ANEXĂ

1.   INTRODUCERE

Prezentul document este primul document de referință sectorial în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS). Pentru a facilita înțelegerea prezentului document de referință sectorial, introducerea oferă o prezentare a contextului juridic și a utilizării acestuia.

Documentul de referință sectorial se bazează pe un raport științific și de politică detaliat (1), elaborat de Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective (IPTS), unul dintre cele șapte institute ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Cadrul juridic relevant

Sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) a fost introdus în 1993 în vederea participării voluntare a organizațiilor, prin Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului (2). Ulterior, sistemul comunitar de management de mediu și audit a făcut obiectul a două reforme importante:

—	Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (3);

—	Regulamentul (CE) nr. 1221/2009.

Un element nou important al ultimei revizuiri, care a intrat în vigoare la 11 ianuarie 2010, constă în elaborarea unor documente de referință sectoriale care reflectă cele mai bune practici de management de mediu pentru sectoare specifice, introdusă prin articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009. Documentele de referință sectoriale includ cele mai bune practici de management de mediu, indicatori de performanță de mediu pentru sectoare specifice și, dacă este cazul, parametri de excelență și sisteme de clasificare care identifică nivelurile de performanță.

Modul de înțelegere și de utilizare a prezentului document

Sistemul de management de mediu și audit (EMAS) este un sistem destinat participării voluntare a organizațiilor care se angajează la îmbunătățirea continuă a mediului. În acest cadru, prezentul document de referință sectorial oferă orientări sectoriale pentru sectorul comerțului cu amănuntul și evidențiază o serie de opțiuni de îmbunătățire și cele mai bune practici. Documentul de referință sectorial vizează sprijinirea și susținerea tuturor organizațiilor care doresc să își îmbunătățească performanțele de mediu prin furnizarea de idei și surse de inspirație, precum și de orientări practice și tehnice.

Documentul de referință sectorial se adresează în primul rând organizațiilor care sunt deja înregistrate în cadrul sistemului de management de mediu și audit, în al doilea rând organizațiilor care intenționează să se înregistreze în sistemul de management de mediu și audit în viitor și în al treilea rând, de asemenea, celor care au pus în aplicare un alt sistem de management de mediu sau celor fără un sistem de management de mediu oficial care doresc să învețe mai multe despre cele mai bune practici de management de mediu în scopul îmbunătățirii propriei performanțe de mediu. În consecință, obiectivul prezentului document este de a ajuta toate organizațiile și actorii din sectorul comerțului cu amănuntul să se concentreze pe aspectele de mediu relevante, atât directe, cât și indirecte, și să consulte informații privind cele mai bune practici și indicatorii de performanță de mediu sectoriali adecvați pentru a-și măsura performanța de mediu, precum și parametrii de excelență.

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009, organizațiile înregistrate în cadrul sistemului de management de mediu și audit au obligația de a întocmi o declarație de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (d)]. Atunci când se evaluează performanțele de mediu, trebuie să fie luat în considerare documentul de referință sectorial relevant. Decizia 2013/131/UE a Comisiei (4) de instituire a ghidului utilizatorului care stabilește etapele necesare participării la sistemul de management de mediu și audit („ghidul utilizatorului EMAS”) se referă, de asemenea, la natura juridică a documentelor de referință sectoriale din cadrul sistemului de management de mediu și audit. Atât ghidul utilizatorului EMAS, cât și prezenta decizie prevăd obligația unei organizații înregistrate în sistemul de management de mediu și audit de a clarifica în declarația de mediu modul în care a fost luat în considerare documentul de referință sectorial, în cazul în care a fost disponibil; de exemplu, modul în care documentul de referință sectorial a fost utilizat pentru a identifica măsurile și acțiunile și, eventual, pentru a stabili prioritățile de îmbunătățire (suplimentară) a performanțelor de mediu. În plus, decizia prevede, de asemenea, că îndeplinirea parametrilor de excelență identificați în documentul de referință sectorial nu este obligatorie, întrucât caracterul voluntar al sistemului de management de mediu și audit lasă evaluarea fezabilității parametrilor, în ceea ce privește costurile și beneficiile, în seama organizațiilor înregistrate în sistem.

Informațiile din prezentul document se bazează pe datele directe furnizate de părțile interesate, urmate de o analiză ulterioară a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Un grup tehnic de lucru, format din experți și părți interesate din domeniu, a furnizat avize specializate împreună cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, convenind și aprobând în cele din urmă parametrii de referință descriși. Aceasta înseamnă că informațiile furnizate cu privire la indicatorii de performanță de mediu sectoriali corespunzători, precum și parametrii de excelență din prezentul document corespund nivelurilor de performanță de mediu care pot fi atinse de cele mai performante organizații din sector. În ceea ce privește declarația de mediu, articolul 4 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 face trimitere la anexa IV la respectivul regulament, unde se prevede că declarația de mediu trebuie să conțină, de asemenea, rapoarte privind indicatorii principali, precum și alți indicatori relevanți existenți în ceea ce privește performanța de mediu. Așa-numiții „alți indicatori relevanți existenți în ceea ce privește performanța de mediu” (anexa IV partea C punctul 3) se referă la aspecte de mediu având caracter mai specific, astfel cum au fost identificate în declarația de mediu și care se raportează în plus față de indicatorii principali. În acest scop, documentul de referință sectorial trebuie, de asemenea, să fie luat în considerare (anexa IV partea C punctul 3). Atunci când este justificabil din motive tehnice, o organizație poate ajunge la concluzia că unul sau mai mulți indicatori principali ai sistemului comunitar de management de mediu și audit și unul sau mai mulți indicatori sectoriali prezentați în documentul de referință sectorial nu sunt relevanți pentru organizație și nu trebuie să se prezinte un raport asupra acestora. De exemplu, un comerciant cu amănuntul dintr-un sector altul decât cel alimentar nu trebuie să prezinte un raport cu privire la indicatorii de eficiență energetică pentru refrigerarea alimentelor comerciale, întrucât acest aspect nu este relevant pentru comerciantul respectiv. Atunci când sunt selectați indicatorii relevanți, trebuie să se țină cont de faptul că unii indicatori sunt strâns legați de punerea în aplicare a anumitor bune practici. Prin urmare, aplicabilitatea lor este limitată la organizațiile care pun în aplicare respectivele bune practici de management de mediu. Cu toate acestea, în cazul în care o bună practică în materie de management de mediu este adecvată pentru o organizație, chiar dacă aceasta nu este pusă în aplicare, se recomandă ca organizația să prezinte un raport privind indicatorul asociat sau, cel puțin, să stabilească o bază comparabilă.

Indicatorii prezentați au fost selectați ca fiind cel mai frecvent utilizați de organizațiile reprezentative din sector. Organizațiile pot să verifice care dintre indicatorii de performanță de mediu selectați (sau alternativele corespunzătoare) sunt cei mai adecvați în fiecare caz.

Verificatorii de mediu din cadrul sistemului comunitar de management de mediu și audit verifică măsura și modul în care organizația a luat în considerare documentul de referință sectorial atunci când a pregătit declarația de mediu [articolul 18 alineatul (5) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009]. Acest lucru înseamnă că, atunci când își desfășoară activitatea, verificatorii de mediu acreditați vor avea nevoie de dovezi din partea organizației cu privire la modul în care s-a ținut cont de documentul de referință sectorial. Verificatorii de mediu nu verifică respectarea parametrilor de excelență descriși, ci dovezile privind modul în care a fost utilizat documentul de referință sectorial ca un ghid pentru a identifica măsurile voluntare corespunzătoare pe care organizația le poate pune în aplicare pentru a-și îmbunătăți performanța de mediu.

Înregistrarea în sistemul comunitar de management de mediu și audit este un proces continuu. Aceasta înseamnă că, de fiecare dată când o organizație plănuiește să își îmbunătățească performanța de mediu (și își revizuiește performanța de mediu), aceasta trebuie să consulte documentul de referință sectorial pe teme specifice, care constituie o sursă de inspirație cu privire la aspectele ce pot face obiectul unei abordări progresive în viitor.

Structura documentului de referință sectorial

Prezentul document conține 4 capitole. Capitolul 1 oferă o introducere în contextul juridic al sistemului comunitar de management de mediu și audit și descrie modul de utilizare a prezentului document, în timp ce capitolul 2 definește domeniul de aplicare a prezentului document de referință sectorial. Capitolul 3 descrie, pe scurt, diferite cele mai bune practici de management de mediu și oferă informații privind aplicabilitatea acestora, în special în ceea ce privește instalațiile noi și cele existente și/sau magazinele noi și cele existente, precum și IMM-urile. Pentru fiecare dintre cele mai bune practici de management de mediu se furnizează, de asemenea, indicatorii de performanță de mediu, precum și parametrii de excelență asociați. Pentru fiecare dintre diferitele măsuri și tehnici descrise, sunt menționați mai mulți indicatori de performanță de mediu pentru a reflecta faptul că în practică sunt utilizați diferiți indicatori.

În cele din urmă, capitolul 4 prezintă un tabel cuprinzător cu cei mai relevanți indicatori de performanță de mediu, explicațiile asociate și parametrii de excelență aferenți.

2.   DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul document de referință sectorial vizează managementul de mediu în cadrul organizațiilor din sectorul comerțului cu amănuntul. Sectorul comerțului cu amănuntul este caracterizat în nomenclatorul statistic al activităților economice din Uniunea Europeană, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5), prin codul NACE 47 (NACE Rev. 2): „Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor”. Sunt excluse serviciile cu amănuntul precum restaurante, saloane de coafură, agenții de voiaj.

Prezentul document acoperă întregul lanț valoric al produselor comercializate în magazinele cu amănuntul, astfel cum se descrie în următoarea schemă de intrare/ieșire.

Principalele aspecte de mediu care trebuie să fie gestionate de organizațiile din sectorul comerțului cu amănuntul sunt prezentate în tabelul 2.1.

Pentru fiecare categorie, tabelul prezintă aspectele vizate în prezentul document de referință sectorial. Aspectele de mediu au fost selectate ca fiind cele mai relevante pentru comercianții cu amănuntul. Cu toate acestea, aspectele de mediu care vor fi gestionate de către comercianții cu amănuntul specifici trebuie să fie evaluate de la caz la caz. Aspecte de mediu precum apele reziduale, deșeurile periculoase, biodiversitatea sau materialele pentru alte domenii decât cele menționate ar putea fi, de asemenea, relevante.

Tabelul 2.1.

Principalele aspecte de mediu cuprinse în prezentul document

Categorie	Caracter (6)	Aspecte incluse în prezentul document
Performanța energetică	Direct	Clădiri, sisteme de încălzire, ventilație și climatizare (IVC), refrigerare, iluminat, electrocasnice, energie regenerabilă, monitorizare energetică
Emisii în aer	Direct	Agenți frigorifici
Lanțul de aprovizionare	Indirect	Strategiile de afaceri, prioritizarea produselor, mecanisme de îmbunătățire, controlul alegerilor consumatorilor, criterii de mediu, informare și difuzare, etichetarea ecologică [inclusiv produse din marca proprie (7)]
Transport și logistică	Direct/indirect	Monitorizare, achiziții, procesul de luare a deciziilor, moduri de transport, rețeaua de distribuție, planificare, proiectarea ambalajelor
Deșeuri	Direct	Deșeuri alimentare, ambalare, sisteme de returnare
Materiale și resurse	Direct	Consumul de hârtie
Apă	Direct	Colectarea și tratarea apei pluviale
Influența asupra consumatorilor	Indirect	Aspecte de mediu asociate consumului, de exemplu, pungile de plastic

În consecință, „cele mai bune practici de management de mediu” prezentate sunt grupate după cum urmează:

—	cele mai bune practici de management de mediu pentru îmbunătățirea performanței energetice, inclusiv gestionarea agenților frigorifici;

—	cele mai bune practici de management de mediu pentru îmbunătățirea durabilității ecologice a lanțurilor de aprovizionare cu amănuntul;

—	cele mai bune practici de management de mediu pentru îmbunătățirea operațiunilor de transport și de logistică;

—	cele mai bune practici de management de mediu privind deșeurile;

—	alte bune practici de management de mediu (consumul redus și utilizarea de hârtie mai puțin poluantă pentru publicațiile comerciale, colectarea și reutilizarea apei pluviale și influențarea comportamentului de mediu al consumatorului).

Cele mai bune practici în materie de management de mediu acoperă cele mai importante aspecte de mediu din sector.

3.   CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORI DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRI DE EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL COMERȚULUI CU AMĂNUNTUL

3.1.   Gestionarea performanței energetice, inclusiv gestionarea agenților frigorifici

3.1.1.   Proiectarea și modernizarea anvelopei clădirii în vederea optimizării performanței energetice

Cea mai bună practică de management de mediu este de a îmbunătăți clădirile existente ale comercianților cu amănuntul pentru a reduce la minimum pierderile de energie la un nivel acceptabil și fezabil, prin aplicarea mai multor tehnici, cum ar fi cele din tabelul 3.1. De asemenea, cea mai bună practică de management de mediu este de a optimiza proiectarea anvelopei clădirii pentru a respecta standarde înalte care merg dincolo de reglementările existente, în special pentru clădirile noi.

Tabelul 3.1.

Elemente ale anvelopei clădirii și tehnici asociate

Element al anvelopei clădirii	Tehnică
Perete/fațadă/acoperiș/pardoseală – plafonul subsolului	Înlocuirea materialelor de izolație
	Tehnici de mărire a grosimii izolației
Ferestre/geamuri	Înlocuirea ferestrelor cu altele mai eficiente
	Înlocuirea tocurilor și a ramelor cu altele mai eficiente
Dispozitive de umbrire	Utilizarea de dispozitive de umbrire externe și interne
Etanșeitate la aer	Îmbunătățirea ușilor
	Uși cu acționare rapidă
	Dispozitive de etanșare
	Introducerea de secțiuni tampon
Anvelopa generală	Orientare
	Întreținere

Aplicabilitate

Din punct de vedere tehnic, practica este fezabilă pentru fiecare clădire sau unitate de clădire nouă și existentă. Locatarii pot pune în aplicare mecanisme pentru a influența proprietarii și trebuie să fie conștienți de importanța anvelopei clădirii în performanțele lor de mediu. Modernizarea anvelopei clădirii necesită investiții semnificative. În general, cea mai bună practică de management de mediu conduce la economii de costuri, dar cu perioade lungi de amortizare și, prin urmare, se recomandă aplicarea acesteia împreună cu alte lucrări majore de renovare a magazinului (de exemplu, amenajarea magazinului, iluminat, siguranță, aspecte structurale, extinderi etc.) pentru a reduce costurile.

Aplicabilitatea celei mai bune practici de management de mediu pentru întreprinderile mici  (8) este, de regulă, destul de limitată, din cauza nivelului ridicat al investițiilor necesare și a lipsei de influență asupra caracteristicilor de construcție.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i1) Consumul specific de energie al magazinului pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an. (i2) Consumul specific de energie al magazinului pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an, în ceea ce privește energia primară.	(b1) Consumul specific de energie al suprafeței de vânzare pe m2 pentru încălzire, răcire și climatizare trebuie să fie mai mic sau egal cu 0 kWh/m2/an în cazul în care căldura reziduală din refrigerare poate fi recuperată. În caz contrar, consumul trebuie să fie mai mic sau egal cu 40 kWh/m2/an pentru clădirile noi și 55 kWh/m2/an pentru clădirile existente (9).

3.1.2.   Proiectarea clădirilor pentru sisteme noi și existente de încălzire, ventilare și climatizare

Cea mai bună practică de management de mediu este de a moderniza sistemele de încălzire, ventilație și climatizare (IVC) existente pentru a reduce consumul de energie și a îmbunătăți calitatea aerului din interior. Cea mai bună practică de management de mediu este de a optimiza proiectarea sistemelor IVC în noile clădiri, utilizând sisteme inovatoare pentru a reduce cererea de energie primară și a crește eficiența.

Aplicarea celor mai bune practici de proiectare ar trebui să permită o integrare optimă în anvelopa clădirii, evitând supradimensionarea și utilizând orientarea clădirii ca o modalitate de a reduce consumul total de energie. În special, pentru magazinele noi, următoarele elemente pot fi relevante: utilizarea geamurilor, a căldurii reziduale din refrigerare, a energiei regenerabile, a pompelor de căldură și a altor sisteme inovatoare. Monitorizarea calității aerului din interior și sistemele de gestionare a energiei sunt considerate cele mai bune practici în ceea ce privește întreținerea sistemelor IVC.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este pe deplin aplicabilă clădirilor noi. În orice clădire existentă, sistemul IVC poate fi modernizat pentru a reduce consumul de energie, deși caracteristicile clădirii au o influență asupra impactului modernizării sistemului IVC. Influența climatică este foarte relevantă pentru selectarea tehnicilor care pot fi puse în aplicare. Punerea în aplicare a unor sisteme IVC noi într-o clădire existentă, de exemplu, instalarea centralelor de cogenerare, a sistemelor de recuperare a căldurii și a conceptelor de proiectare integrată precum standardul de casă pasivă, pot fi aplicate parțial, cu performanțe economice acceptabile. Amenajarea magazinului are o influență puternică asupra performanței sistemului IVC, în special specificațiile de proiectare legate de procesul de refrigerare, unde o cantitate imensă de căldură reziduală poate fi recuperată.

Pentru întreprinderile mici, gradul de influență asupra proiectării sistemului IVC poate fi neglijabil, deși acestea ar trebui să participe la punerea în aplicare și recomandarea celei mai bune practici de management de mediu descrise.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i1) Consumul specific de energie al magazinului pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an. (i2) Consumul specific de energie al magazinului pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an, în ceea ce privește energia primară.	(b1) Consumul specific de energie al suprafeței de vânzare pe m2 pentru încălzire, răcire și climatizare trebuie să fie mai mic sau egal cu 0 kWh/m2/an în cazul în care căldura reziduală din refrigerare poate fi recuperată. În caz contrar, consumul trebuie să fie mai mic sau egal cu 40 kWh/m2/an pentru clădirile noi și mai mic sau egal cu 55 kWh/m2/an pentru clădirile existente.

3.1.3.   Utilizarea conceptelor de proiectare integrată pentru clădiri

Cea mai bună practică de management de mediu este de a utiliza concepte de proiectare integrată pentru întreaga clădire sau pentru părți ale acesteia în scopul de a reduce cererea de energie a magazinului. Conceptele integrate reduc la minimum consumul de energie și cheltuielile conexe ale unei clădiri, asigurând în același timp un confort termic adecvat pentru ocupanți. Unele cerințe reprezentative sunt indicate în tabelul 3.2.

Tabelul 3.2.

Exemple de cerințe privind conceptele de proiectare integrată

Cerințe

Exemple de măsuri pentru îndeplinirea cerințelor

Necesarul de energie al clădirii pentru încălzirea și răcirea spațiilor trebuie să fie mai mic de 15 kWh/m2/an Sarcina termică specifică nu trebuie să depășească 10 W/m2 Clădirea nu trebuie să aibă o pierdere mai mare de aer decât de 0,6 ori volumul său pe oră Consumul total de energie primară nu poate fi mai mare de 120 kWh/m2/an

Îmbunătățirea izolației. Valori U recomandate mai mici decât 0,15 W/m2K Proiectare fără punți termice Valori U ale ferestrelor mai mici decât 0,85 W/m2K Etanșeitate. Ventilare mecanică cu recuperare de căldură din aerul de evacuare Instalarea de sisteme termice solare sau de pompe de căldură (cererea finală de energie exclude contribuția energiei solare și ambientale utilizate la fața locului pentru producerea de energie termică)

Aplicabilitate

În general, conceptele de proiectare integrate sunt puse în aplicare în etapa de proiectare a clădirilor noi. Un astfel de concept este parțial adecvat pentru clădirile existente, întrucât mai multe elemente pot fi integrate fără costuri de investiții ridicate. Condițiile climatice pot influența, de asemenea, decizia de a aplica acest concept. De exemplu, standardul de casă pasivă a fost dezvoltat, în principal, de cercetătorii germani și suedezi, dar poate fi pus în aplicare în regiunile cu climă mai caldă. Costurile de investiții pentru o clădire proiectată în conformitate cu abordările integrate exemplare nu depășesc 10-15 % cost suplimentar în comparație cu o construcție convențională. Analiza costului pe durata ciclului de viață relevă faptul că proiectarea caselor pasive reprezintă costul minim pe durata ciclului de viață, întrucât sistemul de încălzire necesar este relativ simplu și puterea termică instalată este limitată.

În cazul întreprinderilor mici, utilizarea conceptelor de proiectare integrată pentru a reduce cererea de energie din clădirile noi poate fi considerată drept o activitate de achiziții eficientă din punct de vedere al costurilor, fără nicio altă restricție specifică decât investiția inițială suplimentară.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i1) Consumul specific de energie al magazinului pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an. (i2) Consumul specific de energie al magazinului pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an, în ceea ce privește energia primară.	(b1) Consumul specific de energie al suprafeței de vânzare pe m2 pentru încălzire, răcire și climatizare trebuie să mai mic sau egal cu 0 kWh/m2/an în cazul în care căldura reziduală din refrigerare poate fi recuperată. În caz contrar, consumul trebuie să fie mai mic sau egal cu 40 kWh/m2/an pentru clădirile noi și mai mic sau egal cu 55 kWh/m2/an pentru clădirile existente.

3.1.4.   Integrarea sistemelor de refrigerare și de încălzire, ventilare și climatizare

Cea mai bună practică de management de mediu este de a recupera căldura reziduală din ciclul de refrigerare și a optimiza utilizarea acesteia. Comercianții cu amănuntul din sectorul alimentar pot, în anumite condiții, să producă căldură în exces, inclusiv după utilizarea energiei termice pentru încălzirea spațiului, aceasta putând fi direcționată în alte zone din aceeași clădire sau către alte clădiri.

Aplicabilitate

Astfel de măsuri ar trebui luate în considerare pentru clădirile noi sau existente ale comercianților cu amănuntul din sectorul alimentar, iar funcționarea sistemelor ar avea rezultate diferite în funcție de diverși factori:

—   dimensiunea și utilizarea clădirii: de regulă, comercianții cu amănuntul de mari dimensiuni nu sunt singuri în clădirile lor. Prin urmare, „vecinătatea” (de exemplu, magazinele mici într-un centru comercial) este un potențial consumator al căldurii în exces. Ca regulă generală, un magazin alimentar cu o sarcină de răcire tipică și o anvelopă optimizată ar recupera suficientă energie pentru încălzirea unei suprafețe duble față de cea proprie;

—   proiectarea și întreținerea sistemului de încălzire, ventilare și climatizare (IVC): toate elementele sistemului IVC ar trebui să fie corect proiectate și întreținute. Recuperarea căldurii din aerul evacuat, controlul la cerere al ventilației cu senzori de CO2 și monitorizarea etanșeității la aer și a calității aerului interior sunt tehnici recomandate cu tărie;

—   sarcina de răcire: magazinele mai mici oferă mai multe produse refrigerate pe metru pătrat de suprafață de vânzare și eficiența refrigerării este mai mică. În plus, tendința de a crește cantitatea produselor refrigerate este, de asemenea, semnificativă. Dimensiunea magazinului nu influențează aplicabilitatea tehnică a abordărilor integrate, dar rentabilitatea întregului sistem este mai redusă pentru magazinele mici;

—   condițiile climatice: în condiții de climă rece, sarcina de răcire este mai mică decât în regiunile mai calde. În același timp, cererea de energie termică a clădirilor din nordul Europei este ridicată, astfel încât integrarea depinde de calitatea anvelopei clădirii. Pentru clima cea mai caldă, de exemplu, țările mediteraneene din Europa, cererea de răcire poate fi foarte importantă, iar etanșeitatea la aer a clădirii poate spori câștigurile interne. Prin urmare, este necesară o proiectare optimizată a ventilației. Răcirea mecanică pe timp de noapte și temperatura interioară variabilă (de exemplu, 21-26 °C) sunt, de asemenea, tehnici recomandate;

—   temperatura ambiantă: în integrarea ciclului de refrigerare, există o limită a temperaturii ambiante, care depinde de proiectarea sistemului, acolo unde rata de generare a căldurii reziduale nu este suficientă pentru a menține o temperatură confortabilă în interiorul clădirilor. Ar putea fi necesară o sursă de încălzire suplimentară, dar acest aspect, de asemenea, depinde de calitatea anvelopei clădirii;

—   proprietarul clădirii: numeroase magazine sunt integrate într-o clădire rezidențială sau comercială care aparține unui terț. Prin urmare, o mai bună integrare a recuperării de căldură trebuie să implice proprietarii efectivi ai clădirii.

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă oricărui sistem de refrigerare nou sau care urmează să fie instalat în magazine noi sau renovate, fiind pe deplin aplicabilă întreprinderilor mici (având în vedere condițiile de mai sus). Cu toate acestea, întreprinderile mici pot necesita asistență tehnică din exterior.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i1) Consumul specific de energie al magazinului pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an. (i3) Căldura recuperată din sistemul de refrigerare pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an.	(b2) Consum de energie pentru încălzirea spațiului de 0 kWh/m2/an (lipsa unui sistem de încălzire), în cazul în care căldura reziduală din refrigerare poate fi recuperată.

3.1.5.   Monitorizarea performanței energetice a magazinelor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a monitoriza utilizarea energetică a proceselor în interiorul unui magazin (cel puțin a proceselor care consumă cea mai multă energie, cum ar fi încălzirea, răcirea, iluminarea etc.), precum și la nivelurile magazinului și/sau ale organizației. De asemenea, cea mai bună practică de management de mediu este de a compara consumul de energie (pentru fiecare proces) și a pune în aplicare măsuri corective și preventive.

Aplicabilitate

Un sistem de monitorizare poate fi aplicat oricărui concept de vânzare. Punerea în aplicare a sistemului de monitorizare necesită alocarea unor resurse suplimentare în cazul în care nu există o structură de gestionare adecvată. Această practică poate necesita eforturi suplimentare pentru magazinele existente.

Întreprinderile mici care administrează unul sau mai multe magazine pot necesita o structură de gestionare adecvată și abordări bazate pe responsabilitatea comună, precum și instituirea și menținerea unui sistem de monitorizare corespunzător. Pot exista probleme de accesibilitate pentru punerea în aplicare a celei mai bune practici de management de mediu în magazinele existente.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i4) Punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare (da/nu) (i5) Procentul magazinelor controlate (i6) Numărul de procese controlate	(b3) 100 % din magazine și procese sunt monitorizate și cifrele privind consumul de energie sunt raportate pe o bază anuală (în funcție de rezultatul auditului energetic anual) (*). (b4) Mecanismele de evaluare comparativă puse în aplicare.

3.1.6.   Refrigerarea eficientă, inclusiv utilizarea de agenți frigorifici

Cea mai bună practică de management de mediu este de a pune în aplicare măsuri de economisire a energiei în sistemul de refrigerare al unui magazin alimentar, în special acoperirea vitrinelor frigorifice cu capace de sticlă, atunci când potențialul de economisire a energiei produce beneficii de mediu relevante.

Cea mai bună practică de management de mediu este de a utiliza agenți frigorifici naturali în magazinele alimentare, întrucât impactul asupra mediului ar fi redus în mod substanțial, precum și de a evita pierderile asigurându-se că instalațiile sunt etanșate corespunzător și bine întreținute.

Aplicabilitate

Această practică este aplicabilă comercianților cu amănuntul de produse alimentare cu o sarcină de răcire semnificativă. Acoperirea vitrinelor frigorifice poate avea perioade de amortizare scurte (mai puțin de trei ani) atunci când economiile estimate sunt egale sau mai mari de 20 %. Acoperirea vitrinelor frigorifice poate avea, de asemenea, un impact asupra comportamentului termic al magazinului, precum și asupra umidității mediului interior. În plus, utilizarea de agenți frigorifici naturali, în afară de beneficiile ecologice, poate reduce consumul de energie în anumite circumstanțe pentru comerciantul cu amănuntul din sectorul alimentar.

Aplicabilitatea pentru întreprinderile mici poate fi limitată la organizațiile care utilizează sisteme de refrigerare comerciale, atât reîncărcabile, cât și controlate de la distanță.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametru de excelență

(i1) Consumul specific de energie al magazinului pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an. (i7) Consumul energetic specific (liniar) al echipamentelor de refrigerare pe metru de vitrină frigorifică și pe an. (i8) Procentul de magazine care utilizează agenți frigorifici naturali. (i9) Controlul pierderilor (% de agent refrigerant).

(b5) 100 % vitrine frigorifice de temperatură scăzută acoperite. (b6) Utilizare 100 % a raioanelor frigorifice (de exemplu, în magazinele de tip „cash and carry”) sau acoperire 100 % a vitrinelor frigorifice de temperatură medie, dacă acest lucru poate conduce la economii de energie de peste 10 %. (b7) Consum energetic specific (liniar) al echipamentelor de refrigerare de 3 000 kWh/m/an. (b8) Utilizarea generală a agenților frigorifici naturali.

3.1.7.   Iluminatul eficient

Cea mai bună practică de management de mediu este de a concepe strategii de iluminare inteligentă, cu creșterea eficienței și reducerea consumului, de a utiliza lumina zilei fără a afecta conceptul vânzărilor și de a utiliza controale inteligente, proiectarea de sisteme adecvate și cele mai eficiente dispozitive de iluminare care să asigure niveluri optime de iluminat.

Aplicabilitate

Tehnica poate fi aplicată oricărui concept de vânzări. Aparatele de iluminat în scopuri de marketing sunt, de asemenea, vizate. Cu toate acestea, influența creșterii numărului de ferestre asupra echilibrului termic al magazinului, permițând utilizarea în continuare a iluminatului pe timp de zi, trebuie să fie analizată cu atenție. Definirea unei strategii de iluminare optime și utilizarea celor mai eficiente dispozitive pot conduce la economii de peste 50 % în comparație cu performanța actuală.

Utilizarea unor dispozitive inteligente și a unor sisteme de iluminat eficiente este fezabilă pentru întreprinderile mici.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i1) Consumul specific de energie al magazinului pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an. (i10) Puterea instalată a sistemului de iluminat pe m2.	(b9) Puterea instalată a sistemului de iluminat mai mică de 12 W/m2 pentru supermarketuri și de 30 W/m2 pentru magazine specializate (10).

3.1.8.   Măsuri secundare pentru îmbunătățirea performanței energetice

Cea mai bună practică de management de mediu este de a pune în aplicare măsuri de economisire a energiei în centrele de distribuție, de a audita consumul de energie periodic în cadrul sistemului de management de mediu, de a forma personalul în ceea ce privește economiile de energie și de a comunica eforturile de economisire a energiei în cadrul organizației la nivel intern și extern.

Aplicabilitate

Nu există limitări cu privire la dimensiunea, tipul sau amplasarea geografică a comerciantului cu amănuntul pentru a institui un sistem de gestionare a energiei cuprinzător, luând în considerare aparatele, centrele de distribuție, consumul de energie specific sau comunicarea și formarea.

În cazul întreprinderilor mici, achiziționarea de aparate eficiente, formarea personalului și comunicarea sunt măsuri fezabile și accesibile.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i1) Consumul specific de energie al magazinului pe m2 (suprafață de vânzare) și pe an. (i10) Puterea instalată a sistemului de iluminat și/sau a aparatului pe m2. (i11) Sistem de gestionare a energiei (11) instituit pentru stimularea îmbunătățirii continue (da/nu).	(b10) Sunt monitorizate 100 % din centrele de distribuție care oferă exclusiv servicii comerciantului.

3.1.9.   Utilizarea surselor de energie alternativă

După reducerea cererii de energie, cea mai bună practică de management de mediu este de a integra sursele de energie regenerabile în magazine. Asigurarea cererii de energie cu energie regenerabilă are beneficii substanțiale asupra mediului. Cu toate acestea, este esențial ca, în primul rând, să se reducă cererea de energie și să se mărească eficiența, astfel cum s-a explicat la punctele 3.1.1-3.1.8, iar ulterior să se integreze sursele regenerabile de energie pentru restul cererii de energie. Punerea în aplicare a pompelor de căldură și a sistemelor de producere combinată de energie electrică și energie termică ar trebui să fie, de asemenea, luată în considerare.

Aplicabilitate

În principiu, tehnica poate fi aplicată oricărui tip de magazin. Limitările importante constau în disponibilitatea surselor regenerabile de energie, accesibilitatea terenului sau a instalațiilor de pe acoperiș și stabilitatea cererii pentru sistemele de producere combinată de energie electrică și energie termică.

Achizițiile ecologice pot reprezenta o soluție bună pentru microîntreprinderi. În cazul întreprinderilor mici, utilizarea energiilor regenerabile sau a altor surse alternative este realizabilă.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i12) Producerea specifică, la fața locului sau în apropiere, de energie alternativă pe m2 de suprafață de vânzare pentru fiecare sursă de energie. (i13) Procentul de energie din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, raportat la consumul de energie al magazinului (12).	(b1) Existența clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (magazine sau centre de distribuție) în cazul în care condițiile locale permit producerea de energie regenerabilă la fața locului sau în apropiere.

3.2.   Lanțul de aprovizionare cu amănuntul

3.2.1.   Integrarea durabilității ecologice a lanțului de aprovizionare în strategia și operațiunile de afaceri

Cea mai bună practică de management de mediu este ca personalul de conducere de nivel superior să integreze durabilitatea ecologică a lanțului de aprovizionare în strategia de afaceri și ca personalul de conducere desemnat (în mod ideal, în cadrul unei unități desemnate) să coordoneze punerea în aplicare a acțiunilor necesare la nivelul activităților de vânzare cu amănuntul. Acțiunile ar trebui să fie coordonate cel puțin între persoanele sau departamentele responsabile pentru achiziții, fabricare, asigurarea calității, transport și logistică, precum și comercializare. Stabilirea unor obiective cantitative în ceea ce privește durabilitatea de mediu, care să fie comunicate pe scară largă și să aibă o pondere mare în cadrul procesului decizional la nivelul întreprinderii, este deosebit de importantă, atât ca indicator, cât și ca vector al acțiunilor de îmbunătățire a durabilității de mediu a lanțului de aprovizionare. O secvență de acțiuni privind cele mai bune practici pentru îmbunătățirea sistematică a lanțurilor de aprovizionare cu produse, stabilită în ordine cronologică și în funcție de eficiența de mediu, este propusă în figura 3.1. Cea mai bună practică de management de mediu constă în punerea în aplicare a acestei secvențe de acțiuni (care reflectă, de asemenea, cele mai bune practici de management de mediu descrise ulterior).

Aplicabilitate

Integrarea unui lanț de aprovizionare durabil din punct de vedere al mediului în operațiunile și structura de gestionare cu amănuntul este posibilă pentru orice comerciant cu amănuntul. În cazul marilor comercianți cu amănuntul, cea mai bună practică de management de mediu este mai complexă și necesită o vastă formare și reorganizare pentru a stabili priorități de aprovizionare durabile din punct de vedere al mediului. Integrarea gestionării durabilității ecologice a lanțului de aprovizionare în organizațiile de comerț cu amănuntul poate îmbunătăți performanțele economice pe termen lung, prin crearea unei identități puternice a mărcii cu valoare adăugată, precum și prin asigurarea livrărilor de produse durabile și eficiente în viitor.

În cazul întreprinderilor mici, astfel de acțiuni pot fi relativ simplu de pus în aplicare și pot fi asociate cu o schimbare în poziționarea pe piață pentru a accentua o gamă de produse cu valoare adăugată mai durabilă.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametru de excelență

(i14) Rapoarte publice privind obiectivele cantitative ale întreprinderii, referitoare în special la îmbunătățirea durabilității ecologice a lanțurilor de aprovizionare cu produse prioritare (i15) Prezența unei unități operaționale la nivel înalt responsabilă pentru conducerea și coordonarea acțiunilor privind durabilitatea ecologică a lanțului de aprovizionare (i16) Obiective cantitative privind performanța internă (de exemplu, pentru angajații individuali), legate în mod specific de durabilitatea ecologică a lanțului de aprovizionare

(b12) Punerea în aplicare sistematică a programelor de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare la nivelul grupurilor de produse prioritare

3.2.2.   Evaluarea lanțurilor de aprovizionare cu produse de bază pentru a identifica produsele prioritare, furnizorii și opțiunile de îmbunătățire și pentru a identifica mecanismele eficiente de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare cu produse

În ceea ce privește succesiunea celor mai bune practici de management de mediu pentru îmbunătățirea ecologică a lanțurilor de aprovizionare din sectorul comerțului cu amănuntul (figura 3.1), comercianții cu amănuntul trebuie să identifice produsele prioritare, procesele și furnizorii care este necesar să facă obiectul unei îmbunătățiri, prin evaluarea de mediu a lanțurilor de aprovizionare cu produse, utilizând informațiile științifice existente, consultarea experților (de exemplu, ONG-uri) și instrumentele de evaluare a ciclului de viață. Ulterior, comercianții cu amănuntul trebuie să identifice opțiunile relevante de îmbunătățire disponibile pentru grupuri de produse prioritare. Un aspect important în acest sens este identificarea standardelor de mediu relevante ale terților, recunoscute pe scară largă, care pot fi utilizate pentru a indica nivelurile superioare ale performanței de mediu a furnizorilor și/sau a produselor. Aplicabilitatea și nivelul de protecție a mediului specifice unor astfel de standarde variază considerabil.

Anumite standarde sunt aplicabile pe scară largă (tabelul 3.4-tabelul 3.7), iar cea mai bună practică în acest caz este de a garanta faptul că toți furnizorii sau toate produsele sunt certificate în conformitate cu standardele respective. Directiva 2010/30/UE privind etichetarea energetică a creat un cadru juridic care permite atât consumatorilor, cât și comercianților cu amănuntul să își concentreze portofoliul de produse la cea mai înaltă clasă de eficiență energetică. Alte standarde nu se bazează pe criterii care pot fi utilizate pe scară largă pentru a îmbunătăți durabilitatea ecologică a tuturor produselor și furnizorilor, ci urmăresc să identifice produsele lider (tabelul 3.3). De exemplu, eticheta ecologică a UE este acordată produselor care demonstrează o performanță de mediu pe toată durata ciclului de viață echivalentă cu cele mai bune 10-20 % produse aparținând categoriei relevante. Cea mai bună practică pentru standardele cu cerințe de nivel înalt, cum ar fi etichetele ecologice ISO de tip I (14) și standardele ecologice este de a promova selectarea acestora de către consumatori.

Tabelul 3.3.

Exemple ilustrative și neexhaustive de standarde de certificare a „produselor ecologice” lider și de grupuri de produse pentru care se aplică acestea

Standard	Grupuri de produse
Blue Angel Eticheta ecologică a UE Nordic Swan Etichetarea energetică a UE (clasa de eficiență cea mai ridicată)	Produse nealimentare
Organic [în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei (15) și Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (16)]. Include GOTS, KRAV, Soil Association, BioSuisse etc.	Produse alimentare și produse din fibre naturale

Pentru standarde aplicabile la scară largă, este propusă o schemă de clasificare simplă, utilizând anumite standarde bine cunoscute drept exemple. Tabelul 3.4 descrie în detaliu criteriile propuse, impuse de standarde pentru produse și fabricarea acestora, astfel încât standardele respective să fie considerate „de bază”, „îmbunătățite” sau „exemplare”.

Tabelul 3.4.

Criterii de clasificare propuse pentru standardele „de bază”, „îmbunătățite” și „exemplare” aplicabile produselor vândute de comercianții cu amănuntul

De bază	Îmbunătățit	Exemplar
— conformitatea cu reglementările locale — menținerea evidențelor pentru aspectele de mediu importante — punerea în aplicare a unui plan de gestionare general — în unele cazuri, excluderea celor mai dăunătoare produse sau practici — în unele cazuri, valori de referință pentru un număr restrâns de aspecte de mediu importante	— practici de gestionare specifice asociate cu îmbunătățiri semnificative în materie de mediu — respectarea unor parametri cantitativi pentru performanța de mediu — îmbunătățire continuă demonstrată într-un anumit cadru	— cerințe specifice care abordează aspecte de mediu importante, suficient de solide și complete, pe baza cărora produsele certificate pot fi definite ca fiind durabile din punct de vedere al mediului

În continuare se regăsesc exemple de standarde de mediu „de bază”, „îmbunătățite” și „exemplare” și grupurile de produse pentru care se aplică acestea, în tabelul 3.5, tabelul 3.6 și, respectiv, tabelul 3.7.

Tabelele 3.5, 3.6, 3.7 și 3.8 conțin exemple ilustrative și neexhaustive care nu reprezintă o aprobare oficială a standardelor „de bază”, „îmbunătățite” și „exemplare” pentru grupuri de produse.

Tabelul 3.5.

Exemple ilustrative și neexhaustive de standarde de mediu „de bază” și grupurile de produse pentru care se aplică acestea

Standard	Grupuri de produse
GlobalGAP (bune practici agricole) și standarde de referință	Culturi și populația animalieră
Oeko-Tex 1000	Textile
Certificarea producției naționale/regionale (de exemplu, certificatele de origine britanice Red. Tractor)	Toate produsele
Pește inclus pe lista roșie a speciilor amenințate (deselectare)	Pește

Tabelul 3.6.

Exemple ilustrative și neexhaustive de standarde de mediu „îmbunătățite” și grupurile de produse pentru care se aplică acestea

Standarde și inițiative	Grupuri de produse
BCI (Better Cotton Initiative)	Produse din bumbac
BCRSP (Basel Criteria on Responsible Soy Production – Criteriile de la Basel privind responsabilizarea în domeniul producției de soia)	Soia (hrană pentru animale care sprijină producția de lactate, ouă și carne)
BSI (Better Sugarcane Initiative – Inițiativa pentru o mai bună trestie de zahăr)	Produse din sectorul zahărului
4C (Common Code for the Coffee Community Association – Codul comun pentru asociația comunităților cafelei)	Cafea
Comerț echitabil	Produse agricole din regiunile în curs de dezvoltare
RA (Rainforest Alliance)	Produse agricole din zonele tropicale
RSPO (Round Table on Sustainable Palm Oil – Masa rotundă privind producția durabilă a uleiului de palmier)	Produse din ulei de palmier
PEFC (Programme for the Endorsement of Forestry Certification – Program de aprobare a sistemelor de certificare forestieră)	Lemn și hârtie
RTRS (Round Table on Responsible Soy – Masa rotundă privind responsabilizarea în domeniul producției de soia)	Soia (hrană pentru animale care sprijină producția de lactate, ouă și carne)
UTZ	Cacao, cafea, ulei de palmier, ceai

Tabelul 3.7.

Exemple ilustrative și neexhaustive de standarde de mediu „exemplare” și grupurile de produse pentru care se aplică acestea

Standard	Grupuri de produse
FSC (Forest Stewardship Council – Consiliul de administrare a pădurilor)	Lemn și hârtie
MSC (Marine Stewardship Council – Consiliul de administrare a mediului marin)	Capturarea de pește și fructe de mare sălbatice

În cazul în care nu sunt disponibile standarde de mediu aplicabile pe scară largă, cea mai bună practică a unui comerciant cu amănuntul este de a specifica în acordurile contractuale criterii de mediu care să abordeze punctele critice la nivel de mediu ale lanțului de aprovizionare sau de a interveni pentru îmbunătățirea performanței lanțului de aprovizionare prin difuzarea celor mai bune practici și analiza comparativă a performanțelor de mediu.

Aplicabilitate

Orice vânzător cu amănuntul poate identifica cele mai eficiente mecanisme de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare. În cazul marilor comercianți cu amănuntul care vând produse sub propria marcă, pot fi puse în aplicare toate aspectele acestei bune practici de management de mediu.

În cazul întreprinderilor mici, tehnica se limitează la identificarea produselor prioritare pentru controlul alegerii consumatorilor sau la achizițiile publice ecologice bazate pe certificarea de către terți. Punerea în aplicare a unei abordări sistematice și orientate în timp nu atrage după sine cheltuieli semnificative.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametru de excelență

(i17) Procentul de vânzări totale reprezentat de produse din lanțuri de aprovizionare mai ecologice prin utilizarea de certificări, standarde ale comercianților cu amănuntul sau intervenție. (i18) Numărul lanțurilor de aprovizionare cu produse prioritare care au fost semnificativ îmbunătățite din punct de vedere al mediului (produsele îmbunătățite reprezintă cel puțin 50 % din valoarea vânzărilor în cadrul grupului) prin aplicarea de tehnici privind cele mai bune practici.

(b13) Punerea în aplicare a unor evaluări sistematice (independent sau prin consorții) a lanțurilor de aprovizionare cu produse de bază.

3.2.3.   Controlul alegerilor consumatorilor și achizițiile publice ecologice de grupuri de produse prioritare pe baza unei certificări de către terți

Cea mai bună practică de management de mediu este de a exclude produsele cele mai puțin durabile (de exemplu, speciile pe cale de dispariție) și de a solicita o certificare pe scară largă (și anume, un obiectiv de 100 % din cota vânzărilor) în conformitate cu standardele de mediu ale terților pentru produsele care au fost identificate ca priorități în ceea ce privește îmbunătățirea din punct de vedere al mediului. Standardele de mediu se aplică produselor și/sau furnizorilor și sunt clasificate în general ca fiind „de bază”, „îmbunătățite” sau „exemplare”, în funcție de caracterul riguros și exhaustiv al cerințelor de mediu (a se vedea tabelul 3.8 pentru exemple ilustrative și neexhaustive). Cea mai bună practică de management de mediu este de a aplica cel mai înalt nivel al standardelor de mediu disponibile recunoscute pe scară largă.

Tabelul 3.8.

Exemple ilustrative și neexhaustive de cele mai bune practici care stau la baza parametrilor de excelență pentru cea mai bună practică de management de mediu la nivelul grupurilor de produse

Grup de produse	Exemple de cele mai bune practici (cote de vânzări efective sau țintă pentru diferite standarde)
Cafea, ceai	100 % comerț echitabil; 100 % 4C
Fructe și legume	100 % GlobalGAP
Grăsimi și uleiuri	100 % RSPO; 100 % RTRS
Pește și fructe de mare	100 % MSC
Zahăr	100 % comerț echitabil
Textile	100 % RTRS
Lemn și hârtie	100 % BCI

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu se aplică tuturor comercianților cu amănuntul. Parametrul de excelență este exprimat în raport cu produsele vândute sub mărci proprii de către marii comercianți cu amănuntul.

Întreprinderile mici fără game de produse sub marcă proprie ar trebui să evite produsele cele mai dăunătoare pentru mediu (de exemplu, specii de pește pe cale de dispariție) și să comercializeze produse de marcă certificate în conformitate cu standardele de mediu relevante (de exemplu, tabelul 3.3).

Este posibil ca standardele de mediu ale terților să nu poată acoperi toate aspectele și procesele de mediu relevante de-a lungul lanțului de aprovizionare, iar standarde riguroase din punct de vedere al mediului aplicabile la scară largă nu sunt disponibile pentru toate grupurile de produse. Grupurile de produse care nu sunt menționate în tabelul 3.8 pot fi vizate pentru îmbunătățirea lanțului de aprovizionare prin aplicarea cerințelor privind produsul/furnizorul, intervenția comerciantului cu amănuntul (de exemplu, analiza comparativă a furnizorului) și promovarea „produselor ecologice” lider, astfel cum este descris în următoarele cele mai bune practici de management de mediu.

În cazul în care certificarea de mediu este menționată ca un criteriu „de eligibilitate a comenzii”, costurile de conformare și certificare sunt suportate de către furnizori și nu sunt transmise comercianților cu amănuntul. Cu toate acestea, cele mai bune practici implică comercianți cu amănuntul care oferă sprijin furnizorilor existenți pentru a obține certificarea, caz în care costurile sunt partajate. Costurile de conformare pentru furnizori pot fi considerate drept o investiție pentru extinderea acceptării pe piață a produselor lor și, eventual, pentru aplicarea unor prețuri mai mari. Pentru comercianții cu amănuntul, costurile suplimentare asociate cu această tehnică pot fi puse în balanță cu reducerea riscului în ceea ce privește lanțul de aprovizionare și avantajele potențiale în ceea ce privește stabilirea prețurilor și comercializarea.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametru de excelență

(i19) Procentul de produse vândute în cadrul unui anumit grup de produse care sunt acreditate în conformitate cu un anumit standard de mediu al unui terț, în funcție de valoarea vânzărilor (i20) Rigoarea ecologică și caracterul complet al standardului unui terț sunt indicate în general prin încadrarea într-una din categoriile „de bază”, „îmbunătățit” sau „exemplar” (i21) Numărul grupurilor de produse pentru care peste jumătate din vânzări sunt certificate în conformitate cu standardul de mediu al unui terț

(b14) Comerciantul cu amănuntul demonstrează un progres pe calea cea bună în contextul unui plan detaliat de obținere a unei certificări 100 % a conformității cu un standard de mediu „îmbunătățit” (tabelul 3.6) a produselor sub marcă proprie provenite din anumite grupuri de produse, cum ar fi, de exemplu, cafea, ceai, zahăr, grăsimi și uleiuri și produse textile. (b15) Comerciantul cu amănuntul demonstrează un progres pe calea cea bună în contextul unui plan detaliat de obținere a unei certificări de 100 % a conformității cu un standard de mediu „exemplar” (tabelul 3.7) a grupurilor de produse cum ar fi, de exemplu, pește și fructe de mare, lemn și hârtie.

3.2.4.   Respectarea cerințelor de mediu pentru furnizorii de grupuri de produse prioritare

Cea mai bună practică de management de mediu este de a stabili criterii de mediu pentru produsele prioritare și furnizorii de astfel de produse, vizând identificarea punctelor critice privind mediul, și de a asigura respectarea criteriilor prin auditarea evaluării produsului și a furnizorului.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă marilor comercianți cu amănuntul și pentru produsele prioritare sub marcă proprie. Auditarea performanței de mediu a furnizorului poate fi integrată în sistemele de audit social și de control al calității produsului pentru a reduce la minimum costurile suplimentare. Pentru furnizori, costurile de conformare pot fi puse în balanță cu securitatea îmbunătățită a cererii și comercializarea consolidată a produselor proprii, precum și cu orice prețuri mai mari pe care le pot obține în consecință. În ceea ce privește comercianții cu amănuntul, costurile pot fi puse în balanță cu reputația și riscurile lanțului de aprovizionare pe termen mediu asociate cu practici nesustenabile, precum și cu prețurile mai mari și primele de comercializare pe care le-ar putea realiza în consecință.

Cea mai bună practică de management de mediu nu este aplicabilă întreprinderilor mici.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametru de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametru de excelență

(i22) Procentul vânzărilor de produse sub marcă proprie care aparțin unui grup de produse care respectă cerințele de mediu specificate. (i23) Performanța de mediu reprezentată de cerințele respective. (i24) Obiectivele privind procentul de conformitate pentru grupurile de produse pentru care este pus în aplicare un program de conformitate pe scară largă. (i25) Numărul grupurilor de produse pentru care peste jumătate din vânzări respectă cerințe de mediu specifice.

(b16) 100 % vânzări de produse sub marcă proprie care aparțin unui grup de produse care respectă anumite cerințe de mediu definite de comercianții cu amănuntul.

3.2.5.   Stimularea îmbunătățirii performanței furnizorilor prin analiza comparativă și difuzarea celor mai bune practici

Cea mai bună practică de management de mediu este de a stimula îmbunătățirea furnizorului prin stabilirea unor sisteme de schimb de informații care pot fi utilizate pentru a compara furnizori și prin difuzarea bunelor practici de gestionare. Acest din urmă aspect poate sprijini conformitatea furnizorului cu standardele terților și criteriile definite de comercianții cu amănuntul.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă marilor comercianți cu amănuntul și produselor prioritare sub marcă proprie. Comercianții cu amănuntul pot să ofere furnizorilor un preț puțin mai mare pentru a încuraja participarea la programele de îmbunătățire și să plătească pentru colectarea de date și difuzarea unor tehnici privind practicile de management îmbunătățite. Costurile ar trebui să fie puse în balanță cu reducerea riscurilor privind reputația și lanțul de aprovizionare pe termen mediu asociate cu practici nesustenabile, precum și cu prețurile mai mari pe care comercianții cu amănuntul le-ar putea aplica în consecință. Dividendele oricăror îmbunătățiri identificate ale eficienței pot fi partajate cu comercianții cu amănuntul printr-un acord contractual.

Cea mai bună practică de management de mediu nu este aplicabilă întreprinderilor mici.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametru de excelență

(i26) Procentul de vânzări de produse sub marcă proprie care provin de la furnizori care participă la programe cu amănuntul de îmbunătățire a performanțelor de mediu. (i27) Nivelul performanței de mediu reprezentate de programele respective. (i28) Procentul obiectivelor furnizorilor participanți pentru grupuri de produse în care este pus în aplicare un program de îmbunătățire a furnizorilor. (i29) Numărul grupurilor de produse în care peste jumătate din vânzări provin de la furnizori care participă la programe cu amănuntul de îmbunătățire a performanțelor de mediu.

(b17) 100 % vânzări de produse sub marcă proprie aparținând unui grup de produse care provin de la furnizori care participă la programele cu amănuntul de îmbunătățire a performanțelor ecologice.

3.2.6.   Colaborarea în materie de cercetare și dezvoltare pentru a stimula inovarea și îmbunătățirea pe scară largă a lanțului de aprovizionare

Cea mai bună practică de management de mediu este de a colabora strategic cu alte părți interesate pentru a identifica și a dezvolta opțiuni inovatoare de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare și pentru a dezvolta standarde de mediu acceptate pe scară largă.

Aplicabilitate

Orice mare comerciant cu amănuntul care deține lanțuri de aprovizionare cu produse sub marcă proprie poate colabora cu institute de cercetare sau societăți de consultanță pentru a îmbunătăți sustenabilitatea lanțului de aprovizionare. Comercianții cu amănuntul ar putea dori să își concentreze cercetarea și dezvoltarea asupra grupurilor de produse pentru care nu există opțiuni de îmbunătățire viabile din punct de vedere comercial și aplicabile la scară largă. O astfel de practică poate fi considerată drept o investiție în asigurarea unor lanțuri de aprovizionare competitive și durabile din punct de vedere economic.

Cea mai bună practică de management de mediu nu este aplicabilă întreprinderilor mici.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i30) Cheltuieli cu cercetarea pentru un lanț de aprovizionare durabil (exprimate în raport cu cifra de afaceri); (i31) Evaluarea calitativă a măsurii în care cercetarea vizează opțiuni de îmbunătățire inovatoare, adaptabile și cu un potențial ridicat; (i32) Îmbunătățiri de mediu specifice care pot fi atribuite punerii în aplicare a rezultatelor cercetării.	—

3.2.7.   Promovarea produselor ecologice lider

Cea mai bună practică de management de mediu este de a promova produse ecologice certificate ca lider. Campaniile de sensibilizare, aprovizionarea, stabilirea prețurilor, amplasarea în interiorul magazinului și publicitatea sunt componente importante ale acestei tehnici, care pot fi puse în aplicare eficace prin dezvoltarea unor game de produse ecologice sub marcă proprie.

Aplicabilitate

Toți comercianții cu amănuntul pot să facă stocuri și să încurajeze consumul de produse ecologice lider. Marii comercianți cu amănuntul pot pune în aplicare tehnica pe o scară mai largă, prin dezvoltarea unor game de produse ecologice sub marcă proprie. Costurile furnizorilor asociate certificării produselor lider pot fi transferate către comercianții cu amănuntul. Produsele ecologice lider certificate ca atare pe piață sunt asociate cu prețuri semnificativ mai mari și marje de profit mai ridicate. De asemenea, gamele de produse ecologice sub marcă proprie sunt susceptibile să conducă la creșterea vânzărilor globale de produse sub marcă proprie ale comerciantului cu amănuntul prin intermediul unui „efect de halou” pozitiv.

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă întreprinderilor mici.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i33) Procentul vânzărilor efectuate la nivelul unui grup de produse certificat în conformitate cu standardele exemplare lider. (i34) Numărul de grupuri de produse pentru care sunt oferite produse ecologice lider. (i35) Existența unei game ample de produse ecologice sub marcă proprie (da/nu).	(b18) 10 % vânzări la nivelul grupurilor de produse alimentare ecologice certificate ca atare (b19) 50 % vânzări de bumbac ecologic certificat ca atare (b20) 10 % vânzări la nivelul grupurilor de produse nealimentare certificate în conformitate cu etichetele ecologice oficiale verificate de un terț, conform definiției ISO de tip I.

3.3.   Transport și logistică

3.3.1.   Achiziții publice ecologice și cerințe de mediu pentru furnizorii de servicii de transport

Cea mai bună practică de management de mediu este de a integra criteriile de raportare și de performanță de mediu în achizițiile de servicii logistice și de transport furnizate de terți, inclusiv cerințele pentru punerea în aplicare a celor mai bune practici de management de mediu descrise în prezentul document.

Aplicabilitate

Toți comercianții cu amănuntul achiziționează cel puțin o parte a operațiunilor de transport și logistică de la furnizori terți și pot să ia decizii de achiziție în funcție de criterii de eficiență sau de mediu. Cu toate acestea, îmbunătățirea eficienței operațiunilor de transport și de logistică reduce costurile de funcționare și necesită un sistem eficient de monitorizare și de raportare. Furnizorii terți de servicii de transport eficiente ar putea oferi servicii la costuri mai mici pentru comercianții cu amănuntul.

Micii comercianți cu amănuntul sunt, în general, dependenți de furnizorii terți.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i36) Procentul furnizorilor de servicii de transport care dețin o certificare a conformității cu standardele de mediu (inclusiv înregistrarea în programe de raportare). (i37) Procentul furnizorilor de servicii de transport care respectă anumite cerințe de mediu sau cele mai bune practici de management de mediu descrise în prezentul document.	(b21) 100 % din furnizorii de servicii de transport și logistică (T&L) respectă: (i) standarde de mediu verificate de terți (ii) cerințe de mediu specifice (iii) cele mai bune practici de management de mediu descrise în prezentul document.

3.3.2.   Eficientizarea monitorizării și raportării pentru toate operațiunile de transport și logistică

Cea mai bună practică de management de mediu este de a raporta cu privire la eficiența și performanța de mediu a tuturor operațiunilor de transport și logistică între furnizorii primari, centrele de distribuție, comercianții cu amănuntul și instalațiile de gestionare a deșeurilor, pe baza monitorizării operațiunilor interne și a datelor furnizate prin operațiuni ale terților.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică poate fi pusă în aplicare de către toți comercianții cu amănuntul. Prezentarea de rapoarte privind operațiunile de transport intern și de logistică se aplică doar marilor comercianți cu amănuntul. O monitorizare și raportare eficiente necesită investiții reduse în sistemele necesare de tehnologia informației și de gestionare, dar pot să identifice opțiuni pentru îmbunătățirea eficienței operațiunilor de transport și logistică.

În cazul întreprinderilor mici, datele de bază privind factorii de emisie medii pentru diferite moduri de transport sunt disponibile în vederea estimării emisiilor.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i38) Tone CO2 echivalent pe an, generate de operațiunile de transport și de logistică. (i39) kg CO2 echivalent pe m3 sau palet livrat. (i40) Măsura în care următorii parametri sunt sau nu raportați pentru toate operațiunile de transport și logistică: (i) numărul și procentul de km/tonă-kilometru (tkm) cu diferite moduri de transport (ii) kg CO2 echivalent pe tonă, pe m3 sau pe palet livrat. (i41) Măsura în care următorii indicatori sunt sau nu raportați pentru toate operațiunile interne de transport și logistică: (i) factorul de încărcare a camionului (% din greutate sau volum) (ii) kg CO2 echivalent pe tkm.

(b22) Pentru 100 % din operațiunile de transport și logistică între furnizori primari, magazinele de desfacere cu amănuntul și instalațiile de gestionare a deșeurilor, inclusiv cele efectuate de furnizorii de servicii de transport terți, sunt raportați următorii indicatori: (i) procentul diferitelor moduri de transport (ii) kg CO2 echivalent pe m3 sau pe palet livrat. (b23) Pentru toate operațiunile de transport și logistică interne între furnizori primari, magazinele de desfacere cu amănuntul și instalațiile de gestionare a deșeurilor, sunt raportați următorii indicatori: (i) factorul de încărcare a camionului (% din greutate sau volum) (ii) kg CO2 echivalent pe tkm.

3.3.3.   Integrarea eficienței transporturilor în deciziile de aprovizionare și în proiectarea ambalajelor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a integra eficiența transportului în deciziile de aprovizionare și în proiectarea ambalajelor, pe baza evaluării ciclului de viață al produselor provenind din diferite regiuni, precum și prin proiectarea unor ambalaje pentru produse care să crească la maximum densitatea unităților de transport.

Aplicabilitate

Practica poate fi aplicată marilor comercianți cu amănuntul cu game de produse sub marcă proprie. Practica depinde foarte mult de localizarea produsului și a sursei, precum și de o multitudine de factori privind aprovizionarea. În ceea ce privește ambalarea, creșterea densității de mărfuri ambalate poate să îmbunătățească considerabil eficiența transporturilor și, prin urmare, să reducă costurile de transport.

Cea mai bună practică de management de mediu nu este aplicabilă întreprinderilor mici.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametru de excelență

(i39) kg CO2 echivalent/m3 (sau palet) livrat. (i42) Repartizarea modală a transportului. (i43) Numărul grupurilor de produse la nivelul cărora aprovizionarea sau ambalarea au fost modificate în mod special pentru a reduce impactul asupra operațiunilor de transport și logistică și asupra mediului pe durata ciclului de viață. (i44) Punerea în aplicare sistematică a îmbunătățirii ambalajelor pentru a crește la maximum densitatea și a îmbunătăți eficiența operațiunilor de transport și logistică (da/nu).

(b24) Punerea în aplicare sistematică a îmbunătățirii ambalajelor pentru a crește la maximum densitatea și a îmbunătăți eficiența operațiunilor de transport și de logistică.

3.3.4.   Trecerea la moduri de transport mai eficiente

Cea mai bună practică de management de mediu constă în orientarea către moduri de transport mai eficiente, în special transportul feroviar, pe apă și în camioane de mare tonaj, precum și în reducerea la minimum a transportului aerian de mărfuri, pe o distanță de transport cât mai mare cu putință. Posibilitatea de a realiza astfel de schimbări poate fi limitată la distribuția primară, de la centrele de distribuție ale furnizorilor la centrele de distribuție ale comercianților cu amănuntul, având în vedere faptul că primii și ultimii kilometri necesită adesea transport rutier. Prin urmare, transferurile modale necesită optimizarea rețelelor de distribuție pentru a putea include transferuri intermodale (de exemplu, amplasarea centrelor de distribuție cu acces la rețelele de transport feroviar și pe apă). Trecerea de la camioanele de tonaj mai mic la cele de tonaj mai mare, inclusiv camioanele cu remorcă cu etaj, este inclusă în această tehnică datorită eficienței considerabil mai mari a camioanelor de mare tonaj comparativ cu cele de tonaj mai mic. De asemenea, transferurile modale pot influența deciziile de aprovizionare cu produse în cazul cărora transporturile reprezintă o componentă semnificativă a impactului asupra mediului pe durata ciclului de viață a produsului (având în vedere toate implicațiile relevante pe durata ciclului de viață).

Tabelul 3.9.

Ierarhizarea modurilor de transport în funcție de preferințele de mediu (în ordinea crescătoare a preferințelor)

Grad	Mod de transport
1	Tren de marfă
2	Navă oceanică
3	Cale navigabilă interioară
4	Camion de mare tonaj
5	Camion de tonaj mediu
6	Camion de tonaj mic
7	Transport aerian de mărfuri

Aplicabilitate

Toți comercianții cu amănuntul pot să ia măsuri în vederea orientării către moduri mai puțin poluante de transport al produselor, cel puțin pe baza dimensiunilor vehiculelor, iar cei mai mulți comercianți cu amănuntul pot să transfere cel puțin o parte din distribuția primară de la transportul rutier către transportul feroviar și pe apă. Cu toate acestea, realizarea unor transferuri la scară largă în transportul de mărfuri cu amănuntul de la transportul rutier la cel feroviar și pe căile navigabile interioare va necesita îmbunătățiri în ceea ce privește infrastructurile feroviare și căile navigabile naționale și o mai mare coordonare transfrontalieră a întreprinderilor de exploatare. Prin urmare, infrastructura și politica națională de transport (de exemplu, stabilirea tarifelor rutiere) pot avea o influență semnificativă asupra comercianților cu amănuntul în ceea ce privește posibilitățile de îmbunătățire și de luare a deciziilor asupra modului de transport.

Cea mai bună practică nu se aplică în cazul întreprinderilor mici, cu excepția cazului în care opțiunile de achiziții disponibile permit alegerea unor moduri de transport mai eficiente pentru anumite produse.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i45) Procentul din totalul transporturilor de produse (tkm), de la furnizori primari la magazine, contabilizat prin moduri specificate mai eficiente (i46) Procentul din transporturile internaționale de produse (tkm), contabilizat prin moduri specificate mai eficiente	(b25) Peste 50 % din transportul terestru între furnizori primari și centre de distribuție cu amănuntul, în funcție de valoarea vânzărilor, are loc pe apă/cu trenul (atunci când infrastructura permite acest lucru) (b26) Peste 99 % din transportul de peste mări, în funcție de valoarea vânzărilor, are loc cu vaporul

3.3.5.   Optimizarea rețelei de distribuție

Cea mai bună practică de management de mediu este de a optimiza rețeaua de distribuție prin punerea în aplicare sistematică a celei mai eficiente dintre opțiunile următoare: (i) noduri centralizate strategice pentru integrarea transportului feroviar și naval; (ii) platforme consolidate; și (iii) stabilirea de rute directe.

Aplicabilitate

Practica este aplicabilă marilor comercianți cu amănuntul care dețin servicii de transport și de logistică interne și furnizorilor de servicii de transport terți, în special atunci când produsele sunt achiziționate de la distanțe mai mari. Practica nu necesită investiții semnificative. Construirea de noduri centrale noi integrate cu rețelele de transport feroviar și pe apă necesită investiții semnificative. În ambele cazuri, creșterea eficienței de încărcare și utilizarea unor moduri mai eficiente pentru rute pe distanțe mai lungi pot reduce în mod semnificativ costurile de exploatare.

Cea mai bună practică nu este aplicabilă întreprinderilor mici.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametru de excelență

(i39) kg CO2 echivalent pe m3 (sau palet) livrat. (i47) Numărul de platforme de consolidare în uz sau numărul de noduri centrale strategice în uz sau numărul de rute de transport direct în uz. (i48) Procentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul operațiunilor de transport și de logistică prin punerea în aplicare a opțiunilor specificate de îmbunătățire a rețelei de distribuție. (i49) Externalizarea operațiunilor de transport și logistică către un furnizor terț cu o rețea de distribuție optimizată (da/nu). (i50) Optimizarea sistematică a rețelelor de distribuție prin punerea în aplicare a unor locații centrale strategice, a unor platforme consolidate și crearea de rute directe (da/nu).

(b27) Optimizarea sistematică a rețelelor de distribuție prin punerea în aplicare a unor locații centrale strategice, a unor platforme consolidate și crearea de rute directe.

3.3.6.   Optimizarea planificării rutei, utilizarea telematicii și formarea șoferilor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a optimiza eficiența operațională prin planificarea eficientă a rutelor, utilizarea telematicii și formarea șoferilor. Planificarea eficientă a rutelor include vehicule care efectuează livrări pentru magazine încărcate la retur cu deșeuri și cu livrările furnizorului către centrele de distribuție și efectuarea de livrări pe timp de noapte pentru evitarea congestionării traficului.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică este aplicabilă tuturor produselor care urmează să fie livrate marilor comercianți cu amănuntul care dețin servicii de transport și de logistică interne și pentru furnizorii terți de servicii de transport. Formarea șoferilor determină, de regulă, economii de combustibil de 5 %. Optimizarea rutelor poate necesita investiții semnificative în tehnologia informației, dar poate conduce la o reducere a costurilor de investiții de capital (mai puține camioane necesare) și reduce în mod semnificativ costurile de exploatare (combustibil).

Cea mai bună practică este aplicabilă întreprinderilor mici în cazul în care acestea dispun de mijloace de transport (de exemplu, furgonete).

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i39) kg CO2 echivalent pe m3 (sau palet) livrat. (i51) Eficiența încărcăturii procentuale medii a flotei (volum sau masă) sau procentul mediu de deplasări fără încărcătură al flotei (camion km) sau valoarea medie de g CO2 echivalent/tkm a flotei. (i52) Procentul de șoferi care urmează constant cursuri de formare pentru condusul eficient. (i53) Punerea în aplicare a unui sistem de stimulente privind condusul eficient pentru șoferi (da/nu). (i54) Procentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de operațiunile de transport și logistică prin punerea în aplicare a anumitor opțiuni (de exemplu, încărcarea la retur a autovehiculelor cu deșeuri sau cu livrări ale furnizorilor, telematică, formarea șoferilor și sisteme de stimulente, livrări în afara orelor de vârf). (i55) Optimizarea sistematică a traseului prin încărcarea la retur a autovehiculelor care efectuează livrări către magazine cu deșeuri sau livrări ale furnizorilor, utilizarea telematicii și intervale de livrare extinse (da/nu).

(b28) Formarea constantă a tuturor șoferilor în ceea ce privește un stil de condus eficient sau punerea în aplicare a unui sistem de stimulente privind condusul eficient pentru șoferi. (b29) Optimizarea sistematică a traseului prin încărcarea la retur a autovehiculelor care efectuează livrări către magazine cu deșeuri sau livrări ale furnizorilor, utilizarea telematicii și intervale de livrare extinse.

3.3.7.   Reducerea la minimum a impactului asupra mediului al vehiculelor rutiere prin decizii de achiziționare și retehnologizare

Cea mai bună practică de management de mediu este de a reduce la minimum impactul asupra mediului al vehiculelor rutiere prin decizii de achiziționare și retehnologizare. Practica include achiziționarea de vehicule care funcționează cu alte tipuri de energie, vehicule mai eficiente și mai puțin poluante și vehicule silențioase, modificări aerodinamice și utilizarea de pneuri cu rezistență redusă la rulare.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică se aplică pentru toate produsele care urmează să fie livrate marilor comercianți cu amănuntul care dețin servicii de transport și de logistică interne și pentru furnizorii terți de servicii de transport. Pentru vehiculele conduse pe distanțe lungi la viteze mai mari (> 80 km/h), investițiile mici în modificări aerodinamice și investițiile mai mari pentru trecerea la capuri tractoare și remorci mai aerodinamice prezintă perioade de amortizare de până la doi ani. Aceleași perioade de amortizare se aplică pentru instalarea de pneuri cu rezistență redusă la rulare. Vehiculele care funcționează cu alte tipuri de energie necesită costuri de investiții considerabil mai ridicate.

Cea mai bună practică este aplicabilă întreprinderilor mici în cazul în care acestea dispun de mijloace de transport (de exemplu furgonete).

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i56) l/100 km (consumul de combustibil al vehiculelor) sau kg CO2 echivalent pe tkm. (i57) Procentul de vehicule din flota de transport compatibile cu diferite clase Euro. (i58) Procentul de vehicule, remorci și echipamente de încărcare care respectă standardele de zgomot PIEK sau standarde echivalente care permit livrările pe timp de noapte. (i59) Procentul de vehicule din flota de transport alimentate din surse de combustibili alternativi, inclusiv gaze naturale, biogaz sau electricitate. (i60) Procentul de vehicule din flota de transport echipate cu pneuri cu rezistență redusă la rulare. (i61) Procentul de vehicule și remorci din flota de transport concepute sau modificate pentru creșterea performanțelor aerodinamice.

(b30) 100 % camioane EURO V (17) conforme și cu un consum de combustibil al vehiculelor grele de mărfuri mai mic de 30 l/100 km. (b31) 100 % vehicule, remorci și echipamente de încărcare respectă standardele de zgomot PIEK sau standarde echivalente care permit livrările pe timp de noapte. (b32) Exploatarea vehiculelor alimentate cu combustibili alternativi (gaze naturale, biogaz, energie electrică). (b33) 100 % vehicule echipate cu pneuri cu rezistență redusă la rulare. (b34) 100 % vehicule și remorci concepute sau modificate pentru creșterea performanțelor aerodinamice.

3.4.   Gestionarea deșeurilor

3.4.1.   Reducerea la minimum a risipei de alimente

Cea mai bună practică de management de mediu este de a integra practicile ecologice pentru evitarea producerii de deșeuri alimentare, cum ar fi monitorizarea, auditul, stabilirea de priorități, aspectele logistice, mecanisme mai bune de conservare, controlul temperaturii și al umidității în magazine, centre de distribuție și camioane de livrare, formarea personalului, donare, informarea consumatorilor etc. și pentru evitarea depozitării în gropi de gunoi sau a incinerării deșeurilor alimentare, prin procese de fermentație.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică este o măsură eficientă din punct de vedere al costurilor, aplicabilă comercianților de produse alimentare cu amănuntul de orice dimensiune și din orice stat membru. Cu toate acestea, pot exista politici pentru a evita/a descuraja donațiile de alimente.

Toate întreprinderile mici pot lua măsuri de prevenire pentru a evita producerea de deșeuri alimentare. Costurile de gestionare pot fi compensate prin economii de costuri rezultate din reducerea pierderilor de produse și din mai puține deșeuri generate.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu

Parametru de excelență

(i62) Kg sau tone de deșeuri alimentare, în valoare absolută, pe m2 sau pe milioane EUR din cifra de afaceri. (i63) Procentul de deșeuri alimentare generate raportat la achizițiile totale de alimente. (i64) kg sau tone de alimente care depășesc data de vânzare recomandată, dar nu data expirării, donate în favoarea instituțiilor de caritate. (i65) kg de deșeuri alimentare supuse unor operațiuni de valorificare, cum ar fi procesul de fermentare. (i66) kg de deșeuri alimentare trimise către depozitele de deșeuri sau instalațiile de incinerare.

(b35) Deșeuri alimentare zero trimise către depozite de deșeuri sau instalațiile de incinerare.

3.4.2.   Integrarea gestionării deșeurilor în activitățile comercianților cu amănuntul

Cea mai bună practică de management de mediu este de a încorpora practicile de gestionare a deșeurilor pentru care prevenirea este o prioritate. Printre cele mai bune practici se numără:

—

practicile de gestionare internă: — colectarea separată și tratarea specifică în vederea reutilizării: compactarea, fabricarea de brichete pentru hârtie și deșeuri de materiale plastice, refrigerarea deșeurilor alimentare etc.; — monitorizarea producției de deșeuri; — pregătirea pentru reutilizare a materialelor de ambalare, cum ar fi paleții și cutiile de plastic pentru furnizori, centre de distribuție, demonstrații în magazine și livrarea la domiciliu; — formarea personalului;

—

organizarea practicilor de gestionare: — monitorizarea deșeurilor generate de magazine pe categorie și pe destinație finală; — punerea în aplicare a logisticii inverse pentru gestionarea ambalajelor (care urmează să fie reutilizate sau reciclate), a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) și a altor deșeuri (de exemplu, deșeuri periculoase) către furnizori, instalații de tratare și/sau centre de distribuție; — crearea de parteneriate locale și/sau regionale pentru gestionarea deșeurilor; — comunicarea către consumatori a gestionării responsabile a deșeurilor în gospodării.

Aplicabilitate

Tehnicile descrise mai sus sunt aplicabile oricărui comerciant cu amănuntul. Cele mai bune practici trebuie să fie adecvate pentru comercianții cu amănuntul care gestionează un număr semnificativ de magazine și centre de distribuție. Alocarea de resurse pentru reducerea efectivă a deșeurilor este justificată din punct de vedere economic. Transportul în vrac către centrele de distribuție permite reducerea costului tratamentului comparativ cu cele negociate la nivel local sau la nivelul magazinului.

Întreprinderile mici care produc un volum imens de deșeuri ar trebui să aloce resurse și să își formeze personalul în ceea ce privește bunele practici de gestionare a deșeurilor.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i67) Rate de reciclare și reutilizare.	(b36) Un sistem de gestionare a deșeurilor este integrat în magazin și obiectivul său este de a recicla sau de a reutiliza 100 % din ambalajele secundare.

3.4.3.   Sisteme de returnare a sticlelor din polietilenă tereftalată (PET) și polietilenă (PE) și a produselor utilizate

Cea mai bună practică de management de mediu este de a pune în aplicare sisteme de returnare și de a le integra în logistica întreprinderii, de exemplu, pentru sticlele din polietilenă tereftalată sau polietilenă.

Aplicabilitate

Comercianții cu amănuntul de produse alimentare, în special marile lanțuri, pot pune în aplicare cea mai bună practică de management de mediu. Punerea sa în aplicare necesită alocarea de resurse, întreținere și echipamente. În unele țări, aceasta este deja obligatorie (de exemplu, Țările de Jos, Suedia și Germania).

Pentru întreprinderile mici, practica necesită resurse suplimentare pentru exploatarea curentă a sistemului de returnare.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i68) Procentul ratei de reciclare din partea consumatorilor definit pe vânzări de sticle returnabile.	(b37) Returnarea unui procent de 80 % din partea consumatorilor fără depozitare sau de 95 % cu depozitare.

3.5.   Utilizarea de hârtie certificată/reciclată și în cantități mai mici pentru publicații

Cea mai bună practică de management de mediu este de a reduce impactul prin scăderea consumului de materiale, cum ar fi optimizarea consumului de hârtie pentru publicațiile comerciale sau utilizarea de hârtie mai ecologică.

Aplicabilitate

Toți comercianții cu amănuntul, în special marile lanțuri care produc cantități uriașe de publicații comerciale tipărite, pot beneficia de pe urma punerii în aplicare a celei mai bune practici de management de mediu. O practică bine pusă în aplicare pentru reducerea consumului de hârtie poate conduce la economii de costuri.

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă întreprinderilor mici.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i69) Procentul de hârtie utilizată care este certificată (i70) Densitatea hârtiei utilizate (i71) Procentul de hârtie cretată (i72) Procentul de magazine care oferă servicii de tipărire certificate EMAS sau ISO 14001	(b38) 100 % hârtie certificată/reciclată. (b39) Densitate sub 49 gr/m2. (b40) Sub 10 % hârtie cretată. (b41) 100 % magazine care oferă servicii de tipărire certificate EMAS sau ISO 14001.

3.6.   Colectarea și reutilizarea apei pluviale

Cea mai bună practică de management de mediu constă în colectarea și reutilizarea și/sau infiltrarea apelor pluviale din amplasament provenind de pe acoperișuri și din zonele de parcare.

Aplicabilitate

Comercianții cu amănuntul care dețin propriile clădiri și/sau zone de parcare și amplasamente în condiții adecvate pot pune în aplicare această practică. Condițiile climatice și sistemul de colectare a apelor pluviale standard din municipalitate pot afecta aplicarea tehnicii. O astfel de practică este o măsură costisitoare.

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă întreprinderilor mici.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i73) Colectarea și/sau infiltrarea apei pluviale pe amplasament sunt integrate în sistemul de gestionare a apei (da/nu).	(b42) Colectarea și/sau infiltrarea apei pluviale pe amplasament sunt integrate în sistemul de gestionare a apei.

3.7.   Prevenirea utilizării pungilor din plastic de unică folosință sau alte măsuri care influențează comportamentul consumatorilor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a influența consumatorii în vederea reducerii impactului lor asupra mediului, prin intermediul unor campanii de sensibilizare, cum ar fi colectarea de pungi de plastic, publicitatea responsabilă și furnizarea de informații privind cele mai bune orientări pentru consumatori.

Aplicabilitate

Toți comercianții cu amănuntul pot pune în aplicare această practică. În mod obișnuit, regulamentele sunt principalii factori pentru punerea sa în aplicare.

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă întreprinderilor mici.

Indicatori de performanță de mediu asociați și parametri de excelență

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i74) Numărul de pungi de unică folosință disponibile la case	(b43) Zero pungi de unică folosință disponibile la case.

4.   INDICATORI-CHEIE DE MEDIU RECOMANDAȚI SPECIFICI SECTORULUI

Indicator	Unități comune	Descriere succintă	Nivelul minim recomandat de monitorizare	Indicator de bază asociat în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 (secțiunea C. 2)	Parametru de excelență și cele mai bune practici de management de mediu asociate
PERFORMANȚA ENERGETICĂ
1. Utilizarea energiei specifice	kWh/m2/an	Consumul de energie (electricitate, căldură, alți combustibili) pe unitate de suprafață de vânzare și an. Indicații: — Utilizarea energiei din surse regenerabile nu ar trebui să fie redusă. — Pot fi utilizați factori de corecție pentru a determina suprafața de vânzare (în funcție de înălțime și alți parametri tehnici). „Suprafața de vânzare” trebuie să fie definită de către comerciantul cu amănuntul. — Nu este recomandată nicio corecție privind orele de deschidere. Cifrele privind consumul de energie anual trebuie să fie raportate.	Pe magazin (amplasament), centru de distribuție sau de altă natură și la nivel organizațional (valoare totală) Pe principalele procese consumatoare de energie: căldură, energie electrică pentru răcire (dacă este cazul) și energie electrică pentru toate celelalte utilizări	Eficiența energetică	Consumul specific de energie al suprafeței de vânzare pe m2 pentru încălzire, răcire și climatizare trebuie să fie mai mic sau egal cu 0 kWh/m2/an în cazul în care căldura reziduală din refrigerare poate fi recuperată. În caz contrar, consumul trebuie să fie mai mic sau egal cu 40 kWh/m2/an pentru clădirile noi și de 55 kWh/m2/an pentru clădirile existente. (a se vedea cele mai bune practici de management de mediu: 3.1.1, 3.1.2, 3.1.3, 3.1.4)
2. Consumul de energie (liniar) specific pentru refrigerare	KWh/m an	Consumul de energie al sistemului de refrigerare pe metru liniar de vitrină frigorifică și pe an. Indicații: — Nu se aplică magazinelor fără dulapuri frigorifice, cum ar fi în cazul comercianților cu amănuntul nealimentari.	Pe magazin (amplasament)	Eficiența energetică	Consumul specific (liniar) al echipamentelor de răcire centralizată de 3 000 kWh/m/an. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.1.6)
3. Densitatea puterii de iluminat	W/m2	Puterea instalată a iluminatului care răspunde nevoilor de iluminat (de bază și în scopul prezentării produselor) pe unitate de suprafață de vânzare și pe an. Indicații: — Indicatorul se referă la conceptul de proiectare și de vânzare, aplicabil tuturor dimensiunilor și tipurilor de comercianți cu amănuntul. — Pot fi utilizați factori de corecție pentru a determina suprafața de vânzare (în funcție de înălțime și de alți parametri tehnici). „Suprafața de vânzare” trebuie să fie definită de către comerciantul cu amănuntul. — Lumen/m2 este un bun indicator tehnic, dar performanța de mediu ar trebui să fie măsurată în W/m2. — Indicatorul poate varia în cadrul magazinului (pe zonă) și în timpul zilei (pe perioadă).	Pe magazin (amplasament), centru de distribuție sau de altă natură Pe zonă a magazinului și pe zi, după caz	Eficiența energetică	Puterea instalată a sistemului de iluminat mai mică de 12 W/m2 pentru supermarketuri și mai mică de 30 W/m2 pentru magazine specializate. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.1.7)
4. Monitorizarea energetică	%	Procentul de magazine monitorizate în sistemul de gestionare a energiei. Indicații: — Monitorizarea trebuie să includă toate magazinele și procesele cele mai relevante. — Ar trebui furnizate informații privind mecanismele de analiză comparativă, dacă acestea sunt utilizate.	Pe magazin (amplasament) Pe proces	Eficiența energetică	100 % din magazine și procesele monitorizate. Punerea în aplicare a mecanismelor de evaluare comparativă. (a se vedea cele mai bune practici de management de mediu: 3.1.5, 3.1.8)
5. Procentul de scurgeri de agent frigorific	%	Pierderea de agent frigorific raportată la sarcina totală de agent frigorific a instalației. Indicații: — Adecvat pentru refrigerarea alimentelor în instalațiile de mari dimensiuni (sisteme centralizate) — Se recomandă calcularea acestuia din achizițiile anuale de agent frigorific. — Nu este relevant din punct de vedere al mediului pentru instalațiile care utilizează agenți frigorifici naturali.	Pe magazin (amplasament), centru de distribuție sau de altă natură și la nivel organizațional (valoare totală) Pe tip de agent refrigerant	Emisii	— (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.1.6)
6. Procentul de magazine care utilizează agenți frigorifici naturali	%	Procentul de magazine care utilizează agenți frigorifici naturali din numărul total de magazine cu vitrine frigorifice. Indicații: — Adecvat pentru comercianții cu amănuntul de produse alimentare care dețin vitrine frigorifice.	Nivelul de organizare	Emisii	Utilizarea generală a agenților frigorifici naturali. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.1.6)
PERFORMANȚA LANȚULUI DE APROVIZIONARE
7. Punerea în aplicare sistematică a programelor de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare la nivelul grupurilor de produse prioritare	(da/nu)	Indicatorul arată măsura în care programele de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare sunt puse în aplicare în mod sistematic la nivelul grupurilor de produse prioritare. Indicații: — Aplicabil pentru comercianții de toate mărimile. — În ceea ce privește întreprinderile mici, indicatorul se referă la aplicarea achizițiilor publice ecologice și la încurajarea consumului ecologic. — În ceea ce privește marii comercianți cu amănuntul care vând produse sub marcă proprie, este posibil un nivel mai ridicat de integrare a durabilității lanțului de aprovizionare în strategia de afaceri.	La nivel de organizație, pe lanț de aprovizionare cu produse	Îmbunătățirea performanței de mediu a lanțului de aprovizionare acoperă:   Eficiența energetică   Eficiența materialelor   Apă   Deșeuri   Biodiversitate   Emisii	Punerea în aplicare sistematică a programelor de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare la nivelul grupurilor de produse prioritare (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.2.1)
8. Punerea în aplicare a evaluării sistematice (independent sau prin consorții) a lanțurilor de aprovizionare cu produse de bază	(da/nu)	Indicatorul se referă la evaluarea impactului asupra mediului al lanțului de aprovizionare și la identificarea unor mecanisme eficace de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare cu produse. Indicații: — În cazul în care sunt disponibile, pot fi raportate datele privind sarcinile de mediu pe durata ciclului de viață (CO2 echivalent, kg SOx echivalent, kg COV echivalent, kg 1,4-DCB echivalent, kg Sb echivalent, m3 de apă, kg PO4 echivalent), presiunile asupra biodiversității, presiunile asupra apei asociate amplasamentului, exprimate pe baza masei produsului sau, dacă este mai exactă, pe unitate funcțională pentru produsele evaluate. — Produsele care înregistrează vânzări ridicate trebuie să fie considerate produse de bază și să constituie o prioritate pentru evaluare.	La nivel de organizație, pe lanț de aprovizionare cu produse	Îmbunătățirea performanței de mediu a lanțului de aprovizionare acoperă:   Eficiența energetică   Eficiența materialelor   Apă   Deșeuri   Biodiversitate   Emisii	Punerea în aplicare a evaluării sistematice (independent sau prin consorții) a lanțurilor de aprovizionare cu produse de bază (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.2.2)
9. Rata de îmbunătățire a produsului	Procentul de vânzări de produse certificate la nivelul performanței de mediu specificat	Se va ține seama de următorii parametri: Procentul vânzărilor de: — produse cu certificare de mediu emisă de terți; — produse sub etichetă proprie care respectă cerințele de mediu definite de comercianții cu amănuntul; — produse alimentare ecologice certificate ca atare; — bumbac ecologic certificat ca atare; — produse nealimentare cu etichete ecologice.	La nivel de organizație, pe grup de produse	Standardele de mediu vizează:   Eficiența energetică   Eficiența materialelor   Apă   Deșeuri   Biodiversitate   Emisii	100 % certificare la nivelul unui grup de produse, în conformitate cu standardele de mediu ale terților. 100 % vânzări de produse sub marcă proprie, la nivelul unui grup de produse, care respectă standardele de mediu definite de comercianții cu amănuntul. 10 % vânzări la nivelul categoriilor de produse alimentare ecologice certificate ca atare. 50 % vânzări de bumbac ecologic certificat ca atare. 10 % vânzări la nivelul grupurilor de produse nealimentare certificate în conformitate cu etichete ecologice oficiale (ISO tip I). (a se vedea cele mai bune practici de management de mediu: 3.2.2, 3.2.3, 3.2.4, 3.2.5, 3.2.6, 3.2.7)
PERFORMANȚĂ ÎN MATERIE DE LOGISTICĂ ȘI TRANSPORTURI
10. Consumul specific de energie în sectorul transporturilor	MJ/tkm	Consumul direct de combustibil și energie pe tonă/km transportată, pentru transportul total și pe mod, pentru a compara opțiunile modale. Indicații: — Pe baza conținutului de combustibil și energie. — În cazul energiei electrice, pe baza energiei primare pentru generarea de energie electrică (de exemplu, prin înmulțire cu 2,7).	Nivelul de organizare Pe mod de transport și rută majoră	Eficiența energetică Eficiența materialelor	— (a se vedea cele mai bune practici de management de mediu: 3.3.1, 3.3.2, 3.3.3, 3.3.4, 3.3.5, 3.3.6, 3.3.7)
11. Emisiile de gaze cu efect de seră specifice în sectorul transporturilor (pe cantitate de produs și distanță)	kg CO2 echivalent/tkm	Oferă o indicație privind eficiența de mediu a operațiunilor de transport. Indicații: — În cazul combustibililor fosili, pe baza arderii directe plus extracția indirectă și prelucrarea emisiilor. — În cazul energiei electrice, pe baza emisiilor medii specifice de gaze cu efect de seră la nivel național în generarea de energie electrică. — În cazul biocarburanților, pe baza evaluării ciclului de viață al emisiilor de gaze cu efect de seră pentru sursa de combustibil relevantă.	Nivelul de organizare Pe mod de transport și rută majoră Pe tip de combustibil	Eficiența materialelor Emisii	— (a se vedea cele mai bune practici de management de mediu: 3.3.1, 3.3.2, 3.3.3, 3.3.4, 3.3.5, 3.3.6, 3.3.7)
12. Emisiile de gaze cu efect de seră specifice în sectorul transporturilor (pe cantitate de produs)	kg CO2 echivalent/m3 (sau palet) livrat kg CO2 echivalent/pe tonă de produs livrat	Oferă o indicație privind impactul asupra mediului al operațiunilor de transport. Indicatorul reflectă distanța la care sunt transportate produsele. Indicatorul este mai mic în cazul în care produsele sunt achiziționate local/regional. Indicații: — În cazul combustibililor fosili, pe baza arderii directe plus extracția indirectă și prelucrarea emisiilor. — În cazul energiei electrice, pe baza emisiilor medii specifice de gaze cu efect de seră la nivel național în generarea de energie electrică. — În cazul biocarburanților, pe baza evaluării ciclului de viață al emisiilor de gaze cu efect de seră pentru sursa de combustibil relevantă.	Nivelul de organizare Pe mod de transport și rută majoră Pe grup de produse	Eficiența materialelor Emisii	— (a se vedea cele mai bune practici de management de mediu: 3.3.1, 3.3.2, 3.3.3, 3.3.4, 3.3.5, 3.3.6, 3.3.7)
13. Procentul de transport pe apă/feroviar între furnizori primari și centre de distribuție cu amănuntul	%	Indicatorul arată cota modurilor de transport mai eficiente din totalul activităților de transport ale comerciantului cu amănuntul. Indicații: — Procentul modurilor de transport poate fi calculat pe baza tkm sau pe baza valorii vânzărilor. — Comercianții cu amănuntul trebuie să facă distincția între transportul pe pământ (rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare) și cel peste mări (maritim, aerian). — Acest indicator se aplică produselor transportate pe distanțe mai mari.	Nivelul de organizare Pe rută majoră sau cel puțin făcând distincția între transportul pe pământ și cel peste mări	Eficiența energetică Eficiența materialelor	Peste 50 % din transportul pe pământ între furnizorii primari și centrele de distribuție cu amănuntul (tkm sau valoarea vânzărilor) are loc pe căi navigabile interioare/cu trenul (atunci când infrastructura permite acest lucru). Peste 99 % din transportul peste mări, în funcție de valoarea vânzărilor, are loc cu vaporul. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.3.4)
14. Optimizarea sistematică a planificării rutei	(da/nu)	Indicatorul reflectă măsura în care comerciantul cu amănuntul a instituit o optimizare sistematică a rețelelor sale de distribuție prin punerea în aplicare a unor locații centrale strategice, a platformelor consolidate și a rutelor directe. Optimizarea include încărcarea la retur a autovehiculelor care efectuează livrări către magazine cu deșeuri și livrări ale furnizorilor, utilizarea telematicii și intervale de livrare extinse.	Nivelul de organizare	Eficiența energetică Eficiența materialelor	Optimizarea sistematică a planificării rutei. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.3.5, 3.3.6)
15. Procentul vehiculelor care respectă standardele EURO V	%	Indicații: — Indicatorul este aplicabil marilor comercianți cu amănuntul care dețin servicii de transport și de logistică interne și furnizorilor de servicii de transport terți. — De asemenea, în cazul în care este posibil, ar trebui să fie monitorizată economia de carburant a vehiculelor (l/100 km).	Nivelul de organizare	Emisii	100 % din camioane respectă standardele EURO V. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.3.7)
GESTIONAREA DEȘEURILOR
16. Producerea de deșeuri	kg/an tone/an kg/m2/an	Greutatea deșeurilor generate pe an. Indicații: — Indicatorul poate fi exprimat pe unitate de suprafață de vânzare. — Indicatorul ar trebui să fie monitorizat separat pentru diferite tipuri de deșeuri.	Nivelul de organizare Pe tip de deșeuri: de exemplu, deșeuri alimentare, plastic, hârtie și carton, lemn, metal, materiale periculoase etc. Pe destinație: reutilizare, reciclare externă, fermentare, donație etc.	Deșeuri	— (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.4.1, 3.4.2)
17. Procentul de deșeuri alimentare trimise către depozitele de deșeuri sau către instalațiile de incinerare	%	Procentul de deșeuri alimentare care nu sunt supuse unor operațiuni de valorificare, cum ar fi fermentația, din totalul deșeurilor alimentare generate.	Nivelul de organizare	Deșeuri	0 % risipă de deșeuri alimentare trimise către depozitele de deșeuri sau către instalațiile de incinerare. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.4.1)
18. Rata de reciclare a ambalajelor secundare	%	Greutatea materialelor reciclate împărțită la cantitatea totală de deșeuri. Indicații: — Unii comercianți cu amănuntul includ cantitatea de materiale reutilizate. La raportarea indicatorului, trebuie să fie furnizate indicații clare în acest sens.	Nivelul de organizare	Eficiența materialelor Deșeuri	Un sistem de gestionare a deșeurilor este integrat în magazin și obiectivul său este de a recicla sau de a reutiliza 100 % din ambalajele secundare. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.4.2)
19. Rate de returnare a ambalajelor și a produselor folosite	%	Rata de returnare a ambalajelor provenind de la produsele de consum, cum ar fi sticlele din plastic, și produsele folosite, cum ar fi echipamentele electrice și electronice, din totalul vânzărilor de astfel de produse. Indicații: — În ceea ce privește sistemele de returnare a sticlelor din polietilenă tereftalată sau polietilenă, rata de preluare a deșeurilor ar trebui măsurată pe sticle refolosibile vândute.	Pe tip de ambalaje returnabile/produs	Eficiența materialelor Deșeuri	Returnare din partea consumatorilor de 80 % fără depozitare. Returnare din partea consumatorilor de 95 % cu depozitare. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.4.3)
CONSUMUL DE MATERII PRIME CU EXCEPȚIA AGENȚILOR FRIGORIFICI
20. Hârtie certificată sau reciclată pentru publicațiile comerciale	%	Procentul de hârtie certificată (de exemplu, FSC) sau de hârtie reciclată utilizată pentru publicațiile comerciale	—	Eficiența materialelor Deșeuri	100 % hârtie certificată sau hârtie reciclată. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.5)
GESTIONAREA APELOR
21. Magazine cu sisteme de colectare a apelor pluviale	%	Procentul de magazine cu un sistem de colectare a apelor pluviale și/sau sisteme de infiltrare a apelor pluviale	—	Apă	Colectarea și/sau infiltrarea pe amplasament a apei pluviale sunt integrate în sistemul de gestionare a apei. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.6)
COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR
22. Numărul de pungi	#	Numărul de pungi de plastic oferite sau vândute la casă. Indicații: — Ar trebui să fie controlat numărul de pungi din plastic de unică folosință gratuite, dar, de asemenea, numărul de pungi vândute sau oferite în scopuri promoționale sau numărul de pungi din plastic refolosibile vândute — Indicatorul poate fi raportat pe client sau pe 1 000 de clienți sau pe unitate de cifră de afaceri.	Pungile din plastic de unică folosință gratuite, pungile din plastic de unică folosință biodegradabile gratuite, pungile din plastic de unică folosință vândute, pungile reutilizabile vândute	Eficiența materialelor Deșeuri	Zero pungi de unică folosință disponibile la casă. (a se vedea cea mai bună practică de management de mediu: 3.7)

---

(1)  Raportul științific și de politică este disponibil publicului pe site-ul JRC/IPTS la următoarea adresă: http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/documents/RetailTradeSector.pdf Concluziile privind cele mai bune practici de management de mediu și aplicabilitatea acestora, precum și indicatorii de performanță de mediu specifici identificați și criteriile de excelență cuprinse în prezentul document de referință sectorial se bazează pe constatările consemnate în raportul științific și de politică. Toate informațiile de bază, precum și detaliile tehnice pot fi consultate în raportul respectiv.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului din 29 iunie 1993 de permitere a participării voluntare a întreprinderilor din sectorul industrial la un sistem comunitar de management de mediu și audit (JO L 168, 10.7.1993, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 114, 24.4.2001, p. 1).

(4)  Decizia 2013/131/UE a Comisiei din 4 martie 2013 de instituire a ghidului utilizatorului care stabilește etapele necesare participării la sistemul comunitar de management de mediu și audit, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 76, 19.3.2013, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

(6)  Aceasta este o clasificare aproximativă a naturii aspectelor de mediu în conformitate cu definițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1221/2009. Natura directă sau indirectă a fiecărui aspect de mediu trebuie să fie evaluată pentru fiecare caz în parte.

(7)  Produsele fabricate de o întreprindere care sunt vândute sub marca altei întreprinderi (de exemplu, marca distribuitorului). Produsele comercializate sub marcă proprie sunt denumite, de asemenea, etichete private.

(8)  O întreprindere mică este definită ca o întreprindere care are mai puțin de 50 de angajați și a cărei cifră de afaceri anuală și/sau al cărei bilanț anual nu depășește 10 milioane EUR [Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36)].

(9)  Acest parametru poate fi analizat, de asemenea, din perspectiva Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, precum și din perspectiva definițiilor naționale ale clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. O ilustrare/un exemplu în acest sens este pragul de 20 kWh/m2/an; http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52013DC0483

(*)  

Notă: În temeiul Directivei privind eficiența energetică, întreprinderile mari au obligația de a efectua audituri energetice, realizate de experți calificați, la fiecare patru ani, primul trebuind să aibă loc până la 5 decembrie 2015.

(10)  Obiectivul ar trebui, de asemenea, să fie privit prin prisma criteriilor UE privind achizițiile publice ecologice pentru sistemele de iluminat interior în comerțul cu amănuntul, care este de 3,5 W/m2/100 lux (criterii de bază) sau de 3,2 W/m2/100 lux (criterii cuprinzătoare). A se vedea: http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/criteria/indoor_lighting.pdf

(11)  Sistemul de gestionare a energiei poate să facă parte din sistemul de management de mediu și audit.

(12)  În mod alternativ, ponderea de energie regenerabilă produsă la fața locului sau în apropiere, în conformitate cu prEN15603.

(13)  Produsele de bază se referă la produsele cu un volum ridicat al vânzărilor (în funcție de valoare).

Produsele prioritare, în schimb, sunt cele care au atât un volum ridicat al vânzărilor (în funcție de valoare), cât și un impact semnificativ asupra mediului: odată ce un comerciant cu amănuntul și-a identificat produsele de bază, este efectuată o evaluare de mediu a amprentei lor ecologice și doar cele mai relevante sunt luate în considerare.

(14)  Etichete ecologice de tip I: Etichete ecologice certificate de terți (ISO 14024).

(15)  Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul (JO L 250, 18.9.2008, p. 1).

(16)  Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1).

(17)  Standardul EURO VI privind emisiile vehiculelor a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2012, prin urmare, poate fi considerat un criteriu de excelență în anii următori.