20.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 275/1

(1)

La 26 ianuarie 2011, Comisia Europeană (Comisia) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (avizul de deschidere), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de acid oxalic originar din India și Republica Populară Chineză (RPC) (țările în cauză).

(2)

Procedura antidumping a fost deschisă ca urmare a unei plângeri depuse la 13 decembrie 2010 de către Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) în numele societății comerciale Oxaquim S.A. (reclamantul) care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 25 %, din totalul producției de acid oxalic din Uniune. Plângerea conținea elemente probatoare prima facie care atestau existența dumpingului în privința produsului menționat, precum și a prejudiciilor materiale rezultate, aceste elemente fiind considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Comisia a anunțat în mod oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori și reprezentanții țărilor în cauză, importatorii și utilizatorii, precum și asociațiile cunoscute a fi interesate, cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și care au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(4)

Având în vedere numărul relativ mare de producători-exportatori din țările în cauză, în avizul de deschidere s-a prevăzut eșantionarea în scopul determinării dumpingului și prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să stabilească componența eșantionului, toți producătorii-exportatori din țările în cauză au fost invitați să se prezinte Comisiei și să îi furnizeze acesteia, astfel cum este indicat în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor în legătură cu produsul în cauză, desfășurate în perioada 1 ianuarie 2010-31 decembrie 2010. Patru societăți comerciale indiene, dintre care una nu a raportat nicio vânzare în Uniune, și trei grupuri de societăți din RPC au răspuns la exercițiul de eșantionare. Având în vedere numărul limitat al societăților sau grupurilor de societăți cooperante, s-a considerat că eșantionarea nu este necesară nici pentru India, nici pentru RPC, toate părțile fiind informate că nu se vor mai selecta eșantioane.

(5)

Ulterior, un grup de societăți comerciale din RPC au încetat, într-un stadiu timpuriu, să mai coopereze la anchetă. În plus, o societate comercială indiană a refuzat să acorde Comisiei accesul la unitatea sa de producție, în scopul efectuării unei vizite de verificare. Prin urmare, s-a considerat că aceasta nu dorește să coopereze în temeiul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și a fost informată cu privire la eventualele consecințe.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC să depună o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață (TEP) sau să solicite tratamentul individual (TI), Comisia a transmis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi care au dorit să coopereze, precum și autorităților din RPC, în termenele stabilite în avizul de deschidere. Un singur grup de societăți comerciale chineze a solicitat TEP, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, sau TI, în cazul în care nu îndeplinește condițiile necesare acordării TEP, în timp ce un alt grup de societăți a solicitat numai TI.

(7)

S-au trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate. S-au primit răspunsuri din partea a trei societăți comerciale din India și două grupuri de societăți din RPC, precum și din partea reclamantului. Celălalt producător din Uniune nu a cooperat. De asemenea, s-au primit răspunsuri la chestionare din partea a trei utilizatori și opt importatori și au fost efectuate vizite la toți utilizatorii și la patru dintre importatori.

(8)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Uniunii și a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți comerciale:

(9)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul vizează perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2010 (perioada de anchetă sau PA). Examinarea evoluțiilor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada începând de la 1 ianuarie 2007 și până la sfârșitul perioadei de anchetă (perioada examinată).

(10)

Produsul în cauză este acidul oxalic, sub formă de dihidrat (număr CUS 0028635-1 și număr CAS 6153-56-6) sau sub formă anhidră (număr CUS 0021238-4 și număr CAS 144-62-7) și în soluție apoasă sau nu, încadrat în prezent la codul NC ex 2917 11 00 și originar din India și RPC. Există două tipuri de acid oxalic: acid oxalic nerafinat și acid oxalic rafinat. Acidul oxalic rafinat, care este produs în RPC, dar nu și în India, este obținut printr-un proces de purificare a acidului oxalic nerafinat, în scopul înlăturării urmelor de fier, cloruri și metale și a altor impurități.

(11)

Acidul oxalic este utilizat într-o gamă largă de aplicații, de exemplu, ca agent reducător și agent de albire în sinteza farmaceutică și la fabricarea produselor chimice.

(12)

Ancheta a arătat că acidul oxalic produs și comercializat de industria din Uniune în Uniune, acidul oxalic produs și comercializat pe piața internă a Indiei și a RPC și acidul oxalic importat în Uniune din India și RPC au, în esență, aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări finale de bază.

(13)

Prin urmare, aceste produse sunt provizoriu considerate ca fiind produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(14)

În timpul vizitei de verificare efectuată în India, o societate nu a furnizat la timp sau în formatul necesar informațiile solicitate. În consecință, Comisia nu a putut verifica informațiile comunicate în răspunsul la chestionarul antidumping. Societatea a fost informată în scris că probabil nu va putea fi considerată parte cooperantă și că este posibil ca viitoarele concluzii să se bazeze pe faptele cunoscute. În răspunsul său, societatea a invocat circumstanțe atenuante, care însă nu au putut conduce la o concluzie diferită. Prin urmare, în cazul acestei societăți s-au aplicat dispozițiile articolului 18, iar concluziile au fost stabilite pe baza faptelor cunoscute. În consecință, doar un singur producător-exportator din India se consideră că a cooperat cu Comisia în cadrul prezentei anchete.

(15)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat mai întâi dacă vânzările interne ale produsului similar realizate de producătorul-exportator către clienți independenți au fost reprezentative. Întrucât aceste vânzări au constituit peste 5 % din volumul vânzărilor produsului în cauză către Uniune, se concluzionează că volumul total al vânzărilor produsului similar a fost reprezentativ.

(16)

Ulterior, Comisia a analizat dacă vânzările interne realizate de către producătorul-exportator ar putea fi privite ca vânzări efectuate în cursul obișnuit al schimburilor comerciale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața internă către clienți independenți, raportată la volumul total al vânzărilor de produs similar.

(17)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile reprezintă cel puțin 80 % din volumul total de vânzări, valoarea normală se va calcula pe baza volumului total de vânzări, inclusiv cele neprofitabile. Pe de altă parte, dacă vânzările profitabile reprezintă mai puțin de 80 %, dar mai mult de 20 % din volumul total de vânzări și în cazul în care costul total mediu ponderat este mai mare decât prețul mediu ponderat, valoarea normală se va calcula numai pe baza vânzărilor profitabile. O vânzare este considerată profitabilă atunci când prețul unitar este cel puțin egal cu costul de producție.

(18)

Analiza vânzărilor interne efectuată de Comisie a arătat că 41 % din volumul total de vânzări ale produsului în cauză au fost profitabile, costul total mediu ponderat fiind mai mare decât prețul mediu ponderat. În consecință, valoarea normală se calculează ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările profitabile.

(19)

Producătorul-exportator din India a exportat produsul în cauză direct către consumatori independenți din Uniune. Prin urmare, prețurile de export sunt stabilite pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite de către acești clienți independenți pentru produsul în cauză exportat în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(20)

Comparația între valoarea normală și prețul de export se realizează pe baza condițiilor franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, prin ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(21)

În consecință, s-au efectuat ajustări pentru cheltuieli de transport, asigurare, manipulare și ambalare, costuri de creditare și comisioane.

(22)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorul cooperant din India este stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(23)

Pe baza metodologiei de mai sus, marja de dumping provizorie, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 22,8 % pentru societatea Punjab Chemicals and Crop Protection Limited (PCCPL).

(24)

Pentru a calcula marja de dumping la scară națională, aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din India, nivelul de cooperare a fost stabilit prin efectuarea unei comparații între volumul de exporturi către Uniune raportat de producătorul-exportator și statisticile Eurostat. Având în vedere nivelul scăzut de cooperare din partea Indiei, respectiv 38 %, se consideră adecvat ca marja de dumping la scară națională, aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din India, să fie stabilită pe baza celei mai importante tranzacții care face obiectul unui dumping a producătorului cooperant.

(25)

Pe această bază, marja de dumping la scară națională s-a stabilit provizoriu la 43,6 % din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(26)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, valoarea normală a importurilor originare din RPC se determină potrivit alineatelor (1)-(6) ale articolului menționat pentru acei producători care au îndeplinit criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar pentru a facilita referirea la ele, aceste criterii sunt enumerate mai jos în formă rezumată:

(27)

Un grup de societăți comerciale din RPC a solicitat TEP și a depus formulare de cerere privind TEP pentru trei societăți implicate în producția și comercializarea produsului în cauză. Informațiile furnizate au fost ulterior verificate de Comisie la sediile societăților respective.

(28)

Ancheta cu privire la TEP a arătat că o singură societate nu îndeplinea cerințele criteriilor 1, 2 și 3. În primul rând, aceasta nu a demonstrat că valorile de piață se reflectau în costurile sale, din cauza intervenției financiare semnificative a statului care afectează structura costurilor societății, de exemplu sub forma perioadelor de scutire de la plata impozitului pe profit și a împrumuturilor fără dobândă. În al doilea rând, ancheta cu privire la TEP a evidențiat deficiențe și erori grave în contabilitatea societății și faptul că aceasta nu a fost auditată în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate (IAS). În al treilea rând, s-au constatat denaturări determinate de vechiul sistem de economie planificată, în ceea ce privește drepturile societății de folosire a terenurilor. Mai precis, societatea obținuse un certificat de folosință a terenului fără să respecte condițiile contractuale sau să îl plătească în întregime.

(29)

De asemenea, o altă societate din grup nu a reușit să demonstreze că îndeplinește al doilea criteriu, deoarece evidențele sale contabile nu au fost auditate în mod independent.

(30)

Comisia a comunicat rezultatele concluziilor referitoare la TEP grupului de societăți respectiv, precum și reclamantului și le-a acordat posibilitatea de a-și prezenta observațiile. De asemenea, concluziile au fost făcute cunoscute autorităților din RPC. Nu au fost prezentate observații Comisiei.

(31)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat că două dintre societățile din grup nu au îndeplinit criteriile TEP. Potrivit practicii curente a Uniunii de a analiza dacă un grup de societăți afiliate îndeplinesc în ansamblu condițiile pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, grupului în ansamblu i-a fost refuzat TEP.

(32)

Astfel cum se menționează la considerentul 6 de mai sus, ambele grupuri de societăți chineze care au cooperat în cadrul procedurii au solicitat TI. Întrucât s-a constatat că ambele grupuri îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, s-a decis provizoriu ca acestea să beneficieze de TI.

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru producătorii-exportatori care nu au beneficiat de TEP, valoarea normală trebuie stabilită pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară analogă.

(34)

În avizul de deschidere a procedurii antidumping, Comisia și-a exprimat intenția de a considera India drept țară analogă adecvată, în scopul stabilirii valorii normale și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Nu au fost prezentate observații. În orice caz, Comisia consideră că India este o țară analogă adecvată având în vedere faptul că mai există doar o singură țară producătoare din afara Uniunii, și anume Japonia, care are o piață de monopol închisă concurenței și care produce acid oxalic printr-o metodă unică, neputând fi comparată cu RPC. În schimb, producătorii indieni folosesc o metodă de fabricare comparabilă cu cea utilizată în RPC și sunt supuși concurenței de pe piața internă.

(35)

Societățile comerciale chineze fabrică și exportă în Uniune două tipuri de acid oxalic: acid oxalic nerafinat și acid oxalic rafinat. Acidul oxalic rafinat, care nu este produs în țara analogă, este obținut printr-un proces de purificare a acidului oxalic nerafinat, în scopul înlăturării urmelor de fier, cloruri și metale și a altor impurități. Costurile suplimentare de producție pentru acidul oxalic rafinat sunt estimate a fi cu 12 % mai mari comparativ cu producția de acid oxalic nerafinat. În consecință, Comisia a considerat adecvat să stabilească o valoare normală pentru ambele tipuri de acid oxalic.

(36)

În ceea ce privește acidul oxalic nerafinat, valoarea normală a fost stabilită pe baza valorii normale determinate pentru India în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Astfel cum se arată la considerentul 18 de mai sus, valoarea normală a fost stabilită exclusiv pe baza vânzărilor profitabile. Pentru acidul oxalic rafinat care nu se produce în țara analogă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită pe baza costurilor de producție a acidului oxalic nerafinat din țara analogă,. Costurile de producție sunt ajustate la o rată majorată de 12 % pentru a ține seama de costurile de producție suplimentare (a se vedea considerentul 35 de mai sus) plus costurile de vânzare, generale și administrative (VGA) și profitul.

(37)

Costurile VGA și profitul au fost determinate, prin analogie cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, adăugând costurile VGA și profitul aferente vânzărilor interne de acid oxalic nerafinat ale producătorului-exportator cooperant din țara analogă.

(38)

Întrucât ambele grupuri au beneficiat de TI, prețul de export a fost determinat pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite de către primul client independent din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(39)

Ambii producători-exportatori din RPC au exportat acid oxalic în Uniune prin intermediul unor comercianți afiliați, ceea ce a însemnat un adaos la prețul plătit producătorilor. Acest adaos este luat în considerare atunci când se compară prețul de export cu valoarea normală stabilită (a se vedea considerentul 42 de mai jos).

(40)

În ceea ce privește acidul oxalic nerafinat, prețul de export la nivel franco fabrică a fost comparat cu valoarea normală stabilită pentru țara analogă.

(41)

Prețul de export pentru acidul oxalic rafinat, la nivel franco fabrică, a fost comparat cu valoarea normală calculată (a se vedea considerentul 36 de mai sus).

(42)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală sau valoarea normală construită și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, de ajustări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În special, s-a efectuat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) pentru comisioanele primite de către comercianții afiliați.

(43)

În acest sens, trebuie menționată constatarea Comisiei, potrivit căreia comercianții afiliați prin intermediul cărora producătorii-exportatori din RPC au exportat acid oxalic în Uniunea Europeană nu pot fi considerați ca fiind departamente interne de vânzări deoarece aceștia sunt implicați și în comerțul cu acid oxalic și alte produse chimice provenite de la furnizori neafiliați, în scopul exportului și/sau al vânzărilor. Așadar, concluzia este că funcțiile acestor comercianți sunt similare celor ale unui agent care lucrează pe bază de comision. În consecință, adaosul de preț aplicat de către comercianți a fost eliminat pentru a asigura o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală. Ajustarea a fost calculată pe baza profitului unui comerciant neafiliat din Uniunea Europeană și a costurilor de vânzare, generale și administrative ale comerciantului chinez respectiv.

(44)

De asemenea, după caz, s-au operat ajustări suplimentare în ceea ce privește impozitele indirecte, cheltuielile de transport, asigurare, manipulare, auxiliare, de ambalare și de creditare atunci când acestea au fost considerate rezonabile, exacte și susținute de dovezi verificate.

(45)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs și prețul de export mediu ponderat practicat de către fiecare societate care a exportat produsul în cauză în Uniune, astfel cum s-a menționat anterior.

(46)

Pe această bază, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(47)

Pentru a calcula marja de dumping la scară națională, aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC, nivelul de cooperare a fost stabilit prin realizarea unei comparații între volumul de exporturi în Uniune raportat de către producătorii-exportatori cooperanți și statisticile Eurostat.

(48)

Având în vedere nivelul scăzut de cooperare din RPC, de aproximativ 46 %, se consideră adecvat ca marja de dumping la scară națională, aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din RPC, să fie determinată pe baza celei mai importante tranzacții efectuate de către exportatorii cooperanți.

(49)

Pe această bază, nivelul dumpingului la scară națională se stabilește provizoriu la 52,2 % din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de achitarea taxelor vamale.

(50)

Plângerea a fost depusă de către Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) în numele societății comerciale Oxaquim S.A. (denumită în continuare „reclamantul”), un producător de acid oxalic din Uniune reprezentând o proporție majoră din producția totală a Uniunii pe parcursul PA. Un al doilea producător din Uniune, și anume societatea comercială Clariant, nu a exprimat obiecții în ceea ce privește deschiderea anchetei, însă a decis să nu coopereze. În prezent, în Uniune nu există niciun alt producător al produsului în cauză. Pe această bază, cei doi producători, Oxaquim S.A. și Clariant, constituie industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, reprezentând 100 % din producția Uniunii. Aceștia vor fi în continuare denumiți „industria din Uniune”.

(51)

Toate informațiile disponibile referitoare la cei doi producători, Oxaquim S.A. și Clariant, inclusiv informațiile furnizate în plângere și datele culese de la reclamant înainte și după deschiderea anchetei, au fost utilizate în scopul determinării producției totale din Uniune. Pe această bază, producția totală din Uniune a fost estimată între 11 000 și 15 000 de tone pe parcursul perioadei examinate.

(52)

S-a constatat că unul dintre producătorii din Uniune a folosit o parte din producția sa de acid oxalic ca material intermediar pentru producerea de oxalați [tetraoxalat, acetosella și bioxalați de potasiu]. Acest acid oxalic a fost pur și simplu transferat (fără factură) în cadrul aceleiași societăți comerciale. Această utilizare captivă a acidului oxalic nu a intrat pe piața liberă și nu este, așadar, expusă concurenței directe cu importurile produsului în cauză. În schimb, s-a descoperit că producția destinată vânzărilor pe piața liberă se află în concurență directă cu importurile produsului în cauză.

(53)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă a situației industriei din Uniune, s-au obținut și analizat date referitoare la întreaga activitate legată de acidul oxalic și s-a stabilit ulterior dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(54)

În ceea ce privește următorii indicatori economici referitori la industria din Uniune, s-a constatat că analiza și evaluarea trebuie să se concentreze asupra situației predominante pe piața liberă: volumul de vânzări și prețurile de vânzare pe piața din Uniune, cota de piață, creșterea, volumul exporturilor, prețurile, profitabilitatea, randamentul investiției și fluxul de numerar.

(55)

În ceea ce privește alți indicatori economici, în urma anchetei s-a constatat că aceștia ar putea fi analizați numai prin raportare la întreaga activitate. Producția (atât pentru piața captivă, cât și pentru piața liberă), capacitatea, utilizarea capacității, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a mobiliza capitaluri depind, într-adevăr, de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau comercializată pe piața liberă.

(56)

Având în vedere faptul că acidul oxalic este încadrat la un cod NC care include și alte produse, nu a fost posibil să se stabilească volumul importurilor pe baza datelor Eurostat. În consecință, consumul a fost determinat pe baza datelor furnizate de către reclamant cu privire la volumul importurilor, comparate cu datele verificate care au fost furnizate de către producătorii-exportatori din țările în cauză și cu volumul total de vânzări pe piața comunitară realizat de industria din Uniune.

(57)

Având în vedere numărul mic de furnizori și necesitatea protecției informațiilor comerciale confidențiale, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, evoluția consumului pe parcursul perioadei examinate a fost exprimată sub formă de indici.

Tabelul 1

Consumul din Uniune

(58)

În 2008 s-a înregistrat o creștere puternică, cu 24 %, a consumului total în Uniune, o scădere cu 50 % în anul următor, urmată apoi de o nouă creștere, pe parcursul PA. În ansamblu, consumul pe piața UE a scăzut cu 5 % în perioada examinată.

(59)

Comisia a analizat oportunitatea efectuării unei evaluări cumulative a importurilor de acid oxalic din RPC și India, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(60)

În ceea ce privește efectele importurilor originare din RPC și India, ancheta a arătat că marjele de dumping s-au situat peste pragul de minimis, astfel cum este definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, iar volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din fiecare dintre cele două țări în cauză nu a fost neglijabil, în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(61)

În ceea ce privește condițiile de concurență între importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și India, pe de o parte, și între acestea și produsul similar, pe de altă parte, ancheta a arătat că aceste condiții au fost similare. Mai precis, produsele importate sunt vândute prin aceleași canale de comercializare și către categorii similare de consumatori, astfel concurând între ele, precum și cu acidul oxalic produs în Uniune.

(62)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră în mod provizoriu că toate criteriile enumerate la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază sunt îndeplinite și că importurile din RPC și India trebuie să facă obiectul unei evaluări cumulative.

(63)

Ancheta a arătat că importurile de acid oxalic din RPC și India au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Importurile din RPC și India

(64)

Volumul importurilor din țările în cauză a crescut cu 4 % pe parcursul perioadei examinate, în timp ce consumul total pe piața UE a scăzut cu 5 % în aceeași perioadă (a se vedea tabelul 1 de mai sus). Astfel cum se arată în tabelul de mai sus, între 2007 și 2008, s-a înregistrat o creștere importantă, de 25 %, a cotei de piață, și de 10 % în perioada examinată.

(65)

Prețurile medii ale importurilor din țările vizate au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețul importurilor din RPC și India

(66)

Prețurile de import au scăzut cu 36 % între 2007 și 2008, pentru ca, în 2009, să scadă, ajungând să fie similare celor din 2007. Prețurile au crescut din nou, cu aproape 15 %, pe parcursul PA. Prețurile au înregistrat o creștere cu 16 % în perioada examinată. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că prețurile de import au scăzut cu 20 % între 2008 și PA, în pofida creșterii prețurilor la principalele elemente necesare producției (sursele de carbon și energia), înregistrată în această perioadă.

(67)

Pentru efectuarea unei analize a subcotării prețurilor, s-a realizat o comparație între prețurile de vânzare medii ponderate practicate de industria din Uniune față de clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, adică prețurile nete de orice reduceri și rabaturi și fără a include cheltuielile de transport în Uniune, și prețurile medii ponderate corespunzătoare practicate de către exportatorii cooperanți din RPC și India față de primul client independent de pe piața Uniunii, adică prețurile nete de orice reduceri și ajustate, după caz, la nivelul CIF la frontiera Uniunii și care au făcut obiectul unei ajustări corespunzătoare privind costurile de vămuire și de costurile ulterioare importării.

(68)

Comparația a arătat că, în timpul PA, produsul în cauză care face obiectul unui dumping din RPC și India a fost vândut în Uniune la prețuri care au subcotat cu 16,9 % până la 34,6 % prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune. Acest nivel de subcotare, precum și evoluția negativă a prețurilor pe piață au determinat o diminuare semnificativă a prețurilor.

(69)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, analiza impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor factorilor economici și a indicilor care reflectă situația industriei din Uniune, începând din 2007 și până la sfârșitul perioadei de anchetă.

(70)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea, utilizarea capacității, volumele vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și amploarea marjelor de dumping) au fost evaluați la nivelul industriei din Uniune, în timp ce indicatorii microeconomici (stocurile, prețurile de vânzare, profitabilitatea, fluxul de numerar și randamentul investiției, capacitatea de majorare a capitalului și a investițiilor, costurile de producție) s-au bazat pe informațiile obținute din chestionarele verificate în mod corespunzător, furnizate de către singurul producător cooperant din Uniune.

(71)

Având în vedere faptul că datele destinate analizei prejudiciului provin, în esență, dintr-o singură sursă, a fost necesar ca datele referitoare la industria din Uniune să fie exprimate în indici, pentru păstrarea confidențialității, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(72)

Tabelul de mai sus include date privind producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității industriei din Uniune, precum și, pentru anii 2007 și 2008, date referitoare la un alt producător din Uniune care și-a încetat producția de acid oxalic în 2008.

(73)

Astfel cum se arată în tabelul de mai sus, producția industriei din Uniune a fost relativ stabilă în 2007 și 2008, înainte de a înregistra o scădere semnificativă, în 2009. Producția a crescut pe parcursul perioadei de anchetă. În ansamblu, în perioada examinată, producția a crescut cu 6 %.

(74)

Ca urmare a închiderii, în 2008, a unității de producție a unui alt producător din Uniune, capacitatea de producție a industriei din Uniune a înregistrat o puternică scădere cu 23 % în 2008.

(75)

Combinarea acestor doi factori, respectiv creșterea volumului de producție și scăderea capacității de producție ca urmare a închiderii, începând din 2008, a unei unități de producție de către cel de-al treilea producător din Uniune, a determinat o creștere semnificativă, de 38 %, a utilizării capacității pe parcursul perioadei examinate.

(76)

Volumele vânzărilor din 2007 și 2008 includ vânzările producătorului din Uniune care a încetat producția în 2008.

(77)

În timp ce consumul din Uniune a scăzut cu 5 % în perioada examinată (a se vedea considerentul 58 de mai sus), volumul vânzărilor de produs în cauză ale industriei din Uniune către clienți independenți de pe piața Uniunii a scăzut cu 14 % în aceeași perioadă, determinând pierderea a 9 % din cota de piață.

(78)

Analizând evoluția pe parcursul perioadei examinate, scăderea cu 14 % a volumului vânzărilor industriei din Uniune a fost mult mai pronunțată decât scăderea cu 5 % a consumului din Uniune. În consecință, în aceeași perioadă cota de piață a industriei din Uniune a scăzut, de asemenea, semnificativ, mai precis cu 9 puncte procentuale.

(79)

Numărul de angajați s-a redus cu 4 % pe parcursul perioadei examinate. Trebuie remarcat faptul că producția de acid oxalic nu implică importante costuri salariale.

(80)

În perioada examinată, productivitatea totală pe angajat a crescut cu 11 %, deoarece producția a crescut, în timp ce numărul de angajați s-a redus.

(81)

Pe parcursul întregii perioade examinate, salariile au scăzut cu 1 %. După o creștere inițială de 21 % între 2007 și 2008, salariile au scăzut continuu, până la începutul perioadei de anchetă.

(82)

Marjele de dumping sunt specificate mai sus, la secțiunea referitoare la dumping. Toate marjele stabilite se situează cu mult peste nivelul de minimis. În plus, având în vedere volumele și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjelor de dumping efective nu poate fi considerat drept neglijabil.

(83)

Analiza indicatorilor microeconomici (prețurile de vânzare și costul de producție, stocurile, profitabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investiției, capacitatea de a mobiliza capitaluri și investiții) s-a efectuat la nivelul reclamantului, din singurul motiv că nu s-au obținut date de la celălalt producător din UE, astfel cum s-a arătat la considerentul 70.

(84)

Prețurile medii de vânzare franco fabrică, practicate de industria din Uniune față de clienții neafiliați de pe piața Uniunii, au crescut cu 31 % în perioada examinată.

Tabelul 8

Costul de producție

(85)

Ancheta a arătat că, de-a lungul anilor, costul mediu de producție al producătorului cooperant din Uniune a fost relativ stabil, datorită îmbunătățirii continue a procesului de producție, aspect posibil numai cu ajutorul unor importante investiții (a se vedea tabelele 9 și 11 de mai sus).

(86)

Dată fiind natura produsului în cauză, acesta nu este păstrat în stocuri. Produsul în cauză se usucă rapid și formează aglomerări, prin urmare producătorii fabrică numai cantitățile destinate livrării imediate.

(87)

Profitabilitatea pentru produsul similar a fost determinată prin exprimarea profitului net înainte de impozitare care rezultă din vânzările produsului similar de către reclamant, ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări.

(88)

După ce a înregistrat pierderi dramatice în 2007, reclamantul a realizat un mic profit în 2008, pentru ca ulterior, în 2009, înregistreze din nou pierderi. Reclamantul a realizat un profit nesemnificativ în perioada de anchetă, datorită diminuării unor elemente ale costului de producție (CP), astfel cum se arată în tabelul 8 de mai sus.

Tabelul 10

Fluxul de numerar

(89)

Tendința pe care o arată fluxul de numerar, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, reflectă într-o mare măsură evoluția profitabilității. În consecință, fluxul de numerar a fost negativ în 2007 și, în pofida unei oarecare îmbunătățiri în 2008, acesta s-a diminuat între 2008 și PA, determinând o deteriorare a situației financiare a producătorului cooperant din Uniune.

Tabelul 11

Investițiile

(90)

Tabelul de mai sus arată că reclamantul și-a majorat investițiile în produsul în cauză, chiar și atunci când s-a confruntat cu o diminuare a profitabilității. S-a investit, în principal, pentru punerea în funcțiune a unor noi utilaje pentru producție și introducerea unor noi procese de producție, în scopul creșterii eficienței. Majorarea investițiilor arată că industria nu a întâmpinat dificultăți în mobilizarea de capital, ceea ce demonstrează viabilitatea continuă a industriei.

(91)

Investițiile au crescut cu 177 % pe parcursul perioadei examinate.

(92)

Prin majorarea investițiilor în scopul îmbunătățirii proceselor sale de producție, industria, care este intens capitalizată, a dovedit că încă mai are capacitatea de a mobiliza capitalul; totuși, această capacitate este diminuată de scăderea vânzărilor și de sporirea dificultăților în ceea ce privește generarea fluxului de numerar.

Tabelul 12

Randamentul investițiilor

(93)

În pofida creșterii investițiilor, randamentul investiției pentru produsul în cauză nu a atins nivelul preconizat. Deși a existat o ușoară creștere în 2008, randamentul investițiilor a rămas la o valoare negativă pe parcursul perioadei examinate.

(94)

Prin urmare, creșterea industriei este limitată și în mod clar disproporționată față de investițiile realizate în ultimii ani.

(95)

Ancheta a arătat că unii indicatori ai prejudiciului prezintă o tendință pozitivă: volumul de producție a crescut cu 6 %, gradul de utilizare a capacității a crescut cu 38 %, investițiile au crescut cu 177 %, astfel încât societatea a putut realiza un oarecare profit relativ (de la o pierdere semnificativă, în 2007, la un mic profit în cursul PA). Cu toate acestea, astfel cum s-a arătat anterior, unii indicatori care se referă la situația economică a industriei din Uniune s-au deteriorat substanțial în cursul perioadei examinate.

(96)

Ca urmare a închiderii unității de producție a unui producător din Uniune, volumul vânzărilor s-a diminuat cu 14 %. Nivelul de ocupare a forței de muncă a trebuit să fie redus cu 4 %, iar capacitatea de producție a scăzut cu 23 %. Deși consumul a scăzut cu numai 5 %, cota de piață s-a redus cu aproape 9 %. Ca rezultat, profitabilitatea a fost nesatisfăcătoare, având un impact negativ asupra randamentului investițiilor și asupra fluxului de numerar, în special între 2008 și perioada de anchetă. Nivelul profitabilității s-a îmbunătățit în perioada examinată, însă a rămas foarte scăzut în perioada de anchetă și nu este suficient pentru menținerea producției pe termen mediu.

(97)

Chiar dacă producția, în ansamblu, a crescut, industria din Uniune a pierdut o cotă de piață considerabilă. În același timp, importurile care fac obiectul unui dumping din țările vizate au înregistrat o creștere importantă.

(98)

Având în vedere cele de mai sus, se conchide în mod provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material în cursul perioadei de anchetă, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(99)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă prejudiciul material suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările vizate. Mai mult, au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut aduce prejudicii industriei din Uniune, pentru a se asigura că orice prejudiciu cauzat de acești factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(100)

Consumul de acid oxalic din Uniune a scăzut cu 5 % în perioada examinată, deși importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările vizate au crescut cu peste 4 % în această perioadă. Cea mai mare creștere a importurilor care au făcut obiectul unui dumping a avut loc între 2007 și 2008, când au crescut cu 54 %. Importurile din țările în cauză au determinat o creștere cu 25 % a cotei de piață a acestora între 2007 și 2008, care a coincis cu o reducere cu 21 % a cotei de piață a industriei din Uniune în aceeași perioadă.

(101)

Deși prețurile medii de import s-au majorat cu 16 % în perioada examinată, prețurile de import le-au subcotat, în medie, cu 21,9 % pe cele practicate de către producătorul cooperant din Uniune în cursul PA, exercitând astfel o presiune asupra prețurilor practicate de industria din Uniune și împiedicând producătorul cooperant din Uniune să majoreze prețurile la niveluri mai profitabile.

(102)

Trebuie reamintit faptul că industria din Uniune a cunoscut o reducere semnificativă a volumului vânzărilor (– 14 %). Totuși, această reducere a vânzărilor a fost mult mai pronunțată decât reducerea cererii și a determinat pierderea a 9 % din cota de piață. În același timp, cota de piață a țărilor în cauză a crescut cu 10 %. Acest lucru arată că, în mare parte, cota de piață a industriei din Uniune a fost preluată de importurile care fac obiectul unui dumping din țările vizate.

(103)

Prin urmare, se consideră că presiunea continuă exercitată asupra pieței Uniunii prin importurile la preț scăzut care au făcut obiectul unui dumping din țările vizate nu a permis Uniunii să își adapteze prețurile sale de vânzare la costurile crescute ale materiilor prime și energiei. Aceasta a condus la pierderea cotei de piață și la o continuă situație nesatisfăcătoare privind profitabilitatea pentru industria din Uniune.

(104)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că creșterea importurilor la preț scăzut care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei din Uniune.

(105)

Ceilalți factori care au fost analizați în contextul cauzalității sunt evoluția cererii de pe piața Uniunii, prețurile materiilor prime, rezultatele la export ale industriei din Uniune, importurile de produs în cauză din alte țări și utilizarea captivă a acidului oxalic de către industrie, precum și criza economică.

(106)

Astfel cum se arată în tabelul 1 de mai sus, consumul de acid oxalic în Uniune a înregistrat mai întâi o creștere cu 24 % în 2008, apoi s-a diminuat cu 39 % în anul următor, pentru ca, în cursul perioadei de anchetă, să crească din nou. În ansamblu, consumul de pe piața UE a scăzut cu 5 % în perioada examinată. În aceeași perioadă, industria din Uniune a pierdut din cota de piață.

(107)

Deși ancheta a arătat că importurile din țările în cauză au fost, de asemenea, afectate de reducerea cererii pe piața Uniunii în 2009, este de remarcat faptul că, în perioada examinată, exportatorii din țările vizate au reușit să își sporească volumul de vânzări și cota de piață prin intermediul presiunii exercitate asupra prețurilor de pe piață de către importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(108)

Ținând seama de cele de mai sus, se consideră în mod provizoriu că deteriorarea situației economice a industriei din Uniune se poate explica în principal prin creșterea importurilor care au făcut obiectul unui dumping din țările vizate și subcotarea practicată de exportatorii din țările în cauză, și nu prin scăderea consumului. Chiar dacă diminuarea cererii a contribuit la prejudiciu, aceasta nu ar putea anula legătura de cauzalitate dintre prejudiciul material suferit și creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping.

(109)

Astfel cum se arată în tabelul 8 de mai sus, costul mediu de producție a rămas relativ stabil, în pofida unei creșteri puternice a prețului la materia primă de bază (zahărul). Ancheta a arătat că, în ceea ce privește producătorul cooperant din Uniune, costul de producție al acestuia nu a avut aceeași evoluție ca a prețurilor uneia dintre principalele materii prime necesare producției de acid oxalic. Creșterea accentuată, cu 50 %, a prețurilor medii ale zahărului în perioada examinată a fost atenuată de investițiile efectuate de către producătorul cooperant din Uniune în scopul îmbunătățirii proceselor sale de producție. Prin urmare, în ansamblu, efectul net a fost o reducere cu 12 % a costului de producție. Cu toate acestea, astfel cum se prezintă în tabelul 7 de mai sus, prețul de vânzare unitar a crescut cu 31 % în perioada examinată. S-a constatat că exportatorii din țările în cauză au fost supuși acelorași condiții economice în ceea ce privește evoluția prețurilor materiilor prime, întrucât prețurile la import au urmat aceeași evoluție ca prețurile de vânzare unitare practicate de către producătorul cooperant din Uniune, deși la niveluri mai reduse.

(110)

În absența unui dumping prejudiciabil, era de așteptat ca prețurile să fie adaptate în mod periodic, astfel încât să reflecte evoluția diferitelor componente ale costului de producție. Acest lucru însă nu s-a întâmplat. Producătorul cooperant din Uniune, intens capitalizat, nu a putut realiza marjele de profit solide necesare, iar fluxul său de numerar a scăzut, de asemenea.

(111)

În consecință, se consideră în mod provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză, care au subcotat prețurile producătorului cooperant din Uniune, au depreciat prețurile pe piața Uniunii și au împiedicat producătorul cooperant din Uniune să își majoreze prețurile de vânzare astfel încât să își acopere costurile sau să atingă un nivel rezonabil de profitabilitate.

(112)

Având în vedere faptul că prețurile materiilor prime au afectat și exportatorii din țările vizate, s-a concluzionat în mod provizoriu că majorarea prețurilor la materii prime nu ar fi putut avea un impact asupra prejudiciului material suferit de industria din Uniune în perioada examinată.

(113)

S-au analizat, de asemenea, rezultatele la export ca fiind unul dintre factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, să aducă un prejudiciu industriei din Uniune, pentru a se asigura faptul că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(114)

Analiza a arătat că vânzările la export către părți neafiliate, realizate de către producătorul cooperant din Uniune, au reprezentat o parte importantă din vânzările acestora (aproximativ 30 %). În perioada examinată, volumele exporturilor efectuate de către producătorul cooperant din Uniune au crescut cu 52 %, în timp ce prețul unitar pentru vânzările la export s-a redus considerabil, spre deosebire de prețul de vânzare practicat de acest producător în cadrul Uniunii, care a crescut semnificativ. Ancheta a arătat că exporturile au jucat un rol important în menținerea nivelului ridicat de utilizare a capacității, astfel încât să se acopere costurile fixe și costurile investiților în echipamente tehnice. Chiar dacă vânzările la export au fost efectuate la prețuri inferioare celor de pe piața Uniunii, aceste prețuri scăzute au fost rezultatul concurenței cu prețul scăzut al acidului oxalic de pe piețele de export, practicat de către exportatorii din țările vizate. Ancheta a arătat că aceste exporturi au permis producătorului cooperant din Uniune să atenueze prejudiciul suferit pe piața Uniunii Europene și, prin urmare, nu sunt de natură să anuleze legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping din țările vizate și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(115)

În absența oricăror importuri din alte țări decât cele în cauză, acest element nu a avut niciun impact asupra pieței Uniunii Europene.

(116)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 52-55 de mai sus, utilizarea captivă este limitată la transferurile captive care au loc în fabrica unuia dintre producătorii din Uniune, unde acidul oxalic este transformat în oxalați în cadrul societății. Profiturile realizate prin vânzarea de oxalați sunt considerabile și practic acestea au permis producătorului să își continue activitatea, în pofida pierderilor legate de acidul oxalic. Prin urmare, acest element nu contribuie la prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(117)

În 2009, consumul de acid oxalic la nivelul Uniunii s-a redus la jumătate comparativ cu anul 2008, din cauza crizei economice, ceea ce pentru industria din Uniunea a însemnat o pierdere în ceea ce privește volumul vânzărilor (– 40 %) și valoarea acestora (– 45 %). Cu toate acestea, prin reducerea cu aproximativ 5 % a prețurilor în această perioadă, industria a putut să își extindă cota de piață (cu 11 %) și să minimizeze efectele negative ale crizei. Astfel, în 2009, industria a înregistrat rezultate apropiate de pragul de profitabilitate.

(118)

Deși este posibil ca rezultatele slabe ale industriei din Uniune să fi fost accentuate de criza economică din perioada 2008-2009, în ansamblu, nu se poate considera că aceasta a avut un impact de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudicierea situației industriei din Uniune.

(119)

Analiza de mai sus demonstrează că, în perioada examinată, țările vizate au înregistrat o creștere a volumului de vânzări și a cotei de piață. În plus, s-a constatat că aceste importuri au fost efectuate la prețuri de dumping care, în cursul perioadei de anchetă, au fost semnificativ mai mici, cu aproape 22 %, decât prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii, pentru produsul în cauză.

(120)

Această creștere a volumului și a cotei de piață pentru importurile la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping originar din țările vizate s-a realizat în pofida reducerii globale a cererii pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate. Cota de piață în creștere a importurilor a coincis cu evoluția negativă a cotei de piață a industriei din Uniune, înregistrată în aceeași perioadă. De asemenea, s-a observat o evoluție negativă a principalilor indicatori ai situației economice și financiare a industriei din Uniune, astfel cum au fost prezentați anterior.

(121)

Reducerea consumului pe piața Uniunii, în 2009, a avut un impact negativ asupra rezultatelor industriei din Uniune. Totuși, în ansamblu, nu se poate considera că reducerea consumului și ceilalți factori au avut un impact de natură să anuleze legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudicierea situației industriei din Uniune.

(122)

Pe baza analizei de mai sus care în mod corespunzător a separat și realizat o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune și efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile care au făcut obiectul unui dumping originare din țările în cauză au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(123)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziei provizorii privind dumpingul prejudiciabil, au existat motive imperioase care să conducă la constatarea că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsurile antidumping provizorii în acest caz particular. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și utilizatorilor produsului în cauză.

(124)

Industria din Uniune este reprezentată de doi producători, ale căror fabrici sunt amplasate în diferite state membre ale Uniunii Europene, în cadrul cărora sunt angajate direct între 30 și 50 de persoane pentru producția și vânzarea produsului similar.

(125)

Unul dintre cei doi producători din Uniune nu a avut obiecții cu privire la deschiderea anchetei, însă nu a furnizat nicio altă informație și nu a cooperat pe durata anchetei.

(126)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu material din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză. Trebuie reamintit faptul că cei mai mulți indicatori relevanți ai prejudiciului au arătat o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate. În special, indicatorii de prejudiciu legați de performanțele financiare ale industriei din Uniune, precum profitabilitatea, fluxul de numerar și randamentul investiției, au fost grav afectați. În absența măsurilor, se consideră că redresarea din sectorul acidului oxalic nu va fi suficientă pentru a permite ameliorarea situației industriei din Uniune și că aceasta ar putea continua să se deterioreze..

(127)

Se preconizează că instituirea de măsuri va conduce la restabilirea condițiilor comerciale autentice și echitabile pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile acidului oxalic pentru a reflecta costul producției. Este de așteptat ca instituirea măsurilor să permită industriei din Uniune să își recâștige cel puțin parțial cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu impact ulterior pozitiv asupra situației economice și asupra profitabilității sale.

(128)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea de măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de acid oxalic originar din RPC și India ar fi în interesul industriei din Uniune.

(129)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea a opt importatori neafiliați. Trei dintre aceștia au importat produsul în cauză doar în cantități nesemnificative și au putut transfera majorarea de preț clienților lor. Unii dintre ei au arătat că, în cazul instituirii unei taxe antidumping, vor lua în calcul posibilitatea eliminării produsului din gama lor de produse ofertate.

(130)

Potrivit afirmațiilor celui de-al patrulea importator, clienții acestuia ar putea utiliza regimul de perfecționare activă pentru toate produsele lor finite în al căror proces de producție se folosește acid oxalic și ulterior reexportate în afara Uniunii Europene. Ținând seama de acest lucru, impactul instituirii măsurilor antidumping asupra acestui importator ar fi nesemnificativ.

(131)

Pe baza celor de mai sus, se conclude în mod provizoriu că instituirea măsurilor nu va avea, în ansamblu, un impact semnificativ asupra importatorilor. În general, marjele de profit pe care importatorii le realizează în comerțul cu acid oxalic sunt considerabil ridicate, iar aceștia se așteaptă să poată transfera majorările de preț clienților lor.

(132)

Utilizatorii cooperanți au reprezentat 22 % din consumul de acid oxalic din Uniune în perioada de anchetă. Ancheta a arătat că distincția care se face între utilizările acidului oxalic nerafinat și ale acidului oxalic rafinat este relevantă pentru testul de determinare a interesului Uniunii Europene în ceea ce privește utilizatorii. Industria cooperantă din Uniune produce acid oxalic nerafinat, iar celălalt producător necooperant din UE produce acid oxalic rafinat care se folosește, în principal, în sectoarele farmaceutic, alimentar și al extracției metalelor sub formă de pulberi fine.

(133)

Utilizatorii de acid oxalic nerafinat au afirmat că instituirea măsurilor ar conduce la o majorare a prețului de către industria cooperantă din Uniune, care este singurul furnizor din UE. Pe de altă parte, utilizatorii au menționat, de asemenea, că o dependență completă de importurile străine nu este de dorit.

(134)

Pentru utilizatorii care fabrică produse de curățare și albire, acidul oxalic reprezintă doar o mică parte din inputuri și aceștia ar putea, probabil, să transfere clienților majorarea de preț rezultată în urma aplicării taxei antidumping sau să modifice formulele produselor, acolo unde acest lucru este posibil, pentru a folosi produse de substituție în locul acidului oxalic.

(135)

Pentru utilizatorii care fabrică produse de lustruit, acidul oxalic reprezintă o parte importantă din costul inputurilor și nu poate fi substituit. Este puțin probabil ca utilizatorii să poată să transfere în întregime clienților majorările de preț, din cauza concurenței producătorilor din exteriorul UE. Cu toate acestea, ei exportă 95 % din produse în afara UE și ar putea recupera taxele în cadrul sistemului de perfecționare activă.

(136)

Pentru utilizatorii care folosesc acidul oxalic în alte aplicații, cum ar fi reciclarea metalelor din deșeuri, acidul oxalic reprezintă o parte importantă din totalul costurilor de producție ale produsului finit pentru care este folosit acidul. Piața produsului finit este foarte volatilă. Acidul oxalic nu se poate înlocui în procesul de producție. În prezent, principalul agent de reciclare a deșeurilor din UE cumpără întregul său necesar de acid oxalic de la producători din Uniune. Odată cu instituirea taxelor antidumping, industria se va afla în situația de a putea alege în ce măsură va majora prețurile, dacă este cazul, pentru a beneficia de pe urma instituirii taxelor. Prin urmare, impactul instituirii măsurilor asupra acestui utilizator este neclar. Totuși, având în vedere faptul că utilizatorul respectiv realizează în prezent profituri scăzute din vânzarea produsului finit, orice majorare a prețului va avea un impact negativ dacă societatea nu va fi în măsură să o transfere asupra clienților.

(137)

Acidul oxalic „rafinat” este folosit, între altele, pentru producerea pulberilor anumitor metale. Acidul oxalic reprezintă o parte importantă din totalul costurilor de producție. În acest proces, acidul oxalic nu poate fi înlocuit. Profiturile din acest sector pot fi totuși considerabile. Date fiind faptul că în acest sector se încheie, de regulă, contracte cu durată de un an, transferul creșterii prețurilor asupra clienților nu va fi ușor, pe termen scurt. Totuși, având în vedere că cel mai scăzut nivel propus al taxelor este de 14,6 % și că în prezent se realizează profituri mari, orice majorare de preț ar putea fi absorbită pe termen scurt.

(138)

Un utilizator a afirmat că producția de acid oxalic rafinat nu este suficientă pentru a satisface cererea. În acest sens, s-a constatat că diferența între producția tipului de acid rafinat și consumul din Uniune a fost de aproximativ 1 000-2 000 tone/an. Având în vedere că cea mai mare parte a produselor finite la fabricarea cărora se folosește acidul oxalic rafinat este exportată, utilizatorii ar putea, în orice caz, să opereze în regim de perfecționare activă dacă doresc.

(139)

Pe baza considerentelor de mai sus și a informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că, în general, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de acid oxalic originar din RPC și India.

(140)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru prevenirea agravării prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(141)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(142)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Uniune. Se consideră că profitul care ar putea fi obținut în absența importurilor care fac obiectul unui dumping este de 8 % din cifra de afaceri și că această marjă de profit ar putea fi privită ca un minimum adecvat pe care industria din Uniune s-ar fi putut aștepta să îl obțină în absența unui dumping prejudiciabil.

(143)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Acest preț neprejudiciabil a fost obținut adăugând la costul de producție marja de profit de 8 % menționată anterior.

(144)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea, pe tipuri de produse, a prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din RPC și India, ajustat în mod corespunzător la costurile de import și la taxele vamale, cu prețul neprejudiciabil al tipurilor de produse vândute de producătorii din Uniune pe piața Uniunii în perioada de anchetă. Orice diferență care rezultă din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din valoarea CIF medie de import a tipurilor comparate.

(145)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor originare din RPC și India, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai mici taxe.

(146)

Pentru fiecare societate, nivelurile individuale ale taxelor antidumping menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cursul anchetei pentru societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, așadar, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din Republica Populară Chineză și India fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților specificate, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(147)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei modificări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (3), împreună cu toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția, vânzările interne și externe asociate, de exemplu, cu respectiva modificare a denumirii sau cu respectiva modificare a entităților de producție și de vânzare. Dacă este necesar, regulamentul va fi modificat în consecință, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(148)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori necooperanți, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în perioada de anchetă.

(149)

Marjele de dumping și de prejudiciu stabilite sunt următoarele:

(150)

Orice producător exportator de acid oxalic din RPC care nu s-a făcut cunoscut încă deoarece a considerat că nu îndeplinește nici criteriile pentru a beneficia de TEP și nici pe cele pentru a obține TI, dar care consideră că ar trebui stabilit un nivel separat al taxei este invitat să se facă cunoscut Comisiei Europene în termen de zece zile, de la data următoare datei publicării prezentului regulament în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4).

(151)

În interesul bunei administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere.

(152)

Constatările privind instituirea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror constatări definitive,