16.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/22

DIRECTIVA DE PUNERE ÎN APLICARE 2014/98/UE A COMISIEI

din 15 octombrie 2014

de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice pentru genurile și speciile de plante fructifere menționate în anexa I la directivă, cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii și normele detaliate privind inspecțiile oficiale

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe (1), în special articolul 4, articolul 6 alineatul (4), articolul 9 alineatul (1) și articolul 13 alineatul (3),

întrucât:

(1)	Dispozițiile privind certificarea și comercializarea materialului prebază, bază și certificat ar trebui să țină seama de ciclurile de producție ale diverselor genuri și specii reglementate de directiva respectivă.

(2)	Este necesar ca materialul prebază să respecte cerințe foarte stricte în materie de calitate și sănătate pentru a garanta sănătatea și calitatea materialului de înmulțire și plantare fructifer derivat din materialul prebază.

(3)

Pentru a se asigura identificarea și calitatea materialului prebază, este oportun să se prevadă norme pentru stabilirea și verificarea autenticității soiului din care face parte materialul respectiv. Mai mult, identificarea și calitatea materialului prebază ar trebui să fie asigurată prin intermediul unor norme referitoare la înmulțirea acestuia, care poate include reînnoirea și multiplicarea. Pentru a se asigura sănătatea materialului prebază, este important să se stabilească norme privind absența organismelor dăunătoare, inspecțiile, eșantionarea și testarea, în funcție de genul și specia vizată. În plus, calitatea materialului respectiv ar trebui să fie asigurată prin adoptarea de norme referitoare la defecte.

(4)	Pentru a asigura identificarea și calitatea portaltoaielor care nu aparțin unui soi, portaltoaiele respective trebuie să fie autentice conform descrierii speciei din care fac parte.

(5)

Este necesar ca plantele de la care se intenționează să se recolteze material pentru producerea de material bază sau certificat, care nu sunt plante fructifere, să fie identificate. Plantele respective sunt denumite „plante mamă”. Plantele mamă destinate producției de material prebază (denumite în continuare „plante mamă prebază”) ar trebui să îndeplinească aceleași cerințe ca și materialul prebază. Plantele mamă prebază și materialul prebază ar trebui identificate pe parcursul întregului proces de producție. Organismul oficial competent ar trebui să stabilească autenticitatea plantei mamă prebază conform descrierii soiului căruia îi aparține, prin observarea manifestării caracteristicilor soiului. În plus, autenticitatea plantei mamă prebază și a materialului prebază derivat conform descrierii soiului ar trebui să fie verificată periodic.

(6)

În cazul materialului destinat certificării, autenticitatea conform descrierii soiului ar trebui stabilită pe baza unei descrieri oficiale a soiului respectiv, care garantează faptul că soiul este distinct, uniform și stabil, pe baza descrierii care însoțește o cerere de înregistrare ori o cerere de înregistrare a dreptului de proprietate asupra unui soi de plante sau pe baza unei descrieri recunoscute oficial. În cazul unui soi cu o descriere recunoscută oficial, este oportun să se solicite ca soiul să fie înregistrat într-un registru național pentru a se asigura că descrierea respectivă este adecvată pentru materialul în curs de certificare.

(7)

În cazul materialului prebază și bază, stabilirea autenticității conform descrierii soiului ar trebui, de asemenea, să fie posibilă pe baza unei descrieri care însoțește cererea de înregistrare a unui soi într-un stat membru și pe baza unei descrieri care însoțește cererea de înregistrare a dreptului de proprietate asupra unui soi de plante, cu condiția să fie deja disponibil un raport în Uniune sau într-o țară terță care să indice că soiul respectiv este distinct, uniform și stabil. Scopul acordării acestei posibilități este de a accelera fazele inițiale ale procesului de certificare, în cazul în care înregistrarea unui soi este aproape de finalizare, dar încă pendinte. Totuși, pentru a asigura transparența și luarea de decizii în cunoștință de cauză de către utilizatorii respectivului material, comercializarea sa ar trebui să fie permisă numai după ce a fost finalizată înregistrarea soiului.

(8)

Este important să se aplice dispoziții stricte privind protecția materialului prebază față de toate tipurile de infecții produse de organisme dăunătoare. Prin urmare, furnizorii ar trebui să păstreze plantele mamă prebază și materialul prebază în spații special prevăzute, cu protecție contra insectelor și care garantează că plantele și materialul sunt indemne de orice infecții având ca sursă vectori aerieni și orice alte surse posibile. Din același motiv, plantele mamă prebază și materialul prebază ar trebui să fie cultivate sau produse izolate de sol, în ghivece care conțin substraturi de cultură fără pământ sau substraturi de cultură sterilizate. Cu toate acestea, în scopul de a răspunde nevoilor speciale de producție, statelor membre ar trebui să li se permită să solicite autorizația de a produce plante mamă prebază și material prebază în câmp, cu condiția de a lua măsuri corespunzătoare în vederea prevenirii infectării cu organismele dăunătoare relevante.

(9)

Directiva 2000/29/CE a Consiliului (2) stabilește norme pentru prevenirea introducerii în Uniune a anumitor organisme dăunătoare și a răspândirii lor. Aceasta include cerințe pentru anumite genuri și specii care completează cerințele în materie de certificare din prezenta directivă în ceea ce privește organismele dăunătoare care fac obiectul Directivei 2000/29/CE. Ar trebui să fie stabilite norme suplimentare privind alte organisme dăunătoare. În cazul în care un organism dăunător ar putea cauza prejudicii inacceptabile pentru sănătatea sau utilitatea materialului prebază din genurile sau speciile vizate, absența acestuia ar trebui să fie obligatorie. Ar trebui întocmită o listă a organismelor dăunătoare respective. În cazul în care un organism dăunător ar putea cauza astfel de prejudicii numai atunci când prezența sa depășește anumite niveluri, prezența sa ar trebui să fie interzisă numai în cantitățile care depășesc nivelurile respective. Organismele dăunătoare respective ar trebui să fie enumerate într-o listă separată de lista organismelor a căror absență este necesară.

(10)

Plantele mamă prebază candidat constituie punctul de plecare al procesului de producție și de certificare a materialului de înmulțire și plantare fructifer. Din acest motiv, acestea ar trebui să facă obiectul celor mai stricte cerințe fitosanitare pentru a se garanta că sunt indemne de organismele dăunătoare relevante. Având în vedere biologia și caracteristicile genurilor sau speciilor respective de plante, precum și ale organismelor dăunătoare relevante vizate, ar trebui să fie efectuate inspecții vizuale ale plantelor mamă prebază candidat pentru a identifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa I. În cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența acestor organisme dăunătoare, de la fiecare plantă mamă prebază candidat ar trebui să fie prelevate eșantioane care să fie testate pentru a garanta exactitatea constatărilor. Fiecare plantă mamă prebază candidat ar trebui să fie testată pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa II pentru a garanta cu certitudine absența organismelor dăunătoare relevante. Cerințe similare ar trebui să se aplice și în cazul plantelor mamă prebază produse prin reînnoire, datorită importanței acestora în procesul ulterior de producție și de certificare.

(11)

Având în vedere biologia și caracteristicile genurilor sau speciilor respective de plante, precum și ale organismelor dăunătoare relevante vizate, ar trebui să fie efectuate inspecții vizuale ale plantelor mamă prebază sau ale materialului prebază pentru a identifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexele I și II. În cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența acestor organisme dăunătoare, de la plantele mamă prebază și de la materialul prebază ar trebui să fie prelevate eșantioane care să fie testate pentru a garanta exactitatea constatărilor.

(12)

Având în vedere biologia și caracteristicile genurilor sau speciilor respective de plante, precum și ale organismelor dăunătoare vizate, ar trebui să se stabilească norme corespunzătoare în ceea ce privește frecvența efectuării inspecțiilor vizuale, a eșantionării și a testării plantelor mamă bază, a materialului bază, a plantelor mamă certificat și a materialului certificat. Aceste norme ar trebui să se bazeze pe experiența acumulată de organismele oficiale competente și de producătorii de material de plantare fructifer în timpul aplicării sistemelor naționale de certificare. Aceste norme ar trebui să țină seama de nevoile utilizatorilor aparținând unei anumite categorii.

(13)

Prezența în sol a anumitor organisme dăunătoare, în special a nematozilor, poate cauza prejudicii inacceptabile pentru sănătatea și utilitatea plantelor vizate, în cazul în care aceste organisme dăunătoare sunt gazde pentru virusuri care afectează genurile sau speciile vizate. Prin urmare, aceste organisme dăunătoare ar trebui să fie enumerate și definite separat, iar prezența lor în sol nu ar trebui să fie permisă decât dacă se dovedește prin testare că sunt indemne de virusurile relevante. Eșantionarea și testarea ar trebui să indice dacă sunt prezente respectivele organisme dăunătoare sau virusurile relevante. Pentru stabilirea normelor privind eșantionarea și testarea, ar trebui să fie luate în considerare diferitele categorii de material de înmulțire și plantare fructifer. Cu toate acestea, în anumite condiții este rezonabil să se permită derogări de la obligativitatea eșantionării și testării în cazul în care plantele gazdă nu au fost cultivate pe câmpul de producție timp de cel puțin cinci ani.

(14)

Dacă se efectuează eșantionarea și testarea, acestea ar trebui să aibă loc în conformitate cu protocoalele Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (OEPP) sau cu alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că practica eșantionării și testării din Uniune este la zi cu evoluțiile științifice și tehnice internaționale. În cazul în care nu sunt disponibile astfel de protocoale, eșantionarea și testarea trebuie să aibă loc în conformitate cu protocoalele relevante stabilite la nivel național.

(15)

Calitatea și utilitatea plantelor mamă prebază și a materialului prebază pot fi afectate de leziuni, decolorare, țesuturi cu cicatrici, desicare sau alte defecte. Prin urmare, este necesar să se prevadă că plantele mamă prebază și materialul prebază trebuie să fie practic libere de orice astfel de defecte.

(16)

Pentru a garanta calitatea corespunzătoare a materialului de înmulțire, ar trebui stabilite norme pentru menținerea sa în condiții adecvate. Aceste condiții ar trebui să depindă de categoria de material de înmulțire și plantare fructifer în curs de certificare. Având în vedere evoluțiile recente, este important să se permită metoda de menținere prin răcire la temperaturi extrem de scăzute, cunoscută sub denumirea de crioconservare. Această metodă este considerată o alternativă utilă la cultura in vitro, deoarece proprietățile materialului de înmulțire vor rămâne neschimbate în timpul depozitării la aceste temperaturi.

(17)	Materialul bază constituie următoarea etapă a procesului de producție după materialul prebază. Prin urmare, plantele mamă pentru producția materialului bază (denumite în continuare „plante mamă bază”) ar trebui să fie cultivate din material prebază sau multiplicate din alte plante mamă bază.

(18)

Cerințele privind materialul bază ar trebui să fie aceleași cu cerințele aplicabile materialului prebază în ceea ce privește identificarea, sănătatea și calitatea, întrucât aceste cerințe sunt la fel de importante pentru sănătatea și utilitatea materialului bază. Totuși, ar trebui să fie autorizată producerea de material bază în câmpuri deschise pentru a facilita obținerea eficace a următoarelor generații și categorii care îi succed. Prin urmare, cerințele în materie de menținere a materialului bază ar trebui să permită menținerea în spații cu protecție contra insectelor sau în câmpuri izolate de surse potențiale de infecție prin vectori aerieni, prin contact la nivelul rădăcinilor, prin infectare încrucișată produsă de mașini, prin instrumente de altoire și prin orice alte surse posibile.

(19)

Ar trebui să se permită multiplicarea plantelor mamă bază care sunt cultivate din material prebază de-a lungul unui anumit număr de generații pentru a atinge numărul de plante mamă bază necesare pentru producerea de material bază și material certificat. Diferitele generații de plante mamă bază ar trebui să fie păstrate separat unele de altele și să fie identificabile pe parcursul întregului proces de producție.

(20)

Materialul certificat și materialul de plantare fructifer certificat pot să constituie etapa următoare a procesului de producție după materialul prebază sau materialul bază. Prin urmare, plantele mamă destinate producerii de material certificat (denumite în continuare „plante mamă certificat”) ar trebui să fie cultivate fie din material prebază, fie din material bază.

(21)

În ceea ce privește materialul de înmulțire și plantare fructifer care urmează a fi calificat drept material CAC, ar trebui adoptate cerințe minime care să asigure o procedură armonizată pentru stabilirea și verificarea autenticității acestora conform descrierii soiului. Cerințele respective ar trebui să fie mai puțin stricte decât cerințele pentru materialul prebază, bază și certificat, deoarece materialul CAC dă naștere unor așteptări inferioare ale utilizatorilor în ceea ce privește sănătatea și calitatea acestuia, având în vedere faptul că se aplică proceduri și stadii de producție mai simple. Totuși, furnizorii ar trebui să asigure identificarea materialului care urmează să fie utilizat pentru înmulțire. În plus, ar trebui să se asigure aplicarea standardelor de calitate și de sănătate adecvate în ceea ce privește cultivarea de material CAC și așteptările utilizatorilor cu privire la acest material de înmulțire. Având în vedere natura anumitor organisme dăunătoare care afectează anumite specii de Citrus L., Fortunella Swingleși Poncirus Raf., sunt necesare norme specifice privind inspecția vizuală, eșantionarea și testarea, pentru a se asigura calitatea și sănătatea corespunzătoare a materialului respectiv de înmulțire și plantare fructifer.

(22)

Pentru a permite organismului oficial competent să efectueze inspecții oficiale și pentru a verifica dacă materialul de înmulțire și plantare fructifer este în conformitate cu standardele de calitate și de sănătate pentru certificarea oficială, prevăzute în prezenta directivă, furnizorul ar trebui să dispună de un plan pentru identificarea și monitorizarea punctelor critice din procesul de producție a materialului de înmulțire și plantare fructifer pentru genurile sau speciile relevante și ar trebui să țină evidența acestei monitorizări. Planul și evidențele privind inspecțiile în câmp, eșantionarea și testarea ar trebui păstrate atât timp cât respectivul material de înmulțire și plantare fructifer rămâne sub controlul furnizorului și pentru o perioadă de cel puțin trei ani după ce materialul de înmulțire și plantare fructifer este eliminat sau comercializat.Această perioadă este necesară pentru a permite detectarea organismelor dăunătoare pe plantele lemnoase în cazul cărora simptomele pot apărea la câțiva ani după ce s-a produs infecția.

(23)

Statele membre ar trebui să se asigure că materialul de înmulțire și plantare fructifer este inspectat în mod oficial pe parcursul producției și al comercializării, pentru a verifica respectarea cerințelor și a condițiilor stabilite în prezenta directivă. Pentru a asigura o procedură armonizată de efectuare a inspecțiilor oficiale, ar trebui stabilite norme cu privire la inspecția vizuală și, după caz, cu privire la eșantionare și testare.

(24)

În scopul de a evita orice perturbare a schimburilor comerciale, ar trebui să li se permită statelor membre să autorizeze, pentru o perioadă de tranziție, comercializarea pe teritoriul lor a materialului de înmulțire și plantare fructifer produs din plantele mamă prebază, bază și certificat sau din plantele mamă CAC care existau deja la data aplicării prezentei directive, chiar dacă materialul de înmulțire sau materialul de plantare fructifer respectiv nu îndeplinește noile condiții.

(25)	Directivele 93/48/CEE (3) și 93/64/CEE (4) ale Comisiei ar trebui să fie abrogate.

(26)	Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru materialul săditor și plantele de genuri și specii fructifere,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL 1

DEFINIȚII ȘI DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Definiții

În scopul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1.	„plantă mamă” înseamnă o plantă identificată destinată înmulțirii;

2.	„plantă mamă prebază candidat” înseamnă o plantă mamă pe care furnizorul intenționează să o supună acceptării ca plantă mamă prebază;

3.	„plantă mamă prebază” înseamnă o plantă mamă destinată producerii de material prebază;

4.	„plantă mamă bază” înseamnă o plantă mamă destinată producerii de material bază;

5.	„plantă mamă certificat” înseamnă o plantă mamă destinată producerii de material certificat;

6.	„organism dăunător” înseamnă orice specie, sușă sau biotip de plantă, de animal sau de agent patogen dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și enumerate în anexele I, II și III;

7.	„inspecție vizuală” înseamnă examinarea plantelor sau părților de plante cu ochiul liber sau utilizând o lentilă, un stereoscop sau un microscop;

8.	„test” înseamnă o examinare diferită de inspecția vizuală;

9.	„plantă fructiferă” înseamnă o plantă derivată dintr-o plantă mamă și cultivată pentru producția de fructe pentru a permite verificarea identității soiului plantei mamă respective;

10.	„categorie” înseamnă material prebază, material bază, material certificat sau material CAC;

11.	„multiplicare” înseamnă producția vegetativă de plante mamă pentru a obține un număr suficient de plante mamă din aceeași categorie;

12.	„reînnoirea plantei mamă” înseamnă înlocuirea unei plante mamă cu o plantă obținută pe cale vegetativă din aceasta;

13.	„micropropagare” înseamnă multiplicarea materialului vegetal pentru a produce un număr mare de plante, utilizând cultura in vitro de muguri vegetativi diferențiați sau de meristeme vegetative diferențiate prelevate de la o plantă;

14.

„practic liber de defecte” înseamnă că defectele care ar putea reduce calitatea și utilitatea materialului de înmulțire și plantare fructifer sunt prezente la un nivel egal cu sau mai mic decât nivelul așteptat să rezulte ca urmare a bunelor practici de cultivare și de manipulare, iar nivelul respectiv este în conformitate cu bunele practici de cultivare și de manipulare;

15.	„practic indemn de organisme dăunătoare” înseamnă că pe materialul de înmulțire și plantare fructifer sunt prezente organisme dăunătoare într-o măsură suficient de scăzută pentru a asigura un nivel acceptabil de calitate și utilitate a materialului de înmulțire;

16.	„laborator” înseamnă orice facilitate utilizată pentru testarea materialului de înmulțire și plantare fructifer;

17.	„crioconservare” înseamnă menținerea materialului vegetal prin răcire la temperaturi extrem de scăzute, pentru a menține viabilitatea materialului.

Articolul 2

Dispoziții generale

(1) Statele membre se asigură că, în timpul procesului de producție și de comercializare, materialul de înmulțire și plantare fructifer care aparține genurilor și speciilor enumerate în anexa I la Directiva 2008/90/CE respectă cerințele prevăzute la articolele 3-27 din prezenta directivă, după caz.

(2) Statele membre se asigură că, în timpul procesului de producție a materialului de înmulțire și plantare fructifer care aparține genurilor și speciilor enumerate în anexa I la Directiva 2008/90/CE, furnizorii respectă cerințele prevăzute la articolele 28 și 29.

(3) Statele membre se asigură că, în timpul procesului de producție și comercializare, materialul de înmulțire și plantare fructifer care aparține genurilor și speciilor enumerate în anexa I la Directiva 2008/90/CE este inspectat oficial în conformitate cu articolul 30.

(4) Materialul de înmulțire care îndeplinește cerințele unei anumite categorii nu se amestecă cu material din alte categorii.

CAPITOLUL 2

CERINȚE PRIVIND MATERIALUL DE ÎNMULȚIRE ȘI, DACĂ ESTE CAZUL, PRIVIND MATERIALUL DE PLANTARE FRUCTIFER

SECȚIUNEA 1

Cerințe privind materialul prebază

Articolul 3

Cerințe privind certificarea materialului prebază

(1) Materialul de înmulțire, altul decât plantele mamă și altul decât portaltoaiele care nu aparțin unui soi, este certificat oficial, la cerere, ca material prebază dacă se constată că îndeplinește următoarele cerințe:

(a)	este obținut în mod direct dintr-o plantă mamă în conformitate cu articolul 13 sau 14;

(b)	este autentic conform descrierii soiului din care face parte, iar autenticitatea sa conform descrierii soiului este verificată în temeiul articolului 7;

(c)	este menținut în conformitate cu articolul 8;

(d)	respectă cerințele de sănătate prevăzute la articolul 10;

(e)	în cazul în care Comisia a acordat o derogare în temeiul articolului 8 alineatul (4) de a cultiva plante mamă prebază și material prebază în câmp, unde nu există condiții de protecție contra insectelor, solul este în conformitate cu articolul 11;

(f)	este în conformitate cu articolul 12 în ceea ce privește defectele.

(2) Planta mamă menționată la alineatul (1) litera (a) trebuie fie să fi fost acceptată în conformitate cu articolul 5, fie să fi fost obținută prin multiplicare în conformitate cu articolul 13 sau prin micropropagare în conformitate cu articolul 14.

(3) În cazul în care planta mamă prebază sau materialul prebază nu mai îndeplinește cerințele articolelor 7-12, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante mamă prebază și a altui material prebază. Planta mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material bază, material certificat sau material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în prezenta directivă pentru categoriile respective.

În loc să elimine planta mamă sau materialul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta mamă sau materialul este din nou conform cerințelor respective.

Articolul 4

Cerințe privind certificarea ca material prebază a portaltoaielor care nu aparțin unui soi

(1) La cerere, un portaltoi care nu aparține unui soi este certificat oficial ca material prebază dacă se constată că îndeplinește următoarele cerințe:

(a)	este obținut în mod direct, prin înmulțire vegetativă sau sexuată, dintr-o plantă mamă; în cazul înmulțirii sexuate, pomii polenizatori (polenizatorii) sunt produși direct prin înmulțire vegetativă dintr-o plantă mamă;

(b)	este autentic conform descrierii speciei din care face parte;

(c)	este menținut în conformitate cu articolul 8;

(d)	respectă cerințele de sănătate prevăzute la articolul 10;

(e)	în cazul în care Comisia a acordat o derogare în temeiul articolului 8 alineatul (4) de a cultiva plante mamă prebază și material prebază în câmp, unde nu există condiții de protecție contra insectelor, solul este în conformitate cu articolul 11;

(f)	este în conformitate cu articolul 12 în ceea ce privește defectele.

(2) Planta mamă menționată la alineatul (1) litera (a) trebuie fie să fi fost acceptată în conformitate cu articolul 6, fie să fi fost obținută prin multiplicare în conformitate cu articolul 13 sau prin micropropagare în conformitate cu articolul 14.

(3) În cazul în care un portaltoi care este plantă mamă prebază sau material prebază nu mai îndeplinește cerințele articolelor 8-12, furnizorul îl elimină din vecinătatea altor plante mamă prebază și a altui material prebază. Portaltoiul eliminat se poate utiliza ca material bază, material certificat sau material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în prezenta directivă în ceea ce privește categoriile respective.

În loc să elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerințelor respective.

Articolul 5

Cerințe privind acceptarea unei plante mamă prebază

(1) Organismul oficial competent acceptă o plantă ca plantă mamă prebază dacă aceasta respectă articolele 7-12 și dacă autenticitatea conform descrierii soiului căruia îi aparține este stabilită în conformitate cu dispozițiile alineatelor (2), (3) și (4).

Acceptarea are loc pe baza unei inspecții oficiale și pe baza rezultatelor testelor, a evidențelor și a procedurilor în temeiul articolului 30.

(2) Organismul oficial competent stabilește autenticitatea plantei mamă prebază conform descrierii soiului căruia îi aparține, prin observarea manifestării caracteristicilor soiului. Observarea se bazează pe unul dintre următoarele elemente:

(a)	descrierea oficială, pentru soiurile înregistrate în oricare dintre registrele naționale și pentru soiurile protejate legal prin intermediul unor drepturi de proprietate;

(b)	descrierea care însoțește cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de înregistrare în orice stat membru, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (1) din Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE a Comisiei (5);

(c)	descrierea care însoțește cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de înregistrare a unui drept de proprietate asupra unui soi de plante;

(d)	descrierea recunoscută oficial, dacă soiul care face obiectul descrierii respective este înregistrat într-un registru național.

(3) În cazul în care se aplică alineatul (2) litera (b) sau (c), planta mamă prebază se acceptă numai dacă este disponibil un raport, întocmit de către orice organism oficial competent din Uniune sau dintr-o țară terță, care să ateste că soiul respectiv este distinct, uniform și stabil. Totuși, până la înregistrarea soiului, planta mamă vizată și materialul obținut din aceasta pot fi folosite numai pentru producția de material bază sau certificat și nu pot fi comercializate ca material prebază, bază sau certificat.

(4) În cazul în care stabilirea autenticității conform descrierii soiului nu este posibilă decât pe baza caracteristicilor unei plante fructifere, observarea manifestării caracteristicilor soiului se efectuează pe fructele unei plante fructifere înmulțită din planta mamă prebază. Respectivele plante fructifere se păstrează separat de plantele mamă prebază și de materialul prebază.

Plantele fructifere sunt inspectate vizual în perioadele cele mai potrivite ale anului, ținând seama de condițiile climatice și de cultivare a plantelor din genurile sau speciile vizate.

Articolul 6

Cerințe privind acceptarea unui portaltoi care nu aparține unui soi

Organismul oficial competent acceptă ca plantă mamă prebază un portaltoi care nu aparține unui soi dacă acesta este autentic conform descrierii speciei din care face parte și dacă respectă articolele 8-12.

Acceptarea are loc pe baza unei inspecții oficiale și pe baza rezultatelor testelor, a evidențelor și a procedurilor utilizate de furnizor în temeiul articolului 30.

Articolul 7

Verificarea autenticității conform descrierii soiului

Organismul oficial competent și, după caz, furnizorul verifică periodic autenticitatea plantelor mamă prebază și a materialului prebază conform descrierii soiului de care aparțin, conform articolului 5 alineatele (2) și (3), în funcție de soiul vizat și de metoda de înmulțire utilizată.

Pe lângă verificarea periodică a plantelor mamă prebază și a materialului prebază, organismul oficial competent și, după caz, furnizorul, după fiecare reînnoire, verifică plantele mamă prebază rezultate.

Articolul 8

Cerințe privind menținerea plantelor mamă prebază și a materialului prebază

(1) Furnizorii mențin plantele mamă prebază și materialul prebază în spații special prevăzute pentru genurile sau speciile vizate, cu protecție contra insectelor și care garantează că plantele și materialul sunt indemne de orice infecții având ca sursă vectori aerieni și orice alte surse posibile pe tot parcursul procesului de producție.

Plantele mamă prebază candidat sunt păstrate în condiții de protecție contra insectelor și izolate fizic de plantele mamă prebază, în spațiile menționate la primul paragraf, până când toate testele privind conformitatea cu articolul 9 alineatele (1) și (2) au fost încheiate.

(2) Plantele mamă prebază și materialul prebază sunt menținute într-un mod care să garanteze că acestea sunt identificate individual pe tot parcursul procesului de producție.

(3) Plantele mamă prebază și materialul prebază sunt cultivate sau produse izolate de sol, în ghivece care conțin substraturi de cultură fără pământ sau substraturi de cultură sterilizate. Acestea sunt identificate prin etichete care să le asigure trasabilitatea.

(4) Prin derogare de la alineatele (1), (2) și (3), un stat membru poate fi autorizat să producă plante mamă prebază și material prebază în câmp, unde nu există condiții de protecție contra insectelor, pentru anumite genuri sau specii. Acest material este identificat prin etichete care să îi asigure trasabilitatea. Autorizarea menționată se acordă cu condiția ca statul membru vizat să se asigure că se iau măsurile adecvate pentru a preveni infectarea plantelor prin vectori aerieni, prin contact la nivelul rădăcinilor, prin infectare încrucișată produsă de mașini, prin instrumente de altoire și prin orice alte surse posibile.

(5) Plantele mamă prebază și materialul prebază pot fi menținute prin crioconservare.

(6) Plantele mamă prebază pot fi folosite doar pentru o perioadă calculată pe baza stabilității soiului sau a condițiilor de mediu în care sunt cultivate și a oricăror alți factori determinanți care au un impact asupra stabilității soiului.

Articolul 9

Cerințe privind sănătatea pentru plantele mamă prebază candidat și pentru plantele mamă prebază produse prin reînnoire

(1) O plantă mamă prebază candidat trebuie să fie indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa I, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

La o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute și în câmp, planta mamă prebază candidat trebuie să fie găsită indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa I, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

Această inspecție vizuală se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

În cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare respective, organismul oficial competent și, după caz, furnizorul eșantionează și testează plantele mamă prebază candidat vizate.

(2) O plantă mamă prebază candidat trebuie să fie indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

La o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute și în câmp, precum și prin eșantionare și testare, planta mamă prebază candidat trebuie să fie găsită indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

Inspecția vizuală, eșantionarea și testarea se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

Eșantionarea și testarea se efectuează în perioada cea mai potrivită a anului, ținând cont de condițiile climatice și de condițiile de cultivare a plantei, dar și de biologia organismelor dăunătoare relevante pentru planta respectivă. Eșantionarea și testarea au loc, de asemenea, în orice moment al anului în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența respectivelor organisme dăunătoare.

(3) În ceea ce privește eșantionarea și testarea, astfel cum se prevede la alineatele (1) și (2), statele membre aplică protocoalele Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (OEPP) sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, organismul oficial competent aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, statele membre pun la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.

Organismul oficial competent și, după caz, furnizorul trimit eșantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către organismul oficial competent.

Metoda de testare pentru virusuri, viroizi, boli asemănătoare virozelor și fitoplasme aplicată plantelor mamă prebază candidat este indexarea pe plante-indicator. Pot fi aplicate și alte metode de testare, în cazul în care statul membru consideră, pe baza unor dovezi științifice evaluate inter pares, că acestea produc rezultate la fel de fiabile ca și indexarea pe plante-indicator.

(4) Prin derogare de la alineatul (2), în cazul în care o plantă mamă prebază candidat este un puiet, nu sunt necesare inspecția vizuală, eșantionarea și testarea decât în ceea ce privește virusurile, viroizii sau bolile asemănătoare virozelor transmise prin polen și enumerate în anexa II, în ceea ce privește genul sau specia vizată, cu condiția ca o inspecție oficială să fi confirmat că puietul în cauză a fost obținut dintr-o sămânță produsă de o plantă indemnă de simptomele provocate de virusurile, viroizii și bolile asemănătoare virozelor și că puietul a fost menținut în conformitate cu articolul 8 alineatele (1) și (3).

(5) Alineatele (1) și (3) se aplică și plantelor mamă prebază produse prin reînnoire.

O plantă mamă prebază produsă prin reînnoire trebuie să fie indemnă de virusurile și viroizii enumerați în anexa II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

Planta mamă prebază respectivă trebuie să fie găsită indemnă de virusurile și viroizii menționați, atât la o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi, cât și în urma eșantionării și testării.

Inspecția vizuală, eșantionarea și testarea se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

Articolul 10

Cerințe privind sănătatea pentru plantele mamă prebază și materialul prebază

(1) O plantă mamă prebază sau materialul prebază trebuie să fie indemne de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

Planta mamă prebază sau materialul prebază în cauză trebuie să fie găsite indemne de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză, la o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi. Această inspecție vizuală se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

Procentul de plante mamă prebază sau material prebază contaminat de organismele dăunătoare enumerate în partea B din anexa I nu trebuie să depășească nivelurile de toleranță prevăzute în anexa menționată. La o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi, planta mamă prebază sau materialul prebază în cauză trebuie să fie în conformitate cu nivelurile respective. Această inspecție vizuală se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

(2) Organismul oficial competent și, după caz, furnizorul efectuează inspecția vizuală, eșantionarea și testarea unei plante mamă prebază sau a materialului prebază, astfel cum este prevăzut în anexa IV în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

(3) În ceea ce privește eșantionarea și testarea, astfel cum se prevede la alineatul (1), statele membre aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, organismul oficial competent aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, statele membre pun la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.

Organismul oficial competent și, după caz, furnizorul trimit eșantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către organismul oficial competent.

(4) Alineatul (1) nu se aplică plantelor mamă prebază sau materialului prebază în timpul crioconservării.

Articolul 11

Cerințe privind solul

(1) Plantele mamă prebază și materialul prebază pot fi cultivate doar în soluri care nu conțin organismele dăunătoare enumerate în anexa III, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absența unor astfel de organisme dăunătoare se stabilește prin eșantionare și testare.

Eșantionarea se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

Eșantionarea și testarea se efectuează înainte de plantarea plantelor mamă prebază sau a materialului prebază în cauză și se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezența organismelor dăunătoare menționate la primul paragraf.

Eșantionarea și testarea se efectuează ținând seama de condițiile climatice și de biologia organismelor dăunătoare enumerate în anexa III, atunci când respectivele organisme dăunătoare sunt relevante pentru plantele mamă prebază sau materialul prebază în cauză.

(2) Eșantionarea și testarea nu se efectuează în cazul în care plantele gazdă pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa III, pentru genul sau specia în cauză, nu au fost cultivate în solul de producție timp de cel puțin cinci ani și în cazul în care nu există nicio îndoială în ceea ce privește absența organismelor dăunătoare relevante în solul respectiv.

Eșantionarea și testarea nu se efectuează atunci când organismul oficial competent, pe baza unei inspecții oficiale, ajunge la concluzia că solul este indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa III, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusuri ce afectează genul sau specia în cauză.

(3) În cazul eșantionării și testării, astfel cum se prevede la alineatul (1), statele membre aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. Dacă nu există astfel de protocoale, statele membre aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, statele membre pun la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.

Articolul 12

Cerințe privind defectele care pot afecta calitatea

La o inspecție vizuală, plantele mamă prebază și materialul prebază trebuie să fie găsite practic libere de defecte. Această inspecție vizuală se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor. Leziunile, decolorarea, țesuturile cu cicatrici sau desicarea sunt considerate defecte dacă afectează calitatea și utilitatea materialului de înmulțire.

Articolul 13

Cerințe privind multiplicarea, reînnoirea și înmulțirea plantelor mamă prebază

(1) Furnizorul poate să înmulțească sau să reînnoiască o plantă mamă prebază acceptată în conformitate cu articolul 5 alineatul (1).

(2) Furnizorul poate să reproducă o plantă mamă prebază pentru a produce material prebază.

(3) Multiplicarea, reînnoirea și înmulțirea plantelor mamă prebază are loc în conformitate cu protocoalele menționate la alineatul (4).

(4) Statele membre aplică anumite protocoale privind multiplicarea, reînnoirea și înmulțirea plantelor mamă prebază. Statele membre aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. Dacă nu există astfel de protocoale, statele membre aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, statele membre pun la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.

Protocoalele menționate la primul paragraf de la prezentul alineat au fost testate pe genurile sau speciile relevante pentru o perioadă de timp considerată adecvată pentru genurile sau speciile respective. Această perioadă de timp este considerată adecvată atunci când permite validarea fenotipului plantelor în ceea ce privește autenticitatea conform descrierii soiului pe baza observării producției de fructe sau a dezvoltării vegetative a portaltoaielor.

(5) Furnizorul poate să reînnoiască planta mamă prebază numai înainte de sfârșitul perioadei menționate la articolul 8 alineatul (6).

Articolul 14

Cerințe privind multiplicarea, reînnoirea și înmulțirea prin micropropagare a plantelor mamă prebază

(1) În cazul multiplicării, reînnoirii și înmulțirii prin micropropagare a plantelor mamă prebază pentru producția de alte plante mamă prebază sau de material prebază, aceasta trebuie să aibă loc în conformitate cu protocoalele prevăzute la alineatul (2).

(2) Statele membre aplică anumite protocoale privind micropropagarea plantelor mamă prebază și a materialului prebază care sunt protocoale ale OEPP sau alte protocoale recunoscute la nivel internațional. Dacă nu există astfel de protocoale, statele membre aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, statele membre pun la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.

Statele membre aplică numai protocoalele care au fost testate pentru genul sau specia în cauză pentru o perioadă de timp considerată suficientă pentru a permite validarea fenotipului plantelor în ceea ce privește autenticitatea conform descrierii soiului pe baza observării producției de fructe sau a dezvoltării vegetative a portaltoaielor.

SECȚIUNEA 2

Cerințe privind materialul bază

Articolul 15

Cerințe privind certificarea materialului bază

(1) Materialul de înmulțire, altul decât plantele mamă bază și altul decât portaltoaiele care nu aparțin unui soi, este certificat oficial, la cerere, ca material bază dacă îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (2), (3) și (4).

(2) Materialul de înmulțire este obținut dintr-o plantă mamă bază.

O plantă mamă bază îndeplinește una dintre următoarele cerințe:

(a)	este obținută din material prebază; sau

(b)	este produsă prin multiplicare dintr-o plantă mamă bază în conformitate cu articolul 19.

(3) Materialul de înmulțire îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 7, articolul 8 alineatul (6) și articolul 12.

(4) Materialul de înmulțire îndeplinește cerințele suplimentare privind:

(a)	sănătatea, astfel cum sunt prevăzute la articolul 16;

(b)	solul, astfel cum sunt prevăzute la articolul 17;

(c)	menținerea plantelor mamă bază și a materialului bază, astfel cum este prevăzut la articolul 18; și

(d)	condițiile specifice pentru înmulțire, astfel cum sunt prevăzute la articolul 19.

(5) Un portaltoi care nu aparține unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material bază dacă este autentic conform descrierii speciei din care face parte și dacă îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 8 alineatele (2) și (6), precum și cerințele suplimentare prevăzute de articolele 12, 16, 17, 18 și 19.

(6) În scopul prezentei secțiuni, orice trimitere la plantele mamă prebază din dispozițiile menționate la alineatele (3) și (5) se interpretează ca trimitere la plantele mamă bază, iar orice trimitere la materialul prebază se interpretează ca trimitere la materialul bază.

(7) În cazul în care planta mamă bază sau materialul bază nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 7, la articolul 8 alineatele (2) și (6) și la articolele 12, 16 și 17, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante mamă bază și a altui material bază. Planta mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material certificat sau material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în prezenta directivă pentru categoriile respective.

În loc să elimine planta mamă sau materialul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta mamă sau materialul este din nou conform cerințelor respective.

(8) În cazul în care un portaltoi care nu aparține unui soi este o plantă mamă bază sau un material bază care nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 8 alineatele (2) și (6) și la articolele 12, 16 și 17, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante mamă bază și a altui material bază. Portaltoiul eliminat se poate utiliza ca material certificat sau material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în prezenta directivă în ceea ce privește categoriile respective.

În loc să elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerințelor respective.

Articolul 16

Cerințe privind sănătatea

(1) O plantă mamă bază sau un material bază este indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

Planta mamă bază sau materialul bază în cauză trebuie să fie găsite indemne de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză, la o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi. Această inspecție vizuală se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

Procentul de plante mamă bază sau material bază contaminat de organismele dăunătoare enumerate în partea B din anexa I nu trebuie să depășească nivelurile de toleranță prevăzute în anexa menționată. La o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi, planta mamă bază sau materialul bază în cauză trebuie să fie în conformitate cu nivelurile respective. Această inspecție vizuală se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

(2) Organismul oficial competent și, după caz, furnizorul efectuează inspecția vizuală, eșantionarea și testarea unei plante mamă bază sau a materialului bază, astfel cum este prevăzut în anexa IV în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

Organismul oficial competent și, după caz, furnizorul trimit eșantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către organismul oficial competent.

(4) Alineatul (1) nu se aplică plantelor mamă bază sau materialului bază în timpul crioconservării.

Articolul 17

Cerințe privind solul

(1) Plantele mamă bază și materialul bază pot fi cultivate doar în soluri care nu conțin organismele dăunătoare enumerate în anexa III, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absența unor astfel de organisme dăunătoare gazde pentru virusuri se stabilește prin eșantionare și testare.

Eșantionarea se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

Eșantionarea și testarea se efectuează înainte de plantarea plantelor mamă bază sau a materialului bază în cauză și se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezența organismelor dăunătoare menționate la primul paragraf.

Articolul 18

Cerințe privind menținerea plantelor mamă bază și a materialului bază

(1) Plantele mamă bază și materialul bază se mențin în câmpuri izolate de surse potențiale de infecție prin vectori aerieni, prin contact la nivelul rădăcinilor, prin infectare încrucișată produsă de mașini, prin instrumente de altoire și prin orice alte surse posibile.

(2) Distanța de izolare a câmpurilor menționate la alineatul (1) depinde de circumstanțele regionale, de tipul de material de înmulțire, de prezența organismelor dăunătoare în zona vizată și de riscurile relevante implicate, astfel cum sunt stabilite de către organismul oficial competent pe baza unei inspecții oficiale.

Articolul 19

Condiții pentru multiplicare

(1) Plantele mamă bază care sunt obținute din material prebază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) pot fi multiplicate într-un anumit număr de generații pentru a obține numărul necesar de plante mamă bază. Plantele mamă bază se multiplică în conformitate cu articolul 13 sau se multiplică prin micropropagare în conformitate cu articolul 14. Numărul maxim admis de generații și durata de viață maximă permisă pentru plantele mamă bază sunt cele stabilite în anexa V pentru genurile sau speciile relevante.

(2) În cazul în care sunt permise mai multe generații de plante mamă bază, fiecare generație, cu excepția primei, pot deriva dintr-o generație anterioară.

(3) Materialul de înmulțire provenit din generații diferite se păstrează separat.

SECȚIUNEA 3

Cerințe privind materialul certificat

Articolul 20

Cerințe privind certificarea materialului certificat

(1) Materialul de înmulțire, altul decât plantele mamă, și materialul de plantare fructifer este certificat oficial, la cerere, ca material certificat dacă îndeplinește cerințele stabilite la alineatele (2), (3) și (4).

(2) Materialul de înmulțire și plantare fructifer este obținut dintr-o plantă mamă certificat.

O plantă mamă certificat îndeplinește una dintre următoarele cerințe:

(a)	este obținută din material prebază;

(b)	este obținută din material bază.

(3) Materialul de înmulțire și plantare fructifer îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 7, la articolul 8 alineatul (6) și la articolele 12, 21 și 22.

(4) Materialul de înmulțire și plantare fructifer îndeplinește cerințele privind sănătatea prevăzute la articolul 21.

Materialul de înmulțire și plantare fructifer este obținut dintr-o plantă mamă certificat care îndeplinește cerințele privind solul prevăzute la articolul 22.

(5) Un portaltoi care nu aparține unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material certificat dacă este autentic conform descrierii speciei din care face parte și dacă îndeplinește cerințele prevăzute în articolul 8 alineatul (6), precum și cerințele suplimentare prevăzute de articolele 12, 21 și 22.

(6) În scopul prezentei secțiuni, orice trimitere la plantele mamă prebază din dispozițiile menționate la alineatele (3) și (5) se interpretează ca trimitere la plantele mamă certificat, iar orice trimitere la materialul prebază se interpretează ca trimitere la materialul certificat.

(7) În cazul în care planta mamă certificat sau materialul certificat nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 7, la articolul 8 alineatul (6) și la articolele 12, 21 și 22, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante mamă certificat și a altui material certificat. Planta mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în secțiunea 4.

În loc să elimine planta mamă sau materialul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta mamă sau materialul este din nou conform cerințelor respective.

(8) În cazul în care un portaltoi care nu aparține unui soi este o plantă mamă certificat sau un material certificat care nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 8 alineatul (6) și la articolele 12, 21 și 22, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante mamă certificat și a altui material certificat. Planta mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în secțiunea 4.

În loc să elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerințelor respective.

Articolul 21

Cerințe privind sănătatea

(1) O plantă mamă certificat sau materialul certificat trebuie să fie indemne de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

Planta mamă certificat sau materialul certificat în cauză trebuie să fie găsite indemne de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză, la o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi. Această inspecție vizuală se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

Procentul de plante mamă certificat sau material certificat contaminat de organismele dăunătoare enumerate în partea B din anexa I nu trebuie să depășească nivelurile de toleranță prevăzute în anexa menționată. La o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi, planta mamă certificat sau materialul certificat în cauză trebuie să fie în conformitate cu nivelurile respective. Această inspecție vizuală se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

(2) Organismul oficial competent și, după caz, furnizorul efectuează inspecția vizuală, eșantionarea și testarea unei plante mamă certificat sau a materialului certificat, astfel cum este prevăzut în anexa IV în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

Organismul oficial competent și, după caz, furnizorul trimit eșantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către organismul oficial competent.

(4) Alineatul (1) nu se aplică plantelor mamă certificat și materialului certificat în timpul crioconservării.

Articolul 22

Cerințe privind solul

(1) Plantele mamă certificat pot fi cultivate doar în soluri indemne de organismele dăunătoare enumerate în anexa III, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absența unor astfel de organisme dăunătoare gazde pentru virusuri se stabilește prin eșantionare și testare.

Eșantionarea se efectuează de către organismul oficial competent și, dacă este cazul, de către furnizor.

Eșantionarea și testarea se efectuează înainte de plantarea plantei mamă certificat și se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezența organismelor dăunătoare menționate la primul paragraf.

Eșantionarea și testarea nu se efectuează în cazul materialului de plantare fructifer certificat.

SECȚIUNEA 4

Cerințe privind materialul CAC

Articolul 23

Cerințe privind materialul CAC, altul decât portaltoaiele care nu aparțin unui soi

(1) Materialul CAC, altul decât portaltoaiele care nu aparțin unui soi, poate fi comercializat numai dacă s-a constatat că îndeplinește următoarele cerințe:

(a)	este înmulțit de la o sursă de material identificată, înregistrată de furnizor;

(b)	este autentic conform descrierii soiului, în conformitate cu articolul 25;

(c)	respectă cerințele de sănătate prevăzute la articolul 26;

(d)	este în conformitate cu articolul 27 în ceea ce privește defectele.

(2) Acțiunile de aducere în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (1) sunt întreprinse de către furnizor.

(3) În cazul în care materialul CAC nu mai este în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (1), furnizorul întreprinde una dintre următoarele acțiuni:

(a)	elimină materialul respectiv din apropierea celuilalt material CAC; sau

(b)	ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că materialul respectiv este din nou conform cu cerințele sus-menționate.

Articolul 24

Condițiile pentru materialul CAC în cazul portaltoaielor care nu aparțin unui soi

(1) În cazul portaltoaielor care nu aparțin unui soi, materialul CAC respectă următoarele cerințe:

(a)	este autentic conform descrierii speciei din care face parte;

(b)	respectă cerințele de sănătate prevăzute la articolul 26;

(c)	este în conformitate cu articolul 27 în ceea ce privește defectele.

(2) Acțiunile de aducere în conformitate cu cerințele de la alineatul (1) sunt întreprinse de către furnizor.

(3) În cazul în care materialul CAC nu mai este în conformitate cu cerințele de la alineatul (1), furnizorul întreprinde una dintre următoarele acțiuni:

(a)	elimină materialul respectiv din apropierea celuilalt material CAC; sau

(b)	ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că materialul respectiv este din nou conform cu cerințele sus-menționate.

Articolul 25

Autenticitatea conform descrierii soiului

(1) Autenticitatea materialului CAC conform descrierii soiului din care face parte se stabilește prin observarea manifestării caracteristicilor soiului. Observarea se bazează pe unul dintre următoarele elemente:

(a)	descrierea oficială a soiurilor înregistrate, astfel cum se menționează în Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE, iar pentru soiurile protejate legal, pe un drept de proprietate asupra unui soi de plante; sau

(b)	descrierea care însoțește cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de înregistrare în orice stat membru, astfel cum se menționează în Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE;

(c)	descrierea care însoțește cererea de înregistrare a unui drept de proprietate asupra unui soi de plante;

(d)	descrierea recunoscută oficial a unui soi, astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (2) litera (c) punctul (iii) din Directiva 2008/90/CE.

(2) Autenticitatea materialului CAC conform descrierii soiului din care face parte se verifică periodic prin observarea manifestării caracteristicilor soiului la materialul CAC vizat.

Articolul 26

Cerințe privind sănătatea

(1) Materialul CAC trebuie să fie practic indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexele I și II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

Materialul CAC vizat trebuie să fie găsit practic indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexele I și II, în ceea ce privește genul sau specia în cauză, la o inspecție vizuală efectuată de către furnizor în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi.

În cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare respective, furnizorul eșantionează și testează materialul CAC vizat.

(2) Furnizorul efectuează inspecția vizuală, eșantionarea și testarea materialului CAC, astfel cum este prevăzut în anexa IV în ceea ce privește genul sau specia în cauză.

(3) Alineatul (1) nu se aplică materialului CAC în timpul crioconservării.

(4) În plus față de cerințele prevăzute la alineatele (1) și (2), materialul CAC care aparține speciilor Citrus L., Fortunella Swingle și Poncirus Raf.trebuie să îndeplinească toate cerințele de mai jos:

(a)	este produs dintr-o sursă de material identificată, iar sursa respectivă de material trebuie să fie găsită, pe baza eșantionării și testării, indemnă de organismele dăunătoare enumerate pentru speciile respective în anexa II;

(b)	de la începutul ultimului ciclu de vegetație trebuie să fie găsit, pe baza unei inspecții vizuale, a eșantionării și testării, indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa II, în ceea ce privește speciile vizate.

Articolul 27

Cerințe privind defectele

Materialul CAC trebuie să fie găsit practic liber de defecte, pe baza inspecției vizuale. Leziunile, decolorarea, țesuturile cu cicatrici sau desicarea sunt considerate defecte dacă afectează calitatea și utilitatea materialului de înmulțire.

CAPITOLUL 3

CERINȚE SPECIFICE PENTRU FURNIZORII IMPLICAȚI ÎN PRODUCEREA SAU REPRODUCEREA MATERIALULUI DE ÎNMULȚIRE ȘI PLANTARE FRUCTIFER

Articolul 28

Planul de identificare și monitorizare a punctelor critice din procesul de producție

În timpul producției de material de înmulțire și plantare fructifer, statele membre se asigură că furnizorii dispun de un plan de identificare și monitorizare a punctelor critice din procesul de producție, în funcție de genurile sau speciile relevante. Planul vizează cel puțin următoarele elemente:

(a)	locația și numărul de plante;

(b)	calendarul cultivării acestora;

(c)	operațiunile de înmulțire;

(d)	operațiunile de ambalare, depozitare și transport.

Articolul 29

Păstrarea informațiilor referitoare la monitorizare în vederea examinării

(1) Statele membre se asigură că furnizorii țin o evidență cu informațiile privind monitorizarea punctelor critice, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/90/CE și, la cerere, o pun la dispoziție spre examinare.

(2) Evidențele respective rămân disponibile pentru o perioadă de cel puțin trei ani de la producerea materialului vizat.

(3) Statele membre se asigură că furnizorii țin evidențe privind inspecțiile în câmp, eșantionarea și testarea, atât timp cât respectivul material de înmulțire și plantare fructifer este sub controlul lor și pentru o perioadă de cel puțin trei ani după ce respectivul material de înmulțire și plantare fructifer a fost eliminat sau comercializat.

CAPITOLUL 4

INSPECȚIILE OFICIALE

Articolul 30

Cerințe generale privind inspecțiile oficiale

(1) Inspecțiile oficiale constau în inspecții vizuale și, dacă este cazul, în eșantionare și testare.

(2) În cursul inspecțiilor oficiale, organismul oficial competent acordă o atenție deosebită:

(a)	caracterului adecvat și utilizării efective de către furnizor a metodelor de control pentru fiecare dintre punctele critice din procesul de producție;

(b)	competenței în ansamblu a personalului angajat de furnizor pentru a efectua activitățile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/90/CE.

(3) Statele membre se asigură că organismele oficiale competente produc și țin o evidență a rezultatelor și a datelor tuturor inspecțiilor în câmp, a eșantionărilor și a testărilor efectuate de acestea.

CAPITOLUL 5

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 31

Transpunere

(1) Statele membre adoptă și publică până la 31 decembrie 2016 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică Comisiei textul acestor acte.

Statele membre aplică aceste acte începând cu 1 ianuarie 2017.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 32

Măsuri tranzitorii

Statele membre pot permite, până la 31 decembrie 2022, comercializarea pe teritoriul lor a materialului de înmulțire și plantare fructifer produs din plante mamă prebază, bază și certificat sau din material CAC care existau înainte de 1 ianuarie 2017 și care au fost certificate oficial sau îndeplinesc condițiile pentru a fi calificate drept material CAC înainte 31 decembrie 2022. La comercializare, acest tip de material de înmulțire și plantare fructifer este identificat printr-o trimitere la prezentul articol pe etichetă și printr-un document.

Articolul 33

Transpunere

Directivele 93/48/CEE și 93/64/CEE se abrogă.

Articolul 34

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 35

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 15 octombrie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 267, 8.10.2008, p. 8.

(2) Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (JO L 169, 10.7.2000, p. 1).

(3) Directiva 93/48/CEE a Comisiei din 23 iunie 1993 de stabilire a fișelor care precizează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească materialele de înmulțire ale plantelor fructifere și plantele fructifere destinate producției de fructe în conformitate cu articolul 4 din Directiva 92/34/CEE a Consiliului (JO L 250, 7.10.1993, p. 1).

(4) Directiva 93/64/CEE a Comisiei din 5 iulie 1993 de instituire a măsurilor de aplicare privind supravegherea și controlul furnizorilor și unităților în cadrul Directivei 92/34/CEE a Consiliului privind comercializarea materialului săditor de plante fructifere și a plantelor fructifere destinate producției de fructe (JO L 250, 7.10.1993, p. 33).

(5) Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce privește înregistrarea furnizorilor și a soiurilor și lista comună a soiurilor (a se vedea pagina 16 din prezentul Jurnal Oficial).

ANEXA I

LISTA ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE A CĂROR PREZENȚĂ TREBUIE STABILITĂ PRIN INSPECȚIE VIZUALĂ ȘI, ÎN ANUMITE CONDIȚII, PRIN EȘANTIONARE ȘI TESTARE

PARTEA A

Lista organismelor dăunătoare de care trebuie să fie indemne sau practic indemne plantele mamă și materialul de înmulțire în temeiul articolului 9 alineatul (1), al articolului 10 alineatul (1), al articolului 16 alineatul (1), al articolului 21 alineatul (1) și al articolului 26 alineatul (1)

Genul sau specia	Organisme dăunătoare
Castanea sativa Mill.	Ciuperci Mycosphaerella maculiformis Phytophthora cambivora Phytophthora cinnamomi Boli asemănătoare virozelor Virusul mozaicului castanului (Chestnut mosaic virus — ChMV)
Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf.	Insecte Aleurotrixus floccosus Parabemisia myricae Nematozi Pratylenchus vulnus Tylenchus semi-penetrans Ciuperci Phytophthora citrophtora Phytophthora parasitica
Corylus avellana L.	Acarieni Phytoptus avellanae Ciuperci Armillariella mellea Verticillium dahliae Verticillium albo-atrum Bacterii Xanthomonas arboricola pv. corylina Pseudomonas avellanae
Cydonia oblonga Mill., Malus Mill. și Pyrus L.	Insecte Eriosoma lanigerum Psylla spp. Nematozi Meloidogyne hapla Meloidogyne javanica Pratylenchus penetrans Pratylenchus vulnus Ciuperci Armillariella mellea Chondrostereum purpureum Glomerella cingulata Pezicula alba Pezicula malicorticis Nectria galligena Phytophthora cactorum Roessleria pallida Verticillium dahliae Verticillium albo-atrum Bacterii Agrobacterium tumefaciens Pseudomonas syringae pv. syringae Virusuri Altele decât cele enumerate în anexa II
Ficus carica L.	Insecte Ceroplastes rusci Nematozi Heterodera fici Meloidogyne arenaria Meloidogyne incognita Meloidogyne javanica Pratylenchus penetrans Pratylenchus vulnus Ciuperci Armillaria mellea Bacterii Phytomonas fici Boli asemănătoare virozelor Boala mozaicului smochinului (Fig mosaic disease)
Juglans regia L.	Insecte Epidiaspis leperii Pseudaulacaspis pentagona Quadraspidiotus perniciosus Ciuperci Armillariella mellea Nectria galligena Chondrostereum purpureum Phytophthora cactorum Bacterii Agrobacterium tumefaciens Xanthomonas arboricola pv. Juglandi
Olea europaea L.	Nematozi Meloidogyne arenaria Meloidogyne incognita Meloidogyne javanica Pratylenchus vulnus Bacterii Pseudomonas savastanoi pv. savastanoi Boli asemănătoare virozelor Leaf yellowing complex disease 3
Pistacia vera L.	Nematozi Pratylenchus penetrans Pratylenchus vulnus Ciuperci Phytophthora cryptogea Phytophthora cambivora Rosellinia necatrix Verticillium dahliae
Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. domestica, P. persica și P. salicina	Insecte Pseudaulacaspis pentagona Quadraspidiotus perniciosus Nematozi Meloidogyne arenaria Meloidogyne javanica Meloidogyne incognita Pratylenchus penetrans Pratylenchus vulnus Ciuperci Phytophthora cactorum Verticillium dahliae Bacterii Agrobacterium tumefaciens Pseudomonas syringae pv. morsprunorum Pseudomonas syringae pv. syringae (la P. armeniaca) Pseudomonas viridiflava (la P. armeniaca)
Prunus avium, P. cerasus	Insecte Quadraspidiotus perniciosus Nematozi Meloidogyne arenaria Meloidogyne javanica Meloidogyne incognita Pratylenchus penetrans Pratylenchus vulnus Ciuperci Phytophthora cactorum Bacterii Agrobacterium tumefaciens Pseudomonas syringae pv. morsprunorum
Ribes L.	Insecte și acarieni Dasyneura tetensi Ditylenchus dipsaci Pseudaulacaspis pentagona Quadraspidiotus perniciosus Tetranycus urticae Cecidophyopsis ribis Ciuperci Sphaerotheca mors-uvae Microsphaera grossulariae Diaporthe strumella (Phomopsis ribicola)
Rubus L.	Ciuperci Peronospora rubi

PARTEA B

Lista organismelor dăunătoare de care trebuie să fie indemne sau practic indemne plantele mamă și materialul de înmulțire sau a căror prezență este restricționată prin intermediul unor niveluri de toleranță în temeiul articolului 9 alineatul (1), al articolului 10 alineatul (1), al articolului 16 alineatul (1), al articolului 21 alineatul (1) și al articolului 26 alineatul (1)

Organisme dăunătoare pe genuri și specii	Niveluri de toleranță (%)
Organisme dăunătoare pe genuri și specii	Prebază	Bază	Certificat
Fragaria L.
Insecte și acarieni
Chaetosiphon fragaefoliae	0	0,5	1
Phytonemus pallidus	0	0	0,1
Nematozi
Aphelenchoides fragariae	0	0	1
Ditylenchus dipsaci	0	0,5	1
Meloidogyne hapla	0	0,5	1
Pratylenchus vulnus	0	1	1
Ciuperci
Rhizoctonia fragariae	0	0	1
Podosphaera aphanis (Wallroth) Braun & Takamatsu	0	0,5	1
Verticillium albo-atrum	0	0,2	2
Verticillium dahliae	0	0,2	2
Bacterii
Candidatus Phlomobacter fragariae	0	0	1
Virusuri
Virusul marmorării căpșunului (Strawberry mottle virus — SMoV)	0	0,1	2
Fitoplasmoze	0	0	1
Aster yellow phytoplasma	0	0,2	1
Multiplier disease	0	0,1	0,5
Stolburul ca declin letal al căpșunului (Stolbur as strawberry lethal decline)	0	0,2	1
Virescența căpșunului (Strawberry green petal phytoplasmas)	0	0	1
Phytoplasma fragariae	0	0	1
Ribes L.
Nematozi
Aphelenchoides ritzemabosi	0	0,05	0,5
Virusuri
Mozaicul la Aucuba (Aucuba mosaic) și îngălbenirile coacăzului negru (blackcurrant yellows) combinate	0	0,05	0,5
Clarifierea nervurilor (Vein clearing) și nervuri în formă de plasă (vein net) la coacăzul negru, nervuri sub formă de bandă la agriș (Gooseberry vein banding)	0	0,05	0,5
Rubus L.
Insecte
Resseliella theobaldi	0	0	0,5
Bacterii
Agrobacterium spp.	0	0,1	1
Rhodococcus fascians	0	0,1	1
Virusuri
Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus — ApMV), virusul necrozei zmeurului negru (Black raspberry necrosis virus — BRNV), virusul mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic virus — CMV), virusul marmorării frunzelor zmeurului (Raspberry leaf mottle — RLMV), virusul pătării frunzelor zmeurului (Raspberry leaf spot — RLSV), virusul clorozei nervurilor zmeurului (Raspberry vein chlorosis virus — RVCV), virusul mozaicului galben în formă de plasă (Rubus yellow net virus — RYNV)	0	0	0,5
Vaccinium L.
Ciuperci
Exobasidium vaccinii var. vaccinii	0	0,5	1
Godronia cassandrae (formă anamorfă Topospora myrtilli)	0	0,1	0,5
Bacterii
Agrobacterium tumefaciens	0	0	0,5
Virusuri	0	0	0,5

ANEXA II

Lista organismelor dăunătoare a căror prezență trebuie stabilită prin inspecție vizuală și, în anumite cazuri, prin eșantionare și testare în temeiul articolului 9 alineatele (2) și (4), al articolului 10 alineatul (1), al articolului 16 alineatul (1), al articolului 21 alineatul (1) și al articolului 26 alineatele (1) și (4)

Genul sau specia	Organisme dăunătoare
Citrus L., Fortunella Swingle și Poncirus Raf.	Virusuri Virusul variegării plantelor citrice (Citrus variegation virus — CVV) Virusul psorozei plantelor citrice (Citrus psorosis virus — CPsV) Virusul pătării frunzelor plantelor citrice (Citrus leaf Blotch virus — CLBV) Boli asemănătoare virozelor Pietrificare (Impietratura) Cristacortis Viroizi Viroidul exocoriozei la plantele citrice (Citrus exocortis viroid — CEVd) Viroidul opririi din creștere la hamei (Hop stunt viroid — HSVd) varianta Cachexia
Corylus avellana L.	Virusuri Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus — ApMV) Fitoplasme Pătarea lineară a alunului (Hazelnut maculatura lineare phytoplasma)
Cydonia oblonga Mill. și Pyrus L.	Virusuri Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr (Apple chlorotic leaf spot virus — ACLSV) Virusul brăzdării tulpinii mărului (Apple stem-grooving virus — ASGV) Virusul strierii tulpinii mărului (Apple stem-pitting virus — ASPV) Boli asemănătoare virozelor Crăparea scoarței (bark split), necrozarea scoarței (bark necrosis) Rugozitatea scoarței (rough bark) Înmuierea lemnului mărului (rubbery wood), pătarea galbenă a gutuiului (quince yellow blotch) Viroizi Viroidul cancerului pustulos al părului (Pear blister canker viroid — PBCVd)
Fragaria L.	Nematozi Aphelenchoides blastoforus Aphelenchoides fragariae Aphelenchoides ritzemabosi Ditylenchus dipsaci Ciuperci Phytophthora cactorum Colletotrichum acutatum Virusuri Virusul marmorării căpșunului (Strawberry mottle virus — SMoV)
Juglans regia L.	Virusuri Virusul răsucirii frunzelor cireșului (Cherry leaf roll virus — CLRV)
Malus Mill.	Virusuri Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr (Apple chlorotic leaf spot virus — ACLSV) Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus — ApMV) Virusul brăzdării tulpinii mărului (Apple stem-grooving virus — ASGV) Virusul strierii tulpinii mărului (Apple stem-pitting virus — ASPV) Boli asemănătoare virozelor Înmuierea lemnului mărului (rubbery wood), deformarea trunchiului și a ramurilor (flat limb) Leziune în formă de potcoavă de cal (Horseshoe wound) Deficiențe ale fructelor: mere mici (chat fruit), deformarea verde a merelor (green crinkle), fructele cu proeminențe ale lui Ben Davis (bumpy fruit of Ben Davis), pătarea rugoasă a mărului (rough skin), crăparea stelată a merelor (star crack), pătarea inelară ruginie a merelor (russet ring), verucozitatea ruginie a merelor (russet wart) Viroizi Viroidul pătării virotice pale a merelor (Apple scar skin viroid — ASSVd) Viroidul pătării alveolate a merelor (Apple dimple fruit viroid — ADFVd)
Olea europaea L.	Ciuperci Verticillium dahliae Virusuri Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic virus — ArMV) Virusul răsucirii frunzelor cireșului (Cherry leaf roll virus — CLRV) Virusul latent al pătării inelare la căpșun (Strawberry latent ringspot virus — SLRV)
Prunus amygdalus Batsch	Virusuri Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr (Apple chlorotic leaf spot virus — ACLSV) Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus — ApMV) Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus — PDV) Virusul pătării necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus — PNRSV)
Prunus armeniaca L.	Virusuri Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr (Apple chlorotic leaf spot virus — ACLSV) Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus — ApMV) Virusul latent al caisului (Apricot latent virus — ApLV) Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus — PDV) Virusul pătării necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus — PNRSV)
Prunus avium și P. cerasus	Virusuri Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr (Apple chlorotic leaf spot virus — ACLSV) Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus — ApMV) Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic virus — ArMV) Virusul marmorării verzi inelare a cireșului (Cherry green ring mottle virus — CGRMV) Virusul răsucirii frunzelor la cireș (Cherry leaf roll virus — CLRV) Virusul pătării ruginii necrotice a cireșului (Cherry necrotic rusty mottle virus — CNRMV) Virusurile nanismului fructelor la cireș (Little cherry virus 1 și Little cherry virus 2 — LChV1, LChV2) Virusul marmorării frunzelor cireșului (Cherry mottle leaf virus — ChMLV) Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus — PDV) Virusul pătării necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus — PNRSV) Virusul pătării inelare a zmeurului (Raspberry ringspot virus — RpRSV) Virusul latent al pătării inelare la căpșun (Strawberry latent ringspot virus — SLRSV) Virusul pătării negre inelare la tomate (Tomato black ring nepovirus — TBRV)
Prunus domestica și P. salicina	Virusuri Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr (Apple chlorotic leaf spot virus — ACLSV) Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus — ApMV) Virusul latent al pătării inelare a mirobalanului (Myrobalan latent ringspot virus — MLRSV) Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus — PDV) Virusul pătării necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus — PNRSV)
Prunus persica	Virusuri Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr (Apple chlorotic leaf spot virus — ACLSV) Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus — ApMV) Virusul latent al caisului (Apricot latent virus — ApLV) Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus — PDV) Virusul pătării necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus — PNRSV) Virusul latent al pătării inelare la căpșun (Strawberry latent ringspot virus — SLRSV) Viroizi Viroidul mozaicului latent al piersicului (Peach latent mosaic viroid — PLMVd)
Ribes L.	Virusuri în funcție de specia vizată Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic virus — ArMV) Atavismul coacăzului negru (Blackcurrant reversion virus — BRV) Virusul mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic virus — CMV) Virusuri asociate cu nervuri în formă de bandă la agriș (Gooseberry vein banding associated viruses — GVBaV) Virusul latent al pătării inelare la căpșun (Strawberry latent ringspot virus — SLRSV) Virusul pătării inelare a zmeurului (Raspberry ringspot virus — RpRSV)
Rubus L.	Ciuperci Phytophthora spp. la Rubus Virusuri în funcție de specia vizată Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus — ApMV) Virusul necrozei zmeurului negru (Black raspberry necrosis virus — BRNV) Virusul mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic virus — CMV) Marmorarea frunzelor la zmeur (Raspberry leaf mottle — RLMV) Pătarea frunzelor la zmeur (Raspberry leaf spot — RLSV) Virusul clorozei nervurilor zmeurului (Raspberry vein chlorosis virus — RVCV) Virusul mozaicului galben în formă de plasă (Rubus yellow net virus — RYNV) Virusul piticirii tufoase a zmeurului (Raspberry bushy dwarf virus — RBDV) Fitoplasme Oprirea din creștere la genul Rubus (Rubus stunt phytoplasma) Boli asemănătoare virozelor Pătarea galbenă a zmeurei (Raspberry yellow spot)
Vaccinium L.	Virusuri Virusul deformării frunzelor afinului (Blueberry shoestring virus — BSSV) Virusul pătării inelare roșii a afinului (Blueberry red ringspot virus — BRRV) Virusul arsurii superficiale la afin (Blueberry scorch virus — BlScV) Virusul șocului afinului (Blueberry shock virus — BlShV) Fitoplasme Oprirea din creștere la afin (Blueberry stunt phytoplasma) Mătura de vrăjitoare la afin (Blueberry witches' broom phytoplasma) Inflorescența falsă la merișoare (Cranberry false blossom phytoplasma) Boli asemănătoare virozelor Agentul mozaicului afinului (Blueberry mosaic agent) Agentul petelor inelare la merișor (Cranberry ringspot agent)

ANEXA III

Lista organismelor dăunătoare a căror prezență în sol este reglementată de articolul 11 alineatele (1) și (2), articolul 17 alineatele (1) și (2) și articolul 22 alineatele (1) și (2)

Genul sau specia	Organisme dăunătoare specifice
Fragaria L.	Nematozi Longidorus attenuatus Longidorus elongatus Longidorus macrosoma Xiphinema diversicaudatum
Juglans regia L.	Nematozi Xiphinema diversicaudatum
Olea europaea L	Nematozi Xiphinema diversicaudatum
Pistacia vera L.	Nematozi Xiphinema index
Prunus avium și P. cerasus	Nematozi Longidorus attenuatus Longidorus elongatus Longidorus macrosoma Xiphinema diversicaudatum
P. domestica, P. persica și P. salicina	Nematozi Longidorus attenuatus Longidorus elongatus Xiphinema diversicaudatum
Ribes L.	Nematozi Longidorus elongatus Longidorus macrosoma Xiphinema diversicaudatum
Rubus L.	Nematozi Longidorus attenuatus Longidorus elongatus Longidorus macrosoma Xiphinema diversicaudatum

ANEXA IV

Cerințe privind inspecția vizuală, eșantionarea și testarea pe genuri sau specii și categorii în temeiul articolului 10 alineatul (2), al articolului 16 alineatul (2), al articolului 21 alineatul (2) și al articolului 26 alineatul (2)

Castanea sativa Mill.

Toate categoriile

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I.

Citrus L., Fortunella Swingle și Poncirus Raf.

Categoria prebază

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eșantionarea și testarea

Fiecare plantă mamă prebază este eșantionată și testată după șase ani de la acceptarea acesteia ca plantă mamă prebază și, ulterior, la intervale de șase ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa II, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I.

Categoria bază

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eșantionarea și testarea

O porțiune reprezentativă din plantele mamă bază trebuie să fie eșantionată și testată la fiecare șase ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Categoriile certificat și CAC

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Corylus avellana L.

Toate categoriile

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Cydonia oblonga Mill., Malus Mill., Pyrus L.

Toate categoriile

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Categoria prebază

Eșantionarea și testarea

Fiecare plantă mamă prebază este eșantionată și testată după cincisprezece ani de la acceptarea acesteia ca plantă mamă prebază și, ulterior, la intervale de cincisprezece ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa II, altele decât bolile asemănătoare virozelor și viroizii, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I.

Categoria bază

Eșantionarea și testarea

O porțiune reprezentativă din plantele mamă bază trebuie să fie eșantionată și testată la fiecare cincisprezece ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa II, altele decât bolile asemănătoare virozelor și viroizii, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I.

Categoria certificat

Eșantionarea și testarea

O porțiune reprezentativă din plantele mamă certificat trebuie să fie eșantionată și testată la fiecare cincisprezece ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa II, altele decât bolile asemănătoare virozelor și viroizii, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I.

Materialul de plantare fructifer certificat este eșantionat și testat în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Categoria CAC

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Ficus carica L.

Toate categoriile

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I.

Fragaria L.

Toate categoriile

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an în timpul perioadei de vegetație.

Pentru plantele și materialul produs prin micropropagare, care se mențin pentru o perioadă mai scurtă de trei luni, este necesară o singură inspecție în cursul acestei perioade.

Categoria prebază

Eșantionarea și testarea

Fiecare plantă mamă prebază este eșantionată și testată după un an de la acceptarea acesteia ca plantă mamă prebază și, ulterior, la intervale de un an, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa II, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa I.

Categoriile bază, certificat și CAC

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa I și în anexa II.

Juglans regia L.

Toate categoriile

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Categoria prebază

Eșantionarea și testarea

Fiecare plantă mamă prebază înflorită este eșantionată și testată după un an de la acceptarea acesteia ca plantă mamă prebază și, ulterior, la intervale de un an, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa II, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I.

Categoria bază

Eșantionarea și testarea

O porțiune reprezentativă din plantele mamă bază trebuie să fie eșantionată și testată în fiecare an, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Categoria certificat

Eșantionarea și testarea

O porțiune reprezentativă din plantele mamă certificat trebuie să fie eșantionată și testată la fiecare trei ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Categoria CAC

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Olea europaea L.

Toate categoriile

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Categoria prebază

Eșantionarea și testarea

Fiecare plantă mamă prebază este eșantionată și testată după zece ani de la acceptarea acesteia ca plantă mamă prebază și, ulterior, la intervale de zece ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa II, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I.

Categoria bază

Eșantionarea și testarea

O porțiune reprezentativă din plantele mamă bază este eșantionată în vederea testării tuturor plantelor într-un interval de treizeci de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Categoria certificat

Eșantionarea și testarea

În cazul plantelor mamă utilizate pentru producerea semințelor (denumite în continuare „plante mamă semincere”) o porțiune reprezentativă din respectivele plante mamă semincere este eșantionată în vederea testării tuturor plantelor într-un interval de patruzeci de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II. În cazul plantelor mamă altele decât plantele mamă semincere, o porțiune reprezentativă din plantele respective este eșantionată în vederea testării tuturor plantelor într-un interval de treizeci de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Categoria CAC

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Pistacia vera L.

Toate categoriile

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I.

Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. domestica, P. persica și P. salicina

Toate categoriile

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Categoria prebază

Eșantionarea și testarea

Fiecare plantă mamă prebază înflorită este eșantionată și testată pentru PDV și PNRSV la un an de la acceptarea ei ca plantă mamă prebază și ulterior la intervale de un an. Fiecare pom plantat în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și se testează pentru PDV și PNRSV.

În cazul P. persica, fiecare plantă mamă prebază înflorită se eșantionează la un an după acceptarea acesteia ca plantă mamă prebază și se testează pentru PLMVd.

Fiecare plantă mamă prebază este eșantionată după zece ani de la acceptarea acesteia ca plantă mamă prebază și, ulterior, la intervale de zece ani, și este testată pentru virusurile relevante pentru specia respectivă enumerate în anexa II, altele decât PDV și PNRSV, iar în cazul unor îndoieli, este testată pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I.

Categoria bază

Eșantionarea și testarea

O porțiune reprezentativă din plantele mamă bază înflorite este eșantionată în fiecare an și testată pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porțiune reprezentativă din pomii plantați în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și se testează pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

În cazul P. persica, o porțiune reprezentativă din plantele mamă bază înflorite este eșantionată o dată pe an și testată pentru PLMVd pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

O porțiune reprezentativă din plantele mamă bază menținute fără flori este eșantionată la fiecare trei ani și testată pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

O porțiune reprezentativă din plantele mamă bază este eșantionată la fiecare zece ani și testată pentru a identifica prezența organismelor dăunătoare relevante pentru specia respectivă, altele decât PDV și PNRSV, enumerate în partea A din anexa I și în anexa II, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

Categoria certificat

Eșantionarea și testarea

O porțiune reprezentativă din plantele mamă certificat înflorite este eșantionată în fiecare an și testată pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porțiune reprezentativă din pomii plantați în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și testează pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

În cazul P. persica, o porțiune reprezentativă din plantele mamă certificat înflorite este eșantionată o dată pe an și testată pentru PLMVd pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

O porțiune reprezentativă din plantele mamă certificat menținute fără flori este eșantionată la fiecare trei ani și testată pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

O porțiune reprezentativă din plantele mamă certificat este eșantionată la fiecare cincisprezece ani și testată pentru a identifica prezența organismelor dăunătoare relevante pentru specia respectivă, altele decât PDV și PNRSV, enumerate în partea A din anexa I și în anexa II, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

Categoria CAC

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Prunus avium și P. cerasus

Toate categoriile

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Categoria prebază

Eșantionarea și testarea

Categoria bază

Eșantionarea și testarea

O porțiune reprezentativă din plantele mamă bază înflorite este eșantionată în fiecare an și testată pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porțiune reprezentativă din pomii plantați în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și testează pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

Categoria certificat

Eșantionarea și testarea

O porțiune reprezentativă din plantele mamă certificat înflorite este eșantionată în fiecare an și testată pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porțiune reprezentativă din pomii plantați în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și se testează pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

Categoria CAC

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II.

Ribes L.

Categoria prebază

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eșantionarea și testarea

Fiecare plantă mamă prebază este eșantionată și testată după patru ani de la acceptarea acesteia ca plantă mamă prebază și, ulterior, la intervale de patru ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa II, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa I.

Categoriile bază, certificat și CAC

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexele I și II.

Rubus L.

Categoria prebază

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eșantionarea și testarea

Fiecare plantă mamă prebază este eșantionată și testată după doi ani de la acceptarea acesteia ca plantă mamă prebază și, ulterior, la intervale de doi ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa II, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa I.

Categoria bază

Inspecția vizuală

În cazul în care plantele sunt cultivate în câmp sau în ghivece, inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Pentru plantele și materialul produs prin micropropagare, care se mențin pentru o perioadă mai scurtă de trei luni, este necesară o singură inspecție în cursul acestei perioade.

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexele I și II.

Categoriile certificat și CAC

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexele I și II.

Vaccinium L.

Categoria prebază

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eșantionarea și testarea

Fiecare plantă mamă prebază este eșantionată și testată după cinci ani de la acceptarea acesteia ca plantă mamă prebază și, ulterior, la intervale de cinci ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa II, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa I.

Categoria bază

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa I și în anexa II.

Categoriile certificat și CAC

Inspecția vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eșantionarea și testarea

Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa I și în anexa II.

ANEXA V

Numărul maxim admis de generații cultivate în câmp unde nu există condiții de protecție contra insectelor și durata de viață maximă permisă pentru plantele mamă bază pe genuri sau specii, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (1)

Castanea sativa Mill.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum două generații.

În cazul în care o plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generații.

Atunci când portaltoaiele fac parte din plante mamă bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generație.

Citrus L., Fortunella Swingle și Poncirus Raf.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum o generație.

În cazul în care o plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generații.

Atunci când portaltoaiele fac parte din plante mamă bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generație.

Corylus avellana L.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum două generații.

Cydonia oblonga Mill., Malus Mill., Pyrus L.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum două generații.

În cazul în care o plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generații.

Atunci când portaltoaiele fac parte din plante mamă bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generație.

Ficus carica L.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum două generații.

Fragaria L.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum cinci generații.

Juglans regia L.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum două generații.

Olea europaea L.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum o generație.

Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. domestica, P. persica și P. salicina

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum două generații.

În cazul în care o plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generații.

Atunci când portaltoaiele fac parte din plante mamă bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generație.

Prunus avium și P. cerasus

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum două generații.

În cazul în care o plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generații.

Atunci când portaltoaiele fac parte din plante mamă bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generație.

Ribes L.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum trei generații. Plantele mamă sunt menținute ca plante mamă pentru o perioadă de maximum șase ani.

Rubus L.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum două generații. Plantele mamă din fiecare generație sunt menținute ca plante mamă pentru o perioadă de maximum patru ani.

Vaccinium L.

Categoria bază

O plantă mamă bază în sensul articolului 15 alineatul (2) litera (a) poate fi multiplicată timp de maximum două generații.