21.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 194/39

(1)

Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020” (1) propune dezvoltarea unei economii bazate prioritar pe cunoaștere și inovare.

(2)

Obiectivele fixate de strategia Europa 2020 sunt prezentate mai în detaliu în inițiativele emblematice „O agendă digitală pentru Europa” (2) și „O Uniune a inovării” (3). Printre măsurile care trebuie întreprinse în cadrul „Agendei digitale” se numără diseminarea pe scară largă a cercetării finanțate din fonduri publice, prin publicarea datelor și a lucrărilor științifice în regim de acces liber. Inițiativa „O Uniune a inovării” invită la instituirea unui cadru al Spațiului European de Cercetare (SEC) care să contribuie la eliminarea obstacolelor din calea mobilității și a cooperării transfrontaliere. În cadrul inițiativei se afirmă că ar trebui promovat accesul liber la publicații și date provenite din cercetarea finanțată din fonduri publice, iar accesul la publicații ar trebui să devină un principiu general aplicabil proiectelor finanțate prin programele-cadru pentru cercetare ale UE.

(3)

La 14 februarie 2007, Comisia a adoptat Comunicarea privind informațiile științifice în era digitală: acces, diseminare și păstrare (4), însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei. Aceasta a oferit o imagine de ansamblu a situației din Europa în ceea ce privește publicațiile științifice și conservarea rezultatelor cercetărilor, examinând chestiuni relevante de ordin organizațional, juridic, tehnic și financiar.

(4)

Comunicarea a fost urmată, în noiembrie 2007, de Concluziile Consiliului privind informațiile științifice în era digitală: acces, diseminare și conservare. Concluziile invitau Comisia să testeze accesul liber la publicațiile științifice rezultate din proiecte finanțate prin programele-cadru de cercetare ale UE și includeau un set de măsuri care urmau să fie întreprinse de către statele membre. Deși în unele dintre domeniile abordate în concluziile Consiliului s-au înregistrat evoluții pozitive, obiectivele fixate nu au fost îndeplinite în totalitate, iar progresele făcute de statele membre au fost inegale. Este nevoie de o acțiune la nivelul UE, pentru a exploata la maximum potențialul de cercetare al Europei.

(5)

Politicile privind liberul acces urmăresc să ofere cititorilor acces gratuit la publicațiile științifice evaluate inter pares și la datele cercetărilor, cât mai rapid posibil în cadrul procesului de diseminare și să permită utilizarea și reutilizarea rezultatelor cercetării științifice. Aceste politici ar trebui puse în aplicare ținându-se cont de provocarea reprezentată de chestiunea drepturilor de proprietate intelectuală.

(6)

Politicile privind accesul liber la rezultatele cercetării științifice ar trebui să se aplice tuturor activităților de cercetare care beneficiază de finanțare publică. Așteptările legate de aceste politici vizează îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activităților de cercetare prin diminuarea duplicării eforturilor și reducerea la minimum a timpului dedicat căutării și accesării informațiilor. Se va accelera astfel progresul științific, facilitându-se cooperarea, atât la nivelul UE, cât și cu țările terțe. Respectivele politici vor răspunde și solicitărilor comunității științifice privind un acces mai larg la informațiile științifice.

(7)

Datorită faptului că actorii societali au posibilitatea de a interacționa în cadrul ciclului cercetării, calitatea, relevanța, acceptabilitatea și sustenabilitatea rezultatelor inovării sunt ameliorate prin integrarea așteptărilor, necesităților, intereselor și a valorilor societății. Liberul acces este o caracteristică esențială a politicilor statelor membre vizând o cercetare și o inovare responsabile, el punând rezultatele cercetărilor la dispoziția tuturor și facilitând implicarea societală.

(8)

La rândul lor, întreprinderile vor profita și ele de lărgirea accesului la rezultatele cercetării științifice. Se va ameliora în special capacitatea de a inova a întreprinderilor mici și mijlocii. Politicile privind accesul la informațiile științifice ar trebui prin urmare să faciliteze și accesul companiilor private la informațiile științifice.

(9)

Internetul a schimbat în mod fundamental lumea științei și a cercetării. De exemplu, comunitățile de cercetare au testat noi moduri de înregistrare, certificare, diseminare și conservare a publicațiilor științifice. Politicile în materie de cercetare și finanțare trebuie să se adapteze acestui nou mediu. Ar trebui făcute recomandări statelor membre în sensul adaptării și dezvoltării propriilor politici privind accesul liber la publicațiile științifice.

(10)

Accesul liber la datele cercetării științifice îmbunătățește calitatea datelor, reduce necesitatea duplicării cercetării științifice, accelerează progresul științific și ajută la combaterea fraudei în domeniul științei. În raportul său final intitulat Riding the wave: How Europe can gain from the rising tide of scientific data  (5) din octombrie 2010, Grupul de experți la nivel înalt privind datele științifice punea accentul pe importanța fundamentală a partajării și conservării datelor fiabile rezultate din procesul cercetării științifice. Prin urmare, o acțiune politică în domeniul accesului la date trebuie întreprinsă de urgență și trebuie recomandată statelor membre.

(11)

Conservarea rezultatelor științifice este de interes public. Ea a fost în mod tradițional, responsabilitatea bibliotecilor, în special a Serviciului de depozit legal al bibliotecilor naționale. Volumul rezultatelor generate de cercetare cunoaște o creștere exponențială. Ar trebui instituite mecanisme, infrastructuri și soluții de software care să permită conservarea pe termen lung a rezultatelor cercetării sub formă digitală. Finanțarea sustenabilă a conservării reprezintă un imperativ, deoarece costurile curării conținutului digital sunt încă relativ ridicate. Ținând cont de rolul important al conservării pentru utilizarea viitoare a rezultatelor cercetării, ar trebui ca statelor membre să le fie adresată o recomandare privind instituirea sau consolidarea unor politici în acest domeniu.

(12)

Politicile care urmează să fie elaborate de statele membre ar trebui definite la nivel național sau subnațional, în funcție de prevederile constituționale și de repartizarea responsabilităților în materie de definire a politicii de cercetare.

(13)

Existența unor infrastructuri electronice solide care să susțină sistemul informațiilor științifice va îmbunătăți accesul la informațiile științifice și conservarea pe termen lung a acestora, fapt ce poate stimula cercetarea colaborativă. În conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulate „Infrastructuri TIC pentru e-știință” (6), infrastructurile electronice sunt înțelese a fi „un mediu în care resursele cercetării (hardware-ul, software-ul și conținutul) pot fi ușor puse în comun și accesate de fiecare dată când este necesar, pentru realizarea unei cercetări ameliorate și mai eficiente.” Ar trebui prin urmare recomandată dezvoltarea în continuare a acestor infrastructuri și interconectarea lor la nivel european.

(14)

Trecerea la accesul liber reprezintă un efort la scară mondială, așa cum o demonstrează strategia revizuită privind contribuția UNESCO la promovarea accesului liber la informațiile științifice și la cercetare (7) și declarația OCDE privind accesul la datele cercetării finanțate din fonduri publice (8). Statele membre ar trebui să se alăture acestui efort la scară mondială și ar trebui să dea un exemplu, prin cultivarea unui mediu de cercetare deschis și colaborativ, bazat pe reciprocitate.

(15)

Ținând cont de etapa de tranziție pe care o parcurge sectorul editorial, părțile interesate trebuie să colaboreze îndeaproape pentru a sprijini procesul de tranziție și a căuta soluții durabile pentru procesul de publicare a lucrărilor științifice.

(16)

La 12 decembrie 2011, Comisia a adoptat un pachet de măsuri constând într-o comunicare privind datele deschise, o propunere de directivă de modificare a Directivei 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (9) și din noi norme ale Comisiei referitoare la documentele pe care le deține. Pachetul prezenta strategia Comisiei privind datele deschise într-un cadru unic și coerent, care cuprindea acțiuni incluzând, printre altele, prezenta recomandare.

(17)

Prezenta recomandare este însoțită de o comunicare în care Comisia definește propria viziune și politică în ceea ce privește accesul liber la rezultatele cercetării. Aceasta trece în revistă acțiunile pe care le va întreprinde Comisia, în calitate de organism care asigură finanțarea cercetării științifice de la bugetul Uniunii.

(18)

Alături de prezenta recomandare și de comunicarea care o însoțește, Comisia adoptă o comunicare intitulată „Un parteneriat consolidat al Spațiului European de Cercetare pentru excelență și creștere” în care stabilește prioritățile-cheie pentru concretizarea Spațiului European de Cercetare, una dintre acestea fiind optimizarea circulației și a transferului de cunoștințe științifice și a accesului la acestea,

1.

Să definească politici clare vizând diseminarea publicațiilor științifice rezultate din cercetarea finanțată din fonduri publice și accesul liber la acestea. Aceste politici ar trebui să prevadă:

Să se asigure că, urmare a aplicării acestor politici:

2.

Să se asigure că instituțiile de finanțare a cercetării responsabile cu gestionarea finanțării publice a activităților de cercetare și instituțiile academice care beneficiază de finanțare publică pun în aplicare politicile prin:

3.

Să definească politici clare vizând diseminarea și accesul liber la datele cercetărilor finanțate din fonduri publice. Aceste politici ar trebui să prevadă:

Să se asigure că, urmare a aplicării acestor politici:

4.

Să consolideze conservarea informațiilor științifice prin:

5.

Să continue dezvoltarea infrastructurilor electronice care stau la baza sistemului de diseminare a informațiilor științifice prin:

6.

Să creeze sinergii, la nivel național și mondial, între infrastructurile electronice naționale, prin:

7.

Să participe la dialoguri multilaterale la nivel național, european și/sau internațional privind modalitățile de promovare a liberului acces la informațiile științifice și a conservării acestora. Participanții ar trebui să analizeze în special:

8.

Să numească până la sfârșitul anului un punct național de referință, ale cărui sarcini vor fi:

9.

Să informeze Comisia, în termen de 18 luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și, ulterior, o dată la fiecare doi ani, în legătură cu orice fel de măsuri luate ca răspuns la diferite elemente ale prezentei recomandări, conform unor proceduri ce urmează a fi definite și adoptate. Pe această bază, Comisia va examina progresele înregistrate în întreaga Uniune, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare în vederea atingerii obiectivelor stabilite în prezenta recomandare.