28.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/1


REGULAMENTUL (UE) NR. 576/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 12 iunie 2013

privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2) și articolul 168 alineatul (4) litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (3) stabilește cerințele de sănătate animală care se aplică circulației necomerciale a animalelor de companie într-un stat membru din alt stat membru sau din țări terțe, precum și controalele aplicabile acestei circulații. Regulamentul are scopul de a asigura un nivel suficient de siguranță cu privire la riscurile legate de sănătatea umană și animală prezentate de o astfel de circulație necomercială și de a elimina orice obstacol nejustificat din calea unei astfel de circulații.

(2)

Într-o declarație anexată la Regulamentul (UE) nr. 438/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 privind cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie (4), Comisia s-a angajat să propună o revizuire integrală a Regulamentului (CE) nr. 998/2003, în special a aspectelor legate de actele delegate și de punere în aplicare. Prin urmare, în urma intrării în vigoare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), competențele conferite Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 998/2003 trebuie să se alinieze la articolele 290 și 291 din TFUE. Luând în considerare numărul de modificări care trebuie aduse cerințelor de sănătate animală prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 998/2003 și pentru a se asigura că cerințele respective sunt suficient de clare și accesibile cetățenilor, regulamentul menționat ar trebui abrogat și înlocuit cu prezentul regulament.

(3)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească o listă a speciilor de animale pentru care cerințele de sănătate animală armonizate ar trebui să se aplice în cazul în care animalele din speciile respective sunt crescute ca animale de companie și fac obiectul unei circulații necomerciale. La întocmirea listei respective, ar trebui să se țină seama de susceptibilitatea sau rolul acestor animale în epidemiologia rabiei.

(4)

Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (5) prevede, printre altele, cerințele de sănătate animală aplicabile comerțului și importurilor de câini, pisici și dihori domestici, care sunt animale din speciile susceptibile la rabie. Având în vedere că speciile respective sunt, de asemenea, ținute ca animale de companie, care deseori își însoțesc proprietarul sau o persoană autorizată pe durata circulației necomerciale la intrarea în Uniune și în interiorul Uniunii, prezentul regulament ar trebui să prevadă cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a speciilor respective în statele membre. Speciile respective ar trebui să fie enumerate în partea A din anexa I la prezentul regulament.

(5)

În mod similar, ar trebui stabilit un cadru juridic pentru cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a speciilor de animale neafectate de rabie sau fără semnificație epidemiologică în ceea ce privește rabia, cărora, în cazul în care acestea nu au fost ținute ca animale de companie, ar trebui să li se aplice alte acte legislative ale Uniunii, inclusiv legislația privind animalele de la care se obțin produse alimentare. Speciile respective ar trebui să fie enumerate în partea B din anexa I.

(6)

Lista prevăzută în partea B din anexa I ar trebui să includă nevertebrate, cu excepția albinelor și bondarilor reglementați de Directiva 92/65/CEE, precum și a moluștelor și crustaceelor reglementate de Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (6). Aceasta ar trebui să includă, de asemenea, animalele acvatice ornamentale ținute în acvarii de tip necomercial excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2006/88/CE, precum și amfibienii și reptilele.

(7)

Lista prevăzută în partea B din anexa I ar trebui să includă și toate speciile de păsări, cu excepția celor reglementate de Directiva 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație (7), precum și rozătoarele și iepurii, cu excepția celor destinați producției de alimente și care intră în domeniul de aplicare al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (8).

(8)

Totuși, în scopul coerenței dreptului Uniunii, până la elaborarea normelor Uniunii privind circulația necomercială într-un stat membru dintr-un alt stat membru sau din teritorii sau țări terțe a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I, ar trebui ca normele naționale să se poată aplica unei astfel de circulații, cu condiția să nu fie mai stricte decât cele care se aplică circulației în scopuri comerciale.

(9)

Având în vedere că animalele din speciile enumerate în partea B din anexa I la prezentul regulament pot aparține unor specii care necesită protecție specială, prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (9).

(10)

Pentru a face o distincție clară între normele care se aplică circulației necomerciale și cele care se aplică comerțului și importurilor din țările terțe în Uniune de câini, pisici și dihori domestici care fac obiectul cerințelor de sănătate animală din Directiva 92/65/CEE, prezentul regulament ar trebui să definească atât animalele de companie, cât și circulația necomercială a unui animal de companie, pe durata căreia respectivul animal își însoțește proprietarul sau o persoană autorizată. Experiența a arătat că în timpul circulației necomerciale nu este întotdeauna posibil ca animalul de companie să se afle în orice moment în imediata apropiere a proprietarului sau a persoanei autorizate. În baza unor motive justificate și documentate în mod corespunzător, ar trebui să se considere că animalul de companie își însoțește proprietarul sau persoana autorizată chiar dacă circulația necomercială a animalului de companie are loc cu până la cinci zile mai devreme sau mai târziu decât circulația proprietarului sau a persoanei autorizate sau are loc într-un spațiu fizic diferit de cel ocupat de proprietar sau de persoana autorizată.

(11)

Experiența legată de punerea în aplicare a normelor existente arată că comerțul și importurile în Uniune din țări terțe de animale de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I pot fi mascate în mod fraudulos sub forma circulației necomerciale. Pentru a împiedica astfel de practici, întrucât acestea ar putea pune în pericol sănătatea animalelor, prezentul regulament ar trebui să stabilească pentru animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I un număr maxim de animale care își pot însoți proprietarul sau o persoană autorizată. Totuși, ar trebui ca acest număr maxim să poată fi depășit în anumite condiții specificate. În plus, ar trebui clarificat faptul că, în cazul în care condițiile specificate nu sunt îndeplinite, iar numărul animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I la prezentul regulament depășește numărul maxim stabilit, animalelor de companie respective li se aplică dispozițiile corespunzătoare din Directiva 92/65/CEE și din Directiva 90/425/CEE (10) sau din Directiva 91/496/CEE (11).

(12)

Regulamentul (CE) nr. 998/2003 dispune că, pentru o perioadă de tranziție, animalele de companie din speciile enumerate în părțile A și B din anexa I la regulamentul respectiv sunt considerate ca fiind identificate atunci când acestea prezintă fie un tatuaj clar lizibil, fie un sistem de identificare electronică (denumit în continuare „transponder”). Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme de marcare a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I la prezentul regulament după expirarea perioadei de tranziție la 3 iulie 2011.

(13)

Implantarea transponderului reprezintă o intervenție invazivă pentru efectuarea căreia este nevoie de o anumită calificare. Prin urmare, transponderele ar trebui implantate numai de o persoană calificată. În cazul în care un stat membru autorizează alte persoane în afară de medicii veterinari să implanteze transpondere, acesta ar trebui să stabilească norme privind calificarea minimă necesară a acestor persoane.

(14)

Anexa Ia la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 stabilește cerințe tehnice pentru identificarea animalelor de companie cu transpondere. Aceste cerințe tehnice corespund standardelor acceptate la nivel internațional și ar trebui introduse, fără modificări substanțiale, în anexa II la prezentul regulament.

(15)

Pentru a proteja sănătatea publică și sănătatea animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I, prezentul regulament ar trebui să ofere posibilitatea de a se adopta măsuri sanitare preventive de combatere a bolilor și a infecțiilor, altele decât rabia. Măsurile respective ar trebui să se bazeze pe informații științifice validate și aplicate proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală prezentate de circulația necomercială a animalelor de companie susceptibile de a fi afectate de aceste boli sau infecții. Măsurile ar trebui să includă normele pentru clasificarea statelor membre sau a anumitor părți din teritoriul acestora, procedurile de justificare continuă a motivelor pentru statele membre care impun aplicarea unor măsuri sanitare preventive, condițiile de aplicare și documentare a măsurilor sanitare preventive și, în cazul în care este necesar, condițiile de derogare de la aplicarea măsurilor respective. O listă a statelor membre sau a părților din teritoriul acestora clasificate în conformitate cu normele relevante ar trebui prin urmare să fie stabilită într-un act de punere în aplicare ce urmează să fie adoptat în conformitate cu prezentul regulament.

(16)

Este posibil ca vaccinurile antirabice administrate animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I înainte de vârsta de trei luni să nu inducă o imunitate protectoare, din cauza competiției cu anticorpii materni. Prin urmare, producătorii de vaccinuri recomandă ca animalele de companie tinere să nu fie vaccinate înainte de vârsta menționată. În consecință, pentru a autoriza circulația necomercială a animalelor de companie tinere din speciile enumerate în partea A din anexa I care nu au fost vaccinate contra rabiei sau care au fost vaccinate, dar nu au dobândit încă imunitate protectoare, prezentul regulament ar trebui să stabilească anumite măsuri de precauție care să fie adoptate și să ofere statelor membre posibilitatea de a autoriza circulația pe teritoriile lor a animalelor de companie tinere care sunt în conformitate cu măsurile respective.

(17)

Pentru a simplifica condițiile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I între statele membre cu statut favorabil echivalent referitor la rabie, prezentul regulament ar trebui să prevadă, de asemenea, posibilitatea derogării de la cerința vaccinării antirabice. O astfel de posibilitate ar trebui să fie pusă la dispoziția statelor membre interesate la transmiterea unei cereri comune din partea acestora. O astfel de derogare ar trebui să se bazeze pe informații științifice validate și să fie aplicată proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală prezentate de circulația necomercială a animalelor susceptibile de a fi afectate de rabie. Statele membre sau părțile din teritoriul acestora care beneficiază de o astfel de derogare ar trebui să fie menționate într-un act de punere în aplicare care să fie adoptat în conformitate cu prezentul regulament.

(18)

Țările și teritoriile enumerate în partea B secțiunea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 aplică norme echivalente celor aplicate de statele membre, în timp ce țările și teritoriile menționate în partea C din anexa II la respectivul regulament respectă criteriile prevăzute la articolul 10 din respectivul regulament. Listele respective ar trebui incluse, fără modificări substanțiale, într-un act de punere în aplicare care să fie adoptat în conformitate cu prezentul regulament.

(19)

În plus, o listă a teritoriilor sau țărilor terțe care aplică norme care au același conținut și efect ca cele prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește animalele de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I ar trebui să fie inclusă într-un act de punere în aplicare care să fie adoptat în conformitate cu prezentul regulament.

(20)

Regulamentul (CE) nr. 998/2003 prevede anumite cerințe pentru circulația necomercială în statele membre a animalelor de companie provenind din alte state membre și din țările sau teritoriile enumerate în partea B secțiunea 2 și partea C din anexa II la acesta. Cerințele respective includ o vaccinare antirabică valabilă efectuată la animalele de companie în cauză cu vaccinuri conforme cu standardele minime, astfel cum sunt stabilite în capitolul relevant din Manualul de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), sau pentru care s-a acordat o autorizație de comercializare în conformitate cu Directiva 2001/82/CE (12) sau cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004 (13). Vaccinurile respective s-au dovedit a fi eficiente pentru protecția animalelor împotriva rabiei și fac parte din cerințele de valabilitate privind vaccinarea antirabică prevăzute în anexa Ib la Regulamentul (CE) nr. 998/2003. Cerințele respective ar trebui introduse, fără modificări substanțiale, în anexa III la prezentul regulament.

(21)

Regulamentul (CE) nr. 998/2003 stabilește cerințe de sănătate animală mai stricte pentru animalele de companie care circulă în statele membre din țări sau teritorii diferite de cele enumerate în partea C din anexa II la regulamentul respectiv. Cerințele respective includ controlul eficacității vaccinării antirabice la animale individuale prin titrarea anticorpilor într-un laborator autorizat în conformitate cu Decizia 2000/258/CE a Consiliului din 20 martie 2000 privind desemnarea unui institut specific responsabil cu stabilirea criteriilor necesare pentru standardizarea testelor serologice de control al eficacității vaccinurilor antirabice (14). Prin urmare, este adecvată menținerea acestor cerințe în anexa IV la prezentul regulament și includerea condiției ca testul să se efectueze în conformitate cu metodele stabilite în capitolul relevant din Manualul de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE).

(22)

Pentru a atesta respectarea prezentului regulament, sunt necesare documente de identificare care să însoțească animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I care fac obiectul circulației necomerciale în statele membre. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească condițiile în care se emit documentele de identificare și cerințele privind conținutul, valabilitatea, caracteristicile de securitate, formatul și structura acestora.

(23)

Prezentul regulament ar trebui să permită statelor membre să autorizeze circulația necomercială pe teritoriul lor a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I, care sunt însoțite de un document de identificare emis într-un teritoriu sau o țară terță care aplică norme care au același conținut și efect ca cele aplicate de statele membre. Prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să permită statelor membre să autorizeze circulația necomercială pe teritoriul lor după o circulație către un teritoriu sau o țară terță a respectivelor animale de companie însoțite de un document de identificare emis într-un stat membru, dacă condițiile pentru a reveni din aceste teritorii sau țări terțe sunt îndeplinite înainte ca animalul de companie să fi părăsit Uniunea.

(24)

Prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să ofere statelor membre posibilitatea de a autoriza, în cazul în care apare necesitatea de plecare urgentă a proprietarului, de exemplu în cazul unui dezastru natural subit, al unor tulburări politice sau în alte cazuri de forță majoră în legătură cu proprietarul, intrarea directă pe teritoriul lor a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I care nu sunt în conformitate cu prezentul regulament, cu condiția solicitării prealabile și acordării unui permis de către statul membru de destinație și a aplicării unei perioade limitate de izolare, sub supraveghere oficială, pentru a îndeplini condițiile din prezentul regulament. În pofida unei necesități pentru o astfel de plecare urgentă, astfel de permise sunt indispensabile din cauza riscurilor pentru sănătatea animală care decurg din introducerea în Uniune a unui animal de companie care nu este în conformitate cu prezentul regulament.

(25)

Directiva 90/425/CEE și Directiva 91/496/CEE nu se aplică controalelor sanitar-veterinare ale animalelor de companie care însoțesc călătorii în timpul circulației necomerciale.

(26)

Prin urmare, pentru a permite statelor membre să verifice conformitatea cu prezentul regulament și să ia măsurile necesare, prezentul regulament ar trebui să impună persoanei care însoțește animalul de companie să prezinte documentul de identificare necesar cu ocazia oricărei circulații necomerciale într-un stat membru și să prevadă controale corespunzătoare ale documentelor și identității animalelor de companie care își însoțesc proprietarul în timpul circulației necomerciale într-un stat membru dintr-un alt stat membru sau din anumite teritorii sau țări terțe.

(27)

De asemenea, acesta ar trebui să solicite statelor membre să efectueze, în punctele de intrare desemnate, controale sistematice ale documentelor și identității animalelor de companie care își însoțesc proprietarul în timpul circulației necomerciale într-un stat membru din anumite teritorii sau țări terțe. Controalele menționate ar trebui să țină cont de principiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (15). În cazul în care este necesar în scopul circulației suplimentare în alte state membre, statele membre ar trebui să fie obligate să înregistreze controalele în documentul de identificare pentru a putea utiliza data acestor controale în vederea stabilirii perioadei de valabilitate a documentului de identificare.

(28)

În plus, prezentul regulament ar trebui să prevadă măsuri de salvgardare pentru gestionarea riscurilor pentru sănătatea publică sau animală care decurg din circulația necomercială a animalelor de companie.

(29)

Cu scopul de a oferi cetățenilor informații clare și accesibile privind normele care se aplică circulației necomerciale în Uniune a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I, statele membre ar trebui să aibă obligația de a pune aceste informații la dispoziția publicului, în special dispozițiile relevante din legislația națională.

(30)

Pentru a asigura aplicarea adecvată a prezentului regulament, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește cerințele specifice speciei pentru marcarea animalelor de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I și măsurile sanitare preventive specifice speciei împotriva unor boli sau infecții, altele decât rabia, care afectează speciile enumerate în anexa I, precum și de a adopta norme pentru limitarea numărului de animale de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I care își însoțesc proprietarul în timpul circulației necomerciale și de a modifica anexele II-IV. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(31)

În plus, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta, în cazuri justificate corespunzător de riscuri pentru sănătatea publică sau animală, acte legislative, în conformitate cu procedura de urgență, în ceea ce privește măsurile sanitare preventive împotriva unor boli sau infecții, altele decât rabia, susceptibile să afecteze animalele de companie din speciile enumerate în anexa I.

(32)

Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește lista statelor membre sau a părților din teritoriul acestora care au statut favorabil echivalent referitor la rabie și care sunt autorizate să încheie acorduri reciproce privind derogarea de la anumite condiții aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie, lista statelor membre clasificate în conformitate cu normele privind măsurile sanitare preventive de combatere a bolilor și a infecțiilor, altele decât rabia, listele teritoriilor și țărilor terțe stabilite în scopul derogării de la anumite condiții aplicabile circulației necomerciale, modelul pentru documentele de identificare care urmează să însoțească animalele de companie din speciile enumerate în anexa I în timpul circulației necomerciale într-un stat membru dintr-un alt stat membru sau dintr-un teritoriu sau o țară terță, normele privind formatul, structura și limbile de redactare ale declarațiilor care urmează să fie semnate, precum și măsurile de salvgardare în cazul apariției sau răspândirii rabiei sau a unei boli sau infecții, alta decât rabia. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (16).

(33)

Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare aplicabile imediat prin care să actualizeze lista statelor membre sau a părților din teritoriul acestora care au statut favorabil echivalent referitor la rabie, care sunt autorizate să încheie acorduri reciproce privind derogarea de la anumite condiții aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie, precum și lista teritoriilor sau țărilor terțe stabilită în scopul derogării de la anumite condiții aplicabile circulației necomerciale, și referitoare la măsurile de salvgardare în cazul apariției sau răspândirii rabiei sau a unei boli sau infecții, alta decât rabia, dacă, în cazuri justificate în mod corespunzător, acestea se impun din motive de maximă urgență în ceea ce privește sănătatea umană și animală.

(34)

În câteva state membre s-au constatat unele nerespectări ale normelor stabilite de Regulamentul (CE) nr. 998/2003. În consecință, statele membre ar trebui să stabilească norme referitoare la pedepsele aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament.

(35)

Decizia 2003/803/CE a Comisiei din 26 noiembrie 2003 de stabilire a pașaportului tip pentru circulația intracomunitară a câinilor, pisicilor și a dihorilor domestici (17) stabilește pașaportul tip pentru circulația între statele membre a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici de companie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 998/2003. Documentele de identificare emise în conformitate cu pașaportul tip menționat ar trebui, sub rezerva anumitor condiții, să rămână valabile pe parcursul vieții unui animal de companie în vederea limitării sarcinii administrative și financiare pentru proprietari.

(36)

Decizia de punere în aplicare 2011/874/UE a Comisiei din 15 decembrie 2011 de stabilire a listei țărilor terțe și teritoriilor autorizate pentru importurile de câini, pisici și dihori domestici și pentru circulația necomercială a mai mult de cinci câini, pisici și dihori domestici în Uniune și a modelelor de certificate pentru importul și circulația necomercială a respectivelor animale în Uniune (18) stabilește modelul de certificat sanitar care atestă conformitatea cu cerințele din Regulamentul (CE) nr. 998/2003 pentru circulația necomercială a cel mult cinci câini, pisici sau dihori domestici în Uniune. În scopul facilitării trecerii la noile norme prevăzute de prezentul regulament, modelul de certificat respectiv ar trebui să rămână valabil sub rezerva anumitor condiții.

(37)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea cerințelor de sănătate animală pentru circulația necomercială a animalelor de companie din speciile enumerate în anexa I pentru a preveni sau minimiza riscurile pentru sănătatea publică și animală generate de o astfel de circulație, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este enunțat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

(38)

Pentru a asigura publicarea simultană a prezentului regulament și a actelor de punere în aplicare referitoare la listele teritoriilor și țărilor terțe stabilite în scopul derogării de la anumite condiții aplicabile circulației necomerciale, la modelul pentru documentele de identificare care urmează să însoțească animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I în timpul circulației necomerciale într-un stat membru dintr-un alt stat membru sau dintr-un teritoriu sau o țară terță, precum și la normele privind formatul, structura și limbile de redactare ale declarațiilor care urmează să fie semnate, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie și normele privind controlul de conformitate cu privire la o astfel de circulație.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament se aplică circulației necomerciale a animalelor de companie într-un stat membru dintr-un alt stat membru sau dintr-un teritoriu sau o țară terță.

(2)   Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere:

(a)

Regulamentului (CE) nr. 338/97;

(b)

vreunei măsuri naționale adoptate, publicate și puse la dispoziția publicului de către statele membre referitoare la restricționarea circulației anumitor specii sau rase de animale de companie pe baza anumitor considerații, altele decât cele referitoare la sănătatea animală.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)

„circulație necomercială” înseamnă orice circulație care nu are drept scop nici vânzarea, nici transferul de proprietate asupra unui animal de companie;

(b)

„animal de companie” înseamnă un animal din speciile enumerate în anexa I care își însoțește proprietarul sau o persoană autorizată în timpul circulației necomerciale și care rămâne pe durata unei astfel de circulații necomerciale în responsabilitatea proprietarului sau a persoanei autorizate;

(c)

„proprietar” înseamnă o persoană fizică înscrisă în documentul de identificare drept proprietar;

(d)

„persoană autorizată” înseamnă orice persoană fizică împuternicită în scris de proprietar să efectueze în numele acestuia circulația necomercială a animalului de companie;

(e)

„transponder” înseamnă un dispozitiv pasiv de identificare cu ajutorul frecvenței radio, numai pentru citire;

(f)

„document de identificare” înseamnă un document întocmit în conformitate cu modelul menționat în actele de punere în aplicare care urmează să fie adoptate în conformitate cu prezentul regulament, care permite identificarea clară a animalului de companie și verificarea respectării prezentului regulament în raport cu starea sa de sănătate;

(g)

„medic veterinar autorizat” înseamnă orice medic veterinar care a fost autorizat de autoritatea competentă să îndeplinească sarcini specifice în conformitate cu prezentul regulament sau cu acte adoptate în temeiul prezentului regulament;

(h)

„medic veterinar oficial” înseamnă orice medic veterinar desemnat de autoritatea competentă;

(i)

„controlul documentelor” înseamnă verificarea documentului de identificare care însoțește animalul de companie;

(j)

„controlul identității” înseamnă verificarea conformității dintre documentul de identificare și animalul de companie și, după caz, a prezenței și conformității marcării;

(k)

„punct de intrare a călătorilor” înseamnă orice zonă desemnată de statele membre în scopul efectuării controalelor menționate la articolul 34 alineatul (1).

Articolul 4

Obligații generale

Nu se interzice, restricționează sau obstrucționează circulația necomercială a animalelor de companie care respectă cerințele de sănătate animală prevăzute în prezentul regulament pentru alte motive de sănătate animală decât cele care rezultă din aplicarea prezentului regulament.

Articolul 5

Numărul maxim de animale de companie

(1)   Numărul maxim de animale de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I care pot să însoțească proprietarul sau o persoană autorizată în timpul unei singure circulații necomerciale nu poate fi mai mare de cinci.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), numărul maxim de animale de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I poate fi mai mare de cinci dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

circulația necomercială a animalelor de companie are loc în scopul participării la concursuri, expoziții sau evenimente sportive sau în vederea pregătirii pentru astfel de evenimente;

(b)

proprietarul sau persoana autorizată prezintă o dovadă scrisă a faptului că animalele de companie sunt înregistrate fie în vederea participării la un eveniment menționat la litera (a), fie într-o o asociație care organizează astfel de evenimente;

(c)

animalele de companie au vârsta mai mare de șase luni.

(3)   Statele membre pot efectua controale standard prin sondaj pentru a verifica corectitudinea informațiilor prezentate în temeiul alineatului (2) litera (b).

(4)   În cazul în care numărul maxim de animale de companie menționat la alineatul (1) este depășit, iar condițiile menționate la alineatul (2) nu sunt respectate, animalele de companie respective se conformează cerințelor de sănătate animală stabilite în Directiva 92/65/CEE în ceea ce privește speciile în cauză, iar statele membre se asigură că animalele respective sunt supuse controalelor sanitar-veterinare prevăzute de Directiva 90/425/CEE sau 91/496/CEE, după caz.

(5)   Pentru a se preveni circulația comercială a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I mascată în mod fraudulos sub forma circulației necomerciale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 39 enunțând norme care stabilesc numărul maxim al animalelor de companie din speciile respective care pot însoți proprietarul sau o persoană autorizată pe durata unei singure circulații necomerciale.

(6)   Comisia transmite un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol cel târziu la 29 iunie 2018. Pe baza raportului său, Comisia propune, dacă este cazul, modificări la prezentul regulament.

CAPITOLUL II

CONDIȚII APLICABILE CIRCULAȚIEI NECOMERCIALE A ANIMALELOR DE COMPANIE ÎNTR-UN STAT MEMBRU DINTR-UN ALT STAT MEMBRU

SECȚIUNEA 1

Animale de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I

Articolul 6

Condiții aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I

Animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I pot fi deplasate într-un stat membru dintr-un alt stat membru numai dacă îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

sunt marcate în conformitate cu articolul 17 alineatul (1);

(b)

le-a fost administrată o vaccinare antirabică care respectă cerințele de valabilitate menționate în anexa III;

(c)

respectă toate măsurile sanitare preventive pentru boli sau infecții, altele decât rabia, adoptate în conformitate cu articolul 19 alineatul (1);

(d)

sunt însoțite de un document de identificare completat în mod corespunzător și emis în conformitate cu articolul 22.

Articolul 7

Derogare de la condiția vaccinării antirabice pentru animalele de companie tinere din speciile enumerate în partea A din anexa I

(1)   Cu respectarea alineatului (2) și prin derogare de la articolul 6 litera (b), statele membre pot autoriza circulația necomercială pe teritoriul lor dinspre un alt stat membru a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I care:

(a)

au mai puțin de 12 săptămâni și nu au fost vaccinate împotriva rabiei; sau

(b)

au între 12 și 16 săptămâni și au fost vaccinate împotriva rabiei, însă nu îndeplinesc încă cerințele de valabilitate menționate la punctul 2 litera (e) din anexa III.

(2)   Autorizația menționată la alineatul (1) poate fi acordată numai dacă:

(a)

proprietarul sau persoana autorizată prezintă o declarație semnată conform căreia, din momentul nașterii și până în momentul circulației necomerciale, animalele de companie nu au intrat în contact cu animale sălbatice din speciile susceptibile la rabie; sau

(b)

animalele de companie sunt însoțite de mama lor, de care încă depind, iar din documentul de identificare care însoțește mama se poate stabili că, înainte de nașterea lor, mamei i-a fost administrată o vaccinare antirabică care a respectat cerințele de valabilitate menționate în anexa III.

(3)   Comisia poate adopta, prin intermediul unui act de punere în aplicare, norme privind formatul, structura și limbile de redactare ale declarațiilor menționate la alineatul (2) litera (a) din prezentul articol. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

Articolul 8

Derogare de la condiția vaccinării antirabice pentru animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I

(1)   Prin derogare de la articolul 6 litera (b), circulația necomercială directă între statele membre sau părți din teritoriul acestora a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I care nu au fost vaccinate contra rabiei poate fi autorizată în conformitate cu procedura menționată la alineatul (2), în urma transmiterii unei cereri comune de către statele membre în cauză.

(2)   Comisia poate adopta, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o listă a statelor membre care sunt autorizate să încheie acorduri reciproce în vederea derogării de la articolul 6 litera (b), în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. Lista respectivă specifică părțile din teritoriul statelor membre respective pentru care se poate aplica derogarea.

(3)   Pentru a fi incluse în lista menționată la alineatul (2), statele membre interesate de un astfel de acord reciproc transmit Comisiei o cerere comună, care să cuprindă detalii ale proiectului de acord și prin care să poată demonstra, ținând seama de procedurile prevăzute de Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) referitoare la declarația pe proprie răspundere a unei țări sau zone privind statutul „indemn de rabie”, că îndeplinesc cel puțin următoarele condiții:

(a)

statele membre solicitante au în funcțiune sisteme de supraveghere continuă și de raportare cu privire la rabie;

(b)

statele membre solicitante sau părțile din teritoriul lor pentru care se trimite cererea sunt indemne de rabie și, potrivit informațiilor disponibile, rabia nu s-a manifestat la animalele sălbatice de pe teritoriile statelor membre în cauză, sau părți din aceste teritorii, cel puțin pe parcursul ultimilor doi ani anteriori cererii comune, pe baza sistemelor menționate la litera (a);

(c)

statele membre solicitante au instituit măsuri de control eficiente și eficace pentru prevenirea introducerii și răspândirii rabiei pe teritoriul lor;

(d)

cererea de derogare de la articolul 6 litera (b) trebuie să fie justificată și proporțională cu riscurile la adresa sănătății publice sau animale legate de circulația necomercială directă dintr-un stat membru solicitant către celălalt sau către o parte a teritoriului său a animalelor de companie nevaccinate din speciile enumerate în partea A din anexa I.

Cererea comună conține informații adecvate, fiabile și validate științific.

(4)   În cazul în care informațiile menționate la alineatul (3) suferă modificări care nu mai pot justifica aplicarea derogării, Comisia, prin intermediul unui act de punere în aplicare, elimină statele membre de pe lista menționată la alineatul (2), pentru întregul lor teritoriu sau o parte a acestuia.

(5)   Actele de punere în aplicare menționate la alineatele (2) și (4) se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

(6)   Dacă există motive imperioase de urgență justificate corespunzător, referitoare la riscurile pentru sănătatea publică sau animală, Comisia adoptă acte de punere în aplicare aplicabile imediat pentru actualizarea listei statelor membre sau a părților din teritoriul acestora menționate la alineatul (2) de la prezentul articol în conformitate cu procedura menționată la articolul 41 alineatul (3).

SECȚIUNEA 2

Animale de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I

Articolul 9

Condiții aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I

(1)   În măsura în care Comisia a adoptat un act delegat în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) în ceea ce privește animalele de companie aparținând uneia dintre speciile enumerate în partea B din anexa I, circulația necomercială a animalelor de companie din specia respectivă într-un stat membru dintr-un alt stat membru se efectuează sub rezerva respectării condițiilor stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol.

(2)   Animalele de companie din speciile menționate la alineatul (1) pot fi deplasate într-un stat membru dintr-un alt stat membru numai dacă îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

sunt marcate sau descrise conform cerințelor adoptate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2);

(b)

respectă toate măsurile sanitare preventive pentru boli sau infecții, altele decât rabia, adoptate în conformitate cu articol 19 alineatul (1);

(c)

sunt însoțite de un document de identificare completat în mod corespunzător și emis în conformitate cu articolul 29.

(3)   În așteptarea adoptării actelor delegate relevante menționate la alineatul (1), statele membre pot aplica normele naționale circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I pe teritoriul lor dintr-un alt stat membru, cu condiția ca normele respective:

(a)

să se aplice proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală prezentate de circulația necomercială a animalelor de companie din speciile respective; și

(b)

să nu fie mai stricte decât normele aplicate comerțului cu animale din speciile respective, în conformitate cu Directiva 92/65/CEE sau 2006/88/CE.

CAPITOLUL III

CONDIȚII APLICABILE CIRCULAȚIEI NECOMERCIALE A ANIMALELOR DE COMPANIE ÎNTR-UN STAT MEMBRU DINTR-UN TERITORIU SAU O ȚARĂ TERȚĂ

SECȚIUNEA 1

Animale de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I

Articolul 10

Condiții aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I

(1)   Animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I pot fi deplasate într-un stat membru dintr-un teritoriu sau o țară terță numai dacă îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

sunt marcate în conformitate cu articolul 17 alineatul (1);

(b)

le-a fost administrată o vaccinare antirabică care respectă cerințele de valabilitate menționate în anexa III;

(c)

au fost supuse unui test de titrare a anticorpilor antirabici care respectă cerințele de valabilitate stabilite în anexa IV;

(d)

respectă toate măsurile sanitare preventive pentru boli sau infecții, altele decât rabia, adoptate în temeiul articolului 19 alineatul (1);

(e)

sunt însoțite de un document de identificare completat în mod corespunzător și emis în conformitate cu articolul 26.

(2)   Animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I pot circula într-un stat membru dintr-un teritoriu sau o țară terță, altele decât cele enumerate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1), numai printr-un punct de intrare a călătorilor care figurează pe liste în conformitate cu articolul 34 alineatul (3).

(3)   Prin derogare de la alineatul (2), statele membre pot autoriza circulația câinilor militari sau de căutare și salvare înregistrați prin alt punct de intrare decât un punct de intrare a călătorilor, cu condiția ca:

(a)

proprietarul sau persoana autorizată să fi solicitat în prealabil un permis, iar statul membru să fi acordat un astfel de permis; și

(b)

câinii să fie supuși controlului de conformitate potrivit articolului 34 alineatul (2) într-un loc desemnat de autoritatea competentă în acest scop și potrivit indicațiilor prevăzute de permisul menționat la litera (a) de la prezentul alineat.

Articolul 11

Derogare de la condiția vaccinării antirabice pentru animalele de companie tinere din speciile enumerate în partea A din anexa I

(1)   Cu respectarea alineatului (2) și prin derogare de la articolul 10 alineatul (1) litera (b), statele membre pot autoriza circulația necomercială pe teritoriul lor din teritoriile sau țările terțe enumerate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) sau (2) a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I care:

(a)

au mai puțin de 12 săptămâni și nu au fost vaccinate împotriva rabiei; sau

(b)

au între 12 și 16 săptămâni și au fost vaccinate împotriva rabiei, însă nu îndeplinesc încă cerințele de valabilitate menționate la punctul 2 litera (e) din anexa III.

(2)   Autorizația menționată la alineatul (1) poate fi acordată numai dacă:

(a)

proprietarul sau persoana autorizată furnizează o declarație semnată conform căreia, din momentul nașterii și până în momentul circulației necomerciale, animalele de companie nu au intrat în contact cu animale sălbatice din speciile susceptibile la rabie; sau

(b)

animalele de companie sunt însoțite de mama lor, de care încă depind, iar din documentul de identificare care însoțește mama se poate stabili că, înainte de nașterea lor, mamei i-a fost administrată o vaccinare antirabică care a respectat cerințele de valabilitate menționate în anexa III.

(3)   Cu toate acestea, se interzice circulația necomercială ulterioară într-un alt stat membru a animalelor de companie menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, cu excepția cazului în care acestea circulă în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 6 sau a cazului în care circulația acestora a fost autorizată în conformitate cu articolul 7, iar statul membru de destinație a autorizat, de asemenea, circulația pe teritoriul său din teritorii sau țări terțe în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

(4)   Comisia poate adopta, prin intermediul unui act de punere în aplicare, norme privind formatul, structura și limbile de redactare ale declarațiilor menționate la alineatul (2) litera (a) de la prezentul articol. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

Articolul 12

Derogare de la condiția testului de titrare a anticorpilor pentru animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I

(1)   Prin derogare de la articolul 10 alineatul (1) litera (c), testul de titrare a anticorpilor nu este obligatoriu în cazul animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I care circulă într-un stat membru dintr-un teritoriu sau o țară terță care figurează pe lista stabilită în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) sau (2):

(a)

fie direct;

(b)

după o ședere exclusiv în una sau mai multe dintre acele teritorii sau țări terțe; sau

(c)

după tranzitarea unui teritoriu sau a unei țări terțe, altele decât cele enumerate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) sau (2), cu condiția ca proprietarul sau persoana autorizată să prezinte o declarație semnată conform căreia pe durata tranzitului aceste animale de companie nu au intrat în contact cu animale din specii susceptibile la rabie și au rămas într-un mijloc de transport sau în perimetrul unui aeroport internațional.

(2)   Comisia poate adopta, prin intermediul unui act de punere în aplicare, norme privind formatul, structura și limbile de redactare ale declarațiilor menționate la alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

Articolul 13

Stabilirea unei liste a teritoriilor și țărilor terțe

(1)   Comisia, prin intermediul unui act de punere în aplicare, adoptă o listă a teritoriilor și țărilor terțe care au solicitat introducerea pe listă, demonstrând în solicitarea făcută că, pentru animale de companie din speciile enumerate în lista din partea A din anexa I, aplică norme care au același conținut și efect ca cele prevăzute în capitolul II secțiunea 1, în prezenta secțiune și în capitolul VI secțiunea 2 și, după caz, norme adoptate în temeiul normelor respective.

(2)   Comisia, prin intermediul unui act de punere în aplicare, adoptă o listă a teritoriilor și țărilor terțe care au solicitat introducerea pe listă, demonstrând în solicitarea făcută că, pentru animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I, îndeplinesc cel puțin următoarele criterii:

(a)

notificarea cazurilor de rabie către autoritățile competente este obligatorie;

(b)

existența de cel puțin doi ani înainte de solicitare a unui sistem de supraveghere efectivă a rabiei, o cerință minimă a acestuia fiind existența unui program permanent de detectare timpurie menit să asigure investigarea și raportarea animalelor suspecte de rabie;

(c)

structura și modul de organizare a serviciilor lor veterinare și de control, și competențele acestor servicii, supravegherea la care sunt supuse și mijloacele de care dispun, inclusiv în ceea ce privește personalul și capacitatea laboratoarelor, sunt suficiente pentru:

(i)

a aplica și a asigura în mod eficace respectarea legislației naționale referitoare la circulația necomercială a animalelor de companie; și

(ii)

a garanta valabilitatea documentelor de identificare în formatul prevăzut la articolul 25 și emise în conformitate cu articolul 26;

(d)

normele privind prevenirea și controlul rabiei au fost instituite și sunt aplicate în mod eficace pentru a reduce la minimum riscul îmbolnăvirii animalelor de companie, inclusiv normele privind importurile de animale de companie din alte țări sau teritorii și, după caz, privind:

(i)

controlul populației de câini și pisici fără proprietar;

(ii)

vaccinarea animalelor domestice împotriva rabiei, în special acolo unde rabia este prezentă la liliecii vampiri; și

(iii)

controlul și eradicarea rabiei la animalele sălbatice;

(e)

sunt în vigoare norme privind autorizarea și comercializarea vaccinurilor antirabice.

(3)   Actele de punere în aplicare menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

Dacă există motive imperative de urgență justificate în mod corespunzător referitoare la riscurile pentru sănătatea publică sau animală, Comisia adoptă acte de punere în aplicare aplicabile imediat de actualizare a listei teritoriilor sau țărilor terțe menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol în conformitate cu procedura menționată la articolul 41 alineatul (3).

SECȚIUNEA 2

Animale de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I

Articolul 14

Condiții aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I

(1)   În măsura în care Comisia a adoptat un act delegat în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) în ceea ce privește animalele de companie aparținând uneia dintre speciile enumerate în partea B din anexa I, circulația necomercială a animalelor de companie din specia respectivă într-un stat membru dintr-un teritoriu sau o țară terță se efectuează sub rezerva respectării condițiilor stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol.

(2)   Animalele de companie menționate la alineatul (1) pot circula într-un stat membru dintr-un teritoriu sau o țară terță numai dacă îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

sunt marcate sau descrise în conformitate cu cerințele adoptate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2);

(b)

respectă toate măsurile sanitare preventive pentru boli sau infecții, altele decât rabia, adoptate în conformitate cu articolul 19 alineatul (1);

(c)

sunt însoțite de un document de identificare completat în mod corespunzător și emis în conformitate cu articolul 31;

(d)

intră printr-un punct de intrare a călătorilor atunci când au venit dintr-un teritoriu sau o țară terță, altele decât cele enumerate în temeiul articolului 15.

(3)   În așteptarea adoptării actelor delegate relevante menționate la alineatul (1), statele membre pot aplica norme naționale circulației necomerciale a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I pe teritoriul lor dintr-un teritoriu sau o țară terță, cu condiția ca normele respective:

(a)

să se aplice proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală prezentate de circulația necomercială a animalelor de companie din speciile respective; și

(b)

să nu fie mai stricte decât normele aplicate importurilor de animale din aceste specii, în conformitate cu Directiva 92/65/CEE sau 2006/88/CE.

Articolul 15

Stabilirea unei liste a teritoriilor și țărilor terțe

Comisia poate adopta, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o listă a teritoriilor și țărilor terțe care au demonstrat că, pentru animalele de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I, aplică norme care au același conținut și efect ca cele prevăzute în capitolul II secțiunea 2, în prezenta secțiune și în capitolul VI secțiunea 2 și, după caz, norme adoptate în temeiul normelor respective.

SECȚIUNEA 3

Derogare de la condițiile aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie

Articolul 16

Derogare de la condițiile aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie între anumite țări și teritorii

Prin derogare de la articolele 10 și 14, circulația necomercială a animalelor de companie între următoarele țări și teritorii poate continua în condițiile stabilite prin normele naționale ale țărilor și teritoriilor respective:

(a)

San Marino și Italia;

(b)

Vatican și Italia;

(c)

Monaco și Franța;

(d)

Andorra și Franța;

(e)

Andorra și Spania;

(f)

Norvegia și Suedia;

(g)

Insulele Feroe și Danemarca;

(h)

Groenlanda și Danemarca.

CAPITOLUL IV

MARCARE ȘI MĂSURI SANITARE PREVENTIVE

SECȚIUNEA 1

Marcare

Articolul 17

Marcarea animalelor de companie

(1)   Animalele de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I se marchează prin implantarea unui transponder sau cu un tatuaj lizibil în mod clar aplicat înainte de 3 iulie 2011.

Dacă transponderul menționat la primul paragraf nu este în conformitate cu cerințele tehnice prevăzute în anexa II, proprietarul sau persoana autorizată trebuie să furnizeze mijloacele necesare pentru citirea transponderului în momentul verificării marcării prevăzute la articolul 22 alineatele (1) și (2) și la articolul 26 și în momentul verificării identității prevăzute la articolul 33 și la articolul 34 alineatul (1).

(2)   Animalele de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I sunt marcate sau descrise luând în considerare particularitățile fiecărei specii, astfel încât să se asigure o legătură între animalul de companie și documentul de identificare aferent.

Având în vedere diversitatea speciilor enumerate în partea B din anexa I, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 39 privind astfel de cerințe specifice speciei pentru marcarea sau pentru descrierea animalelor de companie din speciile respective, ținând seama de toate cerințe naționale relevante.

Articolul 18

Calificările necesare pentru implantarea transponderelor la animalele de companie

În cazul în care un stat membru intenționează să autorizeze implantarea transponderelor de către o altă persoană în afară de un medic veterinar, acesta stabilește norme privind calificarea minimă pe care astfel de persoane trebuie să o aibă.

SECȚIUNEA 2

Măsuri sanitare preventive pentru boli sau infecții, altele decât rabia

Articolul 19

Măsuri sanitare preventive și condiții pentru aplicarea lor

(1)   Dacă sunt necesare măsuri sanitare preventive pentru protecția sănătății publice sau a sănătății animalelor de companie pentru controlul bolilor sau infecțiilor, altele decât rabia, care ar putea fi răspândite ca urmare a circulației animalelor de companie respective, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 39 privind măsuri sanitare preventive specifice speciei pentru aceste boli sau infecții.

În cazul apariției riscurilor pentru sănătatea publică sau animală, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru, procedura prevăzută la articolul 40 se aplică actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat.

(2)   Măsurile sanitare preventive specifice speciei, autorizate printr-un act delegat adoptat în temeiul alineatului (1), se bazează pe informații științifice adecvate, fiabile și validate, aplicate proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală legate de circulația necomercială a animalelor de companie care ar putea fi afectate de boli sau infecții, altele decât rabia.

(3)   Actele delegate prevăzute la alineatul (1) pot include, de asemenea:

(a)

norme de clasificare a statelor membre sau a regiunilor acestora în funcție de starea de sănătate a animalelor și de sistemele lor de supraveghere și de raportare privind anumite boli și infecții, altele decât rabia;

(b)

condițiile pe care statele membre urmează să le îndeplinească pentru a rămâne eligibile pentru aplicarea măsurilor sanitare preventive menționate la alineatul (2);

(c)

condițiile pentru aplicarea și documentarea măsurilor sanitare preventive menționate la alineatul (2) înainte de circulația necomercială a animalelor de companie;

(d)

condițiile de acordare, în anumite condiții specificate, a derogărilor de la aplicarea măsurilor sanitare preventive menționate la alineatul (2).

Articolul 20

Lista statelor membre sau a regiunilor acestora menționate la articolul 19 alineatul (3) litera (a)

Comisia poate adopta, prin intermediul unui act de punere în aplicare, lista statelor membre sau a regiunilor statelor membre care sunt conforme cu normele pentru clasificarea statelor membre sau a regiunilor acestora menționate la articolul 19 alineatul (3) litera (a). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

CAPITOLUL V

DOCUMENTE DE IDENTIFICARE

SECȚIUNEA 1

Documente de identificare pentru circulația necomercială într-un stat membru dintr-un alt stat membru a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I

Articolul 21

Formatul și conținutul documentului de identificare menționat la articolul 6 litera (d)

(1)   Documentul de identificare menționat la articolul 6 litera (d) are formatul unui pașaport în conformitate cu modelul care urmează să fie adoptat în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol și cuprinde rubrici pentru înscrierea următoarelor informații:

(a)

locul în care se află transponderul sau tatuajul și data aplicării sau data citirii transponderului sau a tatuajului, precum și codul alfanumeric afișat de transponder sau de tatuaj;

(b)

numele, specia, rasa, sexul, culoarea, data nașterii declarată de proprietar și orice altă trăsătură sau caracteristică notabilă a animalului de companie;

(c)

numele și informațiile de contact ale proprietarului;

(d)

numele, informațiile de contact și semnătura medicului veterinar autorizat care emite sau completează documentul de identificare;

(e)

semnătura proprietarului;

(f)

detaliile vaccinării antirabice;

(g)

data recoltării sângelui pentru testul de titrare a anticorpilor antirabici;

(h)

respectarea tuturor măsurilor sanitare preventive pentru boli sau infecții, altele decât rabia;

(i)

alte informații relevante privind starea de sănătate a animalului de companie.

(2)   Comisia adoptă un act de punere în aplicare care stabilește modelul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, precum și cerințele privind limbile de redactare, formatul și caracteristicile de securitate ale pașaportului menționat la alineatul respectiv, precum și normele necesare pentru tranziția la modelul respectiv de pașaport. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

(3)   Pașaportul menționat la alineatul (1) conține un număr constituit din codul ISO al statului membru emitent, urmat de un cod alfanumeric unic.

Articolul 22

Emiterea și completarea documentului de identificare menționat la articolul 6 litera (d)

(1)   Documentul de identificare menționat la articolul 6 litera (d) este emis de un medic veterinar autorizat după ce:

(a)

acesta a verificat dacă animalul de companie a fost marcat în conformitate cu articolul 17 alineatul (1);

(b)

acesta a completat în mod corespunzător rubricile relevante ale documentului de identificare cu informațiile menționate la articolul 21 alineatul (1) literele (a)-(d); și

(c)

proprietarul a semnat documentul de identificare.

(2)   După ce a verificat dacă animalul de companie a fost marcat în conformitate cu articolul 17 alineatul (1), un medic veterinar autorizat completează rubricile relevante ale documentului de identificare cu informațiile menționate la articolul 21 alineatul (1) literele (d), (f), (g) și (h), atestând astfel respectarea condițiilor menționate la articolul 6 literele (b) și (c) și, după caz, la articolul 27 litera (b) punctul (ii).

Prin derogare de la primul paragraf, rubrica referitoare la informațiile menționate la articolul 21 alineatul (1) litera (h) poate fi completată de un medic veterinar diferit de medicul veterinar autorizat, dacă acest lucru este permis de actul delegat adoptat în temeiul articolului 19 alineatul (1).

(3)   Medicul veterinar care emite documentul de identificare ține o evidență a informațiilor menționate la articolul 21 alineatul (1) literele (a)-(c) și la articolul 21 alineatul (3) pentru o perioadă minimă care urmează a fi stabilită de autoritatea competentă, dar care nu poate fi mai scurtă de trei ani.

(4)   Dacă este necesar, respectarea condițiilor menționate la alineatul (2) de la prezentul articol poate fi consemnată în mai multe documente de identificare în formatul prevăzut la articolul 21 alineatul (1).

Articolul 23

Distribuirea documentelor de identificare necompletate

(1)   Autoritățile competente se asigură că documentele de identificare necompletate sunt distribuite numai medicilor veterinari autorizați și că numele și informațiile de contact ale acestora sunt înregistrate, cu precizarea numărului menționat la articolul 21 alineatul (3).

(2)   Informațiile înregistrate menționate la alineatul (1) sunt păstrate pentru o perioadă minimă care urmează a fi stabilită de autoritatea competentă, dar care nu poate fi mai scurtă de trei ani.

Articolul 24

Derogare de la formatul documentului de identificare prevăzut la articolul 21 alineatul (1)

(1)   Prin derogare de la articolul 21 alineatul (1), statele membre autorizează circulația necomercială într-un stat membru dintr-un alt stat membru a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I însoțite de documentul de identificare emis în conformitate cu articolul 26.

(2)   Dacă este necesar, conformitatea cu cerințele prevăzute la articolul 6 litera (c) se consemnează în documentul de identificare menționat la alineatul (1), după finalizarea controalelor prevăzute la articolul 34 alineatul (1).

SECȚIUNEA 2

Documente de identificare pentru circulația necomercială într-un stat membru dintr-un teritoriu sau o țară terță a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I

Articolul 25

Formatul și conținutul documentului de identificare menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (e)

(1)   Documentul de identificare menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (e) are formatul unui certificat de sănătate animală în conformitate cu modelul care urmează să fie adoptat în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol și cuprinde rubrici pentru înscrierea următoarelor informații:

(a)

locul în care se află transponderul sau tatuajul și data aplicării sau data citirii transponderului sau a tatuajului, precum și codul alfanumeric afișat de transponder sau de tatuaj;

(b)

specia, rasa, data nașterii declarată de proprietar, sexul și culoarea animalului de companie;

(c)

un număr unic de referință al certificatului;

(d)

numele și informațiile de contact ale proprietarului sau ale persoanei autorizate;

(e)

numele, informațiile de contact și semnătura medicului veterinar oficial sau autorizat care emite documentul de identificare;

(f)

detaliile vaccinării antirabice;

(g)

data recoltării sângelui pentru testul de titrare a anticorpilor antirabici;

(h)

respectarea tuturor măsurilor sanitare preventive pentru boli sau infecții, altele decât rabia;

(i)

numele și semnătura reprezentantului autorității competente de aprobare;

(j)

numele, semnătura și informațiile de contact ale reprezentantului autorității competente care efectuează controalele menționate la articolul 34, precum și data respectivelor controale;

(k)

alte informații relevante privind starea de sănătate a animalului de companie.

(2)   Comisia adoptă un act de punere în aplicare care stabilește modelul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, precum și cerințele privind limbile de redactare, formatul și valabilitatea certificatului de sănătate animală menționat la alineatul respectiv. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

(3)   Documentul de identificare menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (e) include o declarație scrisă semnată de proprietar sau de persoana autorizată prin care se confirmă faptul că circulația animalului de companie în Uniune este de natură necomercială.

Articolul 26

Emiterea și completarea documentului de identificare menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (e)

Documentul de identificare menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (e) se emite fie de către un medic veterinar oficial din teritoriul sau țara terță de origine pe baza documentelor justificative, fie de către un medic veterinar autorizat și se aprobă ulterior de autoritatea competentă din teritoriul sau țara terță de origine, după ce medicul veterinar emitent:

(a)

a verificat dacă animalul de companie este marcat în conformitate cu articolul 17 alineatul (1); și

(b)

a completat în mod corespunzător rubricile relevante ale documentului de identificare cu informațiile menționate la articolul 25 alineatul (1) literele (a)-(h), atestând astfel respectarea condițiilor prevăzute la articolul 10 alineatul (1) litera (a) și, după caz, la articolul 10 alineatul (1) literele (b), (c) și (d).

Articolul 27

Derogare de la formatul documentului de identificare prevăzut la articolul 25 alineatul (1)

Prin derogare de la articolul 25 alineatul (1), statele membre autorizează circulația necomercială pe teritoriul lor a animalelor de companie din speciile enumerate în partea A din anexa I însoțite de documentul de identificare emis în conformitate cu articolul 22 în cazul în care:

(a)

documentul de identificare a fost emis în unul dintre teritoriile sau țările terțe care figurează pe lista întocmită în conformitate cu articolul 13 alineatul (1); sau

(b)

astfel de animale de companie intră într-un stat membru după circulația sau după tranzitul printr-un teritoriu sau o țară terță dintr-un stat membru, iar un medic veterinar autorizat a completat și emis documentul de identificare atestând faptul că, înainte să părăsească Uniunea, animalele de companie:

(i)

au fost vaccinate împotriva rabiei, conform articolului 10 alineatul (1) litera (b); și

(ii)

au fost supuse testului de titrare a anticorpilor antirabici prevăzut la articolul 10 alineatul (1) litera (c), cu excepția cazului în care a fost acordată o derogare în conformitate cu articolul 12.

SECȚIUNEA 3

Documente de identificare pentru circulația necomercială într-un stat membru dintr-un alt stat membru a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I

Articolul 28

Formatul și conținutul documentului de identificare menționat la articolul 9 alineatul (2) litera (c)

(1)   Comisia poate adopta, prin intermediul unui act de punere în aplicare, un model de document de identificare menționat la articolul 9 alineatul (2) litera (c) care cuprinde rubrici pentru înscrierea următoarelor informații:

(a)

caracteristicile marcajului sau descrierea animalului de companie, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (2);

(b)

specia și, în cazul în care este relevant, rasa, data nașterii declarată de proprietar, sexul și culoarea animalului de companie;

(c)

numele și informațiile de contact ale proprietarului;

(d)

numele, informațiile de contact și semnătura medicului veterinar autorizat care emite sau completează documentul de identificare;

(e)

semnătura proprietarului;

(f)

detalii privind toate măsurile sanitare preventive pentru boli sau infecții, altele decât rabia;

(g)

alte informații relevante privind starea de sănătate a animalului de companie.

(2)   Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) de la prezentul articol stabilește, de asemenea, cerințele privind limbile de redactare, formatul și valabilitatea sau caracteristicile de securitate ale documentului de identificare la care se face referire la alineatul menționat. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

Articolul 29

Emiterea și completarea documentului de identificare menționat la articolul 9 alineatul (2) litera (c)

(1)   Documentul de identificare menționat la articolul 9 alineatul (2) litera (c) este emis de un medic veterinar autorizat după ce:

(a)

acesta a verificat dacă animalul de companie este marcat sau descris în conformitate cu articolul 17 alineatul (2);

(b)

acesta a completat în mod corespunzător rubricile relevante cu informațiile menționate la articolul 28 alineatul (1) literele (a)-(d); și

(c)

proprietarul a semnat documentul de identificare.

(2)   După ce a verificat dacă animalul de companie este marcat sau descris în conformitate cu articolul 17 alineatul (2), un medic veterinar autorizat completează rubricile relevante ale documentului de identificare menționat la articolul 9 alineatul (2) litera (c) cu informațiile menționate la articolul 28 alineatul (1) literele (d) și (f), astfel atestând respectarea condițiilor prevăzute la articolul 9 alineatul (2) litera (b), după caz.

SECȚIUNEA 4

Documente de identificare pentru circulația necomercială într-un stat membru dintr-un teritoriu sau o țară terță a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I

Articolul 30

Formatul și conținutul documentului de identificare menționat la articolul 14 alineatul (2) litera (c)

(1)   Comisia poate adopta, prin intermediul unui act de punere în aplicare, un model de document de identificare menționat la articolul 14 alineatul (2) litera (c) care cuprinde rubrici pentru înscrierea următoarelor informații:

(a)

caracteristicile marcajului sau descrierea animalului de companie, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (2);

(b)

specia și, în cazul în care este relevant, rasa, data nașterii declarată de proprietar, sexul și culoarea animalului de companie;

(c)

numele și informațiile de contact ale proprietarului sau ale persoanei autorizate;

(d)

numele, informațiile de contact și semnătura medicului veterinar oficial sau autorizat care emite documentul;

(e)

un număr unic de referință al certificatului;

(f)

detalii privind toate măsurile sanitare preventive pentru boli sau infecții, altele decât rabia;

(g)

numele și semnătura reprezentantului autorității competente de aprobare;

(h)

numele, semnătura și informațiile de contact ale reprezentantului autorității competente care efectuează controalele menționate la articolul 34, precum și data respectivelor controale;

(i)

alte informații relevante privind starea de sănătate a animalului de companie.

(2)   Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) de la prezentul articol stabilește, de asemenea, cerințele privind limbile de redactare, formatul și valabilitatea documentului de identificare la care se face referire la alineatul respectiv. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

(3)   Documentul de identificare menționat la articolul 14 alineatul (2) litera (c) include o declarație scrisă semnată de proprietar sau de persoana autorizată prin care se confirmă faptul că circulația animalului de companie în Uniune este de natură necomercială.

Articolul 31

Emiterea și completarea documentului de identificare menționat la articolul 14 alineatul (2) litera (c)

Documentul de identificare menționat la articolul 14 alineatul (2) litera (c) se emite fie de către un medic veterinar oficial din teritoriul sau țara terță de origine pe baza documentelor justificative, fie de către un medic veterinar autorizat și se aprobă ulterior de către autoritatea competentă din teritoriul sau țara terță de origine, după ce medicul veterinar emitent:

(a)

a verificat dacă animalul de companie este marcat sau descris în conformitate cu articolul 17 alineatul (2); și

(b)

a completat în mod corespunzător rubricile relevante ale documentului de identificare cu informațiile menționate la articolul 30 alineatul (1) literele (a)-(f), atestând astfel respectarea condițiilor prevăzute la articolul 14 alineatul (2) literele (a) și (b), după caz.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII COMUNE

SECȚIUNEA 1

Derogare pentru circulația necomercială a animalelor de companie în statele membre

Articolul 32

Derogare de la condițiile prevăzute la articolele 6, 9, 10 și 14

(1)   Prin derogare de la condițiile prevăzute la articolele 6, 9, 10 și 14, statele membre pot autoriza, în situații excepționale, circulația necomercială pe teritoriul lor a animalelor de companie care nu sunt în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele respective, cu condiția ca:

(a)

proprietarul să fi depus în prealabil o cerere de autorizare și statul membru de destinație să fi acordat o astfel de autorizație;

(b)

animalele de companie să fi fost izolate sub control oficial pe durata necesară îndeplinirii acestor condiții, care nu depășește șase luni:

(i)

într-un loc aprobat de autoritatea competentă; și

(ii)

în conformitate cu modalitățile prevăzute în autorizație.

(2)   Autorizația menționată la alineatul (1) litera (a) poate include o autorizare pentru tranzitarea altui stat membru, cu condiția ca statul membru de tranzit să își fi dat în prealabil acordul către statul membru de destinație.

SECȚIUNEA 2

Condiții generale privind conformitatea

Articolul 33

Controlul documentelor și controlul identității care trebuie efectuate cu privire la circulația necomercială a animalelor de companie într-un stat membru din alt stat membru sau dintr-un teritoriu sau o țară terță enumerate în temeiul articolului 13 alineatul (1) și al articolului 15

(1)   Fără a aduce atingere articolului 16, pentru a verifica respectarea capitolului II, statele membre efectuează controale ale documentelor și ale identității în mod nediscriminatoriu vizând animalele de companie care fac obiectul circulației necomerciale în teritoriul lor dintr-un alt stat membru sau dintr-un teritoriu sau o țară terță enumerate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) și, după caz, cu articolul 15.

(2)   În momentul circulației necomerciale într-un stat membru din alt stat membru sau dintr-un teritoriu sau o țară terță enumerate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) și, după caz, cu articolul 15, proprietarul sau persoana autorizată, la solicitarea autorității competente responsabile de controalele prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol:

(a)

prezintă documentul de identificare al animalului de companie necesar în temeiul prezentului regulament care demonstrează respectarea cerințelor pentru o astfel de circulație; și

(b)

pune la dispoziție animalul de companie pentru efectuarea controalelor respective.

Articolul 34

Controlul documentelor și controlul identității care trebuie efectuate cu privire la circulația necomercială dintr-un teritoriu sau o țară terță altele decât cele care sunt enumerate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) sau cu articolul 15

(1)   Pentru a verifica respectarea capitolului III, autoritatea competentă a unui stat membru efectuează controale ale documentelor și ale identității la punctul de intrare a călătorilor asupra animalelor de companie care fac obiectul circulației necomerciale în statul membru respectiv dintr-un teritoriu sau o țară terță, altele decât cele enumerate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) și, după caz, cu articolul 15.

(2)   În momentul intrării într-un stat membru dintr-un teritoriu sau o țară terță, altele decât cele enumerate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) și, după caz, cu articolul 15, proprietarul sau persoana autorizată contactează autoritatea competentă prezentă la punctul de intrare în scopul efectuării controalelor prevăzute la alineatul (1) și:

(a)

prezintă documentul de identificare al animalului de companie solicitat în temeiul prezentului regulament care demonstrează conformitatea cu cerințele unei astfel de circulații; și

(b)

pune la dispoziție animalul de companie pentru efectuarea acestor controale.

(3)   Statele membre întocmesc și mențin actualizată o listă cu punctele de intrare a călătorilor.

(4)   Statele membre se asigură că autoritatea competentă pe care au desemnat-o pentru efectuarea controalelor prevăzute la alineatul (1):

(a)

este pe deplin informată în legătură cu normele stabilite în capitolul III, iar funcționarii autorității competente dispun de pregătirea necesară pentru a le pune în aplicare;

(b)

păstrează registre de evidență a numărului total al controalelor care au fost efectuate și al cazurilor de neconformitate constatate cu ocazia controalelor respective; și

(c)

consemnează controalele efectuate în rubrica relevantă a documentului de identificare în cazul în care o astfel de consemnare este necesară în scopul circulației necomerciale în alte state membre, conform dispozițiilor de la articolul 24 alineatul (1).

Articolul 35

Acțiuni în caz de neconformitate constatată cu ocazia controalelor prevăzute la articolele 33 și 34

(1)   În cazul în care în urma controalelor prevăzute la articolele 33 și 34 se constată că un animal de companie nu respectă condițiile prevăzute în capitolul II sau III, autoritatea competentă decide, după consultarea medicului veterinar oficial și a proprietarului sau a persoanei autorizate, după caz:

(a)

întoarcerea animalului de companie în țara sau teritoriul de origine;

(b)

izolarea animalului de companie sub control oficial pe perioada necesară pentru a fi în conformitate cu condițiile prevăzute în capitolul II sau III; sau

(c)

în ultimă instanță, în cazul în care întoarcerea nu este posibilă ori izolarea nu este practică, eutanasierea animalului de companie în conformitate cu normele naționale aplicabile în materie de protecție a animalelor de companie în situația eutanasierii.

(2)   În cazul în care circulația necomercială a animalelor de companie în Uniune este respinsă de autoritatea competentă, animalele de companie sunt izolate sub control oficial până la:

(a)

întoarcerea lor în țara sau teritoriul de origine; sau

(b)

adoptarea altor decizii administrative privind animalele de companie respective.

(3)   Măsurile prevăzute la alineatele (1) și (2) se aplică pe cheltuiala proprietarului, fără ca acesta din urmă sau persoana autorizată să poată beneficia de o compensație financiară.

Articolul 36

Măsuri de salvgardare

(1)   În cazul în care într-un stat membru, un teritoriu sau o țară terță izbucnește sau se răspândește rabia sau o boală sau infecție, alta decât rabia, și este de natură să prezinte o amenințare gravă pentru sănătatea publică sau animală, Comisia poate, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, să adopte una dintre următoarele măsuri, prin intermediul unui act de punere în aplicare, fără întârziere și în funcție de gravitatea situației:

(a)

suspendarea circulației necomerciale sau a tranzitului animalelor de companie din statul membru, teritoriul sau țara terță în cauză sau din regiuni ale acestora;

(b)

stabilirea de condiții speciale în ceea ce privește circulația necomercială a animalelor de companie din statul membru, teritoriul sau țara terță în cauză sau din regiuni ale acestora.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

(2)   În cazuri imperative de extremă urgență, justificate în mod corespunzător, care necesită controlul sau gestionarea unor riscuri grave la adresa sănătății publice sau animale, Comisia adoptă acte de punere în aplicare aplicabile imediat, în conformitate cu procedura menționată la articolul 41 alineatul (3).

Articolul 37

Obligații cu privire la informare

(1)   Statele membre pun la dispoziția publicului informații clare și ușor accesibile privind cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie și normele privind controalele de conformitate ale acestei circulații prevăzute de prezentul regulament.

(2)   Informațiile menționate la alineatul (1) includ, în special, următoarele:

(a)

calificările necesare pentru persoanele care efectuează implantarea transponderului prevăzut la articolul 18;

(b)

autorizația de derogare de la condiția vaccinării antirabice pentru animalele de companie tinere din speciile enumerate în partea A din anexa I, în conformitate cu articolele 7 și 11;

(c)

condițiile aplicabile circulației necomerciale pe teritoriul statelor membre a animalelor de companie:

(i)

care nu sunt în conformitate cu articolele 6, 9, 10 sau 14;

(ii)

care provin din anumite țări și teritorii, în conformitate cu condițiile stabilite în normele adoptate la nivel național, conform articolului 16;

(d)

lista punctelor de intrare a călătorilor elaborată în conformitate cu articolul 34 alineatul (3), inclusiv autoritatea competentă desemnată să efectueze controalele prevăzute la articolul 34 alineatul (4);

(e)

condițiile aplicabile circulației necomerciale pe teritoriul statelor membre a animalelor de companie din speciile enumerate în partea B din anexa I, prevăzute în normele naționale, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (3);

(f)

informații privind vaccinurile antirabice pentru care autoritățile competente din statele membre au acordat o autorizație de comercializare, conform punctului 1 litera (b) din anexa III, și în special privind protocolul de vaccinare aferent.

(3)   Statele membre creează pagini de internet care oferă informațiile menționate la alineatul (1) și transmit Comisiei adresa de internet a paginilor respective.

(4)   Comisia acordă asistență statelor membre pentru a pune la dispoziția publicului informațiile respective, oferind pe pagina sa de internet:

(a)

legăturile către paginile de internet informative ale statelor membre; și

(b)

informațiile menționate la alineatul (2) literele (b), (d) și (e) de la prezentul articol și informațiile puse la dispoziția publicului astfel cum sunt menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b) și în alte limbi, dacă este cazul.

SECȚIUNEA 3

Dispoziții procedurale

Articolul 38

Modificări ale anexelor

Pentru a lua în considerare progresele tehnice, evoluțiile științifice și protecția sănătății publice sau a sănătății animalelor de companie, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 39 pentru a modifica anexele II-IV.

Articolul 39

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (5), articolul 17 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 19 alineatul (1) primul paragraf și articolul 38 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 28 iunie 2013. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competență cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competență se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (5), articolul 17 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 19 alineatul (1) primul paragraf și articolul 38 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară, menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (5), articolului 17 alineatul (2) al doilea paragraf, articolului 19 alineatul (1) primul paragraf și articolului 38 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 40

Procedura de urgență

(1)   Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecțiune în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)   Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecțiuni la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (5). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul fără întârziere, în urma notificării deciziei Parlamentului European sau a Consiliul de a formula obiecțiuni.

Articolul 41

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de către Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animalelor înființat în temeiul articolului 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (19). Comitetul menționat este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care avizul comitetului trebuie obținut prin procedură scrisă, această procedură se încheie fără rezultat dacă, înainte de expirarea termenului de trimitere a avizului, acest lucru este hotărât de președintele comitetului sau solicitat de o majoritate simplă a membrilor comitetului.

(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

Articolul 42

Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare garantării punerii lor în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive.

Statele membre notifică fără întârziere Comisiei aceste dispoziții, precum și orice altă modificare ulterioară care afectează dispozițiile respective.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 43

Abrogare

(1)   Regulamentul (CE) nr. 998/2003 se abrogă, cu excepția părții B secțiunea 2 și părții C din anexa II, care rămân în vigoare până la intrarea în vigoare a actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 13 alineatelor (1) și (2) din prezentul regulament.

Trimiterile din prezentul regulament la lista din actul de punere în aplicare adoptat în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) sau (2) se interpretează ca trimiteri la lista țărilor terțe și a teritoriilor prevăzută, respectiv, în partea B secțiunea 2 și în partea C din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 998/2003 până la intrarea în vigoare a actelor de punere în aplicare respective.

(2)   Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa V.

(3)   Abrogarea Regulamentului (CE) nr. 998/2003 nu aduce atingere menținerii în vigoare a Regulamentului delegat (UE) nr. 1152/2011 al Comisiei din 14 iulie 2011 de completare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile sanitare preventive pentru controlul infecției cu Echinococcus multilocularis la câini (20), care a fost adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (1) al doilea paragraf din respectivul regulament.

Articolul 44

Măsuri tranzitorii privind documentele de identificare

(1)   Prin derogare de la articolul 21 alineatul (1), documentul de identificare menționat la articolul 6 litera (d) este considerat a fi în conformitate cu prezentul regulament dacă:

(a)

a fost redactat în conformitate cu pașaportul tip stabilit prin Decizia 2003/803/CE; și

(b)

a fost emis înainte de 29 decembrie 2014.

(2)   Prin derogare de la articolul 25 alineatul (1) și de la articolul 27 litera (a), documentul de identificare menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (e) este considerat a fi în conformitate cu prezentul regulament dacă:

(a)

a fost redactat în conformitate cu modelul de certificat prevăzut în anexa II la Decizia 2011/874/UE sau, după caz, cu pașaportul tip stabilit prin Decizia 2003/803/CE; și

(b)

a fost emis înainte de 29 decembrie 2014.

Articolul 45

Intrare în vigoare și aplicabilitate

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 29 decembrie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 12 iunie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

L. CREIGHTON


(1)  JO C 229, 31.7.2012, p. 119.

(2)  Poziția Parlamentului European din 23 mai 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 10 iunie 2013.

(3)  JO L 146, 13.6.2003, p. 1.

(4)  JO L 132, 29.5.2010, p. 3.

(5)  JO L 268, 14.9.1992, p. 54.

(6)  JO L 328, 24.11.2006, p. 14.

(7)  JO L 343, 22.12.2009, p. 74.

(8)  JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

(9)  JO L 61, 3.3.1997, p. 1.

(10)  Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (JO L 224, 18.8.1990, p. 29).

(11)  Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în Comunitate (JO L 268, 24.9.1991, p. 56).

(12)  Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (JO L 311, 28.11.2001, p. 1).

(13)  Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO L 136, 30.4.2004, p. 1).

(14)  JO L 79, 30.3.2000, p. 40.

(15)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

(16)  JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

(17)  JO L 312, 27.11.2003, p. 1.

(18)  JO L 343, 23.12.2011, p. 65.

(19)  JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(20)  JO L 296, 15.11.2011, p. 6.


ANEXA I

Specii de animale de companie

PARTEA A

Câini (Canis lupus familiaris)

Pisici (Felis silvestris catus)

Dihori domestici (Mustela putorius furo)

PARTEA B

Nevertebrate [cu excepția albinelor și bondarilor, care fac obiectul articolului 8 din Directiva 92/65/CEE, și a moluștelor și crustaceelor, astfel cum sunt menționate, respectiv, la articolul 3 alineatul (1) litera (e) punctele (ii) și (iii) din Directiva 2006/88/CE]

Animale acvatice ornamentale, astfel cum sunt definite la articolul 3 litera (k) din Directiva 2006/88/CE și excluse din domeniul de aplicare al directivei respective prin articolul 2 alineatul (1) litera (a) din directiva menționată

Amfibieni

Reptile

Păsări: specimene de specii de păsări, altele decât cele prevăzute la articolul 2 din Directiva 2009/158/CE

Mamifere: rozătoare și iepuri, cu excepția speciilor care sunt destinate producției alimentare și definite în cadrul ordinului „lagomorfe” în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004


ANEXA II

Cerințe tehnice pentru transpondere

Transponderele trebuie:

(a)

să respecte standardul ISO 11784 și să aplice tehnologia HDX sau FDX-B; și

(b)

să poată fi citite de un dispozitiv de citire compatibil cu standardul ISO 11785.


ANEXA III

Cerințe de valabilitate pentru vaccinurile antirabice

1.

Vaccinul antirabic trebuie:

(a)

să fie un vaccin, altul decât un vaccin viu modificat, și să facă parte din una dintre următoarele categorii:

(i)

un vaccin inactivat cu cel puțin o unitate antigenică per doză (recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății); sau

(ii)

un vaccin recombinant care să exprime glicoproteina imunizantă a virusului rabiei într-un vector viral viu;

(b)

dacă este administrat într-un stat membru, să fi primit o autorizație de comercializare în conformitate cu:

(i)

articolul 5 din Directiva 2001/82/CE; sau

(ii)

articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 726/2004;

(c)

dacă este administrat într-un teritoriu sau o țară terță, să fi primit aprobarea sau licența din partea autorității competente și să îndeplinească cel puțin cerințele prevăzute în partea relevantă din capitolul privind rabia din Manualul de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.

2.

O vaccinare antirabică trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(a)

vaccinul a fost administrat de un medic veterinar autorizat;

(b)

animalul de companie avea cel puțin 12 săptămâni la data la care vaccinul a fost administrat;

(c)

data administrării vaccinului este indicată de un medic veterinar autorizat sau de un medic veterinar oficial în secțiunea corespunzătoare a documentului de identificare;

(d)

data administrării menționată la litera (c) nu este anterioară datei aplicării transponderului sau a tatuajului sau datei citirii transponderului sau a tatuajului indicate în secțiunea corespunzătoare din documentul de identificare;

(e)

perioada de valabilitate a vaccinării începe de la dobândirea imunității protectoare, care nu are loc la mai puțin de 21 de zile de la încheierea protocolului de vaccinare impus de producător pentru vaccinarea primară, și continuă până la sfârșitul perioadei imunității protectoare, astfel cum este prescrisă în specificațiile tehnice din autorizația de comercializare menționată la punctul 1 litera (b) sau în aprobarea sau licența menționată la punctul 1 litera (c) pentru vaccinul antirabic în statul membru sau în teritoriul sau țara terță în care vaccinul este administrat.

Perioada de valabilitate a vaccinării este indicată de un medic veterinar autorizat sau de un medic veterinar oficial în secțiunea corespunzătoare a documentului de identificare;

(f)

o revaccinare trebuie considerată ca fiind o vaccinare primară dacă nu a fost efectuată în timpul perioadei de valabilitate menționate la litera (e) a unei vaccinări anterioare.


ANEXA IV

Cerințe de valabilitate pentru testul de titrare a anticorpilor antirabici

1.

Recoltarea probei de sânge necesară pentru efectuarea testului de titrare a anticorpilor antirabici trebuie să fie efectuată și consemnată de un medic veterinar autorizat în secțiunea corespunzătoare a documentului de identificare.

2.

Testul de titrare a anticorpilor antirabici:

(a)

trebuie să fie efectuat pe o probă recoltată la cel puțin 30 de zile după data vaccinării; și

(i)

nu mai puțin de trei luni înainte de data:

circulației necomerciale dintr-un teritoriu sau o țară terță, altele decât cele enumerate în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 13 alineatul (1) sau (2); sau

tranzitului printr-un astfel de teritoriu sau o astfel de țară terță, în cazul în care condițiile prevăzute la articolul 12 litera (c) nu sunt îndeplinite; sau

(ii)

înainte ca animalul de companie să părăsească Uniunea în vederea circulației sau a tranzitului printr-un teritoriu sau o țară terță, altele decât cele enumerate în listă în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) sau (2); documentul de identificare în formatul prevăzut la articolul 21 alineatul (1) trebuie să confirme faptul că testul de titrare a anticorpilor antirabici a fost efectuat înainte de data circulației și că a avut rezultate favorabile;

(b)

trebuie să prezinte un nivel seric al anticorpilor neutralizanți ai virusului rabiei mai mare sau egal cu 0,5 UI/ml, utilizând o metodă prevăzută în partea relevantă din capitolul privind rabia din Manualul de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

(c)

trebuie să fie efectuat într-un laborator autorizat în conformitate cu articolul 3 din Decizia 2000/258/CE;

(d)

nu trebuie să fie reînnoit după obținerea unui rezultat satisfăcător descris la litera (b), cu condiția ca animalul de companie să fie revaccinat în perioada de valabilitate a vaccinării anterioare, prevăzută la punctul 2 litera (e) din anexa III.


ANEXA V

Tabelul de corespondență menționat la articolul 43 alineatul (2)

Regulamentul (CE) nr. 998/2003

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2 primul paragraf

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 al doilea paragraf

Articolul 2 alineatul (2) litera (a)

Articolul 2 al treilea paragraf

Articolul 2 alineatul (2) litera (b)

Articolul 3 litera (a)

Articolul 3 literele (a) și (b)

Articolul 3litera (b)

Articolul 3 litera (f)

Articolul 3 litera (c)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (1) primul paragraf

 

 

Articolul 17 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 17 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 4 alineatul (4)

Articolul 5 alineatul (1) litera (a)

Articolul 6 litera (a)

Articolul 5 alineatul (1) litera (b)

Articolul 6 litera (d)

Articolul 5 alineatul (1) litera (b) punctul (i)

Articolul 6 litera (b)

Articolul 5 alineatul (1) litera (b) punctul (ii)

Articolul 6 litera (c)

Articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 19

Articolul 5 alineatul (2)

Articolul 7

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 5 alineatul (5), articolele 9, 14 și 28

Articolul 8 alineatul (1)

Articolele 10 și 12

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 10 alineatul (1) litera (e) și articolul 27

Articolul 8 alineatul (3) litera (a)

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (3) litera (b)

Articolul 16

Articolul 8 alineatul (3) litera (c)

Articolul 11

Articolul 8 alineatul (4)

Articolul 25 alineatele (1) și (2)

Articolul 9

Articolul 14 și articolul 30 alineatele (1) și (2)

Articolul 10 primul paragraf

Articolul 13 alineatul (2)

Articolul 10 al doilea paragraf

Articolul 13 alineatul (3)

Articolul 11 prima teză

Articolul 37 alineatul (1)

Articolul 11 a doua teză

Articolul 34 alineatul (4) litera (a)

Articolul 12 fraza introductivă și primul paragraf litera (a)

Articolul 10 alineatul (2) și articolul 34 alineatul (1)

Articolul 12 fraza introductivă și primul paragraf litera (b)

Articolul 5 alineatul (4)

Articolul 12 al doilea paragraf

Articolul 34 alineatul (3) și articolul 37 alineatul (2) litera (d)

Articolul 13

Articolul 34 alineatul (3) și articolul 37 alineatul (2) litera (d)

Articolul 14 primul paragraf

Articolul 34 alineatul (2) litera (a)

Articolul 14 al doilea paragraf

Articolul 17 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 14 al treilea paragraf

Articolul 35 alineatele (1) și (3)

Articolul 14 al patrulea paragraf

Articolul 35 alineatul (2)

Articolul 15

Anexa IV punctul 1 și punctul 2 litera (c)

Articolul 16

Articolul 17 primul paragraf

Articolul 17 al doilea paragraf

Articolul 21 alineatul (1)

Articolul 18 primul paragraf

Articolul 18 al doilea paragraf

Articolul 36

Articolul 19

Articolul 13 alineatul (3) și articolul 5 alineatul (5)

Articolul 19a alineatele (1) și (2)

Articolul 38

Articolul 19a alineatul (3)

Articolul 19b alineatul (1)

Articolul 39 alineatul (2)

Articolul 19b alineatul (2)

Articolul 39 alineatul (4)

Articolul 19b alineatul (3)

Articolul 39 alineatul (1)

Articolul 19c alineatele (1) și (3)

Articolul 39 alineatul (3)

Articolul 19c alineatul (2)

Articolul 19d alineatele (1) și (2)

Articolul 39 alineatul (5)

Articolul 19d alineatul (3)

Articolele 20-23

Articolul 24 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 41 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 24 alineatele (4) și (5)

Articolul 25

Articolul 45

Anexa I

Anexa I

Anexa Ia

Anexa II

Anexa Ib

Anexa III

Anexa II partea A și partea B secțiunea 1

Anexa II partea B secțiunea 2

Articolul 13 alineatul (1)

Anexa II partea C

Articolul 13 alineatul (2)


DECLARAȚIA COMISIEI

În cadrul strategiei Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor (1), Comisia va studia bunăstarea câinilor și pisicilor care fac obiectul unor practici comerciale

În cazul în care rezultatul acestui studiu indică riscuri de sănătate care decurg din respectivele practici comerciale, Comisia va lua în considerare opțiuni adecvate pentru protecția sănătății umane și animale, propunând, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului adaptări adecvate la legislația actuală a Uniunii privind schimburile comerciale cu câini și pisici, inclusiv introducerea unor sisteme compatibile pentru înregistrarea lor accesibile în toate statele membre.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia va evalua fezabilitatea și caracterul adecvat al unei extinderi a acestor sisteme de înregistrare la câinii și pisicile marcate și identificate în conformitate cu legislația Uniunii privind circulația necomercială a animalelor de companie.


(1)  COM(2012) 6 final/2 – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind strategia Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015.