23.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/12


REGULAMENTUL (UE) NR. 1175/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 16 noiembrie 2011

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să implice respectarea unor principii directoare, și anume stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și a condițiilor monetare, precum și sustenabilitatea balanței de plăți.

(2)

Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) a constat inițial în Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (3), Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (4) și Rezoluția Consiliului European din 17 iunie 1997 privind Pactul de stabilitate și de creștere (5). Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și Regulamentul (CE) nr. 1467/97 au fost modificate în 2005 prin Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 (6) și, respectiv, Regulamentul (CE) nr. 1056/2005 (7). De asemenea, la 20 martie 2005 a fost adoptat raportul Consiliului privind „Consolidarea punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere” (8).

(3)

PSC are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute și durabile favorizată de stabilitatea financiară, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă.

(4)

Componenta preventivă a PSC solicită statelor membre să atingă și să mențină un obiectiv bugetar pe termen mediu și să prezinte un program de stabilitate și de convergență în acest sens. Pentru componenta preventivă a PSC ar fi benefice forme de supraveghere mai stricte, care să asigure respectarea de către statele membre a cadrului de coordonare bugetară a Uniunii.

(5)

Conținutul programelor de stabilitate și de convergență, precum și procedura de analiză a acestora ar trebui dezvoltate în continuare, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, prin valorizarea experienței dobândite ca urmare a punerii în aplicare a PSC.

(6)

Obiectivele bugetare din programele de stabilitate și de convergență ar trebui să ia în considerare în mod explicit măsurile adoptate în conformitate cu orientările generale de politică economică, cu orientările privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și ale Uniunii și, în general, cu programele naționale de reformă.

(7)

Transmiterea și evaluarea programelor de stabilitate și de convergență ar trebui să aibă loc înainte de adoptarea deciziilor-cheie cu privire la bugetele naționale pentru anii următori. Prin urmare, ar trebui să se stabilească un termen corespunzător pentru transmiterea programelor de stabilitate și de convergență. Având în vedere caracterul specific al exercițiului bugetar în Regatul Unit, ar trebui stabilite dispoziții speciale privind data de transmitere a programelor sale de convergență.

(8)

Experiența acumulată în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare, precum și erorile comise în această perioadă au scos în evidență necesitatea consolidării guvernanței economice în Uniune, care ar trebui să se bazeze pe o asumare mai puternică la nivel național a normelor și politicilor convenite de comun acord și pe un cadru consolidat la nivelul Uniunii de supraveghere a politicilor economice naționale.

(9)

Cadrul consolidat de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate și coerente vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, în special pe o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă, cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un Semestru European pentru consolidarea coordonării politicilor economice și bugetare (Semestrul European), un cadru eficace de prevenire și corectare a deficitelor publice excesive (PSC), un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare și o supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic.

(10)

PSC și cadrul complet de guvernanță economică ar trebui să completeze și să susțină strategia Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă. Conexiunile dintre diferitele elemente nu ar trebui să justifice acordarea de derogări de la dispozițiile PSC.

(11)

Consolidarea guvernanței economice ar trebui să includă o implicare mai strânsă și mai promptă a Parlamentului European și a parlamentelor naționale. Deși recunoaște că omologii Parlamentului European în cadrul acestui dialog sunt instituțiile relevante ale Uniunii și reprezentanții acestora, comisia competentă a Parlamentului European poate acorda posibilitatea de a participa la un schimb de opinii statului membru vizat de recomandarea Consiliului în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) sau cu articolul 10 alineatul (2). Participarea statului membru la un astfel de schimb de opinii este voluntară.

(12)

Comisia ar trebui să aibă un rol mai puternic în cadrul procedurii de supraveghere consolidată în ceea ce privește evaluările care vizează un anumit stat membru, monitorizările, misiunile la fața locului, recomandările și avertismentele.

(13)

Programele de stabilitate sau de convergență și programele naționale de reformă ar trebui să fie pregătite în mod coerent, iar termenul lor de prezentare ar trebui coordonat. Programele respective ar trebui să fie transmise Consiliului și Comisiei. Programele respective ar trebui să fie date publicității.

(14)

În cadrul Semestrului European, ciclul de supraveghere și coordonare a politicilor debutează la începutul anului cu o revizuire orizontală în cadrul căreia Consiliul European, pe baza contribuțiilor Comisiei și ale Consiliului, identifică principalele provocări cu care se confruntă Uniunea și zona euro și oferă orientări strategice cu privire la politici. La începutul ciclului anual de supraveghere ar trebui să aibă loc o dezbatere în Parlamentul European, cu suficient timp înainte de dezbaterea din cadrul Consiliului European. Statele membre ar trebui să ia în considerare orientările orizontale din partea Consiliului European la elaborarea programelor lor de stabilitate sau de convergență și a programelor naționale de reformă.

(15)

Pentru asumarea mai puternică la nivel național a PSC, cadrele bugetare naționale ar trebui să fie complet aliniate la obiectivele de supraveghere multilaterală în Uniune, în special cu Semestrul European.

(16)

În conformitate cu dispozițiile juridice și politice ale fiecărui stat membru, parlamentele naționale ar trebui să fie implicate în mod adecvat în realizarea acțiunilor prevăzute în cadrul Semestrului European și în pregătirea programelor de stabilitate, a programelor de convergență și a programelor naționale de reformă pentru a spori transparența, nivelul de asumare în ce privește și răspunderea pentru deciziile luate. Comitetul economic și financiar, Comitetul pentru politici economice, Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială vor fi consultate în cadrul Semestrului European, atunci când este nevoie. Părțile interesate relevante, îndeosebi partenerii sociali, ar trebui să fie implicate în cadrul Semestrului European cu privire la principalele elemente de politică, după caz, în conformitate cu dispozițiile TFUE și dispozițiile juridice și politice naționale.

(17)

Pozițiile bugetare care respectă obiectivul pe termen mediu ar trebui să permită statelor membre să dispună de o marjă de siguranță față de valoarea de referință de 3 % din PIB pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice sau un progres rapid în direcția sustenabilității, lăsând, în același timp, o marjă de manevră bugetară, ținând seama în special de necesitatea de investiții publice. Obiectivul bugetar pe termen mediu ar trebui actualizat periodic pe baza unei metodologii stabilite de comun acord care să reflecte în mod adecvat riscurile datoriilor explicite și implicite pentru finanțele publice, în conformitate cu obiectivele PSC.

(18)

Obligația de a atinge și menține obiectivul bugetar pe termen mediu trebuie pusă în aplicare prin definirea principiilor pentru traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu. Principiile respective ar trebui, printre altele, să garanteze că veniturile excepționale, și anume veniturile care le depășesc pe cele ce ar putea fi obținute în mod obișnuit în urma creșterii economice, sunt alocate pentru reducerea datoriilor.

(19)

Obligația de a atinge și menține obiectivul bugetar pe termen mediu ar trebui să se aplice tuturor statelor membre participante.

(20)

Ar trebui să se analizeze dacă se realizează progrese suficiente în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pe baza unei evaluări globale cu soldul structural ca referință, evaluare care să includă o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile. În acest context și atât timp cât obiectivul bugetar pe termen mediu nu este realizat, rata de creștere a cheltuielilor publice nu ar trebui să depășească în principiu o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului, orice depășire a acestei rate fiind compensată prin creșterea discreționară a veniturilor publice, iar reducerea discreționară a veniturilor fiind compensată prin reducerea cheltuielilor. Rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului ar trebui să fie calculată conform unei metode stabilite de comun acord. Comisia ar trebui să dea publicității metoda de calculare a proiecțiilor respective și rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului rezultată. Ar trebui să se țină seama, mai ales în cazul statelor membre mici, de gradul de variabilitate a cheltuielilor cu investițiile, care poate fi foarte ridicat.

(21)

Ar trebui ca statelor membre care se confruntă cu un nivel al datoriei mai mare de 60 % din PIB sau cu riscuri pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei totale să li se solicite să adopte o traiectorie de ajustare mai rapidă în vederea realizării obiectivelor bugetare pe termen mediu.

(22)

Ar trebui să se permită o deviere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, atunci când devierea își are originea într-un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului respectivului stat membru și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației centrale sau dacă devierea rezultă dintr-o recesiune economică gravă a zonei euro sau a Uniunii în ansamblul său, cu condiția să nu fie pusă în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, cu scopul de a facilita redresarea economică. De asemenea, ar trebui să se țină seama de punerea în aplicare a unor reforme structurale majore atunci când se permite o deviere temporară de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare adecvată în vederea atingerii acestui obiectiv, cu condiția menținerii unei marje de siguranță față de valoarea de referință a deficitului. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită reformelor sistemelor de pensii, iar devierea ar trebui să reflecte costul incremental direct al reorientării contribuțiilor de la pilonul administrat public la cel finanțat în totalitate. Măsurile de transfer de active de la pilonul finanțat în totalitate către pilonul administrat public ar trebui considerate măsuri punctuale și temporare, fiind astfel excluse din soldul structural utilizat pentru evaluarea progreselor către atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu.

(23)

În cazul unei devieri importante de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Comisia ar trebui să adreseze un avertisment statului membru în cauză, urmat, în termen de o lună, de o examinare a situației de către Consiliu și de o recomandare privind adoptarea măsurilor de ajustare necesare. Recomandarea ar trebui să stabilească un termen de maximum cinci luni pentru corectarea devierii. Statul membru în cauză ar trebui să informeze Consiliul cu privire la măsurile luate. Dacă statul membru în cauză nu ia măsuri adecvate în termenul stabilit de Consiliu, Consiliul ar trebui să adopte o decizie în care să indice că nu au fost luate măsuri concrete și să informeze Consiliul European. Este important să se identifice în timp util situațiile în care statele membre nu iau măsuri adecvate, în special atunci când aceste situații persistă. Comisia ar trebui să poată recomanda Consiliului să adopte recomandări revizuite. Comisia ar trebui să poată invita BCE să participe la o misiune de supraveghere, în cazul statelor membre ale zonei euro și, după caz, al statelor membre care participă la Acordul din 16 martie 2006 între Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro, de stabilire a procedurilor de funcționare a mecanismului cursului de schimb în etapa a treia a uniunii economice și monetare (9) (MCS2). Comisia ar trebui să prezinte Consiliului rezultatul misiunii și, după caz, ar trebui să poată decide să dea publicității concluziile acesteia.

(24)

Competența de a adopta decizii individuale prin care se constată nerespectarea recomandărilor adoptate de Consiliu în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE prin care se stabilesc măsuri de politică în cazul în care un stat membru deviază semnificativ de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu ar trebui să fie conferită Consiliului. În contextul coordonării politicilor economice ale statelor membre ce se desfășoară în cadrul Consiliului în conformitate cu articolul 121 alineatul (1) din TFUE, aceste decizii individuale reprezintă o continuare inerentă a recomandărilor menționate adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE. Suspendarea drepturile de vot ale membrilor Consiliului care reprezintă statele membre a căror monedă nu este euro în ceea ce privește adoptarea unei decizii a Consiliului prin care se constată nerespectarea recomandărilor adresate unui stat membru a cărui monedă este euro în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, reprezintă o consecință directă a faptului că decizia respectivă reprezintă o continuare inerentă a recomandării menționate și a faptului că, în conformitate cu articolul 139 alineatul (4) din TFUE, numai statele membre a căror monedă este euro au dreptul să voteze în privința recomandărilor de acest tip.

(25)

Pentru a asigura respectarea cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii de către statele membre a căror monedă este euro, în cazuri de deviere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu ar trebui să se instituie un mecanism special de execuție în temeiul articolului 136 din TFUE.

(26)

Trimiterile din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 ar trebui să țină seama de noua numerotare a articolelor din TFUE.

(27)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1466/97 ar trebui să fie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Prezentul regulament stabilește norme referitoare la conținutul, prezentarea, examinarea și monitorizarea programelor de stabilitate și a programelor de convergență ca parte a supravegherii multilaterale de către Consiliu și Comisie pentru a se preveni, într-o etapă timpurie, apariția deficitelor publice excesive și a se promova supravegherea și coordonarea politicilor economice, sprijinindu-se astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă.”.

2.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

În sensul prezentului regulament:

(a)

«state membre participante» înseamnă statele membre a căror monedă este euro;

(b)

«state membre neparticipante» înseamnă statele membre a căror monedă nu este euro.”.

3.

Se introduce următoarea secțiune:

„SECȚIUNEA 1-A

SEMESTRUL EUROPEAN PENTRU COORDONAREA POLITICILOR ECONOMICE

Articolul 2-a

(1)   Pentru a asigura o coordonare mai strânsă a politicilor economice și o convergență durabilă a performanțelor economice ale statelor membre, Consiliul asigură supravegherea multilaterală ca parte integrantă a Semestrului European pentru coordonarea politicilor economice, în conformitate cu obiectivele și cerințele prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)   Semestrul European cuprinde:

(a)

formularea și supravegherea punerii în aplicare a orientărilor generale privind politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (orientări generale de politică economică) în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE;

(b)

elaborarea și examinarea punerii în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă de care statele membre trebuie să țină seama în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din TFUE (orientările privind ocuparea forței de muncă);

(c)

prezentarea și evaluarea programelor de stabilitate sau de convergență ale statelor membre în conformitate cu prezentul regulament;

(d)

prezentarea și evaluarea programelor naționale de reformă ale statelor membre care sprijină strategia Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă și sunt stabilite în conformitate cu orientările menționate la literele (a) și (b) și cu orientările generale oferite statelor membre de către Comisie și de Consiliul European la începutul ciclului anual de supraveghere;

(e)

măsurile de supraveghere prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, menite să prevină și să corecteze dezechilibrele macroeconomice (10).

(3)   În cursul Semestrului European, pentru a oferi consiliere politică promptă și integrată cu privire la intențiile în materie de politică macrobugetară și macrostructurală, în urma evaluării acestor programe pe baza recomandărilor Comisiei, Consiliul transmite, de regulă, orientări statelor membre, utilizând integral instrumentele juridice prevăzute la articolele 121 și 148 din TFUE, în prezentul regulament, precum și în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

La elaborarea politicilor lor economice, bugetare și de ocupare a forței de muncă înainte de a adopta decizii esențiale privind bugetul național pentru anii următori, statele membre iau în considerare în mod corespunzător orientările care le sunt adresate. Progresele înregistrate sunt monitorizate de către Comisie.

În cazul în care un stat membru nu pune în aplicare orientările primite sunt posibile următoarele acțiuni:

(a)

acestuia i se pot adresa noi recomandări de a lua măsuri specifice;

(b)

Comisia poate adresa acestuia un avertisment în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE;

(c)

se pot pune în aplicare măsurile prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 sau în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

Punerea în aplicare a măsurilor face obiectul unei monitorizări mai stricte de către Comisie și poate include desfășurarea unor misiuni de supraveghere în conformitate cu articolul -11 din prezentul regulament.

(4)   Parlamentul European se implică în mod adecvat în derularea Semestrului European pentru a spori transparența, asumarea și responsabilitatea pentru deciziile luate, în special prin intermediul dialogului desfășurat în conformitate cu articolul 2-ab din prezentul regulament. Comitetul economic și financiar, Comitetul pentru politici economice, Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială sunt consultate în cadrul Semestrului European, atunci când este nevoie. Părțile interesate relevante, îndeosebi partenerii sociali, sunt implicate în cadrul Semestrului European cu privire la principalele elemente de politică, după caz, în conformitate cu dispozițiile TFUE și dispozițiile juridice și politice naționale.

Președintele Consiliului și Comisia și, după caz, Președintele Eurogrupului prezintă anual Parlamentului European și Consiliului European un raport privind rezultatele supravegherii multilaterale, în conformitate cu articolul 121 din TFUE. Rapoartele respective ar trebui să constituie o componentă a dialogului economic menționat la articolul 2-ab din prezentul regulament.

4.

Se introduce următoarea secțiune:

„SECȚIUNEA 1-Aa

DIALOGUL ECONOMIC

Articolul 2-ab

(1)   Pentru a consolida dialogul dintre instituțiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilizare, comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate invita președintele Consiliului, Comisia și, după caz, președintele Consiliului European sau Președintele Eurogrupului să se prezinte în fața sa pentru a discuta:

(a)

informațiile care au fost transmise comisiei respective de către Consiliu cu privire la orientările generale de politică economică în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE;

(b)

orientările generale adresate statelor membre emise de Comisie la începutul ciclului anual de supraveghere;

(c)

eventualele concluzii formulate de Consiliul European cu privire la orientările de politică economică în contextul Semestrului European;

(d)

rezultatele supravegherii multilaterale desfășurate în conformitate cu prezentul regulament;

(e)

eventualele concluzii formulate de Consiliul European cu privire la orientările privind supravegherea multilaterală și rezultatele acesteia;

(f)

eventuala revizuire a desfășurării supravegherii multilaterale la sfârșitul Semestrului European;

(g)

recomandările adresate de Consiliu statelor membre în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE în cazul unei devieri semnificative și raportul Consiliului adresat Consiliului European în sensul definițiilor de la articolul 6 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament.

(2)   De regulă, se preconizează că recomandările și propunerile Comisiei sunt urmate de Consiliu, care își motivează public poziția în caz contrar.

(3)   Comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate da posibilitatea statului membru vizat de recomandarea Consiliului în temeiul articolului 6 alineatul (2) sau al articolului 10 alineatul (2) să participe la un schimb de opinii.

(4)   Consiliul și Comisia informează periodic Parlamentul European cu privire la aplicarea prezentului regulament.”.

5.

Articolul 2a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2a

Fiecare stat membru are un obiectiv pe termen mediu diferențiat pentru poziția sa bugetară. Aceste obiective bugetare pe termen mediu specifice fiecărei țări se pot abate de la cerința unei poziții apropiate de echilibru sau excedentare, asigurând o marjă de siguranță în ceea ce privește limita de 3 % din PIB fixată pentru deficitul bugetar. Obiectivele bugetare pe termen mediu asigură sustenabilitatea finanțelor publice sau un progres rapid spre sustenabilitate și lasă o marjă de manevră bugetară, ținând seama în special de necesitatea de investiții publice.

Luând în considerare acești factori, pentru statele membre participante și pentru statele membre participante la MCS2, obiectivul bugetar național pe termen mediu se situează într-un interval definit între -1 % din PIB și echilibrul sau excedentul bugetar, din care se deduc măsurile punctuale și cele temporare, pe baza datelor ajustate periodic.

Obiectivul bugetar pe termen mediu se revizuiește din trei în trei ani. Obiectivul bugetar pe termen mediu al unui stat membru poate fi revizuit și în cazul realizării unei reforme structurale cu impact major asupra sustenabilității finanțelor publice.

Respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu se include în cadrele bugetare naționale pe termen mediu în conformitate cu capitolul IV din Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele pentru cadrele bugetare ale statelor membre (11).

6.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Fiecare stat membru participant prezintă periodic Consiliului și Comisiei informațiile necesare în scopul supravegherii multilaterale, conform articolului 121 din TFUE, sub forma unui program de stabilitate care reprezintă baza esențială pentru sustenabilitatea finanțelor publice, care favorizează stabilitatea prețurilor, o creștere puternică și durabilă și crearea de locuri de muncă.”;

(b)

la alineatul (2), literele (a), (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

obiectivul bugetar pe termen mediu și traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului menționat pentru soldul bugetului general, ca procentaj din PIB, evoluția așteptată a ratei datoriei publice, traiectoria planificată de creștere a cheltuielilor publice, inclusiv alocările corespondente pentru formarea de capital fix brut, ținând seama în special de condițiile și criteriile pentru stabilirea creșterii cheltuielilor prevăzute la articolul 5 alineatul (1), traiectoria planificată de creștere a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor existente și o cuantificare a măsurilor discreționare prevăzute în privința veniturilor;

(aa)

informații privind obligațiile implicite legate de îmbătrânire și obligațiile contingente precum garanțiile publice, cu impact potențial major asupra conturilor publice;

(ab)

informații privind coerența programului de stabilitate cu orientările generale de politică economică și cu programul național de reformă;

(b)

principalele estimări privind evoluțiile economice așteptate și variabilele economice importante care sunt relevante pentru realizarea programului de stabilitate, precum cheltuielile publice de investiții, creșterea reală a PIB-ului, ocuparea forței de muncă și inflația;

(c)

o evaluare cantitativă a măsurilor bugetare și a altor măsuri de politică economică aflate în curs de aplicare sau propuse în vederea atingerii obiectivelor programului, incluzând o analiză costuri-beneficii a reformelor structurale majore care au efecte bugetare pozitive directe pe termen lung, inclusiv prin consolidarea potențialului de creștere durabilă;”;

(c)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Programul de stabilitate se bazează pe scenariul macrobugetar cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent. Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei și, după caz, cu cele ale unor organisme independente. Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea menționată în ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei.

Natura exactă a informațiilor menționate la literele (a), (aa), (b), (c) și (d) de la alineatul (2) este prezentată într-un cadru armonizat stabilit de Comisie în cooperare cu statele membre.”;

(d)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Informațiile privind evoluția soldului bugetului general și a ratei deficitului public, creșterea cheltuielilor publice, traiectoria planificată de creștere a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor existente, măsurile discreționare prevăzute în privința veniturilor, cuantificate în mod adecvat, și principalele ipoteze economice menționate la alineatul (2) literele (a) și (b) se stabilesc anual și acoperă anul precedent, anul curent și cel puțin următorii trei ani.

(4)   Fiecare program cuprinde informații privind statutul său în contextul procedurilor naționale, îndeosebi dacă programul a fost prezentat parlamentului național, dacă parlamentul național a avut ocazia să discute avizul Consiliului referitor la programul precedent sau, dacă este cazul, eventualele recomandări sau avertismente și dacă programul a fost aprobat de parlament.”

7.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

(1)   Programele de stabilitate se prezintă anual în luna aprilie, de preferință până la jumătatea lunii aprilie, dar nu mai târziu de 30 aprilie.

(2)   Statele membre dau publicității programele lor de stabilitate.”

8.

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

(1)   Pe baza evaluărilor Comisiei și ale Comitetului economic și financiar, Consiliul examinează, în cadrul supravegherii multilaterale în temeiul articolului 121 din TFUE, obiectivele bugetare pe termen mediu prezentate de statele membre în cauză în programele lor de stabilitate, evaluează dacă ipotezele economice pe care se bazează programele sunt realiste, dacă traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu este adecvată, inclusiv o analiză a traiectoriei însoțitoare a ratei datoriei, și dacă măsurile ce se iau sau se propun pentru a respecta traiectoria respectivă de ajustare sunt suficiente pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu în cadrul ciclului.

Atunci când evaluează traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Consiliul și Comisia examinează dacă statul membru în cauză procedează la o îmbunătățire anuală corespunzătoare a soldului său ajustat ciclic, din care se deduc măsurile punctuale și alte măsuri temporare, îmbunătățire necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu 0,5 % din PIB ca valoare de referință. În cazul statelor membre care se confruntă cu un nivel al datoriei publice care depășește 60 % din PIB sau cu riscuri pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei totale, Consiliul și Comisia examinează dacă îmbunătățirea anuală a soldului bugetar ajustat ciclic, din care se deduc măsurile punctuale și alte măsuri temporare, este superioară valorii de 0,5 % din PIB. Consiliul și Comisia examinează, de asemenea, dacă în perioade economice favorabile se depune un efort de ajustare mai mare, în timp ce efortul poate fi mai limitat în perioade nefavorabile. Se ține seama în special de creșterea sau scăderea volumului veniturilor excepționale.

Se analizează dacă se realizează progrese suficiente în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pe baza unei evaluări globale cu soldul structural ca referință, evaluare care include o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile. În acest scop, Consiliul și Comisia evaluează dacă traiectoria de creștere a cheltuielilor publice combinată cu efectele măsurilor luate sau prevăzute în privința veniturilor respectă următoarele condiții:

(a)

pentru statele membre care au atins obiectivul bugetar pe termen mediu, creșterea anuală a cheltuielilor nu depășește o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului, cu excepția cazului în care această depășire corespunde unor măsuri discreționare în privința veniturilor;

(b)

pentru statele membre care nu au atins încă obiectivul bugetar pe termen mediu, creșterea anuală a cheltuielilor nu depășește o rată inferioară unei rate de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului, cu excepția cazului în care această depășire corespunde unor măsuri discreționare în privința veniturilor. Diferența dintre rata de creștere a cheltuielilor publice și o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului se stabilește astfel încât să se asigure o ajustare corespunzătoare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu;

(c)

pentru statele membre care nu și-au atins încă obiectivul bugetar pe termen mediu, reducerea discreționară a elementelor de venituri publice corespunde unei reduceri a cheltuielilor, unei creșteri discreționare a altor elemente de venituri publice sau ambelor.

Totalul cheltuielilor exclude cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din venituri provenite din fonduri ale Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj.

Majorarea cheltuielilor peste ratele de referință pe termen mediu nu se consideră a fi o încălcare a valorii de referință în măsura în care este integral compensată de majorări ale veniturilor, impuse prin legislație.

Rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului se determină pe baza unor previziuni orientate spre viitor și a unor estimări orientate spre trecut. Previziunile sunt actualizate periodic. Comisia face publică metoda de calculare a proiecțiilor respective și rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului rezultată.

Atunci când definește traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru statele membre care nu au atins încă acest obiectiv și în situația în care permite o deviere temporară de la acest obiectiv în cazul țărilor care l-au atins deja, cu condiția păstrării unei marje adecvate de siguranță față de valoarea de referință a deficitului și cu condiția revenirii poziției bugetare la obiectivul bugetar pe termen mediu pe durata programului, Consiliul și Comisia iau în considerare implementarea reformelor structurale majore care au efecte bugetare pozitive directe pe termen lung, inclusiv prin consolidarea potențialului de creștere durabilă, având, prin urmare, un impact cuantificabil asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

Se acordă o atenție specială reformelor sistemului de pensii care introduc un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu, finanțat în întregime. Statele membre care implementează astfel de reforme sunt autorizate să se abată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu sau chiar să se abată de la obiectiv, în condițiile în care devierea reflectă valoarea impactului incremental direct al reformei asupra soldului bugetului general și se menține o marjă adecvată de siguranță față de valoarea de referință a deficitului.

Consiliul și Comisia examinează, de asemenea, în ce măsură programul de stabilitate facilitează realizarea unei convergențe susținute și reale în cadrul zonei euro și coordonarea mai strânsă a politicilor economice, precum și dacă politicile economice ale statului membru în cauză sunt coerente cu orientările generale de politică economică și cu orientările de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și ale Uniunii.

În cazul unui eveniment neobișnuit care nu se află sub controlul statului membru în cauză și care are un impact considerabil asupra poziției financiare a bugetului general sau în perioade de recesiune economică gravă în zona euro sau în Uniune în ansamblu, statele membre pot fi autorizate să devieze temporar de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu menționată la al treilea paragraf, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.

(2)   Consiliul și Comisia examinează programul de stabilitate în termen de maximum trei luni de la prezentarea lui. Consiliul, la recomandarea Comisiei și după consultarea Comitetului economic și financiar, adoptă, dacă este necesar, un aviz asupra programului. Atunci când Consiliul, în conformitate cu articolul 121 din TFUE, consideră că obiectivele și conținutul programului ar trebui întărite, cu precădere în ceea ce privește traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, acesta invită, prin avizul său, respectivul stat membru să își ajusteze programul.”

9.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

(1)   În cadrul supravegherii multilaterale în conformitate cu articolul 121 alineatul (3) din TFUE, Consiliul și Comisia monitorizează punerea în aplicare a programelor de stabilitate, pe baza informațiilor furnizate de statele membre participante și a evaluărilor Comisiei și Comitetului economic și financiar, în special în vederea identificării unor diferențe semnificative reale sau așteptate între poziția bugetară și obiectivul bugetar pe termen mediu sau între poziția bugetară și traiectoria de ajustare adecvată în vederea atingerii acestui obiectiv.

(2)   În cazul unei devieri importante constatate de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu menționată la articolul 5 alineatul (1) al treilea paragraf din prezentul regulament și pentru a împiedica apariția unui deficit excesiv, Comisia adresează un avertisment statului membru în cauză, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE.

În termen de o lună de la data adoptării avertismentului prevăzut la primul paragraf, Consiliul analizează situația și adoptă o recomandare privind măsurile de politică necesare, pe baza unei recomandări a Comisiei, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE. Recomandarea stabilește un termen de maximum cinci luni pentru corectarea devierii. Termenul se reduce la trei luni în cazul în care Comisia precizează în avertisment că situația este deosebit de gravă și justifică măsuri urgente. Consiliul, la propunerea Comisiei, dă publicității recomandarea.

În termenul stabilit de Consiliu în recomandarea adresată în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, statul membru în cauză prezintă Consiliului un raport privind măsurile întreprinse ca urmare a recomandării respective.

Dacă statul membru în cauză nu ia măsuri adecvate până la termenul stabilit în recomandarea adoptată de Consiliu în conformitate cu al doilea paragraf, Comisia recomandă imediat Consiliului să adopte, cu majoritate calificată, o decizie prin care să se constate că nu s-au luat măsuri concrete. Totodată, Comisia poate recomanda Consiliului să adopte, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, o recomandare revizuită privind măsurile de politică necesare.

În cazul în care Consiliul nu adoptă, pe baza recomandării Comisiei, decizia prin care constată că nu s-au luat măsuri concrete, iar statul membru în cauză continuă să nu ia măsuri adecvate, Comisia recomandă Consiliului, în termen de o lună de la recomandarea sa anterioară, să adopte o decizie prin care se constată că nu au fost luate măsuri concrete. Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, în cazul în care acesta nu decide, cu majoritate simplă, să respingă recomandarea în termen de zece zile de la adoptarea acesteia de către Comisie. Totodată, Comisia poate recomanda Consiliului să adopte, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, o recomandare revizuită privind măsurile de politică necesare.

La adoptarea deciziei prin care se constată că nu s-au luat măsuri concrete, menționate la al patrulea și al cincilea paragraf, au drept de vot numai membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante, iar Consiliul hotărăște fără a ține seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru vizat.

Consiliul prezintă un raport oficial Consiliului European cu privire la deciziile luate.

(3)   Devierile de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare adecvată în vederea atingerii acestui obiectiv sunt evaluate pe baza unei evaluări globale cu soldul structural ca referință, incluzând o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile, conform dispozițiilor de la articolul 5 alineatul (1).

Evaluarea ce vizează să determine dacă devierea este importantă include mai ales următoarele criterii:

(a)

în cazul unui stat membru care nu a atins obiectivul bugetar pe termen mediu, atunci când se evaluează modificarea soldului structural, devierea este considerată importantă dacă este de cel puțin 0,5 % din PIB într-un an și de cel puțin 0,25 % din PIB în medie pe an, în doi ani consecutivi;

(b)

la evaluarea evoluției cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile, devierea este considerată importantă dacă are un impact total asupra soldului bugetar de cel puțin 0,5 % din PIB într-un an sau cumulativ în doi ani consecutivi.

Devierea evoluției cheltuielilor nu este considerată semnificativă dacă statul membru în cauză a depășit obiectivul bugetar pe termen mediu, ținând seama de posibilitatea unei creșteri semnificative a volumului veniturilor excepționale, iar planurile bugetare prezentate în programul de stabilitate nu periclitează acest obiectiv pe durata programului.

O deviere poate, de asemenea, să nu fie luată în considerare atunci când își are originea într-un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului respectivului stat membru și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației centrale sau dacă rezultă dintr-o recesiune economică gravă a zonei euro sau a Uniunii în ansamblul său, cu condiția ca devierea să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.”

10.

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Fiecare stat membru neparticipant prezintă periodic Consiliului și Comisiei informațiile necesare în scopul supravegherii multilaterale, conform articolului 121 din TFUE, sub forma unui program de convergență care reprezintă baza esențială pentru sustenabilitatea finanțelor publice, care favorizează stabilitatea prețurilor, o creștere puternică și durabilă și crearea de locuri de muncă.”;

(b)

la alineatul (2), literele (a), (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

obiectivul bugetar pe termen mediu și traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestui obiectiv pentru soldul bugetului general, ca procentaj din PIB, evoluția așteptată a ratei datoriei publice, traiectoria planificată de creștere a cheltuielilor publice, inclusiv alocările corespondente pentru formarea de capital fix brut, ținând seama în special de condițiile și criteriile pentru stabilirea creșterii cheltuielilor conform articolului 9 alineatul (1), traiectoria planificată de creștere a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor existente și o cuantificare a măsurilor discreționare prevăzute în privința veniturilor, obiectivele de politică monetară pe termen mediu, relația acestor obiective cu stabilitatea prețurilor și a cursului de schimb și cu realizarea unei convergențe sustenabile;

(aa)

informații privind obligațiile implicite legate de îmbătrânire și obligațiile contingente precum garanțiile publice, cu impact potențial major asupra conturilor publice;

(ab)

informații privind coerența programului de convergență cu orientările generale de politică economică și cu programul național de reformă;

(b)

principalele estimări asupra evoluțiilor economice așteptate și asupra variabilelor economice importante care sunt relevante pentru realizarea programelor de convergență, precum cheltuielile publice de investiții, creșterea reală a PIB-ului, ocuparea forței de muncă și inflația;

(c)

o evaluare cantitativă a măsurilor bugetare și a altor măsuri de politică economică aflate în curs de aplicare sau propuse în vederea atingerii obiectivelor programului, incluzând o analiză costuri-beneficii a reformelor structurale majore care au efecte bugetare pozitive directe pe termen lung, inclusiv prin consolidarea potențialului de creștere durabilă;”;

(c)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Programul de convergență se bazează pe scenariul macrofiscal cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent. Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei și, după caz, cu cele ale unor organisme independente. Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea menționată în ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei.

Natura exactă a informațiilor menționate la alineatul (2) literele (a), (aa), (b), (c) și (d) este prezentată într-un cadru armonizat stabilit de Comisie în cooperare cu statele membre.”;

(d)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Informațiile privind evoluția soldului bugetului general și a ratei deficitului public, creșterea cheltuielilor publice, traiectoria planificată de creștere a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor existente, măsurile discreționare prevăzute în privința veniturilor, cuantificate în mod adecvat, și principalele ipoteze economice menționate la alineatul (2) literele (a) și (b) se stabilesc anual și acoperă anul precedent, anul curent și cel puțin următorii trei ani.

(4)   Fiecare program cuprinde informații privind statutul său în contextul procedurilor naționale, îndeosebi dacă programul a fost prezentat parlamentului național, dacă parlamentul național a avut ocazia să discute avizul Consiliului referitor la programul precedent sau, dacă este cazul, eventualele recomandări sau avertismente și dacă programul a fost aprobat de parlament.”

11.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

(1)   Programele de convergență se prezintă anual în luna aprilie, de preferință până la jumătatea lunii aprilie, dar nu mai târziu de 30 aprilie.

(2)   Statele membre dau publicității programele lor de convergență.”

12.

Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

(1)   Pe baza evaluărilor Comisiei și ale Comitetului economic și financiar, Consiliul examinează, în cadrul supravegherii multilaterale în temeiul articolului 121 din TFUE, obiectivele bugetare pe termen mediu prezentate de statele membre în cauză în programele lor de convergență, evaluează dacă ipotezele economice pe care se bazează programele sunt realiste, dacă traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu este adecvată, inclusiv o analiză a traiectoriei însoțitoare a ratei datoriei, și dacă măsurile ce se iau sau se propun pentru a respecta traiectoria respectivă de ajustare sunt suficiente pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu în cadrul ciclului și pentru realizarea unei convergențe sustenabile.

Atunci când evaluează traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Consiliul și Comisia examinează dacă în perioadele economice favorabile se depune un efort de ajustare mai mare, în timp ce efortul poate fi mai limitat în situații economice nefavorabile. Se ține seama în special de creșterea sau scăderea volumului veniturilor excepționale. În cazul statelor membre care se confruntă cu un nivel al datoriei publice care depășește 60 % din PIB sau cu riscuri pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei totale, Consiliul și Comisia examinează dacă îmbunătățirea anuală a soldului bugetar ajustat ciclic, din care se deduc măsurile punctuale și alte măsuri temporare, este superioară valorii de 0,5 % din PIB. Pentru statele membre participante la MCS2, Consiliul și Comisia examinează dacă statul membru în cauză procedează la o îmbunătățire anuală corespunzătoare a soldului său ajustat ciclic, din care se deduc măsurile punctuale și alte măsuri temporare, îmbunătățire necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu 0,5 % din PIB ca valoare de referință.

Se analizează dacă se realizează progrese suficiente în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pe baza unei evaluări globale cu soldul structural ca referință, evaluare care include o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile. În acest scop, Consiliul și Comisia evaluează dacă traiectoria de creștere a cheltuielilor publice, combinată cu efectele măsurilor luate sau prevăzute în privința veniturilor, este conformă cu următoarele condiții:

(a)

pentru statele membre care au atins obiectivul bugetar pe termen mediu, creșterea anuală a cheltuielilor nu depășește o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului, cu excepția cazului în care această depășire corespunde unor măsuri discreționare în privința veniturilor;

(b)

pentru statele membre care nu au atins încă obiectivul bugetar pe termen mediu, creșterea anuală a cheltuielilor nu depășește o rată inferioară unei rate de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului, cu excepția cazului în care această depășire corespunde unor măsuri discreționare în privința veniturilor. Diferența dintre rata de creștere a cheltuielilor publice și o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului se stabilește astfel încât să se asigure o ajustare corespunzătoare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu;

(c)

pentru statele membre care nu și-au atins încă obiectivul bugetar pe termen mediu, reducerea discreționară a elementelor de venituri publice corespunde unei reduceri a cheltuielilor, unei creșteri discreționare a altor elemente de venituri publice sau ambelor.

Totalul cheltuielilor exclude cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din venituri provenite din fonduri ale Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj.

Creșterea cheltuielilor peste ratele de referință pe termen mediu nu este considerată a fi o încălcare a valorii de referință în măsura în care este integral compensată de majorări ale veniturilor, impuse prin legislație.

Rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului se determină pe baza unor previziuni orientate spre viitor și a unor estimări orientate spre trecut. Previziunile sunt actualizate periodic. Comisia face publică metoda de calculare a proiecțiilor respective și rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului rezultată.

Atunci când definește traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru statele membre care nu au atins încă acest obiectiv și în situația în care permite o deviere temporară de la acest obiectiv în cazul statelor membre care l-au atins deja, cu condiția păstrării unei marje adecvate de siguranță față de valoarea de referință a deficitului și cu condiția revenirii poziției bugetare la obiectivul bugetar pe termen mediu pe durata programului, Consiliul și Comisia iau în considerare implementarea reformelor structurale majore care au efecte bugetare pozitive directe pe termen lung, inclusiv prin consolidarea potențialului de creștere durabilă, având, prin urmare, un impact cuantificabil asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

Se acordă o atenție specială reformelor sistemului de pensii care introduc un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu, finanțat în întregime. Statele membre care implementează astfel de reforme sunt autorizate să se abată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu sau chiar să se abată de la obiectiv, în condițiile în care devierea reflectă valoarea impactului incremental direct al reformei asupra soldului bugetului general și se menține o marjă adecvată de siguranță față de valoarea de referință a deficitului.

Consiliul și Comisia examinează, de asemenea, în ce măsură conținutul programului de convergență facilitează realizarea unei convergențe susținute și reale și o coordonare mai strânsă a politicilor economice, precum și dacă politicile economice ale statului membru în cauză sunt coerente cu orientările generale de politică economică și cu orientările de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și ale Uniunii. În plus, în cazul statelor membre participante la MCS2, Consiliul examinează măsura în care programul de convergență asigură o participare eficientă la mecanismul cursului de schimb.

În cazul unui eveniment neobișnuit care nu se află sub controlul statului membru în cauză și care are un impact considerabil asupra poziției financiare a bugetului general sau în perioade de recesiune economică gravă în zona euro sau în Uniune în ansamblu, statele membre pot fi autorizate să devieze temporar de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu menționată la al treilea paragraf, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.

(2)   Consiliul și Comisia analizează programul de convergență în termen de maximum trei luni de la prezentarea acestuia. Consiliul, la recomandarea Comisiei și după consultarea Comitetului economic și financiar, adoptă, dacă este necesar, un aviz asupra programului. Atunci când Consiliul, în conformitate cu articolul 121 din TFUE, consideră că obiectivele și conținutul programului ar trebui consolidate, cu precădere în ceea ce privește traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, acesta invită, prin avizul său, respectivul stat membru să își ajusteze programul.”

13.

Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

(1)   Ca parte a supravegherii multilaterale în conformitate cu articolul 121 alineatul (3) din TFUE, Consiliul și Comisia monitorizează implementarea programelor de convergență, pe baza informațiilor furnizate de statele membre care fac obiectul unei derogări și a evaluărilor Comisiei și Comitetului economic și financiar, în special în vederea identificării unor diferențe semnificative reale sau așteptate între poziția bugetară și obiectivul bugetar pe termen mediu sau între poziția bugetară și traiectoria de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului menționat.

De asemenea, Consiliul și Comisia monitorizează politicile economice ale statelor membre neparticipante în lumina obiectivelor programelor de convergență, pentru a se asigura că politicile lor sunt orientate spre stabilitate, evitând astfel fluctuații ale cursului de schimb real și fluctuații excesive ale cursului de schimb nominal.

(2)   În cazul unei devieri importante constatate de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu menționată la articolul 9 alineatul (1) al treilea paragraf din prezentul regulament și pentru a preveni apariția unui deficit excesiv, Comisia adresează statului membru în cauză un avertisment în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE.

În termen de o lună de la data adoptării avertismentului prevăzut la primul paragraf, Consiliul examinează situația și adoptă o recomandare privind măsurile de politică necesare, pe baza unei recomandări a Comisiei, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE. Recomandarea stabilește un termen de maximum cinci luni pentru corectarea devierii. Termenul se reduce la trei luni în cazul în care Comisia precizează în avertisment că situația este deosebit de gravă și justifică măsuri urgente. Consiliul, la propunerea Comisiei, dă publicității recomandarea respectivă.

În termenul stabilit de Consiliu în recomandarea adresată în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, statul membru în cauză prezintă Consiliului un raport privind măsurile întreprinse ca urmare a recomandării respective.

Dacă statul membru în cauză nu ia măsuri adecvate până la termenul stabilit în recomandarea adoptată de Consiliu în conformitate cu al doilea paragraf, Comisia recomandă imediat Consiliului să adopte, cu majoritate calificată, o decizie prin care să se constate că nu s-au luat măsuri concrete. Totodată, Comisia poate recomanda Consiliului să adopte, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, o recomandare revizuită privind măsurile de politică necesare.

În cazul în care Consiliul nu adoptă, pe baza recomandării Comisiei, decizia prin care constată că nu s-au luat măsuri concrete, iar statul membru în cauză continuă să nu ia măsuri adecvate, Comisia recomandă Consiliului, în termen de o lună de la recomandarea sa anterioară, să adopte o decizie prin care constată că nu au fost luate măsuri concrete. Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, în cazul în care acesta nu decide, cu majoritate simplă, să respingă recomandarea în termen de zece zile de la adoptarea acesteia de către Comisie. Totodată, Comisia poate recomanda Consiliului să adopte, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, o recomandare revizuită privind măsurile de politică necesare.

La adoptarea deciziei prin care se constată că nu s-au luat măsuri concrete, menționate la al patrulea și al cincilea paragraf, Consiliul hotărăște fără a ține seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru vizat.

Consiliul prezintă un raport oficial Consiliului European cu privire la deciziile luate.

(3)   Devierile de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare adecvată în vederea atingerii acestui obiectiv sunt evaluate pe baza unei evaluări globale cu soldul structural ca referință, incluzând o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile, conform dispozițiilor de la articolul 9 alineatul (1).

Evaluarea ce vizează să determine dacă devierea este importantă include mai ales următoarele criterii:

(a)

în cazul unui stat membru care nu a atins obiectivul bugetar pe termen mediu, atunci când se evaluează modificarea soldului structural, dacă devierea este de cel puțin 0,5 % din PIB într-un an și de cel puțin 0,25 % din PIB în medie pe an, în doi ani consecutivi;

(b)

la evaluarea evoluției cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile, dacă devierea are un impact total asupra soldului bugetar de cel puțin 0,5 % din PIB într-un an sau cumulativ în doi ani consecutivi.

Devierea evoluției cheltuielilor nu este considerată semnificativă dacă statul membru în cauză a depășit obiectivul bugetar pe termen mediu, ținând seama de posibilitatea unei creșteri semnificative a volumului veniturilor excepționale, iar planurile bugetare prezentate în programul de convergență nu periclitează obiectivul menționat pe durata programului.

O deviere poate, de asemenea, să nu fie luată în considerare atunci când își are originea într-un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului respectivului stat membru și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației centrale sau dacă rezultă dintr-o recesiune economică gravă a zonei euro sau a Uniunii în ansamblul său, cu condiția ca devierea să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.”

14.

Se introduce următoarea secțiune:

„SECȚIUNEA 3A

PRINCIPIUL INDEPENDEȚEI STATISTICE

Articolul 10a

Pentru a garanta faptul că supravegherea multilaterală este bazată pe statistice sigure și independente, statele membre asigură independența profesională a autorităților naționale de statistică în conformitate cu Codul de practici privind statisticile europene prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (12). Pentru aceasta, este necesar să se asigure cel puțin următoarele:

(a)

procese transparente de recrutare și concediere, bazate strict pe criterii profesionale;

(b)

alocări bugetare efectuate pe baze anuale și multianuale;

(c)

data la care se publică informațiile statistice esențiale, care trebuie stabilită cu suficient timp înainte.

15.

Se introduce următorul articol:

„Articolul -11

(1)   Comisia asigură un dialog permanent cu autoritățile relevante din statele membre în conformitate cu obiectivele prezentului regulament. În acest sens, Comisia desfășoară misiuni pentru a evalua situația economică din statul membru și pentru a identifica riscurile sau dificultățile legate de atingerea obiectivelor prezentului regulament.

(2)   Comisia poate întreprinde misiuni de supraveghere consolidată în cazul statelor membre vizate de recomandările emise în temeiul articolului 6 alineatul (2) sau al articolului 10 alineatul (2) în vederea monitorizării la fața locului. Statele membre în cauză pun la dispoziție toate informațiile necesare pentru pregătirea și desfășurarea misiunilor respective.

(3)   În cazul în care statul membru vizat este un stat membru participant sau care participă la MCS2, Comisia poate invita, dacă este cazul, reprezentanți ai Băncii Centrale Europene să participe la misiunile de supraveghere.

(4)   Comisia prezintă Consiliului un raport privind rezultatul misiunilor menționate la alineatul (2) și poate decide, după caz, să dea publicității constatările sale.

(5)   În cazul în care organizează misiunile menționate la alineatul (2), Comisia transmite constatările sale provizorii statelor membre în cauză, care pot formula observații.”

16.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 12a

(1)   Până la 14 noiembrie 2014 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Raportul evaluează, printre altele:

(a)

eficacitatea regulamentului, în special dacă dispozițiile privind luarea deciziilor s-au dovedit a fi suficient de solide;

(b)

progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre, în conformitate cu TFUE.

(2)   Raportul este însoțit, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament, inclusiv a procedurilor de luare a deciziilor.

(3)   Raportul se transmite Parlamentului European și Consiliului.”

17.

În tot textul regulamentului, trimiterea la „articolul 99 din tratat” se înlocuiește cu o trimitere la „articolul 121 din TFUE”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 16 noiembrie 2011.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BUZEK

Pentru Consiliu

Președintele

W. SZCZUKA


(1)  JO C 150, 20.5.2011, p. 1.

(2)  Poziția Parlamentului European din 28 septembrie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 8 noiembrie 2011.

(3)  JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(4)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(5)  JO C 236, 2.8.1997, p. 1.

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 174, 7.7.2005, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1056/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (JO L 174, 7.7.2005, p. 5).

(8)  A se vedea doc. 7423/3/05 pe pagina http://www.consilium.europa.eu/documents.aspx?lang=en.

(9)  JO C 73, 25.3.2006, p. 21.

(10)  JO L 306, 23.11.2011, p. 25.”

(11)  JO L 306, 23.11.2011, p. 41.”

(12)  JO L 87, 31.3.2009, p. 164.”