27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 158/227

(1)

În Comunicarea sa din 4 aprilie 2011 intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”, Comisia a subliniat că o competență partajată în domeniul spațiului conferită Uniunii prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) merge mână în mână cu un parteneriat consolidat cu statele membre. Comisia a subliniat, de asemenea, că toate acțiunile noi trebuie să se bazeze pe resursele existente și pe identificarea în comun a situației în care sunt necesare noi resurse.

(2)

În Rezoluția sa din 26 septembrie 2008 intitulată „Promovarea politicii spațiale europene” (3), Consiliul reamintește că mijloacele spațiale au devenit indispensabile pentru economia noastră și că siguranța lor trebuie să fie asigurată. Consiliul a subliniat „necesitatea pentru Europa […] de a-și dezvolta o capacitate europeană pentru monitorizarea și supravegherea infrastructurii și deșeurilor spațiale, plecându-se inițial de la bunurile naționale și europene existente, exploatând relațiile care pot fi stabilite cu alte națiuni partenere și capacitățile acestora”.

(3)

În Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 intitulată „Provocări globale: valorificarea la maximum a sistemelor spațiale europene”, Consiliul recunoaște necesitatea unei viitoare capacități de cunoaștere a situației spațiale (SSA) ca o activitate la nivel european care să dezvolte și să exploateze mijloacele civile și militare naționale și europene existente și invită Comisia și Consiliul să propună un mecanism de guvernanță și o politică în materie de date care să permită statelor membre să contribuie cu capacitățile lor naționale relevante în conformitate cu cerințele și cu regulamentele de securitate aplicabile. Consiliul a invitat în continuare „toți actorii instituționali europeni să exploreze măsuri adecvate” care să fie bazate pe cerințele definite ale utilizatorilor civili și militari, să utilizeze mijloace relevante în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile și să valorifice rezultatele programului de pregătire SSA al Agenției Spațiale Europene (ESA).

(4)

Concluziile Consiliului din 31 mai 2011 privind Comunicarea Comisiei intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului” și Rezoluția Consiliului din 6 decembrie 2011 intitulată „Orientări privind valoarea adăugată și beneficiile spațiului pentru securitatea cetățenilor europeni” (4) au reiterat „necesitatea unei capacități eficiente în materie de cunoaștere a situației spațiale (SSA) ca activitate la nivel european” și au invitat Uniunea să recurgă la „utilizarea pe scară cât mai largă a mijloacelor, competențelor și abilităților care sunt deja existente sau în curs de elaborare în statele membre, la nivel european și, după caz, la nivel internațional”. Recunoscând faptul că un astfel de sistem are, în mod natural, o dublă utilizare și ținând seama de dimensiunea sa specială de securitate, Consiliul a invitat Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), în strânsă colaborare cu ESA și statele membre care dețin astfel de mijloace și capacități, și consultând toți actorii implicați, să prezinte propuneri pentru a exploata pe deplin aceste mijloace și capacități și a se baza pe ele în vederea elaborării unei capacități SSA ca activitate la nivel european și, în acest context, a defini o guvernanță și o politică adecvată în materie de date ținând seama de caracterul deosebit de sensibil al datelor SSA.

(5)

Se consideră, în general, că SSA acoperă trei domenii principale, care vizează protejarea infrastructurilor în spațiu, respectiv, supravegherea și urmărirea spațială (SST), previzionarea și monitorizarea fenomenelor meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului. Activitățile desfășurate în aceste domenii urmăresc să protejeze infrastructurile în spațiu și din spațiu. Prezenta decizie, care reglementează SST, ar trebui să promoveze sinergiile între aceste domenii.

(6)

În vederea reducerii riscurilor de coliziune, Uniunea ar încerca, de asemenea, să găsească sinergii cu inițiativele de îndepărtare activă și de pasivizare a deșeurilor spațiale, cum ar fi inițiativa dezvoltată de ESA.

(7)

Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și durabilitatea activităților spațiale. Un cadru de sprijin pentru SST ar trebui, prin urmare, să fie stabilit cu scopul de a sprijini crearea și exploatarea de servicii constând în monitorizarea și supravegherea obiectelor spațiale pentru a preveni deteriorarea navelor spațiale ca urmare a coliziunilor și a proliferării deșeurilor spațiale și cu scopul de a prevedea traiectoriile și traseele de reintrare, pentru a oferi cele mai bune informații serviciilor guvernamentale și de protecție civilă în eventualitatea reintrării necontrolate a unor nave spațiale integrale sau a unor deșeuri spațiale ale acestora în atmosfera terestră.

(8)

Cadrul de sprijin pentru SST ar trebui să contribuie la asigurarea menținerii pe termen lung a infrastructurii și a serviciilor spațiale europene și naționale care sunt esențiale pentru securitatea economiilor, a societăților și a cetățenilor din Europa.

(9)

Furnizarea de servicii SST va fi benefică pentru ansamblul operatorilor publici și privați de infrastructuri spațiale, inclusiv pentru Uniune în temeiul responsabilităților sale pentru programele spațiale ale Uniunii, în special programele europene de radionavigație prin satelit Galileo și EGNOS instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), precum și programul Copernicus, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Alertele timpurii referitoare la reintrarea necontrolată a obiectelor spațiale în atmosfera terestră și estimarea momentului și a zonei de impact vor fi, de asemenea, utile autorităților publice naționale însărcinate cu protecția civilă. Mai mult, aceste servicii pot interesa și alți utilizatori, cum ar fi asigurătorii privați, în vederea estimării potențialelor costuri ale asigurării de răspundere care decurg din coliziunea între sateliți pe durata ciclului lor de viață. În plus, ar trebui luat în considerare pe termen lung un serviciu de informații public gratuit și reutilizabil privind elementele orbitale ale obiectelor spațiale care se află pe orbita Pământului.

(10)

Serviciile SST ar trebui să fie complementare activităților de cercetare legate de protecția infrastructurii spațiale desfășurate în cadrul Orizont 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7), al programelor spațiale emblematice ale Uniunii, Copernicus și Galileo, al inițiativei privind agenda digitală, astfel cum este menționată în Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 intitulată „O agendă digitală pentru Europa”, al altor infrastructuri de telecomunicații care contribuie la realizarea societății informaționale, al inițiativelor privind securitatea, precum și al activităților ESA.

(11)

Cadrul de sprijin pentru SST ar trebui să contribuie la garantarea folosirii și explorării pașnice a spațiului cosmic.

(12)

Cadrul de sprijin pentru SST ar trebui, de asemenea, să țină cont de cooperarea cu partenerii internaționali, în special cu Statele Unite ale Americii, cu organizațiile internaționale și cu alte părți terțe, în special în vederea evitării coliziunilor în spațiu și a prevenirii proliferării deșeurilor spațiale, și ar trebui, de asemenea, să fie complementar măsurilor existente de atenuare a riscurilor, cum ar fi orientările Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea deșeurilor spațiale sau alte inițiative, în vederea asigurării siguranței, securității și durabilității activităților din spațiul cosmic. Acesta ar trebui să fie în concordanță și cu propunerea referitoare la un cod internațional de conduită privind activitățile din spațiul cosmic prezentată de Uniune.

(13)

Cadrul de sprijin pentru SST ar trebui să constea în crearea de rețele și în folosirea activelor naționale ale SST în vederea furnizării de servicii SST. După ce acest scop a fost atins, ar trebui încurajată dezvoltarea de noi senzori sau modernizarea senzorilor existenți exploatați de statele membre.

(14)

Comisia și consorțiul SST instituit prin prezenta decizie, în strânsă cooperare cu ESA și cu alte părți interesate, ar trebui să continue să poarte dialoguri tehnice privind SST cu parteneri strategici, în conformitate cu competențele lor respective.

(15)

Cerințele utilizatorilor civili și militari ai SSA au fost definite în documentul de lucru aprobat al serviciilor Comisiei intitulat „Cerințele utilizatorilor civili și militari referitoare la cunoașterea la un nivel ridicat a situației spațiale europene”. Furnizarea de servicii SST ar trebui să se bazeze pe cerințele utilizatorilor civili. Scopurile pur militare nu ar trebui să fie abordate în prezenta decizie. Comisia ar trebui să asigure, după caz, un mecanism de revizuire și actualizare regulată a cerințelor utilizatorilor, prin implicarea reprezentanților comunității utilizatorilor. În acest scop, ar trebui să continue dialogul necesar cu actorii relevanți, cum ar fi Agenția Europeană de Apărare și ESA.

(16)

Exploatarea serviciilor SST ar trebui să se bazeze pe un parteneriat între Uniune și statele membre și să recurgă la expertiza și la mijloacele naționale existente și viitoare, inclusiv cele dezvoltate prin intermediul ESA. Statele membre ar trebui să își păstreze proprietatea și controlul asupra mijloacelor lor și ar trebui să rămână responsabile pentru exploatarea, întreținerea și reînnoirea acestora. Cadrul de sprijin pentru SST nu ar trebui să acorde sprijin financiar pentru dezvoltarea unor noi senzori SST. Dacă apare nevoia de noi senzori pentru a răspunde cerințelor utilizatorilor, această problemă ar putea fi abordată fie la nivel național, fie printr-un program european de cercetare și dezvoltare, după caz. Comisia și statele membre ar trebui să promoveze și să faciliteze participarea unui număr cât mai mare de state membre la cadrul de sprijin pentru SST, sub rezerva respectării criteriilor de participare.

(17)

Centrul Satelitar al Uniunii Europene (SATCEN), o agenție a Uniunii instituită prin Acțiunea comună 2001/555/PESC a Consiliului (8), care oferă servicii și produse de informare și imagini geospațiale având diferite niveluri de clasificare utilizatorilor civili și militari, ar putea contribui la furnizarea de servicii SST. Cunoștințele sale în privința tratamentului informațiilor confidențiale într-un mediu sigur și legăturile sale instituționale strânse cu statele membre constituie un avantaj propice pentru efectuarea și livrarea de servicii SST. O condiție prealabilă pentru rolul SATCEN în ceea ce privește cadrul de sprijin pentru SST este modificarea acțiunii comune menționate, care nu prevede în prezent nicio intervenție din partea SATCEN în domeniul SST. Comisia ar trebui să coopereze, după caz, cu SEAE, dat fiind rolul său de sprijin al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în îndrumarea operațională a SATCEN.

(18)

Furnizarea de informații exacte privind natura, specificațiile și localizarea anumitor obiecte spațiale poate afecta securitatea Uniunii sau a statelor sale membre și a țărilor terțe. Considerații de securitate adecvate ar trebui, prin urmare, să fie luate în considerare de statele membre și, după caz, prin Comitetul de securitate al Consiliului (comitetul de securitate), la stabilirea și exploatarea rețelei de capacități relevante, inclusiv a senzorilor SST, și la capacitatea de prelucrare și analizare a datelor SST și furnizarea de servicii SST. Prin urmare, în prezenta decizie este necesar să se stabilească dispoziții generale privind utilizarea și schimbul securizat de informații SST între statele membre, beneficiarii de servicii de SST și, dacă este cazul, SATCEN. În plus, Comisia, SEAE și statele membre ar trebui să definească mecanismele de coordonare necesare pentru abordarea aspectelor legate de securitatea cadrului de sprijin pentru SST.

(19)

Statele membre participante ar trebui să fie responsabile de negocierea și punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la utilizarea de date SST și la utilizarea și schimbul de informații SST. Dispozițiile privind utilizarea de date SST și utilizarea și schimbul de informații SST stabilite în prezenta decizie și în acordul dintre statele membre participante și, dacă este cazul, SATCEN ar trebui să ia în considerare recomandările aprobate privind securitatea datelor SST.

(20)

Caracterul potențial sensibil al datelor SST necesită o cooperare bazată pe eficiență și pe încredere, inclusiv în ceea ce privește modul în care datele SST sunt prelucratee și analizate. Utilizarea potențială a software-ului cu sursă deschisă, care permite accesul în condiții de siguranță al persoanelor autorizate să contribuie cu date SST la codul-sursă pentru a face modificări și a aduce îmbunătățiri, ar trebui să contribuie la atingerea acestui obiectiv.

(21)

Comitetul de securitate a recomandat crearea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a garanta faptul că aspectele referitoare la securitatea datelor sunt luate în considerare în mod corespunzător la punerea în aplicare a cadrului de sprijin pentru SST. În acest scop, structurile și procedurile adecvate de gestionare a riscurilor ar trebui să fie stabilite de către statele membre participante și, dacă este cazul, SATCEN, având în vedere recomandările comitetului de securitate.

(22)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentei decizii, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(23)

Deoarece obiectivele prezentei decizii, și anume de a sprijini acțiunile care vizează înființarea și exploatarea rețelei de senzori, stabilirea capacității de a prelucra și analiza datele SST și înființarea și exploatarea serviciilor SST, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre acționând individual, furnizarea de astfel de servicii de către un consorțiu de state membre participante fiind în beneficiul Uniunii, mai ales în calitate de deținător principal de active spațiale, dar, având în vedere amploarea deciziei, obiectivele sale pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(24)

Obiectivele prezentei decizii sunt similare cu obiectivele programelor instituite prin: Regulamentul (UE) nr. 1285/2013, la articolul 1, articolul 3 literele (c) și (d) și articolul 4 din respectivul regulament; Decizia 2013/743/UE a Consiliului (10), la articolul 2 alineatul (2) literele (b) și (c), în anexa I partea II punctul 1.6.2 litera (d) și în anexa I partea III punctele 7.5 și 7.8 din respectiva decizie; Regulamentul (UE) nr. 377/2014, la articolul 8 alineatul (2) litera (b) din respectivul regulament care alocă o sumă de până la 26,5 milioane EUR în prețuri curente.Efortul financiar global pentru punerea în aplicare a obiectivelor cadrului de sprijin pentru SST, în special crearea de rețele pentru activele existente, este estimat la 70 milioane EUR. Având în vedere asemănarea dintre obiectivele prezentei decizii și cele ale programelor menționate mai sus, acțiunile stabilite prin prezenta decizie ar putea fi finanțate prin acele programe, în compatibilitate deplină cu actul lor de bază.

(25)

Asigurarea unui nivel acceptabil de autonomie europeană în activitățile SST ar putea necesita adoptarea unui act de bază în sensul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (11) pentru SST. O astfel de posibilitate ar putea fi examinată în contextul revizuirii intermediare a actualului cadru financiar multianual.

(26)

Recunoscând natura sensibilă a SSA, exploatarea de senzori și prelucrarea datelor care să conducă la furnizarea de servicii de SST ar trebui să revină statelor membre participante. Activele naționale SST vor rămâne sub autoritatea statelor membre responsabile de controlul și exploatarea lor,

1.

„obiect spațial” înseamnă orice obiect artificial în spațiul cosmic;

2.

„vehicul spațial” înseamnă orice obiect spațial artificial care deservește un scop specific, inclusiv sateliții artificiali activi și treptele superioare ale lansatoarelor;

3.

„deșeuri spațiale” înseamnă orice obiect spațial, inclusiv nave spațiale sau fragmente și elemente ale acestora care se află pe orbita Pământului sau care reintră în atmosfera terestră, care nu mai funcționează sau care nu mai servesc niciunui scop specific, inclusiv părți de rachete sau sateliți artificiali, sau sateliți artificiali inactivi;

4.

„senzor SST” înseamnă un dispozitiv sau o combinație de dispozitive, cum ar fi radare sau telescoape terestre sau spațiale, care este capabil să măsoare parametri fizici referitori la obiecte spațiale, cum ar fi dimensiunea, amplasarea și viteza;

5.

„date SST” înseamnă parametrii fizici ai obiectelor spațiale înregistrați de senzorii SST sau parametrii orbitali ai obiectelor spațiale derivați din observarea senzorilor SST;

6.

„informații SST” înseamnă datele SST prelucrate care sunt imediat exploatabile de către beneficiar.

(a)

evaluarea și reducerea riscurilor de coliziune legate de operațiile pe orbită ale navelor spațiale europene și permiterea operatorilor de nave spațiale să planifice și să aplice în mod mai eficient măsuri de atenuare;

(b)

reducerea riscurilor legate de lansarea vehiculelor spațiale europene;

(c)

supravegherea reintrării necontrolate a navelor spațiale sau a deșeurilor spațiale în atmosfera terestră și trimiterea unor alerte timpurii mai precise și mai eficiente, cu scopul de a reduce riscurile potențiale pentru siguranța cetățenilor Uniunii și pentru a atenua potențialele prejudicii aduse infrastructurii terestre;

(d)

prevenirea proliferării deșeurilor spațiale.

(a)

instituirea și exploatarea unei funcții de senzor constând dintr-o rețea de senzori tereștri și/sau spațiali ai statelor membre, inclusiv senzorii naționali dezvoltați prin intermediul ESA, pentru a supraveghea și a urmări obiecte spațiale, precum și pentru a produce o bază de date referitoare la acestea;

(b)

instituirea și exploatarea unei funcții de prelucrare pentru a prelucra și analiza datele SST la nivel național în scopul de a produce informații și servicii SST pentru transmiterea către funcția de furnizare de servicii SST;

(c)

înființarea unei funcții de furnizare de servicii SST, astfel cum este definită la articolul 5 alineatul (1), către entitățile menționate la articolul 5 alineatul (2).

(a)

evaluarea riscurilor de coliziune între nave spațiale sau între nave spațiale și deșeuri spațiale și declanșarea alertelor pentru evitarea coliziunilor în timpul etapelor de lansare; de plasare pe orbită, de funcționare pe orbită și de eliminare în cadrul misiunilor spațiale;

(b)

detectarea și caracterizarea fragmentărilor, a defecțiunilor sau a coliziunilor pe orbită;

(c)

evaluarea riscurilor referitoare la reintrarea necontrolată a obiectelor spațiale și a deșeurilor spațiale în atmosfera terestră și generarea de informații conexe, inclusiv estimarea momentului și a locului probabil de impact posibil.

(a)

tuturor statelor membre;

(b)

Consiliului;

(c)

Comisiei;

(d)

SEAE;

(e)

proprietarilor și operatorilor publici și privați de vehicule spațiale;

(f)

autorităților publice însărcinate cu protecția civilă.

(a)

prejudiciile care rezultă din lipsa sau din întreruperea furnizării de servicii SST;

(b)

orice întârziere în furnizarea de servicii SST;

(c)

orice inexactitate a informațiilor furnizate prin intermediul serviciilor SST; sau

(d)

orice acțiune întreprinsă ca răspuns la furnizarea de servicii SST.

(a)

gestionează cadrul de sprijin pentru SST și asigură punerea sa în aplicare;

(b)

adoptă măsurile necesare pentru identificarea, controlul, atenuarea și monitorizarea riscurilor aferente cadrului de sprijin pentru SST;

(c)

asigură actualizarea cerințelor utilizatorilor SST, după caz;

(d)

definește orientările generale ale guvernanței cadrului de sprijin pentru SST, în special cu scopul de a facilita înființarea și funcționarea consorțiului menționat la articolul 7 alineatul (3);

(e)

facilitează cea mai largă participare posibilă a statelor membre, ori de câte ori este cazul, în conformitate cu articolul 7.

(a)

eforturile orientative și diferitele surse de finanțare ale Uniunii;

(b)

participarea la cadrul de sprijin pentru SST și la acțiunile sprijinite de acesta;

(c)

evoluția creării de rețele pentru activele SST ale statelor membre și a furnizării de servicii SST;

(d)

schimbul și utilizarea de informații SST.

(a)

dreptul de proprietate sau accesul la:

(b)

stabilirea unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute la articolul 4, inclusiv a modalităților de cooperare cu alte state membre.

(a)

se împiedică divulgarea neautorizată a datelor și a informațiilor, permițând, în același timp, exploatarea eficientă și maximizarea utilizării informațiilor obținute;

(b)

se asigură securitatea datelor SST;

(c)

informațiile și serviciile SST sunt puse la dispoziția beneficiarilor de servicii SST definiți la articolul 5 alineatul (2) pe baza principiului necesității de a cunoaște, în conformitate cu instrucțiunile și normele de securitate ale entității de origine a informațiilor și a proprietarului obiectului spațial în cauză.

(a)

utilizarea și schimbul de date și de informații SST, ținând seama de recomandările documentului aprobat intitulat „Măsurile privind datele referitoare la cunoașterea situației spațiale — recomandări vizând aspectele de securitate”;

(b)

stabilirea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a asigura punerea în aplicare a dispozițiilor cu privire la utilizarea și schimbul securizat de date și informații SST;

(c)

cooperarea cu SATCEN, în vederea punerii în aplicare a acțiunii prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (c).