24.4.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 122/18

(1)

În Uniune ar trebui să se asigure un nivel general ridicat de siguranță în aviația civilă și ar trebui să se depună toate eforturile pentru a reduce numărul de accidente și incidente în vederea asigurării încrederii publicului în transportul aerian.

(2)

În general, rata accidentelor mortale din aviația civilă s-a menținut relativ constantă în ultimul deceniu. Cu toate acestea, numărul de accidente ar putea crește în următoarele decenii datorită intensificării traficului aerian și creșterii complexității tehnice a aeronavelor.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3) vizează prevenirea accidentelor prin facilitarea desfășurării prompte a unor investigații eficiente și de calitate în domeniul siguranței. Prezentul regulament nu ar trebui să interfereze cu procedurile de investigare a accidentelor și incidentelor derulate de autoritățile naționale responsabile de investigațiile privind siguranța definite în Regulamentul (UE) nr. 996/2010. În cazul unui accident sau al unui incident grav, notificarea evenimentului face, de asemenea, obiectul Regulamentului (UE) nr. 996/2010.

(4)

Actele legislative în vigoare ale Uniunii, în special Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și regulamentele sale de punere în aplicare, impun obligații pentru anumite organizații de a institui sisteme de raportare a evenimentelor în contextul sistemelor de management al siguranței ale acestora. Respectarea Regulamentului (CE) nr. 216/2008 și a regulamentelor sale de punere în aplicare nu ar trebui să exonereze organizațiile de obligația de a respecta prezentul regulament. În mod similar, respectarea prezentului regulament nu ar trebui să exonereze organizațiile de obligația de a respecta Regulamentul (CE) nr. 216/2008 și regulamentele sale de punere în aplicare. Totuși aceasta nu ar trebui să conducă la crearea a două sisteme de raportare paralele, iar Regulamentul (CE) nr. 216/2008, regulamentele sale de punere în aplicare și prezentul regulament ar trebui să fie considerate complementare.

(5)

Experiența a demonstrat că accidentele sunt adesea precedate de o serie de incidente legate de siguranță și deficiențe care indică existența unor pericole pentru siguranță. Informațiile privind siguranța sunt așadar o resursă importantă pentru detectarea pericolelor reale sau potențiale pentru siguranță. În plus, deși capacitatea de a învăța de pe urma accidentelor este crucială, s-a constatat că sistemele exclusiv reactive sunt limitate în ceea ce privește aducerea permanentă de îmbunătățiri. Sistemele reactive ar trebui completate așadar prin sisteme proactive, care să utilizeze alte tipuri de informații privind siguranța, pentru a îmbunătăți în mod efectiv siguranța aviației. Uniunea, statele sale membre, Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (denumită în continuare „agenția”) și organizațiile ar trebui să continue să îmbunătățească siguranța aviației civile prin introducerea unor sisteme de siguranță mai proactive și bazate pe date concrete, care se concentrează asupra prevenirii accidentelor bazată pe analiza tuturor informațiilor relevante privind siguranța, inclusiv a informațiilor referitoare la evenimente de aviație civilă.

(6)

Pentru a îmbunătăți siguranța aviației, informațiile relevante privind siguranța aviației civile ar trebui raportate, colectate, stocate, protejate, schimbate, diseminate și analizate, și ar trebui luate măsuri adecvate de siguranță pe baza informațiilor colectate. Această abordare proactivă și bazată pe dovezi ar trebui pusă în aplicare de autoritățile competente în domeniul siguranței aviației din statele membre, de organizații, ca parte a sistemului lor de management al siguranței, precum și de agenție.

(7)

Impunerea către organizații a obligațiilor de raportare a evenimentelor ar trebui să fie proporțională cu dimensiunea organizației în cauză și cu domeniul său de activitate. Prin urmare, în special organizațiile de dimensiuni mai mici ar trebui să aibă posibilitatea de a lua decizii cu privire la comasarea sau fuzionarea funcțiilor referitoare la gestionarea evenimentelor în cadrul organizației, partajarea sarcinilor de raportare a evenimentelor cu alte organizații de aceeași natură sau externalizarea activităților de colectare, evaluare, prelucrare, analiză și stocare a informațiilor detaliate privind evenimentele către entități specializate aprobate de autoritățile competente ale statelor membre. Astfel de entități ar trebui să respecte principiile protecției și confidențialității, instituite de prezentul regulament. Organizația care externalizează ar trebui să mențină un control corespunzător asupra sarcinilor externalizate și ar trebui să fie în ultimă instanță răspunzătoare și responsabilă pentru aplicarea cerințelor prevăzute de prezentul regulament.

(8)

Este necesar să se asigure că profesioniștii din prima linie din domeniul aviației raportează evenimentele care ridică un risc important pentru siguranța aviației. Sistemele de raportare voluntară ar trebui să completeze sistemele de raportare obligatorie, și ambele ar trebui să permită persoanelor să raporteze informații detaliate privind evenimentele legate de siguranța aviației. Sistemele de raportare obligatorie și voluntară ar trebui să fie instituite la nivelul organizațiilor, al agenției și al autorităților competente ale statelor membre. Informațiile colectate ar trebui transferate autorității competente pentru monitorizarea corespunzătoare, în vederea consolidării siguranței aviației. Organizațiile ar trebui să analizeze evenimentele care ar putea avea un impact asupra siguranței pentru a identifica pericolele pentru siguranță și a lua măsuri corective sau preventive. Organizațiile ar trebui să trimită rezultatele preliminare ale analizelor lor autorității competente a statului membru sau agenției și ar trebui să le trimită, de asemenea, rezultatele finale dacă acele rezultate identifică un risc real sau potențial pentru siguranța aviației. Autoritățile competente ale statelor membre și agenția ar trebui să instituie o procedură similară pentru evenimentele care le-au fost transmise direct și ar trebui să monitorizeze în mod adecvat evaluarea organizației și măsurile corective sau preventive întreprinse.

(9)

Diferitele categorii de personal care lucrează în aviația civilă sau sunt implicate în aceasta într-un alt mod sunt martore la evenimente relevante pentru prevenirea accidentelor. Prin urmare, acestea ar trebui să aibă la dispoziție instrumentele necesare pentru a raporta asemenea evenimente și ar trebui garantată protecția acestora. Pentru a încuraja personalul să raporteze evenimente și pentru a-i permite să perceapă mai bine impactul pozitiv pe care raportarea evenimentelor îl are asupra siguranței aeriene, acesta ar trebui să fie informat cu regularitate cu privire la măsurile întreprinse în cadrul sistemelor de raportare a evenimentelor.

(10)

Pericolele și riscurile în cazul aeronavelor complexe motorizate sunt foarte diferite de cele din cazul altor tipuri de aeronave. Prin urmare, întrucât prezentul regulament ar trebui să vizeze întregul sector al aviației, obligațiile impuse ar trebui să fie proporționale cu sectorul de activitate și cu complexitatea diferitelor tipuri de aeronavă. În acest sens, informațiile colectate privind evenimentele care implică aeronave, cu excepția aeronavelor complexe motorizate, ar trebui totodată să facă obiectul unor obligații de raportare simplificate care sunt mai bine adaptate la această ramură a aviației.

(11)

În plus față de sistemele prevăzute de prezentul regulament, ar trebui încurajată elaborarea altor mecanisme de colectare în paralel a informațiilor privind siguranța, pentru a colecta informații suplimentare care ar putea contribui la îmbunătățirea siguranței aviației. Atunci când organizațiile au deja sisteme funcționale de colectare a informațiilor privind siguranța, acestea ar trebui menținute în funcțiune pe lângă sistemele care urmează să fie instituite în scopul prezentului regulament.

(12)

Autoritățile responsabile de investigațiile privind siguranța și orice entitate căreia i s-a încredințat reglementarea siguranței aviației civile în interiorul Uniunii ar trebui să beneficieze de acces deplin la informațiile detaliate privind evenimentele colectate și la rapoartele de eveniment stocate de propriile state membre pentru a decide care dintre incidente necesită o investigație privind siguranța, precum și pentru a identifica lecții care pot fi învățate în interesul siguranței aviației și pentru a își îndeplini obligațiile de supraveghere.

(13)

Existența unor date complete și de bună calitate este esențială, deoarece analizele și previziunile provenite din date inexacte pot duce la rezultate eronate și la concentrarea eforturilor pe măsuri inadecvate. Mai mult, inexactitatea datelor poate duce la pierderea încrederii în informațiile produse de sistemele de raportare a evenimentelor. Pentru a asigura calitatea rapoartelor de eveniment și pentru a facilita integralitatea acestora, acestea ar trebui să conțină un set minim de informații, care pot varia în funcție de categoria în care se înscrie evenimentul. În plus, ar trebui implementate proceduri de verificare a calității informațiilor și de evitare a neconcordanței între raportul de eveniment și informațiile detaliate cu privire la eveniment care au fost colectate inițial. În plus, este necesară elaborarea unor materiale de orientare adecvate, cu sprijinul Comisiei, în special pentru a asigura calitatea și a facilita integralitatea datelor, precum și integrarea consecventă și uniformă a datelor în bazele de date. De asemenea, ar trebui organizate, în special de către Comisie, ateliere de lucru care să furnizeze asistența necesară.

(14)

Comisia ar trebui să elaboreze un sistem comun european de clasificare a riscurilor pentru a asigura identificarea acțiunilor rapide necesare în cazul unor evenimente individuale și cu risc ridicat pentru siguranță. Sistemul respectiv ar trebui să permită, de asemenea, identificarea principalelor domenii de risc din informațiile agregate. Un astfel de sistem ar trebui să ajute entitățile relevante în evaluarea evenimentelor și pentru identificarea acelor domenii în care este cel mai potrivit să își concentreze eforturile. Un sistem comun european de clasificare a riscurilor ar trebui să faciliteze o abordare integrată și armonizată privind managementul riscurilor în întregul sistem de aviație european și astfel să permită organizațiilor, statelor membre, Comisiei și agenției să se concentreze asupra eforturilor de îmbunătățire a siguranței într-un mod armonizat.

(15)

Sistemul comun european de clasificare a riscurilor ar trebui să permită identificarea domeniilor de risc prioritare din Uniune pe baza informațiilor agregate din perspectivă europeană și să vină totodată în sprijinul activităților desfășurate în cadrul Programului european de siguranță a aviației și al Planului european de siguranță a aviației. Comisia ar trebui să acorde un sprijin adecvat pentru a asigura clasificarea în funcție de risc coerentă și uniformă în toate statele membre.

(16)

Pentru a facilita schimbul de informații, rapoartele de eveniment ar trebui stocate într-un sistem de baze de date compatibil cu Centrul european de coordonare a sistemelor de raportare a incidentelor de aviație (Eccairs) (software-ul utilizat de toate statele membre și de Fișierul european centralizat pentru stocarea rapoartelor de eveniment) și cu taxonomia ADREP [taxonomia Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) folosită, de asemenea, în software-ul Eccairs]. Agenția și Comisia ar trebui să ofere asistență tehnică pentru interoperabilitatea sistemelor.

(17)

Organizațiile ar trebui să stocheze rapoartele de eveniment produse pe baza informațiilor detaliate referitoare la evenimente colectate pe baza sistemelor de raportare obligatorie și, după caz, voluntară, în una sau mai multe baze de date. Baza de date ar trebui să poată avea un grad de complexitate proporțional cu dimensiunea organizației în cauză și/sau cu importanța acesteia în ceea ce privește obiectivele prezentului regulament și ar trebui să includă cel puțin un fișier de date care să cuprindă câmpurile comune de date obligatorii și, după caz, câmpurile specifice de date obligatorii.

(18)

Orice eveniment în care este implicată o aeronavă înmatriculată într-un stat membru sau operată de o organizație stabilită într-un stat membru ar trebui raportat dacă a avut loc în afara teritoriului statului membru respectiv.

(19)

În cadrul Uniunii, ar trebui să existe un schimb de informații privind evenimentele, în vederea îmbunătățirii detectării pericolelor reale sau potențiale. Acest schimb de informații ar trebui, de asemenea, să permită statelor membre să aibă acces la toate informațiile referitoare la evenimente care se produc pe teritoriul lor sau în spațiul lor aerian, dar care sunt raportate unui alt stat membru. Acest lucru ar trebui să permită totodată agenției să obțină informații precise privind evenimentele și acces la toate rapoartele de eveniment colectate din Uniune, pentru a lua, după caz, măsuri corective pentru a preveni un risc identificat în cadrul Uniunii. Acest schimb de informații ar trebui să permită autorităților competente ale statelor membre să obțină informații precise privind evenimentele din spațiul lor aerian și, după caz, să ia măsuri corective pentru a preveni un risc identificat pe teritoriul acestora.

(20)

Obiectivul schimbului de informații privind evenimentele ar trebui să fie în primul rând prevenirea accidentelor și incidentelor de aviație. Acesta nu ar trebui utilizat pentru atribuirea culpei sau a răspunderii ori pentru stabilirea unor analize comparative a performanțelor din punctul de vedere al siguranței.

(21)

Modul cel mai eficient de a asigura schimbul unui volum mare de informații privind siguranța între statele membre, Comisie și agenție este Fișierul european centralizat, cu condiția ca statele membre, Comisia și agenția să aibă acces deplin la acesta.

(22)

Toate informațiile legate de siguranță care rezultă din rapoartele de eveniment colectate în Uniune ar trebui transferate, cu promptitudine, către Fișierul european centralizat. Acestea ar trebui să includă colectarea informațiilor cu privire la incidente, dar și informații cu privire la accidente și incidente grave investigate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 996/2010.

(23)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice pentru informațiile privind evenimentele care sunt stocate în bazele de date ale organizațiilor, ale statelor membre și ale agenției.

(24)

Toate informațiile privind siguranța cuprinse în Fișierul european centralizat ar trebui să fie disponibile entităților cu atribuții de reglementare în domeniul siguranței aviației civile din cadrul Uniunii, inclusiv agenției, și autorităților responsabile cu investigarea accidentelor și incidentelor în cadrul Uniunii.

(25)

Ar trebui să fie posibil ca părțile interesate să solicite accesul la anumite informații cuprinse în Fișierul european centralizat, sub rezerva normelor referitoare la confidențialitatea acestor informații și anonimatul persoanelor implicate.

(26)

Având în vedere că punctele naționale de contact dețin cele mai bune informații în ceea ce privește părțile interesate stabilite într-un anumit stat membru, fiecare punct național de contact ar trebui să se ocupe de solicitările care provin de la părți interesate stabilite pe teritoriul respectivului stat membru. Comisia ar trebui să trateze solicitările care provin de la părți interesate din țări terțe sau de la organizații internaționale.

(27)

Ar trebui analizate informațiile cuprinse în rapoartele de eveniment și ar trebui identificate riscurile pentru siguranță. Orice măsură ulterioară adecvată pentru îmbunătățirea siguranței aviației ar trebui identificată și pusă în practică cu promptitudine. Informațiile referitoare la analiza evenimentelor și acțiunile subsecvente ar trebui să fie diseminate în cadrul organizațiilor, al autorităților competente ale statelor membre și al agenției, deoarece existența feedback-ului în urma evenimentelor care au fost raportate stimulează persoanele să raporteze evenimente. În cazurile în care acest lucru este aplicabil și posibil, informațiile referitoare la analiza evenimentelor și acțiunile subsecvente ar trebui să fie furnizate persoanelor care au raportat în mod direct evenimentele autorităților competente ale statelor membre și agenției. Acest feedback ar trebui să respecte normele privind confidențialitatea și protecția raportorului și a persoanelor menționate în rapoartele de eveniment în conformitate cu prezentul regulament.

(28)

Prezentul regulament ar trebui să sprijine statele membre, agenția și organizațiile în managementul riscurilor pentru siguranța aviației. Sistemele de management al siguranței aparținând organizațiilor sunt completate de sisteme de management al siguranței ale statelor membre și ale agenției. Pe de o parte, organizațiile gestionează riscurile pentru siguranță aferente activității lor specifice, iar pe de altă parte, autoritățile competente ale statelor membre și agenția gestionează riscurile pentru siguranță pentru sistemele de aviație ale statelor membre și, respectiv, ale Uniunii în ansamblu, abordând riscurile comune pentru siguranța aviației în statul membru respectiv sau la nivelul Uniunii. Responsabilitățile agenției și ale autorităților competente ale statelor membre nu ar trebui să exonereze organizațiile de responsabilitățile lor directe de management al siguranței inerente produselor și serviciilor pe care le furnizează. În acest scop, organizațiile ar trebui să colecteze și să analizeze informațiile privind evenimentele, pentru a identifica și a atenua pericolele asociate activității lor. De asemenea, organizațiile ar trebui să evalueze riscurile pentru siguranță asociate și să aloce resurse pentru luarea cu promptitudine a unor măsuri adecvate de atenuare a riscurilor pentru siguranță. Procesul general ar trebui să fie monitorizat de autoritatea competentă relevantă care, dacă este necesar, ar trebui să solicite luarea unor măsuri suplimentare pentru a garanta faptul că deficiențele în materie de siguranță sunt abordate corect. Pe de altă parte, autoritățile competente ale statelor membre și agenția ar trebui să completeze sistemele de management al siguranței ale organizațiilor la nivelul statelor membre și, respectiv, european.

(29)

La stabilirea acțiunilor ce urmează a fi incluse în programul lor național de siguranță și în planul lor național de siguranță și pentru a garanta faptul că măsurile sunt bazate pe date concrete, statele membre ar trebui să utilizeze informațiile care rezultă din rapoartele de eveniment colectate și din analizarea acestora. Programele naționale de siguranță și planurile naționale de siguranță sunt completate la nivel european de Programul european de siguranță a aviației și de Planul european de siguranță a aviației.

(30)

Deoarece obiectivul îmbunătățirii siguranței aviației nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, deoarece sistemele de raportare operate de statele membre în mod izolat sunt mai puțin eficiente decât o rețea coordonată în care se realizează un schimb de informații care permite identificarea eventualelor probleme de siguranță și a principalelor domenii de risc la nivelul Uniunii, analiza la nivel național ar trebui completată de analiză și acțiuni subsecvente la nivelul Uniunii pentru o mai bună prevenție a accidentelor și incidentelor aviatice. La nivelul Uniunii, această sarcină ar trebui îndeplinită de o rețea de analiști în domeniul siguranței aviației, în coordonare cu Comisia și cu agenția. Rețeaua respectivă ar trebui să poată decide, prin consens, să invite observatori la reuniunile sale, inclusiv angajați sau reprezentanți ai industriei.

(31)

Programul european de siguranță a aviației și Planul european de siguranță a aviației ar trebui să beneficieze în mod special de activitatea rețelei de analiști în domeniul siguranței aviației în scopul stabilirii măsurilor necesare a fi puse în practică la nivelul Uniunii, din perspectiva unor date concrete.

(32)

Publicului larg ar trebui să i se ofere informații agregate generale cu privire la nivelul de siguranță a aviației în statele membre și în Uniune. Aceste informații ar trebui să includă în special tendințele și analizele rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament de către statele membre, precum și informații într-o formă agregată referitoare la conținutul Fișierului european centralizat și pot fi furnizate prin publicarea indicatorilor de performanță din punctul de vedere al siguranței (IPS).

(33)

Sistemul de siguranță a aviației civile este stabilit pe baza feedback-ului și lecțiilor învățate care decurg din accidente și incidente. Raportarea evenimentelor și utilizarea informațiilor aferente pentru îmbunătățirea siguranței depind de existența unei relații de încredere între raportor și entitatea responsabilă cu colectarea și evaluarea informațiilor. Aceasta presupune aplicarea strictă a regulilor de confidențialitate. Protecția informațiilor privind siguranța împotriva utilizării necorespunzătoare și acordarea accesului limitat la Fișierul european centralizat exclusiv părților interesate care contribuie la îmbunătățirea siguranței aviației civile au scopul de a asigura disponibilitatea permanentă a informațiilor privind siguranța, astfel încât să se poată lua măsuri preventive adecvate și prompte și să se poată îmbunătăți siguranța aviației. În acest context, informațiile sensibile privind siguranța ar trebui protejate într-o manieră corespunzătoare, iar colectarea lor ar trebui asigurată prin garantarea confidențialității și a protecției sursei și prin câștigarea încrederii personalului din aviația civilă în sistemele de raportare a evenimentelor. Ar trebui instituite măsuri adecvate care să asigure păstrarea confidențialității informațiilor colectate prin intermediul sistemelor de raportare a evenimentelor și pentru restricționarea accesului la Fișierul european centralizat. Normele naționale privind liberul acces la informațiile de interes public ar trebui să țină cont de confidențialitatea necesară în cazul acestor informații. Informațiile colectate ar trebui protejate în mod corespunzător împotriva utilizării sau divulgării neautorizate. Ele ar trebui utilizate exclusiv în scopul menținerii sau îmbunătățirii siguranței aviației, și nu pentru atribuirea culpei sau a răspunderii.

(34)

Pentru a asigura încrederea angajaților și a personalului contractat în sistemul de raportare a evenimentelor al organizației, informațiile incluse în rapoartele de eveniment ar trebui să fie protejate în mod adecvat și nu ar trebui să fie utilizate în alte scopuri decât menținerea sau îmbunătățirea siguranței aviației. Normele interne ale „culturii juste” adoptate de organizații în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie în special la îndeplinirea acestui obiectiv. În plus, limitarea transmiterii datelor de identificare sau a informațiilor care permit identificarea raportorului sau a altor persoane menționate în rapoartele de eveniment printr-o separare clară între departamentele care gestionează rapoartele de eveniment și restul organizației poate fi un mod eficient de îndeplinire a acestui obiectiv.

(35)

Raportorul sau o persoană menționată în rapoartele de eveniment ar trebui să beneficieze de protecție corespunzătoare. În acest context, ar trebui păstrat anonimatul în cazul rapoartelor de eveniment, iar informațiile detaliate referitoare la identitatea raportorului și a persoanelor menționate de rapoartele de eveniment nu ar trebui introduse în bazele de date.

(36)

În plus, sistemul aviației civile ar trebui să promoveze o „cultură a siguranței” care să faciliteze raportarea spontană a evenimentelor, promovând astfel principiul „culturii juste”. „Cultura justă” este o componentă esențială a termenului mai larg „cultura siguranței”, care constituie baza unui sistem solid de management al siguranței. Un mediu care adoptă principiile „culturii juste” nu ar trebui să împiedice luarea măsurilor necesare pentru menținerea sau îmbunătățirea nivelului de siguranță a aviației.

(37)

„Cultura justă” ar trebui să încurajeze persoanele să raporteze informații legate de siguranță. Cu toate acestea, nu ar trebui să scutească persoanele de responsabilitățile ce le revin în mod normal. În acest context, angajații și personalul contractat nu ar trebui să sufere niciun fel de prejudicii pe baza informațiilor furnizate în temeiul prezentului regulament, cu excepția cazurilor de abatere săvârșite cu intenție sau atunci când a existat o ignorare clară, gravă și serioasă a unui risc evident și o neîndeplinire gravă a responsabilității profesionale de a lua măsurile care sunt necesare în mod evident în aceste circumstanțe, provocând daune previzibile unei persoane sau unor bunuri sau care afectează grav nivelul de siguranță a aviației.

(38)

În vederea încurajării raportării evenimentelor, ar trebui să fie protejate în mod adecvat nu numai raportorii, ci și persoanele menționate în raportul de eveniment respectiv. Cu toate acestea, această protecție nu ar trebui să exonereze persoanele respective de obligațiile lor de raportare în conformitate cu prezentul regulament. În mod special, în situația în care o persoană este menționată într-un raport de eveniment, are ea însăși obligația de a raporta respectivul eveniment și nu îl raportează în mod intenționat, respectiva persoană ar trebui să nu mai beneficieze de protecție și să i se aplice sancțiuni în aplicarea prezentului regulament.

(39)

Fără a aduce atingere dreptului penal intern și bunei administrări a justiției, este important să se traseze în mod clar limita de protecție a raportorului și a altor persoane menționate în rapoartele de eveniment împotriva sancțiunilor sau a trimiterii în judecată.

(40)

Pentru a spori încrederea persoanelor în sistem, gestionarea rapoartelor de eveniment ar trebui organizată astfel încât confidențialitatea identității raportorului și a altor persoane menționate în rapoartele de eveniment să fie protejată în mod adecvat în vederea promovării unei „culturi juste”. Ori de câte ori este posibil, obiectivul ar trebui să fie facilitarea instituirii unui sistem independent de gestionare a evenimentelor.

(41)

Personalul organizațiilor, al autorităților competente ale statelor membre și al agenției care este implicat în evaluarea, prelucrarea sau analizarea evenimentelor are un rol semnificativ în identificarea pericolelor și a deficiențelor în materie de siguranță. Experiența arată că atunci când evenimentele sunt analizate retrospectiv după producerea unui accident, analiza duce la identificarea unor riscuri și deficiențe care este posibil să nu fi fost identificate altfel. Prin urmare, este posibil ca persoanele implicate în evaluarea, prelucrarea sau analizarea evenimentelor să se teamă de consecințele potențiale legate de urmărirea în justiție. Fără a aduce atingere dreptului penal intern și bunei administrări a justiției, statele membre nu ar trebui să inițieze acțiuni împotriva persoanelor care, în cadrul autorităților competente ale statelor membre, sunt implicate în evaluarea, prelucrarea sau analiza evenimentelor, cu privire la deciziile luate în exercitarea îndatoririlor lor, care ulterior și privite retrospectiv se dovedesc eronate sau ineficace, dar care, la momentul adoptării și pe baza informațiilor disponibile în momentul respectiv, erau proporționale și adecvate.

(42)

Angajații și personalul contractat ar trebui să aibă oportunitatea de a raporta încălcări ale principiilor care stau la baza protecției de care aceștia beneficiază conform prezentului regulament și nu ar trebui să facă obiectul unor sancțiuni pentru aceasta. Statele membre ar trebui să definească consecințele pentru cei care încalcă principiile protecției raportorului și a altor persoane menționate în rapoartele de eveniment și ar trebui să adopte măsuri reparatorii sau să aplice sancțiuni, după caz.

(43)

Teama de autoincriminare și de posibilele consecințe legate de urmărirea în justiție poate descuraja persoanele de la raportarea evenimentelor. Obiectivele prezentului regulament pot fi atinse fără ingerințe nejustificate în sistemele juridice ale statelor membre. În consecință, este adecvat să se prevadă faptul că încălcările fără premeditare sau involuntare ale legii, care ajung în atenția autorităților statelor membre numai prin intermediul raportării în temeiul prezentului regulament, nu ar trebui să facă obiectul acțiunilor disciplinare, administrative sau juridice, cu excepția cazului în care dreptul penal intern aplicabil prevede altfel. Totuși, dreptul terților de a iniția o acțiune civilă nu ar trebui să facă obiectul acestei interdicții și ar trebui să fie reglementat exclusiv de dreptul intern.

(44)

Cu toate acestea, în contextul dezvoltării unui mediu al „culturii juste”, statele membre ar trebui să păstreze opțiunea extinderii interdicției privind utilizarea rapoartelor de eveniment ca probe împotriva raportorilor în acțiuni administrative și disciplinare la acțiunile civile sau penale.

(45)

De asemenea, ar trebui consolidată și oficializată cooperarea între autoritățile judiciare și autoritățile competente în domeniul siguranței prin intermediul unor acorduri prealabile între acestea care să respecte un echilibru între diferitele interese publice în cauză și care ar trebui în special să cuprindă, de exemplu, accesul la rapoartele de eveniment din bazele de date naționale și utilizarea acestor rapoarte.

(46)

Pentru a sprijini responsabilitățile sporite ale agenției prin prezentul regulament, este necesar să îi fie puse la dispoziție suficiente resurse pentru a-i permite executarea cu succes a atribuțiilor suplimentare încredințate.

(47)

Pentru a completa sau modifica prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează actele delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(48)

În aplicarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să consulte agenția și rețeaua de analiști în domeniul siguranței aviației menționată în acesta.

(49)

Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(50)

În aplicarea prezentului regulament, ar trebui respectate pe deplin normele privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția persoanelor prevăzute de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) și de Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (7). În aplicarea prezentului regulament, ar trebui respectate pe deplin normele privind accesul la date prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (8), exceptând în ceea ce privește diseminarea datelor și informațiilor cuprinse în Fișierul european centralizat, care sunt protejate conform unor norme de acces mai stricte prevăzute de prezentul regulament.

(51)

Sancțiunile ar trebui mai ales să se aplice oricărei persoane sau entități care, prin încălcarea prezentului regulament, face abuz de informațiile protejate de prezentul regulament; acționează într-o manieră care aduce prejudicii raportorului sau altor persoane menționate în rapoartele de eveniment, cu excepția cazurilor în care se aplică derogări prevăzute în prezentul regulament; nu creează un mediu propice pentru a permite colectarea informațiilor detaliate privind evenimentele, nu analizează informațiile colectate; nu acționează în sensul rezolvării deficiențelor de siguranță reale sau potențiale constatate; sau nu împărtășește informațiile colectate în aplicarea prezentului regulament.

(52)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unor norme comune în domeniul raportării evenimentelor din aviația civilă, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele sale în întreaga Uniune, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(53)

Regulamentul (UE) nr. 996/2010 ar trebui modificat în consecință.

(54)

Directiva 2003/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), Regulamentul (CE) nr. 1321/2007 al Comisiei (10) și Regulamentul (CE) nr. 1330/2007 al Comisiei (11) ar trebui să fie prin urmare abrogate.

(55)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și a emis un aviz la 10 aprilie 2013 (12),

(a)

adoptarea cu promptitudine, atunci când este cazul, a unor măsuri de siguranță pe baza analizei informațiilor colectate;

(b)

disponibilitatea permanentă a informațiilor privind siguranța prin introducerea de norme ce vizează confidențialitatea și utilizarea corespunzătoare a informațiilor, precum și protecția armonizată și consolidată a raportorului și a persoanelor menționate în rapoartele de eveniment; și

(c)

examinarea și tratarea riscurilor pentru siguranța aviației, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național.

1.

„raportor” înseamnă persoana fizică care raportează un eveniment sau alte informații legate de siguranță în temeiul prezentului regulament;

2.

„aeronavă” înseamnă orice aparat care se poate susține în atmosferă datorită reacțiilor aerului, altele decât reacțiile aerului asupra suprafeței Pământului;

3.

„incident” înseamnă un incident în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 996/2010;

4.

„incident grav” înseamnă un incident grav în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 996/2010;

5.

„accident” înseamnă accident în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 996/2010;

6.

„informații din care sunt eliminate date de identificare” înseamnă informații provenite din rapoarte de eveniment din care au fost eliminate toate datele cu caracter personal, cum ar fi numele sau adresele persoanelor fizice;

7.

„eveniment” înseamnă orice eveniment legat de siguranță care pune în pericol sau care, dacă nu este remediat sau abordat, ar putea pune în pericol o aeronavă, ocupanții acesteia sau orice altă persoană și include în special accidentele și incidentele grave;

8.

„organizație” înseamnă orice organizație care furnizează produse în domeniul aviației și/sau care utilizează, contractează sau recurge la serviciile persoanelor care sunt obligate să raporteze evenimentele în conformitate cu articolul 4 alineatul (6);

9.

„asigurarea anonimatului” înseamnă eliminarea din rapoartele de eveniment a tuturor datelor de identificare referitoare la raportor și la persoanele menționate în rapoartele de eveniment și a oricăror detalii, inclusiv numele organizației (organizațiilor) implicate în eveniment, care pot dezvălui identitatea raportorului sau a unor terți ori care pot determina deducerea informațiilor din raportul de eveniment;

10.

„pericol” înseamnă o situație sau un obiect care poate cauza moartea sau vătămarea unei persoane, avarierea unui echipament sau a unei structuri, pierderea de materiale sau reducerea capacității unei persoane de a îndeplini o funcție prevăzută;

11.

„autoritate responsabilă de investigațiile privind siguranța” înseamnă autoritatea națională permanentă responsabilă de investigațiile privind siguranța aviației civile, care efectuează sau supervizează investigațiile în domeniul siguranței, astfel cum este menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 996/2010;

12.

„cultură justă” înseamnă un regim în care operatorii din prima linie sau alte persoane nu sunt sancționate pentru acțiuni, omisiuni sau decizii care sunt proporționale cu experiența sau pregătirea lor, dar în care neglijențele grave, încălcările deliberate și actele de distrugere nu sunt tolerate;

13.

„punct de contact” înseamnă:

14.

„parte interesată” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ori organism oficial, cu sau fără personalitate juridică, care este în măsură să contribuie la îmbunătățirea siguranței aviației prin accesul la informațiile privind evenimentele pe care statele membre și le comunică reciproc și care este inclusă în una dintre categoriile de părți interesate stabilite în anexa II;

15.

„Programul național de siguranță” înseamnă un pachet integrat de acte juridice și activități destinat managementului siguranței aviației civile dintr-un stat membru;

16.

„Planul european de siguranță a aviației” înseamnă analiza aspectelor legate de siguranță și planul de acțiune aferent la nivel european;

17.

„Programul european de siguranță a aviației” înseamnă setul integrat de regulamente la nivelul Uniunii, împreună cu activitățile și procedurile utilizate pentru managementul comun al siguranței aviației civile la nivel european;

18.

„sistem de management al siguranței” înseamnă o abordare sistematică a managementului siguranței aviației, inclusiv structurile organizatorice, responsabilitățile, politicile și procedurile necesare, și include orice sistem de management care abordează managementul siguranței, în mod independent sau integrat cu alte sisteme de management ale organizației.

(a)

raportarea evenimentelor care pun în pericol sau care, dacă nu sunt remediate sau abordate, ar pune în pericol o aeronavă, ocupanții acesteia, orice altă persoană, echipament sau instalație care joacă un rol în exploatarea aeronavelor, precum și raportarea altor informații relevante legate de siguranță în acest context;

(b)

analiza și acțiunile subsecvente cu privire la evenimentele raportate și alte informații legate de siguranță;

(c)

protecția personalului aeronautic;

(d)

utilizarea corespunzătoare a informațiilor legate de siguranță colectate;

(e)

integrarea informațiilor în Fișierul european centralizat; și

(f)

diseminarea către părțile interesate a informațiilor care permit asigurarea anonimatului, în scopul furnizării către aceste părți interesate de informații de care au nevoie pentru a îmbunătăți siguranța aviației.

(a)

evenimente legate de funcționarea aeronavei, cum ar fi:

(b)

evenimente legate de condițiile tehnice, întreținerea și repararea aeronavei, cum ar fi:

(c)

evenimente legate de serviciile și instalațiile de navigație aeriană, cum ar fi:

(d)

evenimente legate de aerodromuri și servicii la sol, cum ar fi:

(a)

pilotul comandant sau, în cazul în care pilotul comandant nu poate raporta evenimentul, orice alt membru al echipajului care urmează în lanțul de comandă al unei aeronave înmatriculate în Uniune sau al unei aeronave înmatriculate în afara Uniunii, dar utilizate de un operator ale cărui operațiuni fac obiectul supravegherii de către un stat membru sau de un operator stabilit în Uniune;

(b)

orice persoană implicată în proiectarea, fabricarea, monitorizarea continuității navigabilității, întreținerea sau modificarea unei aeronave sau a oricărui echipament sau a oricărei părți a acesteia, sub supravegherea unui stat membru sau a agenției;

(c)

orice persoană care semnează un certificat de examinare a navigabilității sau o autorizare a dării în exploatare pentru o aeronavă sau pentru orice echipament sau parte a acesteia, sub supravegherea unui stat membru sau a agenției;

(d)

orice persoană care îndeplinește o funcție pentru care are nevoie, din partea unui stat membru, de autorizație ca membru al unui echipaj al unui prestator de servicii pentru traficul aerian având responsabilități legate de serviciile de navigație aeriană sau de dispecer al serviciului de informare pentru zbor;

(e)

orice persoană care îndeplinește o funcție legată de managementul siguranței unui aeroport care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (13);

(f)

orice persoană care îndeplinește o funcție legată de instalarea, modificarea, întreținerea, repararea, revizia, verificarea în zbor sau inspecția instalațiilor de navigație aeriană pentru care un stat membru asigură supravegherea;

(g)

orice persoană care îndeplinește o funcție legată de handlingul la sol al aeronavelor, inclusiv alimentarea cu combustibil, deservirea, întocmirea fișelor de încărcare, încărcarea, degivrarea și tractarea într-un aeroport care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1008/2008.

(a)

informațiilor detaliate privind evenimentele care pot să nu fie captate prin sistemul de raportare obligatorie;

(b)

alte informații legate de siguranță care sunt percepute de raportor ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța aviației.

(a)

informațiilor detaliate privind evenimentele care pot să nu fie captate prin sistemul de raportare obligatorie;

(b)

alte informații legate de siguranță care sunt percepute de raportor ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța aviației.

(a)

informații detaliate privind evenimentele care pot să nu fie captate prin sistemul de raportare obligatorie;

(b)

alte informații legate de siguranță care sunt percepute de raportor ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța aviației.

(a)

a căror raportare nu este obligatorie în temeiul articolului 4 alineatul (1);

(b)

raportate de către persoane care nu sunt enumerate la articolul 4 alineatul (6).

(a)

sectorului industriei aviatice;

(b)

organizațiilor profesionale ale personalului din sectorul aviației.

(a)

autoritatea națională pentru aviația civilă; și/sau

(b)

autoritatea responsabilă de investigațiile privind siguranța; și/sau

(c)

orice alt organism independent sau entitate independentă stabilit(ă) în Uniune căruia (căreia) i s-a încredințat această funcție.

(a)

standardizate pentru a facilita schimbul de informații; și

(b)

compatibile cu software-ul Eccairs și taxonomia ADREP.

(a)

integrarea setului minim de informații menționat la alineatul (1);

(b)

clasificarea riscului evenimentelor menționată la alineatul (2); și

(c)

instituirea procedurilor de verificare a calității datelor menționată la alineatul (3).

(a)

materiale de orientare;

(b)

ateliere de lucru; și

(c)

formare adecvată.

(a)

în timpul desfășurării unei investigații, se transferă informațiile faptice preliminare cu privire la un accident sau un incident grav;

(b)

la terminarea investigației se transferă:

(a)

de interes pentru alte state membre sau pentru agenție; sau

(b)

ca necesitând eventual luarea unor măsuri de siguranță de către alte state membre sau agenție.

(a)

solicitarea provine de la o parte interesată;

(b)

este competent să trateze această solicitare.

(a)

informațiile solicitate sunt legate de echipamentele și operațiunile proprii ale părții interesate sau domeniul său de activitate;

(b)

decizia generală nu acordă acces la întregul conținut al bazei de date;

(c)

decizia generală se referă numai accesul la informații care permit asigurarea anonimatului.

(a)

partea interesată utilizează informațiile exclusiv în scopul specificat în formularul de solicitare, care ar trebui să fie compatibil cu obiectivul prezentului regulament, enunțat la articolul 1; și

(b)

partea interesată nu dezvăluie informațiile primite fără consimțământul scris al persoanei care le-a furnizat și ia măsurile necesare pentru a asigura confidențialitatea necesară a informațiilor primite.

(a)

pune în aplicare măsura respectivă în mod prompt; și

(b)

stabilește o procedură de monitorizare a punerii în aplicare și a eficacității acțiunii.

(a)

rezultatele preliminare ale analizei efectuate în temeiul alineatului (1), dacă există; și

(b)

orice măsură care urmează a fi luată în temeiul alineatului (2).

(a)

rezultatele preliminare ale analizei efectuate în temeiul alineatului (1), dacă există; și

(b)

orice acțiune care urmează a fi întreprinsă în temeiul alineatului (2).

(a)

pun în aplicare măsura respectivă în mod prompt; și

(b)

stabilesc o procedură de monitorizare a punerii în aplicare și a eficacității măsurii.

(a)

conține informații în formă agregată și care permit asigurarea anonimatului privind tipul de evenimente și informații legate de siguranță raportate prin intermediul sistemelor lor naționale de raportare obligatorie și voluntară;

(b)

identifică tendințele;

(c)

identifică măsurile adoptate.

(a)

stabilirea culpei sau răspunderii; sau

(b)

orice alt scop decât menținerea sau îmbunătățirea siguranței aviației.

(a)

asigură confidențialitatea informațiilor; și

(b)

limitează utilizarea informațiilor la ceea ce este strict necesar pentru a-și îndeplini obligațiile în domeniul siguranței, fără a atribui culpa sau răspunderea; în acest sens, informațiile sunt utilizate în special în vederea gestionării riscurilor și a analizării tendințelor în domeniul siguranței, ceea ce poate duce la recomandări sau acțiuni în domeniul siguranței, abordând deficiențele de siguranță reale sau potențiale.

(a)

raportorilor; sau

(b)

persoanelor menționate în rapoartele de eveniment.

(a)

în cazul abaterilor săvârșite cu intenție;

(b)

atunci când a fost o ignorare clară, gravă și serioasă a unui risc evident și o neîndeplinire gravă a responsabilității profesionale de a lua măsurile care sunt necesare în mod evident în aceste circumstanțe, provocând daune previzibile unei persoane sau unor bunuri sau care afectează grav nivelul de siguranță a aviației.

(a)

actualizarea listei câmpurilor de date obligatorii în rapoartele de eveniment prevăzute în anexa I, în cazul în care, având în vedere experiența acumulată pe parcursul aplicării prezentului regulament, schimbările se dovedesc a fi necesare în vederea îmbunătățirii siguranței aviației;

(b)

actualizarea formularului de solicitare de informații din Fișierul european centralizat prevăzut la anexa III, pentru a ține seama de experiența acumulată și de noile evoluții;

(c)

a alinia oricare dintre anexe la software-ul Eccairs și taxonomia ADREP, precum și la alte acte juridice adoptate de Uniune și la acordurile internaționale.