20.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/14


REGULAMENTUL (UE) NR. 251/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 26 februarie 2014

privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2) și articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (3) și Regulamentul (CE) nr. 122/94 al Comisiei (4) și-au dovedit eficacitatea în reglementarea sectorului vinurilor aromatizate, băuturilor aromatizate pe bază de vin și cocteilurilor aromatizate obținute din produse vitivinicole (denumite în continuare „produse vitivinicole aromatizate”). Totuși, având în vedere inovațiile tehnologice, evoluțiile pieței și așteptările în continuă evoluție ale consumatorilor, este necesară actualizarea normelor aplicabile definirii, descrierii, prezentării, etichetării și protejării indicațiilor geografice ale anumitor produse vitivinicole aromatizate, ținând seama în același timp de metodele de producție tradiționale.

(2)

Sunt necesare noi modificări ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, pentru a alinia competențele conferite Comisiei în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”). Ținând seama de amploarea modificărilor respective, este necesar ca Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 să fie abrogat și înlocuit cu prezentul regulament. Regulamentul (CE) nr. 122/94 a instituit norme privind aromatizarea și adăugarea de alcool aplicabile anumitor produse vitivinicole aromatizate și pentru a asigura claritatea, normele respective ar trebui încorporate în prezentul regulament.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5) se aplică prezentării și etichetării produselor vitivinicole aromatizate, cu excepția cazului în care în prezentul regulament se dispune altfel.

(4)

În Uniune, produsele vitivinicole aromatizate sunt importante pentru consumatori, pentru producători și pentru sectorul agricol. Măsurile aplicabile sectorului produselor vitivinicole aromatizate ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, la prevenirea practicilor care pot induce în eroare și la obținerea transparenței pieței și a concurenței loiale. În acest mod, măsurile vor salvgarda reputația pe care au dobândit-o produsele vitivinicole aromatizate ale Uniunii pe piața internă și pe piața mondială, ținând în continuare seama de practicile tradiționale utilizate la fabricarea produselor vitivinicole aromatizate, precum și de necesitatea din ce în ce mai stringentă de a proteja și a informa consumatorii. Inovarea tehnologică ar trebui luată și ea în considerare în ceea ce privește produsele pentru care această inovare duce la îmbunătățirea calității, fără a afecta caracterul tradițional al produselor vitivinicole aromatizate în cauză.

(5)

Producția de produse vitivinicole aromatizate constituie un debușeu important pentru sectorul agricol al Uniunii, fapt care ar trebui pus în evidență de cadrul de reglementare.

(6)

În interesul consumatorilor, prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor produselor vitivinicole aromatizate introduse pe piață în Uniune, indiferent dacă sunt produse în statele membre sau în țări terțe. Pentru a menține și a îmbunătăți reputația produselor vitivinicole aromatizate ale Uniunii pe piața mondială, normele prevăzute prin prezentul regulament ar trebui să se aplice și produselor vitivinicole aromatizate produse în Uniune pentru export.

(7)

Pentru a garanta claritatea și transparența dreptului Uniunii care reglementează produsele vitivinicole aromatizate, este necesară definirea cu claritate a produselor care intră sub incidența reglementărilor respective, a criteriilor de producție, de descriere, de prezentare și de etichetare ale produselor vitivinicole aromatizate și în special a denumirilor de vânzare. De asemenea, ar trebui să se instituie norme specifice privind indicarea facultativă a provenienței care să suplimenteze normele stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1169/2011. Prin stabilirea unor astfel de norme, se reglementează toate etapele procesului de producție și se asigură informarea și protecția corespunzătoare a consumatorilor.

(8)

Definițiile produselor vitivinicole aromatizate ar trebui să respecte în continuare practicile tradiționale în materie de calitate, dar ar trebui actualizate și îmbunătățite în lumina progresului tehnologic.

(9)

Produsele vitivinicole aromatizate ar trebui produse în conformitate cu anumite norme și restricții care garantează satisfacerea așteptărilor consumatorilor în ceea ce privește calitatea și metodele de producție. Pentru a respecta standardele internaționale din acest domeniu, ar trebui stabilite metodele de producție și, ca regulă generală, Comisia ar trebui să țină seama de standardele recomandate și publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

(10)

Produselor vitivinicole aromatizate ar trebui să li se aplice Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(11)

În plus, alcoolul etilic utilizat la fabricarea produselor vitivinicole aromatizate ar trebui să fie exclusiv de origine agricolă, răspunzând astfel așteptărilor consumatorilor și respectând practicile tradiționale în materie de calitate. Se va asigura astfel și o piață de desfacere pentru produsele agricole de bază.

(12)

Având în vedere importanța și complexitatea sectorului produselor vitivinicole aromatizate, este necesar să se instituie norme specifice privind descrierea și prezentarea produselor vitivinicole aromatizate care să completeze dispozițiile privind etichetarea din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011. Normele specifice respective ar trebui să prevină și utilizarea abuzivă a denumirilor de vânzare ale produselor vitivinicole aromatizate în cazul produselor care nu respectă cerințele stabilite în prezentul regulament.

(13)

În vederea facilitării înțelegerii de către consumatori, ar trebui să fie posibilă completarea denumirilor de vânzare stabilite prin prezentul regulament cu denumirea curentă a produsului în sensul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011.

(14)

Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (8) se aplică, printre altele, produselor agricole procesate destinate consumului alimentar, printre care se numără produsele vitivinicole aromatizate. În consecință, produsele vitivinicole aromatizate care respectă cerințele stabilite prin regulamentul respectiv și actele adoptate în temeiul acestuia pot fi introduse pe piață ca produse vitivinicole aromatizate ecologice.

(15)

La punerea în aplicare a unei politici privind calitatea și pentru a permite existența unui nivel ridicat de calitate al produselor vitivinicole aromatizate cu indicație geografică, statele membre ar trebui să poată adopta reglementări privind producerea, descrierea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate cu indicație geografică care sunt produse pe propriul teritoriu mai restrictive decât cele stabilite prin prezentul regulament, în măsura în care aceste norme sunt compatibile cu dreptul Uniunii.

(16)

Dat fiind că Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (9), Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (10), și dispozițiile privind indicațiile geografice prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11) nu se aplică produselor vitivinicole aromatizate, ar trebui institute norme specifice privind protejarea indicațiilor geografice pentru produsele vitivinicole aromatizate. Indicațiile geografice ar trebui să fie utilizate pentru a marca faptul că produselor vitivinicole aromatizate își au originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune sau localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică a produsului vitivinicol aromatizat poate fi atribuită în principal originii geografice a acestuia, și astfel de indicații geografice ar trebui înregistrate de către Comisie.

(17)

Ar trebui ca prezentul regulament să instituie o procedură pentru înregistrarea, conformitatea, modificarea și eventuala anulare a indicațiilor geografice ale unor țări terțe și ale Uniunii.

(18)

Autoritățile statelor membre ar trebui să fie responsabile de asigurarea respectării prezentului regulament, iar Comisia ar trebui să dispună de mecanisme care să îi permită să monitorizeze și să verifice respectarea acestuia.

(19)

În vederea completării sau modificării elementelor neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei cu privire la stabilirea proceselor de producție utilizate pentru obținerea produselor vitivinicole aromatizate; criteriile pentru delimitarea zonelor geografice și normele, restricțiile și derogările referitoare la producția din ariile respective; condițiile conform cărora se pot include cerințe suplimentare în caietele de sarcini; determinarea cazurilor în care un producător izolat poate solicita protecția unei denumiri geografice și restricțiile în ceea ce privește tipul solicitantului care poate depune o astfel de cerere; stabilirea condițiilor de respectat în ceea ce privește cererile de protejare a unei indicații geografice, controlul efectuat de Comisie, procedura de exprimare a obiecțiunilor, precum și procedurile pentru modificarea și anularea indicațiilor geografice; stabilirea condițiilor aplicabile cererilor transfrontaliere; stabilirea datei depunerii unei cereri sau a unei solicitări, a datei începând de la care se aplică protecția și a datei la care se aplică o modificare a unei protecții; stabilirea condițiilor referitoare la modificări ale caietelor de sarcini, inclusiv condițiile în care o modificare este considerată minoră și condițiile referitoare la cererile de modificare și la aprobarea acestora care nu implică modificarea documentului unic; restricțiile privind denumirea protejată; natura și tipul informațiilor care urmează să fie notificate în schimbul de informații între statele membre și Comisie, metodele de notificare, normele referitoare la drepturile de acces la informații sau la sistemele informaționale disponibile și modalitățile de publicare a informațiilor. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(20)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentrupunerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește metodele de analiză pentru stabilirea compoziției produselor vitivinicole aromatizate; deciziile cu privire la acordarea protecției indicațiilor geografice și la respingerea cererilor de acordare a acestei protecții; deciziile cu privire la anularea protecției indicațiilor geografice și la denumirile geografice existente; deciziile de aprobare a cererilor de modificare în cazul modificărilor minore ale caietului de sarcini; informațiile care urmează să fie furnizate în caietul de sarcini al produsului cu privire la definiția indicațiilor geografice; modalitățile de a pune la dispoziția publicului a deciziilor cu privire la protecția sau respingerea indicațiilor geografice; depunerea cererilor transfrontaliere; controalele și verificările efectuate de statele membre; procedura aplicabilă, inclusiv admisibilitatea, în cazul examinării cererilor de protecție sau al aprobării unei modificări a unei indicații geografice, precum și procedura aplicabilă, inclusiv admisibilitatea, în cazul cererilor de anulare, de conversie sau de exprimare a unei obiecțiuni, și la transmiterea informațiilor legate de denumirile geografice existente; controalele administrative și fizice efectuate de statele membre; și normele referitoare la furnizarea informațiilor necesare pentru aplicarea dispoziției referitoare la schimbului de informații între statele membre și Comisie, modalitățile de gestionare a informațiilor care urmează să fie notificate, conținutul, forma, calendarul, frecvența și termenele notificărilor și modalități de transmitere sau de punere a informațiilor și documentelor la dispoziția statelor membre, a autorităților competente din țări terțe sau a publicului. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(21)

Prin intermediul unor acte de punere în aplicare și, având în vedere natura specifică a acestor acte, fără a aplica Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia ar trebui să publice documentul unic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, să decidă dacă să respingă o cerere de protejare a unei indicații geografice pe criterii de inadmisibilitate, să stabilească și să întrețină un registru al indicațiilor geografice protejate în temeiul prezentului regulament, inclusiv includerea sau eliminarea din registru a denumirilor geografice existente.

(22)

Trecerea de la normele prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 la cele prevăzute de prezentul regulament poate crea dificultăți care nu sunt abordate de prezentul regulament. În acest scop, competența de a adopta măsurile tranzitorii necesare ar trebui delegată Comisiei.

(23)

Ar trebui să se acorde timp suficient și măsuri adecvate pentru a facilita o trecere fără probleme de la normele prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 la cele prevăzute de prezentul regulament. În orice caz, ar trebui permisă comercializarea stocurilor existente după punerea în aplicare a prezentului regulament, până la epuizarea acestora.

(24)

Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume stabilirea normelor cu privire la definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate, precum și la protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește norme privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate, precum și privind protecția indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate.

(2)   Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 se aplică prezentării și etichetării produselor vitivinicole aromatizate, cu excepția cazului în care în prezentul regulament se dispune altfel.

(3)   Prezentul regulament se aplică tuturor produselor vitivinicole aromatizate introduse pe piață în Uniune, indiferent dacă sunt produse în statele membre sau în țări terțe, precum și celor produse în Uniune pentru export.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„denumire de vânzare” înseamnă denumirea oricărui produs vitivinicol aromatizat prevăzut în prezentul regulament;

2.

„descriere” înseamnă lista caracteristicilor specifice ale unui produs vitivinicol aromatizat;

3.

„indicație geografică” înseamnă o indicație care identifică faptul că un produs vitivinicol aromatizat este originar dintr-o regiune, dintr-un loc anume sau dintr-o țară, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau alte caracteristici ale produsului respectiv pot fi atribuite în principal originii geografice a acestuia.

CAPITOLUL II

DEFINIREA, DESCRIEREA,PREZENTAREA ȘI ETICHETAREAPRODUSELOR VITIVINICOLE AROMATIZATE

Articolul 3

Definirea și clasificarea produselor vitivinicole aromatizate

(1)   Produsele vitivinicole aromatizate sunt produse obținute din produse ale sectorului vitivinicol astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care au fost aromatizate. Acestea se împart în următoarele categorii:

(a)

vinuri aromatizate,

(b)

băuturi aromatizate pe bază de vin,

(c)

cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole.

(2)   Vinul aromatizat este o băutură:

(a)

obținută din unul sau mai multe dintre produsele viticole definite la partea IV punctul 5 din anexa II și la partea II punctele 1 și 3-9 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu excepția vinului „Retsina”;

(b)

în care produsele viticole menționate la litera (a) reprezintă cel puțin 75 % din volumul total;

(c)

în care este posibil să se fi adăugat alcool;

(d)

în care este posibil să se fi adăugat coloranți;

(e)

în care este posibil să se fi adăugat must de struguri, must de struguri parțial fermentat sau ambele;

(f)

care este posibil să fi fost îndulcită;

(g)

care are un titru alcoolic volumic dobândit de cel puțin 14,5 % vol. și mai mic de 22 % vol. și o tărie alcoolică totală în volume de cel puțin 17,5 % vol.

(3)   Băutura aromatizată pe bază de vin este o băutură:

(a)

obținută din unul sau mai multe dintre produsele viticole definite la partea II punctele 1, 2 și 4-9 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu excepția vinurilor produse cu adaos de alcool și a vinului „Retsina”;

(b)

în care produsele viticole menționate la litera (a) reprezintă cel puțin 50 % din volumul total;

(c)

la care nu s-a adăugat alcool, cu excepția situației în care există dispoziții contrare la anexa II;

(d)

în care este posibil să se fi adăugat coloranți;

(e)

în care este posibil să se fi adăugat must de struguri, must de struguri parțial fermentat sau ambele;

(f)

care este posibil să fi fost îndulcită;

(g)

care are titru alcoolic volumic dobândit de cel puțin 4,5 % vol. și mai mic de 14,5 % vol.

(4)   Cocteil aromatizat din produse vitivinicole este o băutură:

(a)

obținută din unul sau mai multe dintre produsele viticole definite la partea II punctele 1, 2 și 4-11 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu excepția vinurilor produse cu adaos de alcool și a vinului „Retsina”;

(b)

în care produsele viticole menționate la litera (a) reprezintă cel puțin 50 % din volumul total;

(c)

în care nu s-a adăugat alcool;

(d)

în care este posibil să se fi adăugat coloranți;

(e)

care este posibil să fi fost îndulcită;

(f)

care are titru alcoolic volumic dobândit mai mare de 1,2 % vol. și mai mic de 10 % vol.

Articolul 4

Procesele de producție și metodele de analiză pentru produsele vitivinicole aromatizate

(1)   Produsele vitivinicole aromatizate sunt produse în conformitate cu cerințele, restricțiile și descrierile stabilite în anexele I și II.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 în ceea ce privește stabilirea proceselor de producție autorizate pentru obținerea de produse vitivinicole aromatizate, ținând seama de așteptările consumatorilor.

La stabilirea proceselor de producție autorizate menționate la primul paragraf, Comisia ține seama de procesele de producție recomandate și publicate de OIV.

(3)   Dacă este cazul, Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, metode de analiză pentru stabilirea compoziției produselor vitivinicole aromatizate. Metodele respective se bazează pe orice metode relevante recomandate și publicate de OIV, cu excepția cazului în care acestea ar fi ineficace sau neadecvate pentru obiectivul urmărit. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Până la adoptarea metodelor respective de către Comisie, metodele care se utilizează sunt cele permise de statul membru în cauză.

(4)   Practicile oenologice și restricțiile stabilite în conformitate cu articolul 74, articolul 75 alineatul (4) și articolul 80 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se aplică produselor vinicole folosite la producția produselor vitivinicole aromatizate.

Articolul 5

Denumirile de vânzare

(1)   Denumirile de vânzare stabilite la anexa II sunt utilizate pentru orice produs vitivinicol aromatizat introdus pe piață în Uniune, cu condiția ca acesta să respecte cerințele stabilite în anexa respectivă pentru denumirea de vânzare corespunzătoare. Denumirile de vânzare pot fi completate cu o denumire curentă astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) litera (o) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

(2)   În cazul în care produsele vitivinicole aromatizate respectă cerințele stabilite pentru mai multe denumiri de vânzare, se autorizează folosirea unei singure denumiri de vânzare dintre acestea, cu excepția cazului în care în anexa II se dispune altfel.

(3)   O băutură alcoolică ce nu respectă cerințele stabilite prin prezentul regulament nu poate fi denumită, prezentată sau etichetată prin asocierea cu oricare dintre denumirile de vânzare a unor cuvinte sau formulări cum sunt „asemănător”, „tip”, „stil”, „realizat”, „gust” sau a altor termeni similari.

(4)   Denumirile de vânzare pot fi completate sau înlocuite de o indicație geografică protejată în temeiul prezentului regulament.

(5)   Fără a se aduce atingere articolului 26, denumirile de vânzare nu pot fi completate cu denumiri de origine protejate sau cu indicații geografice protejate permise pentru produsele vitivinicole.

Articolul 6

Mențiuni suplimentare la denumirile de vânzare

(1)   Denumirile de vânzare menționate la articolul 5 pot fi completate și de următoarele mențiuni privind conținutul de zahăr al produselor vitivinicole aromatizate:

(a)   „extrasec”: în cazul produselor cu un conținut de zahăr mai mic de 30 de grame la litru și, pentru categoria vinuri aromatizate și prin derogare de la articolul 3 alineatul (2) litera (g), o tărie alcoolică totală în volume de minimum 15 % vol.;

(b)   „sec”: în cazul produselor cu un conținut de zahăr mai mic de 50 de grame la litru și, pentru categoria vinuri aromatizate și prin derogare de la articolul 3 alineatul (2) litera (g), o tărie alcoolică totală în volume de minimum 16 % vol.;

(c)   „demisec”: în cazul produselor al căror conținut de zahăr este între 50 și mai puțin de 90 de grame la litru;

(d)   „demidulce”: în cazul produselor al căror conținut de zahăr este între 90 și mai puțin de 130 de grame la litru;

(e)   „dulce”: în cazul produselor al căror conținut de zahăr este de 130 de grame la litru sau mai mult.

Conținutul de zahăr indicat la primul paragraf literele (a)-(e) este exprimat în zahăr invertit.

Mențiunile „demidulce” și „dulce” pot fi însoțite de o indicație a conținutului în zahăr, exprimat în grame de zahăr invertit la litru.

(2)   În cazul în care denumirea de vânzare include sau se completează cu mențiunea „spumant”, cantitatea de vin spumant utilizat este de cel puțin 95 %.

(3)   Denumirile de vânzare pot fi completate și cu o referire la aroma principală utilizată.

Articolul 7

Indicarea provenienței

În cazul în care este indicată proveniența produselor vitivinicole aromatizate, aceasta corespunde locului unde se produce produsul vitivinicol aromatizat. Proveniența se indică prin cuvintele „produs în (…)” sau se exprimă cu ajutorul unor termeni echivalenți, la care se adaugă numele statului membru sau al țării terțe corespunzătoare.

Articolul 8

Utilizarea versiunilor lingvistice la prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate

(1)   Denumirile de vânzare prevăzute în caractere cursive în anexa II nu se traduc pe etichetă sau în prezentarea produselor vitivinicole aromatizate.

Atunci când sunt indicate în cuvinte, mențiunile suplimentare prevăzute în prezentul regulament sunt exprimate în cel puțin una din limbile oficiale ale Uniunii.

(2)   Denumirea indicației geografice protejate în temeiul prezentului regulament apare pe etichetă în versiunea (versiunile) lingvistică (lingvistice) în care este înregistrată, chiar dacă indicația geografică înlocuiește denumirea de vânzare în conformitate cu articolul 5 alineatul (4).

În cazul în care denumirea unei indicații geografice protejate în temeiul prezentului regulament este scrisă folosind un alfabet nelatin, aceasta poate apărea și într-una sau mai multe din limbile oficiale ale Uniunii.

Articolul 9

Reglementări mai restrictive impuse de statele membre

Atunci când aplică o politică privind calitatea produselor vitivinicole aromatizate cu indicații geografice protejate în temeiul prezentului regulament, care sunt produse pe propriul teritoriu, sau în cazul stabilirii de noi indicații geografice, statele membre pot institui reglementări privind producția și descrierea care sunt mai restrictive decât cele menționate la articolul 4 și în anexele I și II, în măsura în care aceste reglementări sunt compatibile cu dreptul Uniunii.

CAPITOLUL III

INDICAȚIILE GEOGRAFICE

Articolul 10

Conținutul cererilor de protecție

(1)   Cererile de protecție a denumirilor ca indicații geografice includ un dosar tehnic care conține:

(a)

denumirea care urmează să beneficieze de protecție;

(b)

denumirea și adresa solicitantului;

(c)

caietul de sarcini, astfel cum este menționat la alineatul (2); și

(d)

un document unic care rezumă caietul de sarcini menționat la alineatul (2).

(2)   Pentru a putea beneficia de o indicație geografică protejată în temeiul prezentului regulament, un produs trebuie să respecte caietul de sarcini corespunzător, care cuprinde cel puțin următoarele:

(a)

denumirea care urmează să beneficieze de protecție;

(b)

o descriere a produsului, în special principalele sale caracteristici analitice, precum și o indicație a caracteristicilor sale organoleptice;

(c)

dacă este cazul, procesele de producție deosebite și caietul de sarcini, precum și restricțiile relevante privind producerea produsului;

(d)

delimitarea ariei geografice în cauză;

(e)

elementele care justifică legătura menționată la articolul 2 punctul 3;

(f)

cerințele aplicabile prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern sau, dacă un stat membru prevede astfel, de o organizație care gestionează indicațiile geografice protejate, având în vedere ca aceste cerințe să fie obiective și nediscriminatorii și compatibile cu dreptul Uniunii;

(g)

o mențiune a materiei prime principale din care a fost obținut produsul vitivinicol aromatizat;

(h)

denumirea și adresa autorităților sau organismelor care verifică dacă sunt respectate dispozițiile caietului de sarcini, precum și o descriere a sarcinilor ale acestora.

Articolul 11

Cererea de protecție referitoare la o arie geografică situată într-o țară terță

(1)   În cazul în care cererea de protecție se referă la o arie geografică situată într-o țară terță, aceasta conține, pe lângă elementele prevăzute la articolul 10, o dovadă că denumirea în cauză este protejată în țara sa de origine.

(2)   Cererea de protecție se transmite Comisiei fie direct de către solicitant, fie prin intermediul autorităților țării terțe în cauză.

(3)   Cererea de protecție se întocmește în una dintre limbile oficiale ale Uniunii sau este însoțită de o traducere autorizată în una dintre aceste limbi.

Articolul 12

Solicitanți

(1)   Orice grup de producători interesat sau, în cazuri excepționale, orice producător individual, poate depune o cerere de protecție a unei indicații geografice. La această cerere de protecție se pot asocia și alte părți interesate.

(2)   Producătorii pot depune o cerere de protecție numai pentru produsele vitivinicole aromatizate pe care le produc.

(3)   În cazul unei denumiri care desemnează o arie geografică transfrontalieră, se poate depune o cerere de protecție comună.

Articolul 13

Procedura preliminară la nivel național

(1)   Cererile de protecție a unei indicații geografice pentru produse vitivinicole aromatizate originare din Uniune fac obiectul unei proceduri preliminare la nivel național în conformitate cu alineatele (2)-(7) din prezentul articol.

(2)   Cererea de protecție se depune în statul membru de pe teritoriul căruia provine indicația geografică.

(3)   Statul membru examinează cererea de protecție pentru a verifica respectarea condițiilor prevăzute în prezentul capitol.

Prin intermediul unei proceduri naționale, statul membru asigură publicarea adecvată a cererii de protecție și prevede o perioadă de cel puțin două luni de la data publicării în care orice persoană fizică sau juridică cu un interes legitim și care are reședința sau este stabilită pe teritoriul acestuia poate formula o obiecțiune la protecția propusă, prin depunerea unei declarații justificate în mod corespunzător pe lângă autoritățile statului membru.

(4)   În cazul în care consideră că indicația geografică nu respectă cerințele relevante sau că este incompatibilă cu dreptul Uniunii în general, statul membru respinge cererea.

(5)   În cazul în care consideră că cerințele relevante sunt respectate, statul membru:

(a)

publică documentul unic și caietul de sarcini al produsului cel puțin pe internet; și

(b)

înaintează Comisiei o cerere de protecție care conține următoarele informații:

(i)

denumirea și adresa solicitantului;

(ii)

caietul de sarcini menționat la articolul 10 alineatul (2);

(iii)

documentul unic menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (d);

(iv)

o declarație a statului membru conform căreia acesta consideră că cererea depusă de solicitant îndeplinește condițiile impuse; și

(v)

trimiterea la publicarea menționată la litera (a).

Informațiile menționate la primul paragraf litera (b) sunt transmise în una dintre limbile oficiale ale Uniunii sau sunt însoțite de o traducere autorizată în una dintre aceste limbi.

(6)   Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentului articol până la 28 martie 2015.

(7)   În cazul în care un stat membru nu dispune de o legislație națională în ceea ce privește protecția indicațiilor geografice, acesta poate, doar cu titlu tranzitoriu, să acorde protecție denumirii în cauză la nivel național în conformitate cu cerințele prezentului capitol. Această protecție produce efecte începând de la data la care cererea de protecție este depusă la Comisie și încetează la data la care se adoptă o decizie privind înregistrarea sau refuzul în temeiul prezentului capitol.

Articolul 14

Controlul de către Comisie

(1)   Comisia aduce la cunoștința publicului data depunerii cererii de protecție.

(2)   Comisia examinează cererile de protecție menționate la articolul 13 alineatul (5) pentru a verifica respectarea condițiilor prevăzute în prezentul capitol.

(3)   În cazul în care consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezentul capitol, Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate fără aplicarea procedurii prevăzute la articolul 34 alineatul (2), publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene documentul unic menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (d) și trimiterea la publicarea caietul de sarcini menționat la articolul 13 alineatul (5) litera (a).

(4)   În cazul în care consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezentul capitol, Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, respingerea cererii. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 15

Procedura de exprimare a obiecțiunilor

În termen de două luni de la data publicării prevăzute la articolul 14 alineatul (3), orice stat membru sau țară terță sau orice persoană fizică sau juridică cu un interes legitim, care are reședința sau este stabilită într-un alt stat membru decât cel în care depune cererea de protecție sau într-o țară terță, poate formula o obiecțiune la protecția propusă, prin depunerea pe lângă Comisie a unei declarații justificate în mod corespunzător referitoare la condițiile de eligibilitate prevăzute în prezentul capitol.

În cazul persoanelor fizice sau juridice care au reședința sau sunt stabilite într-o țară terță, această declarație se depune fie direct, fie prin intermediul autorităților țării terțe în cauză, în termenul de două luni menționat la primul paragraf.

Articolul 16

Decizia privind protecția

Pe baza informațiilor de care dispune la încheierea procedurii de exprimare a obiecțiunilor menționate la articolul 15, Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, fie acordă protecția pentru indicația geografică care îndeplinește condițiile prevăzute în prezentul capitol și care este compatibilă cu dreptul Uniunii, fie respinge cererea, dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 17

Omonime

(1)   O denumire pentru care se depune o cerere de protecție și care este omonimă sau parțial omonimă cu o altă denumire deja înregistrată în temeiul prezentului regulament, se înregistrează ținându-se seama în mod corespunzător de utilizările locale și tradiționale, precum și de orice risc de a crea confuzii.

(2)   O denumire omonimă care induce consumatorii în eroare făcându-i să creadă că produsele provin dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă este exactă în ceea ce privește teritoriul, regiunea sau locul din care produsele respective sunt originare.

(3)   Utilizarea unei denumiri omonime înregistrate este supusă condiției existenței în practică a unei diferențieri suficiente între denumirea omonimă deja înregistrată și denumirea înregistrată ulterior, având în vedere necesitatea de a asigura un tratament echitabil pentru producătorii respectivi și de a nu induce în eroare consumatorul.

Articolul 18

Motive de refuz al protecției

(1)   Denumirile care au devenit generice nu sunt protejate ca indicații geografice.

În sensul prezentului capitol, prin „denumire devenită generică” se înțelege denumirea unui produs vitivinicol aromatizat care, deși se referă la locul sau regiunea unde acest produs a fost inițial obținut sau introdus pe piață, a devenit denumirea comună a unui produs vitivinicol aromatizat în cadrul Uniunii.

Pentru a stabili dacă o denumire a devenit sau nu generică, se va ține seama de toți factorii relevanți, în special de:

(a)

situația existentă în Uniune, în special în zonele de consum;

(b)

dreptul Uniunii sau dreptul intern relevant.

(2)   O denumire nu este protejată ca indicație geografică în cazul în care, având în vedere reputația și notorietatea unei mărci, protecția este de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la identitatea reală a produsului vitivinicol aromatizat.

Articolul 19

Relația cu mărcile

(1)   În cazul în care o indicație geografică este protejată în temeiul prezentului regulament, înregistrarea unei mărci a cărei utilizare intră sub incidența articolului 20 alineatul (2) și care se raportează la un produs vitivinicol aromatizat este refuzată dacă cererea de înregistrare a mărcii este depusă după data depunerii pe lângă Comisie a cererii de protecție a indicației geografice și dacă prin cererea respectivă s-a obținut protecția indicației geografice.

Mărcile înregistrate cu încălcarea dispozițiilor de la primul paragraf se anulează.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 17 alineatul (2), o marcă a cărei utilizare intră sub incidența articolului 20 alineatul (2) și pentru care a fost depusă o cerere, care a fost înregistrată sau, dacă această posibilitate este prevăzută de legislația în cauză, a fost consacrată prin utilizare pe teritoriul Uniunii anterior datei depunerii pe lângă Comisie a cererii de protecție a indicației geografice, poate fi utilizată în continuare și reînnoită fără să se aducă atingere protecției indicației geografice, cu condiția să nu existe motivele de anulare sau de revocare a mărcii prevăzute de Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13) sau de Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului (14).

În astfel de cazuri, este permisă utilizarea indicației geografice alături de mărcile relevante.

Articolul 20

Protecție

(1)   Indicațiile geografice protejate în temeiul prezentului regulament pot fi utilizate de orice agent economic care comercializează un produs vitivinicol aromatizat produs în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător.

(2)   Indicațiile geografice protejate în temeiul prezentului regulament, precum și produsele vitivinicole aromatizate care utilizează denumirile protejate respective în conformitate cu caietul de sarcini al produsului sunt protejate față de:

(a)

orice utilizare comercială directă sau indirectă a unei denumiri protejate:

(i)

de produse comparabile care nu sunt conforme cu caietul de sarcini pentru denumirea protejată; sau

(ii)

în măsura în care această utilizare exploatează reputația unei indicații geografice;

(b)

utilizarea abuzivă, imitarea sau evocarea, chiar dacă originea adevărată a produsului sau a serviciului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă, transcrisă sau transliterată sau însoțită de expresii precum „stil”, „tip”, „metodă”, „produs(ă) ca la/în”, „imitație”, „gust”, „similar” sau alte formulări similare;

(c)

orice mențiune falsă sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele aferente produsului vitivinicol respectiv, precum și utilizarea unui ambalaj de natură să creeze o impresie greșită cu privire la originea produsului;

(d)

orice altă practică de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.

(3)   Indicațiile geografice protejate în temeiul prezentului regulament nu devin generice în Uniune în înțelesul articolului 18 alineatul (1).

(4)   Statele membre adoptă măsurile administrative și juridice corespunzătoare pentru a preveni sau a împiedica utilizarea ilegală a indicațiilor geografice protejate în temeiul prezentului regulament menționate la alineatul (2).

Articolul 21

Registru

Comisia întocmește și actualizează, prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate fără aplicarea procedurii prevăzute la articolul 34 alineatul (2), un registru electronic al indicațiilor geografice protejate în temeiul prezentului regulament pentru produse vitivinicole aromatizate, care este accesibil publicului.

Indicațiile geografice care privesc produse din țări terțe protejate în Uniune în temeiul unui acord internațional la care Uniunea este parte pot fi înscrise în registrul menționat la primul paragraf ca indicații geografice protejate în temeiul prezentului regulament.

Articolul 22

Desemnarea autorității competente

(1)   Statele membre desemnează autoritatea competentă sau autoritățile competente responsabile cu controalele privind obligațiile prevăzute în prezentul capitol, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

(2)   Statele membre garantează că orice operator care respectă dispozițiile prezentului capitol are dreptul de a face obiectul unui sistem de controale.

(3)   Statele membre informează Comisia în legătură cu autoritatea competentă sau autoritățile competente menționate la alineatul (1). Comisia publică numele și adresele acestora, pe care le actualizează periodic.

Articolul 23

Verificarea respectării caietului de sarcini

(1)   În ceea ce privește indicațiile geografice protejate în temeiul prezentului regulament referitoare la o arie geografică din cadrul Uniunii, verificarea anuală a respectării caietului de sarcini al produsului, efectuată în cursul producției sau după condiționarea produsului vitivinicol aromatizat, este asigurată de:

(a)

autoritatea competentă sau autoritățile competente menționate la articolul 22; sau

(b)

unul sau mai multe organisme de control responsabile cu verificarea în înțelesul articolului 2 al doilea paragraf punctul (5) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, care acționează în calitate de organism de certificare a produselor conform cerințelor prevăzute la articolul 5 din respectivul regulament.

Cheltuielile aferente sunt suportate de agenții economici care fac obiectul acestei verificări.

(2)   În ceea ce privește indicațiile geografice protejate în temeiul prezentului regulament referitoare la o arie geografică dintr-o țară terță, verificarea anuală a respectării caietul de sarcini, efectuată în cursul producției sau după condiționarea produsului vitivinicol aromatizat, este asigurată de:

(a)

una sau mai multe autorități publice desemnate de țara terță; sau

(b)

unul sau mai multe organisme de certificare.

(3)   Organismele menționate la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) respectă standardul EN ISO/IEC 17065:2012 (Evaluarea conformității – Cerințe pentru organismele de certificare a produselor, proceselor și serviciilor) și sunt acreditate în conformitate cu acestea.

(4)   Atunci când verifică respectarea caietului de sarcini, autoritatea sau autoritățile menționate la alineatul (1) litera (a) și la alineatul (2) litera (a) oferă garanții corespunzătoare de obiectivitate și imparțialitate și dispun de personal calificat și de resursele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile.

Articolul 24

Modificări ale caietului de sarcini

(1)   Orice solicitant care îndeplinește condițiile de la articolul 12 poate depune o cerere de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini pentru o indicație geografică protejată în temeiul prezentului regulament, în special pentru a ține seama de evoluția cunoștințelor științifice și tehnice sau pentru a redefini aria geografică menționată la articolul 10 alineatul (2) litera (d). Cererile descriu și motivează modificările solicitate.

(2)   În cazul în care modificarea propusă implică una sau mai multe modificări ale documentului unic menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (d), articolele 13-16 se aplică mutatis mutandis cererii de modificare. Cu toate acestea, în cazul în care modificarea propusă este minoră, Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dacă aprobă cererea fără a urma procedura prevăzută la articolul 14 alineatul (2) și la articolul 15, iar în cazul aprobării, Comisia procedează la publicarea elementelor menționate la articolul 14 alineatul (3). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 25

Anulare

În cazul în care respectarea caietului de sarcini care corespunde unei indicații geografice nu mai este asigurată, Comisia poate decide, din proprie inițiativă sau la cererea motivată în mod corespunzător a unui stat membru, a unei țări terțe sau a unei persoane fizice sau juridice care are un interes legitim, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, anularea protecției indicației geografice respective. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolele 13-16 se aplică mutatis mutandis.

Articolul 26

Denumiri geografice existente

(1)   Denumirile geografice ale produselor vitivinicole aromatizate enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 și orice denumiri geografice transmise unui stat membru și aprobate de acesta înainte de 27 martie 2014 sunt automat protejate ca indicații geografice în temeiul prezentului regulament. Prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate fără aplicarea procedurii prevăzute la articolul 34 alineatul (2) din prezentul regulament, Comisia le înscrie în registrul prevăzut la articolul 21 din prezentul regulament.

(2)   În ceea ce privește denumirile geografice existente menționate la alineatul (1), statele membre transmit Comisiei:

(a)

dosarele tehnice menționate la articolul 10 alineatul (1);

(b)

deciziile naționale de aprobare.

(3)   Denumirile geografice existente menționate la alineatul (1), pentru care informațiile menționate la alineatul (2) nu sunt prezentate până la 28 martie 2017 pierd protecția în temeiul prezentului regulament. Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate fără aplicarea procedurii prevăzute la articolul 34 alineatul (2), măsurile oficiale corespunzătoare de eliminare a unor astfel de denumiri din registrul prevăzut la articolul 21.

(4)   Articolul 25 nu se aplică în ceea ce privește denumirile geografice existente menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

Până la 28 martie 2018, Comisia poate decide din proprie inițiativă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, anularea protecției denumirilor geografice existente menționate la alineatul (1) din prezentul articol dacă acestea nu sunt în conformitate cu articolul 2 punctul (3). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 27

Taxe

Statele membre pot percepe o taxă pentru acoperirea cheltuielilor lor, inclusiv a celor efectuate la examinarea cererilor de protecție, a declarațiilor de opoziție, a cererilor de modificare și a cererilor de anulare în temeiul prezentului capitol.

Articolul 28

Competențe delegate

(1)   Pentru a ține seama de caracteristicile specifice ale producției din aria geografică delimitată, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 privind:

(a)

criteriile de delimitare a ariei geografice; și

(b)

normele, restricțiile și derogările referitoare la producția în aria geografică delimitată.

(2)   Pentru a asigura calitatea și trasabilitatea produselor, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 pentru a stabili condițiile în care caietul de sarcini poate include cerințe suplimentare față de cele menționate la articolul 10 alineatul (2) litera (f).

(3)   Pentru a garanta drepturile sau interesele legitime ale producătorilor sau ale agenților economici, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 privind:

(a)

stabilirea cazurilor în care un producător izolat poate solicita protecția unei indicații geografice;

(b)

stabilirea restricțiilor în ceea ce privește tipul solicitantului care poate depune o cerere de protecție a unei indicații geografice;

(c)

stabilirea condițiilor de respectat în ceea ce privește cererile de protecție a unei indicații geografice, controlul efectuat de Comisie, procedura de exprimare a obiecțiunilor, precum și procedurile pentru modificarea și anularea indicațiilor geografice;

(d)

stabilirea condițiilor aplicabile cererilor transfrontaliere;

(e)

stabilirea datei depunerii unei cereri sau a unei solicitări,

(f)

stabilirea datei începând de la care se aplică protecția;

(g)

stabilirea condițiilor în care o modificare este considerată minoră astfel cum este menționat în articolul 24 alineatul (2);

(h)

stabilirea datei la care intră în vigoare o modificare;

(i)

stabilirea condițiilor referitoare la cererile de modificare și aprobarea modificărilor caietului de sarcini pentru o indicație geografică protejată în temeiul prezentului regulament, atunci când astfel de modificări nu implică nicio modificare a documentului unic menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (d).

(4)   Pentru a asigura o protecție adecvată, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 privind restricțiile cu privire la denumirea protejată.

Articolul 29

Competențe de executare

(1)   Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, toate măsurile necesare referitoare la prezentul capitol cu privire la:

(a)

informațiile care urmează să fie furnizate în caietul de sarcini cu privire la legătura menționată la articolul 2 punctul (3) dintre aria geografică și produsul final;

(b)

modalitățile de punere la dispoziția publicului a deciziilor de protecție sau de respingere menționate la articolul 16;

(c)

depunerea cererilor transfrontaliere;

(d)

controalele și verificările care urmează să fie efectuate de statele membre, inclusiv testările.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

(2)   Comisia poate adopta prin intermediul unor acte de punere în aplicare, toate măsurile necesare referitoare la prezentul capitol cu privire la procedura aplicabilă, inclusiv admisibilitatea, în cazul examinării cererilor de protecție sau al aprobării unei modificări a unei indicații geografice, precum și la procedura aplicabilă, inclusiv admisibilitatea, în cazul cererilor de anulare, de conversie sau de exprimare a unei obiecțiuni și la transmiterea informațiilor cu privire la denumirile geografice protejate existente, în special în ceea ce privește:

(a)

modelele de documente și forma de transmitere;

(b)

termenele;

(c)

mențiunile cu privire la fapte, probele și documentele justificative care urmează să fie depuse în sprijinul cererii sau solicitării.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 30

Cererea sau solicitarea inadmisibilă

Atunci când se consideră că o cerere sau o solicitare prezentată în temeiul prezentului capitol nu poate fi acceptată, Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate fără aplicarea procedurii prevăzute la articolul 34 alineatul (2), respingerea pe criteriul inadmisibilității.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII GENERALE, TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 31

Controale și verificări ale produselor vitivinicole aromatizate

(1)   Statele membre sunt responsabile cu controalele produselor vitivinicole aromatizate. Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta respectarea dispozițiilor prezentului regulament și, în special, desemnează autoritatea competentă sau autoritățile competente responsabile cu controalele în ceea ce privește obligațiile instituite prin prezentul regulament în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

(2)   Atunci când este necesar, Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, normele privind controalele administrative și fizice efectuate de statele membre în ceea ce privește obligațiile care decurg din aplicarea prezentului regulament.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 32

Schimbul de informații

(1)   Statele membre și Comisia își notifică reciproc toate informațiile necesare pentru aplicarea prezentului regulament și pentru respectarea obligațiilor internaționale referitoare la produsele vitivinicole aromatizate. Dacă este cazul, informațiile pot fi transmise sau puse la dispoziția autorităților competente ale țărilor terțe și pot fi publicate.

(2)   Pentru ca notificările menționate la alineatul (1) să se efectueze în mod rapid, eficient, corect și rentabil, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 pentru a stabili:

(a)

natura și tipul informațiilor care trebuie notificate;

(b)

metodele de notificare;

(c)

normele privind drepturile de acces la informațiile sau sistemele de informații disponibile;

(d)

condițiile și mijloacele de publicare a informațiilor.

(3)   Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:

(a)

norme cu privire la furnizarea informațiilor necesare pentru punerea în aplicare a prezentului articol;

(b)

dispoziții privind gestionarea informațiilor care trebuie notificate, precum și norme privind conținutul, forma, calendarul, frecvența și termenele notificărilor;

(c)

modalități de transmitere sau de punere a informațiilor și documentelor la dispoziția statelor membre, a autorităților competente din țări terțe sau a publicului.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 33

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (2), articolul 28, articolul 32 alineatul (2) și articolul 36 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 27 martie 2014. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (2), articolul 28, articolul 32 alineatul (2) și articolul 36 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (2), articolului 28, articolului 32 alineatul (2) și articolului 36 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 34

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de Comitetul pentru produse vitivinicole aromatizate. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul actelor de punere în aplicare menționate la articolul 4 alineatul (3) primul paragraf și la articolul 29 alineatul (1) litera (b), în cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 35

Abrogare

Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 se abrogă începând cu 28 martie 2015.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III la prezentul regulament.

Articolul 36

Măsuri tranzitorii

(1)   Pentru a facilita trecerea de la normele prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 la cele stabilite prin prezentul regulament, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, acolo unde este cazul, în conformitate cu articolul 33 privind adoptarea de măsuri de modificare a prezentului regulament sau de derogare de la acesta, care rămân în vigoare până la 28 martie 2018.

(2)   Produsele vitivinicole aromatizate care nu respectă cerințele prezentului regulament, dar care au fost produse în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 înainte de 27 martie 2014 pot fi introduse pe piață până la epuizarea stocurilor.

(3)   Produsele vitivinicole aromatizate care respectă articolele 1-6 și articolul 9 din prezentul regulament și care au fost produse înainte de 27 martie 2014 pot fi introduse pe piață până la epuizarea stocurilor cu condiția ca aceste produse să respecte Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 în toate privințele care nu sunt reglementate de articolele 1-6 și articolul 9 din prezentul regulament.

Articolul 37

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 28 martie 2015. Cu toate acestea, articolul 36 alineatele (1) și (3) se aplică de la 27 martie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 26 februarie 2014.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

D. KOURKOULAS


(1)  JO C 43, 15.2.2012, p. 67.

(2)  Poziția Parlamentului European din 14 ianuarie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 17 februarie 2014.

(3)  Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole (JO L 149, 14.6.1991, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 122/94 al Comisiei din 25 ianuarie 1994 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole (JO L 21, 26.1.1994, p. 7).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO L 354 din 31.12.2008, p. 16).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2232/96 și (CE) nr. 110/2008 și a Directivei 2000/13/CE (JO L 354, 31.12.2008, p. 34).

(8)  Regulamentul (CE) nr. 843/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO L 39, 13.2.2008, p. 16).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1034/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(13)  Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 299, 8.11.2008, p. 25).

(14)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, 24.3.2009, p. 1).

(15)  Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).


ANEXA I

DEFINIȚII, CERINȚE ȘI RESTRICȚII TEHNICE

1.   Arome

(a)

Pentru aromatizarea vinurilor aromatizate sunt autorizate următoarele produse:

(i)

substanțele aromatizante naturale și/sau preparatele aromatizante definite la articolul 3 alineatul (2) literele (c) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;

(ii)

aromele definite la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008, care:

sunt identice cu vanilina;

prezintă aromă și/sau gust de migdale;

prezintă aromă și/sau gust de caise;

prezintă aromă și/sau gust de ou; și

(iii)

ierburi aromatice și/sau mirodenii și/sau substanțe aromatizante alimentare.

(b)

Pentru aromatizarea băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole sunt autorizate următoarele produse:

(i)

substanțe aromatizante și/sau produse aromatizante definite la articolul 3 alineatul (2) literele (b) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008; și

(ii)

ierburi aromatice și/sau mirodenii și/sau substanțe aromatizante alimentare.

Adăugarea acestui tip de substanțe conferă produsului final caracteristici organoleptice diferite de cele ale vinului.

2.   Îndulcirea

Pentru îndulcirea produselor vitivinicole aromatizate sunt autorizate următoarele produse:

(a)

zahăr semialb, zahăr alb, zahăr extraalb, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, soluție de zahăr, soluție de zahăr invertit, sirop de zahăr invertit definite în Directiva 2001/111/CE a Consiliului (1);

(b)

must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, definite la partea II punctele 10, 13 și 14 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(c)

zahăr caramelizat, care este produsul obținut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze, de acizi minerali, sau de orice alt aditiv chimic;

(d)

miere, conform definiției din Directiva 2001/110/CE a Consiliului (2);

(e)

sirop de roșcovă;

(f)

orice alți carbohidrați naturali care au un efect asemănător cu cel al produselor menționate anterior.

3.   Adaosul de alcool

La prepararea unor vinuri aromatizate și a unor băuturi aromatizate pe bază de vin sunt autorizate următoarele produse:

(a)

alcool etilic de origine agricolă, definit la punctul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, inclusiv de origine viticolă;

(b)

alcool de vin sau alcool de stafide;

(c)

distilat de vin sau distilat din stafide;

(d)

distilat de origine agricolă, definit la punctul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 110/2008;

(e)

rachiu de vin, definit la punctul 4 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008;

(f)

rachiu de tescovină de struguri, definit la punctul 6 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008;

(g)

băuturi spirtoase distilate din stafide fermentate.

Alcoolul etilic utilizat pentru diluarea sau dizolvarea materiilor colorante, aromele sau orice alți aditivi autorizați utilizați la prepararea produselor vitivinicole aromatizate trebuie să fie de origine agricolă și trebuie să fie folosiți în dozele strict necesare și nu sunt considerați adaos de alcool în scopul obținerii unui produs vitivinicol aromatizat.

4.   Aditivi și coloranți

Normele privind aditivii alimentari, inclusiv coloranții, stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se aplică produselor vitivinicole aromatizate.

5.   Adaosul de apă

Pentru prepararea produselor vitivinicole aromatizate, se autorizează adaosul de apă cu condiția ca aceasta să fie folosită în dozele necesare:

pentru prepararea esențelor de aromă;

pentru dizolvarea materiilor colorante și a îndulcitorilor;

pentru ajustarea compoziției finale a produsului.

Calitatea apei trebuie să fie în conformitate cu Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) și cu Directiva 98/83/CE a Consiliului (4) și nu trebuie să modifice natura produsului.

Apa poate fi distilată, demineralizată, tratată sau dedurizată.

6.   Se autorizează adaosul de dioxid de carbon pentru prepararea produselor vitivinicole aromatizate.

7.   Titrul alcoolic

„Titru alcoolic în volume” înseamnă raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de 20 °C, cuprins în produs și volumul total al produsului respectiv, la aceeași temperatură.

„Titru alcoolic volumic dobândit” înseamnă numărul de volume de alcool pur la o temperatură de 20 °C cuprinse în 100 de volume din produsul respectiv la această temperatură.

„Titru alcoolic volumic potențial” înseamnă numărul volumelor de alcool pur, la o temperatură de 20 °C, care poate fi obținut prin fermentarea totală a zahărului conținut în 100 de volume de produs la această temperatură.

„Titru alcoolic volumic total” înseamnă suma titrelor alcoolice dobândite și potențiale.


(1)  Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman (JO L 10, 12.1.2002, p. 53).

(2)  Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea (JO L 10, 12.1.2002, p. 47).

(3)  Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale (reformare) (JO L 164, 26.6.2009, p. 45).

(4)  Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32).


ANEXA II

DENUMIRILE DE VÂNZARE ȘI DENUMIRILE PRODUSELOR VITIVINICOLE AROMATIZATE

A.   DENUMIRILE DE VÂNZARE ȘI DESCRIERILE VINURILOR AROMATIZATE

1.   Vin aromatizat

Produse care respectă definiția stabilită la articolul 3 alineatul (2).

2.   Aperitiv pe bază de vin

Vin aromatizat care a putut face obiectul unui adaos de alcool.

Folosirea termenului „aperitiv” în acest context nu aduce atingere folosirii acestui termen pentru a defini produse care nu aparțin domeniului de aplicare al prezentului regulament.

3.   Vermut

Vin aromatizat

care a făcut obiectul unui adaos de alcool; și

ale cărui caracteristici au fost obținute prin folosirea de substanțe corespunzătoare din speciile de pelin Artemisia.

4.   Vinuri aromatizate amare

Vin aromatizat cu o aromă amară caracteristică care a făcut obiectul unui adaos de alcool.

Denumirea de vânzare de „vin aromatizat amar” este urmată de numele substanței aromatizante amare principale.

Denumirea de vânzare de „vin aromatizat amar” poate fi completată sau înlocuită cu următorii termeni:

„Vin cu chinină”, în cazul în care aromatizarea principală este obținută cu aroma principală chinină;

Bitter vino”, în cazul în care aromatizarea principală este realizată cu aromă naturală de gențiană și când băutura a făcut obiectul unei colorări galbene și/sau roșii cu ajutorul unor coloranți autorizați; folosirea cuvântului „bitter” în acest context nu aduce atingere folosirii acestui cuvânt pentru a defini produse care nu aparțin domeniului de aplicare al prezentului regulament;

Americano”, în cazul în care aromatizarea este datorată prezenței substanțelor aromatizante naturale provenind din pelin și din gențiană și când băutura a făcut obiectul unei colorări galbene și/sau roșii cu coloranți autorizați.

5.   Vin aromatizat cu ou

Vin aromatizat:

care a făcut obiectul unui adaos de alcool;

care a făcut obiectul unui adaos de gălbenuș de ou de calitate sau de extrase din acesta;

care are un conținut în zahăr, exprimat în zahăr invertit, de mai mult de 200 de grame; și

pentru prepararea căruia cantitatea minimă de gălbenuș de ou folosită în amestec este de 10 g/l.

Denumirea de vânzare de „vin aromatizat cu ou” poate fi însoțită de termenul „cremovo” atunci când produsul conține vin cu denumirea de origine protejată „Marsala” într-o proporție de minimum 80 %.

Denumirea de vânzare „vin aromatizat cu ou” poate fi însoțită de termenul „cremovo zabaione” atunci când produsul conține vin cu denumirea de origine protejată „Marsala” într-o proporție de minimum 80 % și are un conținut în gălbenuș de ou de minimum 60 g/l.

6.   Väkevä viiniglögi/Starkvinsglögg:

Vin aromatizat:

care a făcut obiectul unui adaos de alcool; și

al cărui gust caracteristic este obținut prin utilizarea cuișoarelor și/sau a scorțișoarei.

B.   DENUMIRILE DE VÂNZARE ȘI DESCRIERILE PRODUSELOR BĂUTURILOR AROMATIZATE PE BAZĂ DE VIN

1.   Băutură aromatizată pe bază de vin

Produse care respectă definiția stabilită la articolul 3 alineatul (3).

2.   Băutură aromatizată pe bază de vin alcoolizată:

Băutură aromatizată pe bază de vin:

care a făcut obiectul unui adaos de alcool;

care are un titru alcoolic volumic dobândit de cel puțin 7 % vol.;

care a făcut obiectul unei îndulciri;

care este obținută din vin alb;

care a făcut obiectul unui adaos de distilat din stafide; și

care este aromatizată exclusiv cu extract de nucșoară;

sau

care a făcut obiectul unui adaos de alcool;

care are un titru alcoolic volumic dobândit de cel puțin 7 % vol.;

care a făcut obiectul unei îndulciri;

care este obținută din vin roșu; și

care a făcut obiectul unui adaos de preparate aromatizante obținute exclusiv din condimente, ginseng, nuci, esențe de citrice și ierburi aromate.

3.   Sangría/Sangria

Băutură aromatizată pe bază de vin:

care este obținută din vin;

care este aromatizată prin adaos de extracte sau esențe naturale de citrice, cu sau fără sucul acestor fructe;

care a putut face obiectul unui adaos de mirodenii;

care a putut face obiectul unui adaos de dioxid de carbon;

care nu a făcut obiectul unei colorări;

care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 4,5 % vol. și mai puțin de 12 % vol.; și

care poate conține particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor; culoarea băuturii trebuie să provină exclusiv din materiile prime folosite.

Termenii „Sangría” sau „Sangria” pot fi folosiți ca denumire de vânzare doar în cazul în care produsul este produs în Spania sau Portugalia. Atunci când produsul este produs în alte state membre, termenii „Sangría” sau „Sangria” pot fi folosiți doar pentru a completa denumirea de vânzare „băutură aromatizată pe bază de vin”, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de mențiunea: „fabricat în…”, urmat de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse.

4.   Clarea

Băutură aromatizată pe bază de vin, obținută din vin alb în aceleași condiții cu cele prevăzute pentru „Sangría”/„Sangria”.

Termenul „Clarea” poate fi folosit ca denumire de vânzare doar în cazul în care produsul este produs în Spania. Atunci când produsul este produs în alte state membre, termenul „Clarea” poate fi folosit doar pentru a completa denumirea de vânzare „băutură aromatizată pe bază de vin”, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de mențiunea: „fabricat în…”, urmat de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse.

5.   Zurra

Băutură aromatizată pe bază de vin obținută prin adaos de brandy sau de rachiu de vin, conform definițiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 110/2008 pentru băuturile Sangría/Sangria și Clarea, cu adaos eventual de bucăți de fructe. Titrul alcoolic volumic dobândit trebuie să fie de minimum 9 % vol. și mai puțin de 14 % vol.

6.   Bitter soda

Băutură aromatizată pe bază de vin:

care este obținută din „bitter vino”, al cărei conținut în produsul final trebuie să fie de minimum 50 % în volum;

care a făcut obiectul unui adaos de dioxid de carbon sau de apă gazoasă; și

care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 8 % și maximum 10,5 % vol.

Folosirea cuvântului „bitter” în acest context nu aduce atingere folosirii acestuia pentru a defini produse care nu aparțin domeniului de aplicare al prezentului regulament.

7.   Kalte Ente

Băutură aromatizată pe bază de vin:

care este obținută prin amestecul de vin, vin petiant sau de vin perlant cu vin spumant sau vin spumos;

la care se adaugă substanțe naturale de lămâie sau extracte din aceste substanțe; și

care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 7 % vol.

Conținutul produsului finit de vin spumant sau vin spumos trebuie să fie de minimum 25 % în volume.

8.   Glühwein

Băutură aromatizată pe bază de vin:

care este obținută exclusiv din vin roșu sau din vin alb;

care este aromatizată în principal cu scorțișoară și/sau cuișoare; și

care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 7 % vol.

Fără a se aduce atingere cantităților de apă care rezultă din aplicarea punctului 2 din anexa I, se interzice adaosul de apă.

În cazul în care băutura a fost preparată din vin alb, denumirea de vânzare „Glühwein” trebuie completată prin cuvinte care indică vin alb, precum cuvântul „alb”.

9.   Viiniglögi/Vinglögg/Karštas vynas

Băutură aromatizată pe bază de vin:

care este obținută exclusiv din vin roșu sau din vin alb;

care este aromatizată în principal cu scorțișoară și/sau cuișoare; și

care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 7 % vol.

În cazul în care băutura a fost preparată din vin alb, denumirea de vânzare „Viiniglögi/Vinglögg/Karštas vynas” trebuie completată prin cuvinte care indică vin alb, precum cuvântul „alb”.

10.   Maiwein

Băutură aromatizată pe bază de vin:

care este obținută din vin cu adaos de plante de Galium odoratum (L.) Scop. (Asperula odorata L.), sau din extracte ale acesteia, astfel încât gustul de Galium odoratum (L.) Scop. (Asperula odorata L.) să fie predominant; și

care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 7 % vol.

11.   Maitrank

Băutură aromatizată pe bază de vin:

care este obținută din vin alb sec în care au fost macerate plante de Galium odoratum (L.) Scop. (Asperula odorata L.) sau căruia i s-au adăugat extracte din această plantă, cu adaos de portocale și/sau de alte fructe, eventual sub formă de suc, cu concentrate sau extracte, și care a fost supusă unei îndulciri cu maximum 5 % zahăr; și

care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 7 % vol.

12.   Pelin

Băutură aromatizată pe bază de vin:

care este obținută din vin alb sau roșu și un amestec special de ierburi,

care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 8,5 % vol.; și

care are un conținut de zahăr, exprimat ca zahăr invertit de 45-50 g/l și o aciditate totală de minimum 3 g/l, exprimată ca acid tartric.

13.   Aromatizovaný dezert

Băutură aromatizată pe bază de vin:

care este obținută din vin alb sau roșu, zahăr și un amestec de condimente de desert;

care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 9 % și mai mică de 12 % vol.; și

care are un conținut de zahăr, exprimat ca zahăr invertit, de 90-130 g/l și o aciditate totală de minimum 2,5 g/l, exprimată ca acid tartric.

Termenul „Aromatizovaný dezert” poate fi folosit ca denumire de vânzare doar în cazul în care produsul este produs în Republica Cehă. Atunci când produsul este produs în alte state membre, termenul „Aromatizovaný dezert” poate fi folosit doar pentru a completa denumirea de vânzare „băutură aromatizată pe bază de vin”, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de mențiunea „fabricat în…”, urmat de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse.

C.   DENUMIRILE DE VÂNZARE ȘI DENUMIRILE COCTEILURILOR AROMATIZATE DIN PRODUSE VITIVINICOLE

1.   Cocteil aromatizat din produse vitivinicole:

Produs care respectă definiția stabilită la articolul 3 alineatul (4).

Folosirea termenului „cocteil” în acest context nu aduce atingere folosirii acestuia pentru a defini produse care nu aparțin domeniului de aplicare al prezentului regulament.

2.   Cocteil pe bază de vin

Cocteil aromatizat din produse vitivinicole:

în care proporția de must de struguri concentrat nu depășește 10 % din volumul total al produsului finit;

care are un titru alcoolic volumic dobândit mai mic de 7 % vol.; și

în care conținutul în zahăr, exprimat în zahăr invertit, este sub 80 g/l.

3.   Cocteil pe bază de semipetiant de struguri aromatizat

Cocteil aromatizat din produse vitivinicole:

care este obținut exclusiv din must de struguri;

care are un titru alcoolic volumic dobândit de maximum 4 % vol.; și

care conține dioxid de carbon provenind exclusiv din fermentația produselor utilizate.

4.   Cocteil de vin spumant

Cocteil aromatizat din produse vitivinicole care este amestecat cu vin spumant.


ANEXA III

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CEE) nr. 1601/91

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2 alineatele (1)-(4)

Articolul 3 și anexa II

Articolul 2 alineatul (5)

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (6)

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (7)

Articolul 3

Articolul 4 alineatul (1) și anexa I

Articolul 4 alineatele (1)-(3)

Articolul 4 alineatul (1) și anexa I

Articolul 4 alineatul (4)

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 5

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 5 alineatele (1) și (2)

Articolul 6 alineatul (2) litera (a)

Articolul 5 alineatul (4)

Articolul 6 alineatul (2) litera (b)

Articolul 20 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (5)

Articolul 6 alineatul (4)

Articolul 9

Articolul 7 alineatele (1) și (3)

Articolul 7 alineatul (2)

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 5 alineatele (1) și (2)

Articolul 8 alineatul (3)

Articolul 6 alineatul (3)

Articolul 7

Articolul 8 alineatul (4) primul și al doilea paragraf

Articolul 8 alineatul (4) al treilea paragraf

Anexa I punctul 3 al doilea paragraf

Articolul 8 alineatul (4a)

Articolul 8 alineatele (5)-(8)

Articolul 8

Articolul 8 alineatul (9)

Articolul 9 alineatele (1)-(3)

Articolul 9 alineatul (4)

Articolul 31

Articolul 32

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 10a

Articolul 2 punctul 3 și articolele 10-30

Articolul 11

Articolul 1 alineatul (3)

Articolele 12-15

Articolele 33 și 34

Articolul 35

Articolul 16

Articolul 36

Articolul 17

Articolul 37

Anexa I

Anexa I punctul 3 litera (a)

Anexa II