de taxe inputuri necesare fabricării de produse destinate să fie vândute ca „exporturi prevăzute” categoriilor de clienți menționate la punctul 8.2 literele (b)-(f), (g), (i) și (j) din FTP 09-14. Conform GOI, exporturile prevăzute se referă la acele tranzacții în cadrul cărora bunurile furnizate nu părăsesc țara. Anumite categorii de aprovizionări sunt considerate ca fiind exporturi prevăzute, cu condiția ca produsele să fie fabricate în India, cum ar fi, de exemplu, aprovizionarea unităților axate pe export sau a unei societăți situate într-o zonă economică specială;

(e)   Bonurile de aprovizionare anticipată (ARO): titularul licenței prealabile (AAS) care intenționează să se aprovizioneze cu inputuri de pe piața internă, în loc să le importe direct, are posibilitatea de a le procura în schimbul ARO. În astfel de cazuri, autorizațiile prealabile sunt validate ca ARO și sunt andosate în beneficiul furnizorului intern în momentul livrării materialelor menționate în acestea. Andosarea ARO permite furnizorului intern să beneficieze de avantajele exporturilor prevăzute, astfel cum sunt definite la punctul 8.3 din FTP 09-14 (și anume AAS pentru bunuri intermediare/exporturi prevăzute, exporturi prevăzute cu drawback și rambursarea accizei finale). Mecanismul ARO constă în rambursarea impozitelor și a taxelor în favoarea furnizorului, și nu a exportatorului final, sub forma unui sistem de drawback/rambursări de taxe. Rambursarea impozitelor/taxelor este valabilă atât pentru inputurile naționale, cât și pentru cele importate;

(f)   acreditiv intern de tipul „back to back”: acest subsistem cuprinde, de asemenea, livrările naționale către un titular de autorizație prealabilă. Titularul unei autorizații prealabile poate solicita unei bănci să deschidă un acreditiv intern în favoarea unui furnizor local. Banca va valida autorizația pentru importurile directe numai în ceea ce privește valoarea și volumul elementelor obținute în țară, nu și ale celor importate. Furnizorul local beneficiază de avantajele legate de exporturile prevăzute, astfel cum sunt definite la punctul 8.3 din FTP 09-14 (și anume, AAS pentru bunurile intermediare/exporturile prevăzute, exporturi prevăzute cu drawback și rambursarea accizei finale).

(27)

Comisia a stabilit că, în perioada anchetei de reexaminare, societatea Reliance a continuat să folosească numai unul dintre aceste subsisteme aplicabile produsului în cauză, și anume AAS pentru exporturi fizice. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă este cazul ca subsistemele restante neutilizate să facă obiectul unor măsuri compensatorii.

(28)

În ceea ce privește utilizarea AAS pentru exporturi fizice la care se face trimitere în considerentul 26 litera (a), atât cota de import, cât și obligația de export sunt fixate, în termeni de volum și valoare, de către GOI și sunt înregistrate în autorizația prealabilă. În plus, în momentul importului și al exportului, funcționarii autorităților publice trebuie să înregistreze operațiunile respective în autorizația prealabilă. Volumul importurilor autorizate în cadrul AAS este stabilit de către GOI, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri (SION – Standard Input Output Norms) care există pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză.

(29)

În scopul verificării de către autoritățile indiene, titularul unei autorizații prealabile este obligat prin lege să păstreze un registru al consumului efectiv de mărfuri importate cu scutire de taxe vamale sau procurate pe plan intern pentru fiecare autorizație, într-un format specificat (punctele 4.26, 4.30 și apendicele 23 din HOP I 09-14). Acest registru trebuie verificat de un expert contabil extern/contabil de management, care emite un certificat în care se declară că registrele prescrise și înregistrările relevante au fost examinate, iar informațiile oferite conform apendicelui 23 sunt adevărate și corecte din toate punctele de vedere.

(30)

Materialele importate care intră în procesul de producție nu sunt transferabile și trebuie să fie utilizate la fabricarea produsului de export rezultant. Obligația de export trebuie îndeplinită într-un anumit termen de la eliberarea licenței (24 de luni, cu două prelungiri posibile, de 6 luni fiecare).

(31)

Comisia a stabilit că nu a existat nicio legătură strânsă între materiile prime importate și produsele finite exportate. Materiile prime eligibile sunt importate și utilizate, de asemenea, pentru alte produse decât produsul în cauză. În afară de aceasta, licențele pentru diferite produse pot fi și sunt regrupate. Aceasta înseamnă că exportul unui produs în temeiul unei licențe AAS poate da dreptul la importul de inputuri cu scutire de taxe vamale în temeiul unei licențe AAS eliberate pentru un alt produs. În cursul vizitei de verificare efectuate de Comisie, societatea Reliance a confirmat faptul că, din cauza acestei absențe a unei legături clare, consumul de inputuri este raportat pe baza normelor SION. În ceea ce privește cerințele în materie de verificare menționate în considerentul 29 din prezentul regulament, societățile nu au păstrat evidențe care să dovedească faptul că auditul extern a avut loc. În rezumat, Comisia a concluzionat că Reliance nu a putut demonstra că au fost respectate dispozițiile relevante ale FTP.

(32)

Scutirea de taxe de import constituie o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume constituie o contribuție financiară a GOI, întrucât diminuează veniturile din taxe ale GOI, care în mod normal ar trebui să fie percepute și conferă un avantaj exportatorilor anchetați, deoarece le îmbunătățește lichiditățile.

(33)

O societate nu poate obține beneficii în cadrul acestui sistem fără a încheia un angajament de export. Subsistemul vizat în cazul de față este, deci, condiționat în mod clar prin lege de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat a fi specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(34)

Subsistemul aplicat în cazul de față nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputurile de substituire) din regulamentul de bază. GOI nu a aplicat în mod eficace un sistem sau o procedură de verificare prin care să confirme dacă și în ce cantitate au fost consumate inputuri pentru fabricarea produsului exportat (anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de drawback pentru inputuri de substituție, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază). Se estimează, de asemenea, că normele standard de intrări/ieșiri pentru produsul în cauză nu sunt suficient de precise și că nu pot constitui în sine un sistem de verificare a consumului real, deoarece aceste norme nu permit GOI să verifice cu suficientă precizie cantitățile de inputuri consumate pentru producția exportată. În plus, GOI nu a efectuat o examinare ulterioară pe baza inputurilor efective implicate, ceea ce ar fi fost normal să facă, în absența unui sistem de verificare aplicat în mod eficace [anexa II punctul II alineatul (5) și anexa III punctul II alineatul (3) din regulamentul de bază)].

(35)

Prin urmare, subsistemul menționat în considerentul 26 litera (a) poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(36)

În lipsa unor sisteme autorizate de drawback al taxelor sau a unor sisteme de drawback pentru inputurile de substituire, beneficiul care poate face obiectul unor măsuri compensatorii este reprezentat de remiterea valorii totale a taxelor de import datorate în mod normal pentru importurile de inputuri. În acest sens, se remarcă faptul că regulamentul de bază nu oferă doar modalitatea de compensare a remiterii „excesive” a taxelor. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, doar remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii, cu condiția să fie îndeplinite condițiile prevăzute în anexele II și III din regulamentul de bază. Totuși, aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, dacă nu se demonstrează prezența unui proces de monitorizare adecvat, excepția menționată mai sus pentru sistemele de drawback nu este aplicabilă și se aplică regula normală de compensare a sumei taxelor neachitate (venituri nepercepute), mai degrabă decât a oricărei pretinse remiteri excesive. În conformitate cu anexa II partea II și cu anexa III partea II din regulamentul de bază, sarcina calculării unei astfel de scutiri în exces nu revine autorității care efectuează ancheta. Dimpotrivă, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, autoritatea responsabilă cu ancheta trebuie doar să găsească dovezi suficiente pentru a respinge eficiența unui pretins sistem de verificare.

(37)

Astfel cum se explică în considerentul 31, dreptul la un avantaj (adică exportul sub licență) și atribuirea avantajului (și anume importul inputului cu scutire de drepturi vamale) sunt doar vag corelate între ele. Acestea nu trebuie să se producă într-o anumită ordine sau proximitate temporală. Astfel, deși dreptul la un avantaj are loc în cursul perioadei anchetei de reexaminare, conferirea avantajului aferent poate avea loc atât înainte, cât și după perioada anchetei de reexaminare. În plus, prin regrupare, dreptul la un avantaj în temeiul unei licențe pentru un produs poate fi transferat, astfel că aceasta conferă un avantaj, în cele din urmă, unui alt produs.

(38)

În cadrul anchetei care a condus la nivelul actual al taxei pentru societatea Reliance, și anume Regulamentul (UE) nr. 906/2011 (denumit în continuare „regulamentul anterior”), valoarea subvenției derivate din folosirea AAS a fost calculată pentru Reliance pe baza taxelor vamale la import nepercepute în cazul tuturor materialelor importate, pentru toate produsele încadrate în acest sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Această subvenție a fost apoi alocată pentru cifra de afaceri totală la export realizată în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(39)

În cadrul prezentei reexaminări, Comisia nu a avut la dispoziție date pentru toate importurile efectuate în temeiul licențelor AAS, care au avut loc în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceste date au fost utilizate în cursul anchetei anterioare, când rata subvenției în temeiul AAS a fost stabilită pentru prima oară pentru societatea Reliance. În schimb, societatea Reliance a furnizat date doar privind licențele AAS eliberate în cursul perioadei anchetei de reexaminare și numai pentru produsul în cauză. Comisia a informat societatea Reliance cu privire la faptul că, din motivele examinate în considerentele 31 și 37 din prezentul regulament, aceste date au fost considerate a fi insuficiente și a cerut societății Reliance să furnizeze informațiile relevante, astfel cum era solicitat în chestionar. Reliance nu au furnizat informațiile solicitate, explicând că materialele care intră în procesul de producție, importate în temeiul AAS pentru producția de PET, au fost, de asemenea, importate în temeiul acestui sistem pentru multe alte produse, inclusiv pentru cele produse de alte sectoare de activitate ale societății.

(40)

Din cauza lipsei de date corespunzătoare, Comisia nu a fost în măsură să calculeze valoarea subvenției pe baza taxelor vamale de import nepercepute în cazul tuturor materialelor importate, pentru toate produsele acoperite de acest sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel cum făcuse în cursul anchetei precedente. În aceste condiții, astfel cum a fost propus de Reliance, calculul s-a făcut pe baza tranzacțiilor la export totale compensate în cursul perioadei anchetei de reexaminare în cadrul licențelor AAS legate de produsul în cauză. GOI a confirmat că este puțin probabil ca o societate să nu solicite un avantaj la care aceasta are dreptul în temeiul unei licențe AAS. Pe această bază, prin intermediul normelor SION, valoarea taxei neplătite pentru materialele importate destinate procesului de producție a putut fi calculată în mod fiabil.

(41)

Rata subvenției stabilită conform acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare pentru Reliance se ridică la 4,67 %.

(42)

Reliance nu a fost de acord cu utilizarea normelor SION pentru a calcula beneficiul în temeiul AAS. Societatea a semnalat că Comisia a folosit această metodă deoarece, în mod ipotetic, Reliance putea utiliza licențele AAS acordate pentru alte produse pentru a importa materii prime utilizate pentru producția de PET. Reliance a afirmat că această ipoteză nu este susținută de către Comisie. Societatea a argumentat în continuare că, prin utilizarea metodei bazate pe normele SION, Comisia a calculat nivelul cel mai ridicat posibil al avantajului pe care Reliance ar fi putut să îl obțină. Reliance a afirmat, de asemenea, că, în cadrul anchetelor anterioare, Comisia a luat în considerare numai avantajul efectiv obținut pentru produsul în cauză, și nu avantajele ipotetice care ar fi putut fi obținute pentru alte produse. Reliance a susținut că, în cadrul calculării avantajului în temeiul AAS, Comisia ar fi trebuit să țină seama doar de taxele nepercepute asupra tuturor importurilor efectuate în temeiul licențelor AAS active deschise pentru PET în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(43)

În primul rând, Comisia constată că metodologia utilizată în ancheta actuală a fost elaborată de Reliance. De asemenea, Comisia constată că nu este vorba de o simplă ipoteză conform căreia materiile prime importate în temeiul licențelor AAS deschise pentru alte produse decât PET ar fi utilizate în producția de PET și materiile prime importate în temeiul licențelor pentru PET nu ar fi folosite în acest sens. Din cauza structurii lor, materiile prime importate de Reliance cu scutire de taxe vamale în temeiul licențelor AAS pentru PET nu sunt inputuri imediate, ci materii prime de bază, cum ar fi nafta. Astfel cum a fost confirmat de Reliance pe parcursul anchetei și menționat în considerentul 31 de mai sus, aceste materii prime de bază sunt importate în temeiul licențelor AAS pentru (și sunt utilizate la fabricarea de) alte produse, atât în interiorul, cât și în afara sectorului petrochimic. Nu există sisteme închise individuale pentru producția fiecăruia dintre aceste produse și, prin urmare, materiile prime importate în temeiul licențelor AAS pentru PET sunt amestecate, printre altele, cu alte inputuri importate în temeiul licențelor AAS pentru alte produse. Din acest amestec sunt produse o varietate de produse în temeiul licențelor AAS sau al unor alte sisteme pentru export și pentru piața internă. Contrar afirmațiilor societății Reliance, această situație, împreună cu considerațiile menționate în considerentul 37 de mai sus, confirmă faptul că determinarea beneficiului efectiv obținut din exporturile de PET în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu se poate limita la examinarea importurilor de inputuri în cadrul licențelor AAS pentru PET în cursul perioadei respective.

(44)

În ceea ce privește practica în cursul anchetelor anterioare, reamintită de Reliance, ceea ce este relevant este ancheta care a condus la nivelul actual al taxelor. Astfel cum s-a menționat în considerentele 38-40 de mai sus, Comisiei nu i-au fost furnizate date suficiente pentru a aplica această metodologie. Astfel, având în vedere acest fapt, Comisia a stabilit că metodologia utilizată în cadrul actualei anchete reflectă totuși cu precizie avantajul real conferit de AAS exporturilor de PET în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(45)

Comisia nu este de acord cu faptul că metodologia selectată calculează nivelul cel mai ridicat posibil al avantajului pe care Reliance l-ar putea obține pentru exporturile de PET. Calculele se bazează pe prețurile și pe taxele aplicabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în timp ce, astfel cum se explică în considerentul 37 de mai sus, exporturile relevante ar fi putut avea loc înainte de această perioadă, în timpul ei sau ulterior acesteia. Cu privire la faptul că avantajul calculat de Comisie ar fi ipotetic, astfel cum se explică în considerentul 40 de mai sus, GOI a confirmat că este puțin probabil ca o societate să nu solicite un avantaj la care aceasta are dreptul în temeiul unei licențe AAS. O societate ar exporta în temeiul AAS numai în cazul în care acesta a importat deja inputurile relevante sau intenționează să facă acest lucru în viitorul apropiat. În caz contrar, o societate ar fi optat pentru DDS, descris mai jos, care nu necesită importul de inputuri. După comunicarea constatărilor definitive, Reliance nu a invocat niciun argument pentru a explica motivele pentru care nu ar putea să invoce avantajul la care ar avea dreptul în cazul exporturilor în temeiul AAS.

(46)

Reliance și GOI au susținut că avantajul calculat pe baza AAS ar trebui să fie limitat la avantajul excesiv obținut de Reliance. Reliance și GOI au declarat că AAS ar trebui considerat ca fiind un sistem de drawback autorizat în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, din cauza existenței sistemului bazat pe apendicele 23, sistem în care sunt raportate valorile reale consumate. Potrivit societății Reliance și GOI, acest lucru, împreună cu certificarea apendicelui 23 de către auditori independenți și posibilitatea unui audit de către GOI, constituie un proces de monitorizare adecvat. În cele din urmă, Reliance susține că, datorită eficienței sale, atât timp cât normele SION sunt respectate, GOI poate fi sigur că nu se acordă nicio remitere de taxe excesivă.

(47)

Astfel cum se menționează în considerentul 31 de mai sus, din cauza circumstanțelor în care se găsește societatea Reliance, descrise în detaliu în considerentul 43 de mai sus, consumul de inputuri este raportat pe baza normelor SION. În timpul verificării la fața locului de către Comisie, Reliance nu a furnizat Comisiei un apendice 23 pentru produsul în cauză. Un astfel de apendice 23 a fost furnizat Comisiei doar prin intermediul GOI, în urma verificărilor la fața locului realizate în spațiile de lucru ale societății Reliance și ale GOI. După cum reiese din apendicele 23, certificarea de către un auditor independent conține o declarație de declinare a responsabilității, conform căreia „cantitatea auditată consumată efectiv se bazează pe registrele de costuri ale societății”. Comisia nu a găsit nicio dovadă a vreunui audit efectuat de către GOI cu privire la informațiile prezentate în apendicele 23, nici cu privire la PET, nici la alte produse fabricate de Reliance. În aceste condiții, Comisia nu este de acord cu afirmația conform căreia există un proces de monitorizare adecvat în vigoare. În sfârșit, astfel cum s-a menționat în considerentul 34 de mai sus, normele SION ca atare nu pot constitui un sistem de verificare a consumului real, deoarece structura acestor norme standardizate nu permite GOI să verifice cu suficientă precizie cantitățile de inputuri consumate pentru producția exportată. Prin urmare, din motivele enunțate în considerentul respectiv, Comisia nu este de acord că AAS ar trebui considerat ca fiind un sistem de drawback autorizat în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază.

(48)

Reliance a remarcat, de asemenea, că, începând din iulie 2014, taxa de import pentru reformate a scăzut de la 10 % la 2,5 %. Întrucât avantajul în temeiul AAS a fost calculat pe baza taxelor la import nepercepute, Reliance a susținut că această modificare, prezentând un caracter durabil, ar trebui să se reflecte în calcularea avantajului conferit de sistem.

(49)

Comisia observă că, în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază, „valoarea subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii este calculată în termeni de avantaj conferit beneficiarului, așa cum s-a constatat și s-a determinat în perioada în care se efectuează ancheta”. În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, modificările care au avut loc după perioada anchetei de reexaminare nu pot fi luate în considerare decât în cazul în care subvenția sau subvențiile sunt retrase sau dacă s-a demonstrat că subvențiile nu mai conferă niciun avantaj exportatorilor implicați. Acesta nu a fost cazul în situația de față.

(50)

GOI a afirmat că Comisia a luat în considerare avantajul conferit atât de AAS, cât și de DDS în cadrul acelorași tranzacții la export. GOI a subliniat că o întreprindere poate folosi AAS pentru importul de inputuri utilizate în producția de PET, și ulterior DDS pentru exportul unei părți din PET produs. În această situație, societatea ar fi obligată să efectueze alte exporturi pentru taxele nepercepute asupra inputurilor. GOI a afirmat că, în cazul în care, în această situație, Comisia trebuia să calculeze avantajul pe baza valorii totale a taxei de import nepercepute în temeiul AAS pentru inputuri și a valorii totale a rambursării taxei pentru exporturile în temeiul DDS, această situație ar fi condus la dubla contabilizare a avantajului.

(51)

Comisia observă că argumentul GOI presupune că avantajul în temeiul AAS a fost calculat numai pe baza importurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare, iar avantajul conferit în temeiul DDS pe baza exporturilor. Cu toate acestea, după cum se explică în considerentul 40 de mai sus, avantajul în temeiul AAS a fost calculat pe baza exporturilor de PET în cursul perioadei anchetei de reexaminare, iar taxele nepercepute pe baza importurilor la care dau dreptul aceste exporturi. În această situație, dubla contabilizare este imposibilă. Comisia observă, de asemenea, că, din cauza posibilității disponibile în cadrul acestui sistem, pentru a importa inputuri în temeiul unui sistem și a exporta produsele obținute în temeiul unui alt sistem, se demonstrează în continuare că metoda utilizată de Comisie este adecvată pentru calcularea cu precizie a avantajului în temeiul AAS. Acest lucru demonstrează, de asemenea, lipsa de trasabilitate a utilizării concrete a inputurilor, dovedind în continuare că AAS nu ar trebui să fie considerat ca fiind un sistem de drawback autorizat în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază.

(52)

În cele din urmă, Reliance a susținut că, întrucât AAS și DDS se exclud reciproc, avantajul acordat în temeiul acestor sisteme ar trebui calculat numai pentru volumele lor respective, utilizând avantajul mediu care poate fi obținut de către AAS și DDS.

(53)

După cum a precizat Reliance în observațiile sale privind comunicarea constatărilor definitive, Comisia a calculat avantajul conferit de aceste două sisteme pe baza volumului total al produsului în cauză exportat din India. Această metodologie este conformă cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. În plus, după cum s-a explicat în considerentul 51 de mai sus, metodele utilizate de Comisie pentru a calcula avantajele în temeiul AAS și DDS iau în considerare exclusivitatea reciprocă a acestor două programe. Prin urmare, argumentul susținut de Reliance se respinge.

(54)

Comisia a stabilit că solicitanții au utilizat DDS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(55)

Descrierea detaliată a DDS este inclusă în Normele din 1995 în materie de drawback pentru accizele vamale și accizele percepute la nivel central, astfel cum au fost modificate prin notificările ulterioare.

(56)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(57)

Un exportator eligibil poate solicita un anumit drawback care se calculează ca procent din valoarea FOB a produselor exportate în cadrul acestui sistem. Ratele de drawback au fost stabilite de GOI pentru un număr de produse, inclusiv pentru produsul în cauză. Ele sunt stabilite pe baza cantității medii sau a valorii materialelor utilizate ca inputuri la fabricarea unui produs și a valorii medii a taxelor plătite asupra inputurilor. Ratele sunt aplicabile indiferent dacă taxele la import au fost sau nu achitate. Rata DDS aplicată pentru produsul în cauză în cursul PAR a fost de 3,9 % din valoarea FOB până la 21 septembrie 2013 și de 3 % în anii următori.

(58)

Pentru a putea beneficia de avantajele acordate în cadrul acestui sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul în care datele privind expedierea sunt introduse în serverul autorității vamale, se indică faptul că exportul are loc în temeiul DDS și că valoarea DDS a fost stabilită în mod irevocabil. După ce societatea de transport maritim a completat declarația generală de export și biroul vamal a comparat documentul respectiv cu datele din avizul de expediție, sunt îndeplinite toate condițiile pentru a autoriza plata sumei de drawback, fie prin plată directă în contul bancar al exportatorului, fie prin mandat de plată.

(59)

De asemenea, exportatorul trebuie să furnizeze dovezi ale veniturilor obținute din export, prin intermediul unui certificat de realizare bancară (BRC – Bank Realisation Certificate). Acest document poate fi furnizat după ce suma de drawback a fost plătită, dar GOI va recupera suma plătită dacă exportatorul nu furnizează BRC în termenul stabilit.

(60)

Suma de drawback poate fi utilizată în orice scop.

(61)

S-a constatat că, în conformitate cu standardele de contabilitate din India, suma de drawback poate fi înscrisă ca venituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită.

(62)

DDS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. O sumă de drawback al taxelor este o contribuție financiară acordată de GOI, întrucât ia forma unui transfer direct de fonduri de către acesta din urmă. Nu există restricții în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri. De asemenea, suma de drawback al taxelor conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(63)

Rata de drawback a taxelor vamale pentru exporturi este stabilită de către GOI pentru fiecare produs în parte. Cu toate acestea, deși se face referire la subvenție ca drawback al taxelor, sistemul nu prezintă caracteristicile unui sistem autorizat de drawback al taxelor sau ale unui sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Plata în numerar către exportator nu este legată de plata efectivă a taxelor de import asupra materiilor prime și nu reprezintă un credit pentru taxe utilizat pentru compensarea taxelor la import corespunzătoare unor importuri de materii prime trecute sau viitoare.

(64)

Plata care ia forma unui transfer direct de fonduri de către GOI în urma exporturilor efectuate de către exportatori trebuie să fie considerată ca fiind o subvenție directă din partea GOI condiționată de rezultatele la export și, prin urmare, este considerată drept specifică și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(65)

Ținând cont de cele de mai sus, se concluzionează că DDS poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(66)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a calculat valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în funcție de avantajul conferit beneficiarului, înregistrat pe perioada anchetei de reexaminare. În acest sens, Comisia a stabilit că avantajul este conferit beneficiarului în momentul efectuării tranzacției la export în temeiul acestui sistem. În momentul respectiv, GOI trebuie să plătească suma de drawback, ceea ce constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale emit un aviz de expediere la export care indică, printre altele, valoarea drawback-ului care trebuie acordat pentru tranzacția la export respectivă, GOI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus, Comisia consideră adecvat ca avantajul conferit în temeiul DDS să fie calculat adunând sumele de drawback obținute pentru tranzacțiile la export realizate în cadrul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(67)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a acordat aceste subvenții pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul în cauză pe perioada anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export, și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(68)

Prin urmare, Comisia a stabilit că ratele subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la 3,27 % pentru Dhunseri și la 1,09 % pentru Reliance.

(69)

Reliance a luat act de faptul că avantajul conferit în temeiul DDS a fost redus de la 3 % la 2,4 % după perioada anchetei de reexaminare. Reliance a susținut că, întrucât această schimbare are un caracter durabil, aceste aspecte ar trebui luate în considerare atunci când se calculează avantajul conferit în temeiul DDS. Reliance susține, de asemenea, că avantajul calculat pe baza DDS ar trebui limitat la avantajele suplimentare obținute de Reliance, întrucât DDS ar trebui să fie considerat ca fiind un sistem de drawback autorizat în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază.

(70)

În ceea ce privește scăderea avantajului în temeiul DDS, Comisia observă că, în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază, „valoarea subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii este calculată în termeni de avantaj conferit beneficiarului, așa cum s-a constatat și s-a determinat în perioada în care se efectuează ancheta”. În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, modificările care au avut loc după perioada anchetei de reexaminare nu pot fi luate în considerare decât în cazul în care subvenția sau subvențiile sunt retrase sau s-a demonstrat că subvențiile nu mai conferă niciun avantaj exportatorilor implicați. Acest lucru nu este valabil pentru prezenta anchetă și, prin urmare, acest argument ar trebui să fie respins.

(71)

În ceea ce privește afirmația conform căreia DDS ar trebui considerat ca fiind un sistem de drawback autorizat în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, nu au fost prezentate alte argumente în sprijinul acestei afirmații. Prin urmare, afirmația este respinsă.

(72)

Comisia a stabilit că Reliance a beneficiat de concesii în temeiul EPCGS, care ar putea fi alocate produsului în cauză în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(73)

Descrierea detaliată a EPCGS se găsește în capitolul 5 din FTP 09-14, precum și în capitolul 5 din HOP I 09-14.

(74)

În cadrul acestui sistem sunt eligibili producătorii-exportatori, comercianții-exportatori „asociați” producătorilor, precum și prestatorii de servicii.

(75)

Sub rezerva unei obligații de export, o societate este autorizată să importe mijloace de producție (noi și uzate cu o vechime de cel mult 10 ani) cu reducere de taxe. În acest scop, GOI emite, la cerere și cu plata unei taxe, o licență EPCGS. Sistemul prevede un nivel redus al taxelor la import de 3 %, aplicabil tuturor mijloacelor de producție importate în cadrul acestui sistem. Pentru a respecta obligația de export, mijloacele de producție importate trebuie utilizate pentru a produce o anumită cantitate de bunuri pentru export într-o perioadă dată. În temeiul FTP 09-14, mijloacele de producție pot fi importate cu un nivel al taxei de 0 % în cadrul EPCGS, însă, în acest caz, perioada pentru îndeplinirea obligației de export este mai scurtă.

(76)

Titularul unei licențe EPCGS poate, de asemenea, să achiziționeze mijloace de producție pe piața internă. În acest caz, producătorul intern de mijloace de producție poate să beneficieze el însuși de acest avantaj și să importe fără taxe vamale componentele necesare pentru fabricarea mijloacelor de producție în cauză. În mod alternativ, producătorul intern poate solicita să beneficieze de avantajul aferent exporturilor prevăzute pentru furnizarea de mijloace de producție unui titular de licență EPCGS.

(77)

EPCGS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei vamale constituie o contribuție financiară din partea GOI, deoarece această concesie diminuează veniturile fiscale pe care GOI le-ar fi obținut în mod normal. În afară de aceasta, reducerea taxei conferă exportatorului un avantaj în măsura în care taxele neplătite la import îmbunătățesc lichiditățile societății.

(78)

În plus, EPCGS este condiționat prin lege de rezultatele la export, deoarece aceste licențe nu pot fi obținute fără angajamentul de a exporta. Prin urmare, acest sistem este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(79)

Sistemul EPCGS nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Mijloacele de producție nu intră în sfera de aplicare a unor astfel de sisteme autorizate, după cum se specifică în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, deoarece ele nu sunt consumate în procesul de fabricare a produselor exportate.

(80)

Comisia a calculat valoarea subvenției în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor mijloace de producție în industria în cauză. Valoarea subvenției pentru perioada anchetei de reexaminare a fost apoi calculată prin împărțirea cuantumului total al taxelor vamale neachitate la perioada de amortizare. Valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită perioadei anchetei de reexaminare, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să reflecte valoarea totală a avantajului de-a lungul timpului. Rata dobânzii comerciale în perioada anchetei în India a fost considerată adecvată în acest scop. În cazul în care au fost formulate cereri justificate, taxele suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, pentru a se ajunge la valoarea subvenției ca numărător.

(81)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a acordat această subvenție pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul în cauză pe perioada anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export, și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(82)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a stabilit că rata subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-a ridicat la 0,43 % pentru Reliance.

(83)

Comisia a stabilit că solicitanții au utilizat FMS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(84)

Descrierea detaliată a FMS este inclusă la punctul 3.14 din PCE 09-14 și la punctul 3.8 din HOP I 09-14.

(85)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(86)

În cadrul acestui sistem, toate exporturile de produse, inclusiv de PET, către țările notificate în tabelele 1 și 2 din apendicele 37(C) la HOP I 09-14 pot beneficia de un credit pentru taxe echivalent cu 3 % din valoarea FOB. De la 1 aprilie 2011, toate exporturile de produse către țările notificate în tabelul 3 din apendicele 37(C) („piețe-țintă”) pot beneficia de un credit pentru taxe echivalent cu 4 % din valoarea FOB. Anumite tipuri de activități de export sunt excluse din sistem, de exemplu exporturile de bunuri importate sau de bunuri tranzitate, operațiunile asimilate exporturilor, exporturile de servicii și cifra de afaceri la export a unităților care funcționează în zone economice speciale/a unităților axate pe export.

(87)

Creditele de taxe vamale obținute în cadrul FMS sunt transferabile fără restricții și sunt valabile pe o perioadă de 24 de luni de la data emiterii certificatului relevant privind dreptul la credite. Aceste credite pot fi utilizate pentru plata taxelor vamale aferente importurilor ulterioare de orice inputuri sau bunuri, inclusiv de mijloace de producție.

(88)

Certificatul privind dreptul la credite este emis din portul din care au fost efectuate exporturile după realizarea acestora sau expedierea bunurilor. Dacă solicitantul pune la dispoziția autorităților copii ale tuturor documentelor relevante referitoare la export (de exemplu, ordine de export, facturi, avize de expediere, certificate bancare), GOI nu mai poate interveni în sensul acordării de credite pentru taxe.

(89)

FMS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Un credit pentru taxe FMS este o contribuție financiară din partea GOI, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor la import, diminuând astfel veniturile fiscale care ar fi obținute în mod normal de GOI. În plus, creditul pentru taxe FMS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(90)

În plus, FMS este condiționat prin lege de rezultatele obținute la export și, prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(91)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau de drawback pentru inputuri de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. El nu respectă normele stricte prevăzute în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul de drawback pentru inputurile de substituire) din regulamentul de bază. Exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv bunurile importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de inputurile utilizate efectiv. Nu există un sistem sau o procedură care să confirme care dintre inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor de import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. Un exportator este eligibil pentru FMS indiferent dacă importă sau nu inputuri. Pentru a beneficia de avantaj, este suficient ca un exportator să exporte bunuri, fără să fie necesar să demonstreze că a importat vreun input. Astfel, chiar și exportatorii care își procură toate inputurile de pe piața internă și nu importă bunuri care pot fi folosite ca inputuri pot beneficia de FMS. În plus, un exportator poate utiliza creditele pentru taxe FMS pentru a importa mijloace de producție, deși acestea nu sunt acoperite de sistemele autorizate de drawback al taxelor, după cum se stipulează în anexa I punctul (i) la regulamentul de bază, întrucât acestea nu sunt consumate la fabricarea produselor exportate.

(92)

Valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată pe baza avantajului conferit beneficiarului, astfel cum a fost constatat în perioada anchetei de reexaminare și înscris de către solicitant ca profituri în conturile comerciale în momentul tranzacției de export. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (numărător) a fost alocată pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul în cauză pe perioada anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export, și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(93)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a stabilit că ratele subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la 0,41 % pentru Dhunseri și la 1,16 % pentru Reliance.

(94)

La 1 aprilie 2015, guvernul Indiei a publicat noul document FTP pentru perioada 2015-2020. În noul FTP, sistemul FMS, împreună cu alte patru sisteme, sunt înlocuite cu sistemul de stimulare a exportului de mărfuri (MEIS – Merchandise Export Incentive Scheme). MEIS nu se aplică exporturilor de produs în cauză, întrucât PET nu figurează pe lista de produse notificate. În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, nu ar trebui să se impună nicio măsură cu privire la această schemă de subvenționare.

(95)

Comisia a stabilit că solicitanții au utilizat FPS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(96)

Descrierea detaliată a acestui sistem este prevăzută la punctele 3.15-3.17 din FTP 09-14 și în capitolele 3.9-3.11 din HOP I 09-14.

(97)

În conformitate cu punctul 3.15.2 din FTP 09-14, exportatorii de produse notificate în apendicele 37D la HOP I 09-14 sunt eligibili în cadrul acestui sistem.

(98)

Un exportator de produse incluse în lista din apendicele 37D la HOP I 09-14 poate solicita să beneficieze de credite pentru taxe în temeiul sistemului „produs-țintă” (FPS) echivalente cu 2 % sau cu 5 % din valoarea FOB a exporturilor. Produsul în cauză este inclus în tabelul 1 din apendicele 37D și dă dreptul la un credit pentru taxe de 2 %.

(99)

FPS este un sistem post-export, adică o societate trebuie să exporte pentru a putea beneficia de avantajele acordate în cadrul acestui sistem. Prin urmare, societatea depune o cerere online către autoritatea competentă, însoțită de copii ale ordinului de export și ale facturii, de chitanța eliberată de bancă în care se indică plata taxelor pentru procesarea cererii, de o copie a avizului de expediere și de un certificat eliberat de bancă prin care se atestă încasarea plății sau de un certificat de remitere de investiții străine, în cazul negocierii directe a documentelor. În cazurile în care exemplarul original al avizului de expediere și/sau ale certificatelor de realizare bancară au fost prezentate pentru a solicita beneficii în cadrul oricărui alt sistem, societatea poate trimite copii certificate de ea însăși, menționând autoritatea competentă căreia i-au fost trimise documentele originale. Cererea online pentru credite FPS poate acoperi un număr maxim de până la 50 de avize de expediere.

(100)

Comisia a constatat că, în conformitate cu standardele indiene de contabilitate, creditele FPS pot fi înscrise ca profituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită. Astfel de credite pot fi utilizate pentru achitarea taxelor vamale datorate la orice import ulterior de mărfuri, cu excepția mijloacelor de producție și a mărfurilor supuse unor restricții la import. Bunurile importate utilizând astfel de credite pot fi vândute pe piața internă (fiind supuse unei taxe pe vânzări) sau utilizate în alt fel. Creditele FPS sunt transferabile fără restricții și au o valabilitate de 24 luni de la data emiterii.

(101)

FPS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Un credit FPS constituie o contribuție financiară din partea GOI, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor de import, diminuându-se astfel veniturile din taxe ale GOI, care în mod normal ar trebui să fie percepute. În plus, creditul FPS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(102)

În afară de aceasta, FPS este condiționat prin lege de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(103)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece nu este conform cu regulile stabilite în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele referitoare la drawback) și în anexa III (definiția și normele referitoare la drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. În special, exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv mărfurile importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de cantitatea reală de inputuri utilizate. În afară de aceasta, nu există niciun sistem sau procedură care să verifice ce inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă a taxelor la import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. În fine, un exportator este eligibil pentru a beneficia de FPS indiferent dacă importă sau nu inputuri. Pentru a beneficia de avantaj, este suficient ca un exportator să exporte bunuri, fără să fie necesar să demonstreze că a importat vreun input. În consecință, chiar și exportatorii care își procură toate inputurile pe piața locală și care nu importă niciunul dintre bunurile care pot fi utilizate ca inputuri sunt îndreptățiți să beneficieze de FPS.

(104)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a calculat valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în funcție de avantajul conferit beneficiarului, constatat pe perioada anchetei de reexaminare. În acest sens, Comisia a stabilit că avantajul este conferit beneficiarului în momentul efectuării unei tranzacții la export în temeiul acestui sistem. În momentul respectiv, GOI renunță la perceperea taxelor vamale, ceea ce constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale eliberează un aviz de expediere care precizează, printre altele, valoarea creditului FPS care trebuie acordat pentru tranzacția la export respectivă, GOI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus, Comisia consideră adecvat ca avantajul conferit în temeiul FPS să fie calculat adunând sumele creditelor obținute pentru tranzacțiile la export realizate în cadrul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(105)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a stabilit că ratele subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la 1,66 % pentru Dhunseri și la 1,27 % pentru Reliance.

(106)

La 1 aprilie 2015, guvernul Indiei a publicat noul document FTP pentru perioada 2015-2020. În noul FTP, sistemul FPS, împreună cu alte patru sisteme, sunt înlocuite cu sistemul de stimulare a exportului de mărfuri (MEIS – Merchandise Export Incentive Scheme). MEIS nu se aplică exporturilor de produs în cauză, întrucât PET nu figurează pe lista de produse notificate. În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, nu ar trebui să se impună nicio măsură cu privire la această schemă de subvenționare.

(107)

Comisia a stabilit că societatea Dhunseri a utilizat IEIS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(108)

Descrierea detaliată a IEIS este cuprinsă în capitolul 3 punctul 3.14.4 din FTP și capitolul 3 punctul 3.8.3 din HOP I 09-14.

(109)

Sistemul este disponibil pentru exportatorii care au exportat în cursul exercițiilor fiscale 2011-2012 și 2012-2013.

(110)

Obiectivul sistemului este de a stimula exporturile adiționale. Acest sistem este specific regiunii și se referă la exporturile către SUA, Europa și Asia, precum și către 53 de țări din America Latină și din Africa.

(111)

Un exportator ar putea beneficia de credit pentru taxe de 2 % din creșterea progresivă în cursul unui exercițiu financiar față de exercițiul financiar anterior în ceea ce privește valoarea FOB a exporturilor. Exportatorul trebuie să transmită cererea prin care solicită acordarea avantajului la sfârșitul exercițiului financiar în cauză. Cuantumul avantajului este calculat pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export de către exportator. Creditele pentru taxe calculate și acordate pe această bază sunt liber transferabile. Ele pot servi, de asemenea, pentru aprovizionarea pe piața internă și pentru plata impozitului pe servicii.

(112)

IEIS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Un credit IEIS constituie o contribuție financiară din partea GOI, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor de import, diminuându-se astfel veniturile din taxe ale GOI, care în mod normal ar trebui să fie percepute. În plus, creditul IEIS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îmbunătățește lichiditățile acestuia.

(113)

Mai mult, IEIS este condiționat prin lege de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(114)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece nu este conform cu regulile stabilite în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele referitoare la drawback) și în anexa III (definiția și normele referitoare la drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. În special, exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv mărfurile importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de cantitatea reală de inputuri utilizate. În afară de aceasta, nu există niciun sistem sau procedură care să verifice ce inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă a taxelor la import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. În fine, un exportator este eligibil pentru a beneficia de IEIS indiferent dacă importă sau nu inputuri. Pentru a beneficia de avantaj, este suficient ca un exportator să exporte bunuri, fără să demonstreze că a importat vreun input. În consecință, chiar și exportatorii care își procură toate inputurile pe piața locală și care nu importă niciunul dintre bunurile care pot fi utilizate ca inputuri sunt îndreptățiți să beneficieze de IEIS.

(115)

Comisia a calculat valoarea subvenției care ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii în funcție de avantajul conferit beneficiarului, constatat în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a acordat suma corespunzătoare acestei subvenții (numărător) pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul în cauză pe perioada anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export, și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(116)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a stabilit că rata subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-a ridicat la 0,74 % pentru Dhunseri.

(117)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor definitive, societatea Dhunseri a susținut că sistemul a expirat și nu a fost reintrodus în noul FTP pentru perioada 2015-2020.

(118)

Comisia a confirmat că sistemul nu a fost reintrodus în noul FTP și că, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, nu ar trebui să fie impusă nicio măsură în ceea ce privește IEIS. Comisia a modificat în consecință rata globală a subvenției aplicabilă societății Dhunseri.

(119)

Comisia a stabilit că societatea Reliance a utilizat ITIRAD în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(120)

Descrierea detaliată a ITIRAD este cuprinsă în secțiunea 35(2AB) din Legea privind impozitul pe venit (ITA – Income Tax Act).

(121)

Societățile din sectorul biotehnologiei sau cele a căror activitate constă în fabricarea sau în obținerea oricăror articole sau obiecte, care nu sunt articole sau obiecte specificate în anexa a unsprezecea la legea respectivă, sunt eligibile pentru obținerea de avantaje în cadrul acestui sistem. Sistemul vizează societăți implicate în producția de PET.

(122)

Pentru orice cheltuieli (altele decât costul achiziționării de terenuri sau clădiri) privind instalațiile interne de cercetare și dezvoltare, aprobate de Ministerul Cercetării Științifice și Tehnice din India, se poate deduce o sumă echivalentă cu 200 % din costurile suportate de facto în sensul stabilirii impozitului pe venituri.

(123)

Sistemul acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Deducerea fiscală în temeiul secțiunii 35(2AB) din ITA constituie o contribuție financiară din partea GOI, deoarece se renunță la venituri fiscale care ar fi obținute în mod normal de către GOI. În plus, reducerea impozitului pe venit conferă un avantaj societății, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(124)

Formularea din secțiunea 35(2AB) din ITA dovedește că ITIRAD este specific de jure în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și că poate face, prin urmare, obiectul unor măsuri compensatorii. Eligibilitatea pentru acest sistem nu este condiționată de criterii obiective și neutre în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Avantajele obținute în temeiul acestui sistem sunt disponibile doar pentru anumite industrii, întrucât GOI nu a pus acest sistem la dispoziția tuturor sectoarelor. Această restricție face ca prezentul sistem să fie specific, întrucât categoria „grup de industrii”, menționată la articolul 4 alineatul (2) din regulamentul de bază, descrie restricțiile pentru anumite sectoare. Restricțiile nu sunt nici de natură economică, nici de aplicare orizontală, așa cum este restricția privind numărul salariaților sau mărimea întreprinderii.

(125)

Comisia a calculat valoarea subvenției pe baza diferenței de impozit pe venit exigibil pentru perioada anchetei de reexaminare, în funcție de aplicarea sau neaplicarea dispozițiilor secțiunii 35(2AB) din ITA. Subvenția se referă la toate vânzările, pe piața internă și la export, ale produsului în cauză. Prin urmare, valoarea subvenției (numărător) a fost alocată în funcție de cifra de afaceri a societății legate de produsul în cauză în perioada anchetei de reexaminare ca un numitor adecvat, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(126)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a stabilit că rata subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-a ridicat la 0,04 % pentru Reliance.

(127)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor definitive, societatea Reliance a afirmat că, deși menționase că ITIRAD se referă la toate vânzările produsului în cauză, Comisia nu a utilizat în calitate de numitor pentru calcularea ratei subvenției pentru acest sistem decât vânzările la export ale produsului în cauză.

(128)

După analizarea acestei observații, Comisia a recalculat în consecință rata subvenției. Astfel, Comisia a stabilit că rata subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-a ridicat la 0,01 % pentru Reliance.

(129)

Comisia a stabilit că societatea Dhunseri a utilizat WBIS 1999 în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(130)

Descrierea detaliată a acestui sistem, astfel cum este aplicat de guvernul statului Bengalul de Vest (GOWB – Government of West Bengal), este inclusă în notificarea nr. 580-CI/H din 22 iunie 1999 a departamentului comerțului și industriei din cadrul GOWB.

(131)

Societățile care creează o nouă unitate industrială sau care efectuează o extindere la scară largă a unei unități industriale existente în regiuni mai puțin dezvoltate sunt eligibile pentru a beneficia de avantajele acordate în temeiul acestui sistem. Există însă o listă exhaustivă de industrii ineligibile (listă negativă de industrii) care împiedică societățile din anumite sectoare de activitate să beneficieze de aceste stimulente.

(132)

Statul Bengalul de Vest acordă întreprinderilor industriale eligibile stimulente sub forma anumitor avantaje, inclusiv scutirea de taxa pe vânzări percepută la nivel central (CST) și o remitere a taxei centrale pe valoarea adăugată (CENVAT) pentru vânzările de produse finite, pentru a încuraja dezvoltarea industrială a regiunilor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic din acest stat.

(133)

În cadrul acestui sistem, societățile trebuie să investească în regiuni mai puțin dezvoltate. Aceste regiuni, care corespund anumitor unități teritoriale din Bengalul de Vest, sunt clasificate în categorii diferite în funcție de nivelul lor de dezvoltare economică, existând, totodată, regiuni dezvoltate care sunt excluse de la aplicarea sistemelor de stimulente. Principalele criterii pentru stabilirea valorii stimulentelor sunt dimensiunea investiției și zona în care întreprinderea este sau va fi situată.

(134)

Acest sistem acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Sistemul constituie o contribuție financiară a GOWB, dat fiind că stimulentele acordate, în cazul de față scutiri de la CST și remiterea CENVAT pentru vânzările de produse finite, diminuează veniturile fiscale care ar fi obținute în mod normal. De asemenea, aceste stimulente oferă un avantaj întreprinderii, deoarece neachitarea taxei în mod normal exigibile îi îmbunătățește situația financiară.

(135)

Mai mult decât atât, acest sistem este specific la nivel regional în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, deoarece el este accesibil numai anumitor societăți care au investit în anumite zone geografice desemnate, aflate sub jurisdicția statului în cauză. Sistemul nu este accesibil societăților stabilite în afara acestor zone și, de asemenea, nivelul avantajului acordat diferă în funcție de zonă.

(136)

Prin urmare, WBIS 1999 poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(137)

Comisia a calculat valoarea subvenției pe baza valorii taxei pe vânzări și a taxei CENVAT pentru vânzările de produse finite, exigibile în mod normal în perioada anchetei de reexaminare, dar care nu au fost achitate în temeiul acestui sistem. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (numărător) a fost repartizată pe ansamblul vânzărilor realizate în cursul perioadei anchetei de reexaminare ca numitor adecvat, deoarece subvenția nu este condiționată de exporturi, și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(138)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a stabilit că rata subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-a ridicat la 0,09 % pentru Dhunseri.

(139)

Societatea Dhunseri a fost eligibilă să beneficieze de sistem timp de unsprezece ani, în urma unei extinderi pe scară largă a capacităților sale. Acest drept a expirat și nu a fost reînnoit în mai 2014. Începând cu această dată, sistemul nu mai conferă niciun avantaj societății Dhunseri.

(140)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, nu ar trebui să se impună nicio măsură cu privire la acest sistem de subvenționare.

(141)

Comisia reamintește că marja de subvenție stabilită pentru Dhunseri prin Regulamentul (CE) nr. 1645/2005 al Consiliului a fost de 13,9 % și că marja de subvenție stabilită pentru Reliance prin Regulamentul (CE) nr. 906/2011 al Consiliului a fost de 10,7 %.

(142)

În cursul prezentei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a constatat că valoarea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, exprimată ad valorem, este de 3,2 % pentru Dhunseri și de 6,2 % pentru Reliance.

Tabelul 1

Ratele de subvenționare pentru fiecare sistem care face obiectul unor măsuri compensatorii

(143)

Comisia reamintește că măsurile compensatorii instituite la importurile de PET originare din India, care sunt în prezent în vigoare, constau în taxe specifice. Comisia a constatat că taxele compensatorii specifice sunt de 35,69 EUR/tonă pentru Dhunseri și 69,39 EUR/tonă pentru Reliance.

(144)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat măsura în care circumstanțele subvenționării s-au schimbat semnificativ în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(145)

Comisia a stabilit că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, solicitanții au continuat să beneficieze de o subvenționare care poate face obiectul unor măsuri compensatorii din partea GOI. În plus, ratele de subvenționare constatate în cursul prezentei reexaminări sunt mai mici decât cele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1645/2005 și, respectiv, prin Regulamentul (CE) nr. 906/2011. Nu sunt disponibile elemente de probă care să confirme faptul că sistemele compensate vor înceta să funcționeze sau că vor fi introduse noi sisteme în viitorul apropiat.

(146)

Întrucât s-a demonstrat că solicitanții beneficiază de un nivel de subvenționare mai scăzut decât înainte și că aceștia vor continua, probabil, să primească subvenții cu o valoare mai mică decât cea stabilită în ultima anchetă de reexaminare, s-a concluzionat că menținerea măsurilor existente este mai importantă decât subvenția care poate face obiectul unor măsuri compensatorii și care cauzează prejudiciul și că nivelul măsurilor ar trebui, în consecință, modificat pentru a reflecta noile constatări.

(147)

Societatea Dhunseri a informat Comisia că, la data de 1 aprilie 2014, ca urmare a reorganizării, numele acesteia s-a schimbat în Dhunseri Petrochem Limited.

(148)

Societatea a susținut că reorganizarea și schimbarea de nume nu au un impact concret asupra prezentei reexaminări, dat fiind că societatea avea deja în exploatare atât departamentul privind ceaiul, cât și cel al petrochimiei sub forma a două unități separate în cadrul societății, cu două ansambluri de conturi separate.

(149)

Comisia a examinat informațiile furnizate și a concluzionat că schimbarea de nume nu afectează în niciun fel constatările prezente.

(150)

În urma comunicării constatărilor definitive, atât Dhunseri cât și Reliance au prezentat oferte de angajament de preț. Ambele oferte au fost respinse, deoarece natura subvenționării creează o situație în care aplicarea angajamentului de preț minim de import ar fi condus la creșterea subvențiilor. Acest lucru se datorează faptului că nivelul de subvenționare în temeiul DDS, care este utilizat de ambele societăți, depinde de valoarea FOB a produselor exportate în cadrul acestui sistem. În plus, structura ambelor societăți și a grupurilor lor ar fi făcut imposibilă monitorizarea eficace a unui angajament.

(151)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (13),