15.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 185/1


REGULAMENTUL (UE) NR. 677/2011 AL COMISIEI

din 7 iulie 2011

de stabilire a normelor de aplicare a funcțiilor rețelei de management al traficului aerian (ATM) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 691/2010

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european (regulament-cadru) (1), în special articolul 11,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 551/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind organizarea și utilizarea spațiului aerian în cerul unic european (regulamentul privind spațiul aerian) (2), în special articolul 6,

întrucât:

(1)

Obiectivul Regulamentului (CE) nr. 551/2004 este de a veni în sprijinul conceptului unui spațiu aerian operațional din ce în ce mai integrat, în contextul politicii comune în domeniul transporturilor, și de a stabili proceduri comune de configurare, planificare și management care să asigure desfășurarea eficientă și în condiții de siguranță a gestionării traficului aerian. Scopul funcțiilor de rețea trebuie să fie sprijinirea inițiativelor la nivel național și la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian.

(2)

Funcțiile de rețea trebuie să reprezinte un „serviciu de interes general” furnizat pentru rețeaua aviatică europeană, care să contribuie la dezvoltarea durabilă a sistemului de transport aerian prin garantarea nivelului necesar de performanță, de compatibilitate și de coordonare a activităților, inclusiv a celor vizând să asigure utilizarea optimă a resurselor limitate.

(3)

Configurarea rețelei europene de rute și coordonarea resurselor limitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 551/2004 nu trebuie să aducă atingere suveranității statelor membre asupra spațiului lor aerian și nici cerințelor statelor membre referitoare la ordinea publică, la securitatea publică și la obiectivele din domeniul apărării, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 549/2004.

(4)

Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (decizia privind spectrul de frecvențe radio) (3) creează un cadru juridic și de orientare pentru domeniul respectiv.

(5)

Trebuie creat un organism imparțial și competent (administratorul de rețea) care să îndeplinească sarcinile necesare pentru exercitarea funcțiilor de rețea prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 551/2004.

(6)

Rețeaua europeană de rute trebuie configurată astfel încât să optimizeze rutele din perspectiva „gate-to-gate” pe parcursul tuturor etapelor zborului, luând în considerare în special eficiența zborurilor și aspecte de mediu.

(7)

Activitatea Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) și a Eurocontrol legată de configurarea rutelor, de frecvență și de gestionarea codurilor de transponder SSR (secondary surveillance radar – radar secundar de supraveghere) este recunoscută și trebuie utilizată ca bază pentru optimizarea dezvoltării și a operării rețelei la nivelul Uniunii.

(8)

În ceea ce privește rețeaua, obligațiile statelor membre față de OACI în materie de configurare a rutelor, de frecvență și de gestionare a codurilor de transponder SSR trebuie respectate și aplicate în mod mai eficace, cu coordonarea și sprijinul administratorului de rețea.

(9)

Alocarea spectrului de frecvențe radio are loc în contextul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT). Statelor membre le revine responsabilitatea de a evidenția cerințele aviației civile și, în consecință, de a utiliza în mod optim resursele alocate pentru traficul aerian general.

(10)

OACI a elaborat materialul orientativ necesar pentru funcția de cod SSR al transponderelor și pentru cea de frecvențe radio și operează un sistem de înregistrare a alocărilor de frecvențe pentru traficul aerian general în regiunea europeană a OACI, facilitat în prezent de Eurocontrol.

(11)

Regulamentul (CE) nr. 551/2004 prevede adoptarea unor norme detaliate de punere în aplicare pentru coordonarea și armonizarea proceselor și procedurilor care vizează eficientizarea gestionării frecvențelor aeronautice, precum și o funcție centrală de coordonare a identificării și soluționării rapide a necesităților legate de frecvențe pentru a sprijini configurarea și operarea rețelei.

(12)

Întrucât managementul fluxului de trafic aerian (ATFM) este parte integrantă din funcțiile de rețea, este necesară o legătură adecvată cu Regulamentul (UE) nr. 255/2010 al Comisiei din 25 martie 2010 de stabilire a unor norme comune privind managementul fluxului de trafic aerian (4).

(13)

Întrucât eficiența administrării rețelei depinde de inițierea imediată a funcțiilor de rețea, statele membre au însărcinat deja Eurocontrol cu realizarea ATFM.

(14)

Este benefic să se încredințeze unui singur organism coordonarea diverselor funcții de rețea în vederea elaborării unor soluții coerente de optimizare pe termen scurt și lung la nivel de rețea, care să respecte obiectivele de performanță. Cu toate acestea, funcțiile de rețea vor fi exercitate de administratorul rețelei și la nivelul statelor membre și al blocurilor funcționale de spațiu aerian, în funcție de responsabilitățile atribuite fiecărei părți prin prezentul regulament.

(15)

Administratorul de rețea trebuie să fie implicat în unele aspecte ale planurilor, acțiunilor și performanței în materie de management al traficului aerian (ATM) elaborate de statele membre și de blocurile funcționale de spațiu aerian, mai ales atunci când se preconizează sau este probabil că acest lucru va avea un efect semnificativ asupra performanței rețelei.

(16)

Evenimentele legate de erupția vulcanului Eyjafjallajökull din aprilie 2010 au demonstrat necesitatea de a crea o entitate centrală care să poată prelua conducerea în ceea ce privește coordonarea gestionării măsurilor de atenuare la nivel local, regional și la nivel de rețea, în vederea asigurării unei reacții prompte la situațiile de criză care vor afecta sectorul aviației în viitor.

(17)

Trebuie să existe coordonare între funcțiile de rețea și operațiunile organizate la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian.

(18)

Trebuie să se organizeze, la nivel național, la nivel de blocuri funcționale de spațiu aerian și la nivel de rețea consultări concrete cu părțile interesate.

(19)

Întrucât aeroporturile, care reprezintă puncte de intrare și de ieșire din rețea, contribuie semnificativ la performanța generală a rețelei, funcțiile de rețea trebuie să fie legate, prin intermediul Observatorului Uniunii Europene pentru capacitatea aeroporturilor, cu operatorii de aeroporturi care acționează în calitate de coordonatori la sol, în scopul optimizării capacității la sol, sporind astfel capacitatea generală a rețelei.

(20)

Aplicarea funcțiilor de rețea nu trebuie să aducă atingere prevederilor Regulamentului (CEE) nr. 95/93 al Consiliului din 18 ianuarie 1993 privind normele comune de alocare a sloturilor orare pe aeroporturile comunitare (5).

(21)

Ținând seama în mod corespunzător de eficacitatea operațiunilor militare, cooperarea și coordonarea dintre civili și militari sunt de cea mai mare importanță pentru atingerea obiectivelor stabilite. Cu toate că deciziile privind conținutul, sfera sau desfășurarea operațiunilor și instrucției militare în cadrul regimului de trafic aerian operațional nu intră în sfera de competențe a Uniunii, este important să se țină seama de interfețele dintre aceste operațiuni și cele care fac obiectul prezentului regulament, în interesul siguranței și al eficienței reciproce.

(22)

Funcțiile de rețea nu trebuie să aducă atingere dispozițiilor articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, care vizează salvgardarea intereselor esențiale ale politicii de securitate sau de apărare, sau aplicării dispozițiilor articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 551/2004 referitoare la utilizarea flexibilă a spațiului aerian.

(23)

Funcțiile de rețea trebuie furnizate în mod rentabil, evitând în special orice duplicare a eforturilor și, prin urmare, permițând furnizarea acestor funcții în așa fel încât eforturile financiare și cele în materie de resurse umane depuse de statele membre în temeiul prezentului regulament să fie mai reduse, sau cel puțin nu mai mari, decât cele depuse înainte de numirea unui administrator de rețea.

(24)

Comisia trebuie să asigure supravegherea corespunzătoare a administratorului de rețea.

(25)

Cerințele de siguranță aplicabile funcțiilor de rețea trebuie să fie la un nivel comparabil cu cel al cerințelor Agenției Europene de Siguranță a Aviației (agenția) referitoare la furnizarea serviciilor de navigație aeriană. Aceste cerințe, precum și cele privind supravegherea siguranței trebuie să fie prevăzute în prezentul regulament.

(26)

Faptul că țările terțe sunt luate în considerare și implicate în stabilirea și punerea în aplicare a funcțiilor de rețea trebuie să contribuie la crearea dimensiunii paneuropene a cerului unic european.

(27)

Funcțiile de rețea pot fi extinse în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 551/2004.

(28)

Exercitarea funcțiilor de rețea trebuie să facă obiectul unor obiective de performanță specifice. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 691/2010 al Comisiei din 29 iulie 2010 de stabilire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2096/2005 de stabilire a unor cerințe comune pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană (6) trebuie modificat în consecință. Aceste obiective de performanță pot fi dezvoltate ulterior pe baza experienței practice dobândite ca urmare a aplicării sistemului de performanță.

(29)

Regulamentul (UE) nr. 691/2010 trebuie modificat în mod corespunzător.

(30)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru cerul unic,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește normele de punere în aplicare a funcțiilor rețelei de management al traficului aerian (ATM) în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 551/2004, pentru a permite utilizarea optimă a spațiului aerian în cadrul cerului unic european și pentru a garanta că utilizatorii spațiului aerian pot exploata rutele pe care le preferă, permițând totodată un acces maxim la spațiile aeriene și la serviciile de navigație aeriană.

(2)   În scopul administrării rețelei, prezentul regulament se aplică în special statelor membre, Agenției Europene de Siguranță a Aviației (agenția), utilizatorilor spațiului aerian, furnizorilor de servicii de navigație aeriană, operatorilor de aeroporturi, coordonatorilor de sloturi de aeroport și organismelor de exploatare, la nivel național sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian.

(3)   În conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 551/2004 și fără a aduce atingere exploatării aeronavelor de stat în temeiul articolului 3 din Convenția de la Chicago privind aviația civilă internațională, statele membre aplică prezentul regulament în spațiul aerian de care sunt responsabile din regiunile EUR și AFI ale OACI.

(4)   În conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, prezentul regulament nu împiedică aplicarea de măsuri de către un stat membru atât timp cât acestea sunt necesare pentru salvgardarea intereselor esențiale ale politicii de securitate sau de apărare.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004.

De asemenea, se aplică următoarele definiții:

1.

„operator de aeroport” înseamnă „organism de administrare a unui aeroport”, astfel cum este definit în Regulamentul (CEE) nr. 95/93;

2.

„coordonator de sloturi de aeroport” înseamnă funcția înființată pe aeroporturile coordonate în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 95/93;

3.

„configurarea spațiului aerian” înseamnă procesul prin care se contribuie la realizarea obiectivelor de performanță legate de rețea și sunt satisfăcute necesitățile utilizatorilor spațiului aerian, precum și prin care se garantează sau se mărește nivelul stabilit de siguranță și se sporește capacitatea spațiului aerian și performanța de mediu prin dezvoltarea și aplicarea de capacități și tehnici avansate de navigație, de rețele îmbunătățite de rute și de sectorizări conexe, de structuri aerospațiale optimizate și de proceduri ATM de creștere a capacității;

4.

„rezervarea spațiului aerian” înseamnă un volum definit de spațiu aerian rezervat temporar pentru a fi utilizat în mod exclusiv sau specific de anumite categorii de utilizatori;

5.

„restricționarea spațiului aerian” înseamnă un volum definit de spațiu aerian în care se pot desfășura, în anumite momente, activități periculoase pentru zborul aeronavelor (o „zonă periculoasă”); sau spațiul aerian situat deasupra zonelor de uscat sau a apelor teritoriale ale unui stat în care zborul aeronavelor este restricționat în conformitate cu anumite condiții specificate (o „zonă restricționată”); sau spațiul aerian situat deasupra zonelor de uscat sau a apelor teritoriale ale unui stat în care este interzis zborul aeronavelor (o „zonă interzisă”);

6.

„structură de spațiu aerian” înseamnă un volum specific de spațiu aerian destinat să asigure exploatarea optimă și în condiții de siguranță a unei aeronave;

7.

„utilizarea spațiului aerian” înseamnă modul în care este utilizat spațiul aerian în exploatare;

8.

„reprezentant al utilizatorilor spațiului aerian” înseamnă orice persoană sau entitate juridică ce reprezintă interesele uneia sau mai multor categorii de utilizatori ai serviciilor de navigație aeriană;

9.

„bandă de frecvențe aeronautice” înseamnă înscrierea în tabelul alocărilor de frecvențe din Regulamentul UIT privind radiocomunicațiile a unei anumite benzi de frecvențe în care se fac alocări de frecvențe pentru traficul aerian general;

10.

„sector ATC” înseamnă un volum definit de spațiu aerian în care responsabilitatea de a controla traficul aerian revine, în orice moment, unui controlor sau unor controlori asociați;

11.

„rută de serviciu pentru traficul aerian (rută ATS)” înseamnă o parte specificată a structurii de spațiu aerian destinată să canalizeze fluxul de trafic dacă este necesar pentru furnizarea de servicii de trafic aerian;

12.

„coordonare între civili și militari” înseamnă interacțiunea dintre autoritățile civile și militare și componentele managementului de trafic aerian, necesară pentru asigurarea utilizării sigure, eficiente și armonioase a spațiului aerian;

13.

„rută condiționată” (CDR) înseamnă o rută ATS care este disponibilă numai pentru planificarea zborurilor și pentru utilizare în condiții specificate;

14.

„proces decizional în cooperare” înseamnă un proces în care deciziile sunt luate pe baza interacțiunii și consultării constante cu statele membre, cu părțile interesate operaționale și cu alți actori, după caz;

15.

„criză de rețea” înseamnă incapacitatea de a furniza servicii de navigație aeriană la nivelul solicitat, având drept consecință o pierdere considerabilă a capacității rețelei, sau un dezechilibru major între capacitatea rețelei și cerere, sau o întrerupere semnificativă a fluxului de informații în una sau mai multe părți ale rețelei, ca urmare a unei situații neobișnuite sau neprevăzute;

16.

„planul de îmbunătățire a rețelei de europene rute” înseamnă planul elaborat de administratorul de rețea în coordonare cu părțile interesate operaționale, care include rezultatul activităților sale operaționale în ceea ce privește configurarea rețelei de rute pe termen scurt și mediu, în conformitate cu principiile directoare din planul strategic al rețelei;

17.

„spațiu aerian cu rute libere” înseamnă un anumit spațiu aerian în care utilizatorii pot să își planifice liber rutele între un punct de intrare și un punct de ieșire, fără a se raporta la rețeaua de rute ATS;

18.

„alocare de frecvențe” înseamnă autorizația dată de un stat membru de a utiliza o frecvență radio sau un canal de frecvențe radio în condiții specificate;

19.

„impactul asupra rețelei” înseamnă, în contextul funcției de frecvențe radio definite în anexa II la prezentul regulament, o situație în care o alocare de frecvențe radio degradează, împiedică sau întrerupe funcționarea uneia sau mai multor alocări de frecvențe radio în cadrul rețelei sau afectează utilizarea optimă a benzilor de frecvențe aeronautice care intră sub incidența prezentului regulament;

20.

„opțiuni multiple în materie de rute” înseamnă posibilitatea utilizatorului spațiului aerian de a alege între două sau mai multe rute din rețeaua de rute ATS;

21.

„țări terțe” înseamnă state din afara UE care sunt membre ale Eurocontrol sau care au încheiat cu Uniunea un acord privind aplicarea cerului unic european sau care participă la un bloc funcțional de spațiu aerian;

22.

„administrator de rețea” înseamnă entitatea instituită în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 551/2004 pentru a îndeplini sarcinile prevăzute la articolul respectiv și în prezentul regulament;

23.

„plan de administrare a rețelei” înseamnă planul elaborat de administratorul de rețea în coordonare cu părțile interesate operaționale, în scopul organizării activităților sale operaționale pe termen scurt și mediu, în conformitate cu principiile directoare din planul strategic al rețelei. Planul de administrare a rețelei conține o parte specifică destinată configurării rețelei europene de rute, care include planul de ameliorare a rețelei europene de rute;

24.

„planul strategic al rețelei” înseamnă planul elaborat de administratorul de rețea în concordanță cu plan general european de management al traficului aerian, în coordonare cu statele membre și cu părțile interesate operaționale, care definește principiile directoare de exploatare a rețelei și perspectivele pe termen lung ale acesteia;

25.

„organism de exploatare” înseamnă un organism responsabil cu furnizarea de servicii tehnice și de inginerie în sprijinul serviciilor de trafic aerian, de comunicații, de navigație sau de supraveghere;

26.

„cerințe operaționale” înseamnă cerințele de siguranță, capacitate și eficiență ale rețelei;

27.

„părți interesate operaționale” înseamnă utilizatorii civili și militari ai spațiului aerian, furnizorii civili și militari de servicii de navigație aeriană, operatorii de aeroporturi, coordonatori de sloturi de aeroport și organismele de exploatare, precum și toate grupurile suplimentare de părți interesate considerate ca fiind relevante pentru fiecare funcție;

28.

„configurare sectorială” înseamnă un sistem care combină sectoarele create și cel mai bine plasate pentru a satisface cerințele operaționale și disponibilitatea spațiului aerian;

29.

„rută solicitată de utilizator” înseamnă ruta dorită de operatorii de aeronave, despre care aceștia declară, în etapa de configurare a spațiului aerian, că răspunde necesităților lor.

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA ȘI ADMINISTRAREA FUNCȚIILOR DE REȚEA

Articolul 3

Instituirea unui administrator de rețea

(1)   În scopul îndeplinirii sarcinilor necesare pentru exercitarea funcțiilor prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 551/2004 și în anexele la prezentul regulament, se instituie un organism imparțial și competent (administratorul de rețea).

(2)   Durata mandatului administratorului de rețea coincide cu perioadele de referință pentru sistemul de performanță prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 691/2010. Aceasta trebuie să fie suficient de lungă pentru a permite atingerea maturității în exercitarea funcțiilor respective. Durata mandatului nu trebuie să fie mai scurtă decât două perioade de referință și poate fi prelungită.

(3)   Numirea administratorului de rețea face obiectul unei decizii a Comisiei, după consultarea Comitetului pentru cerul unic în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 și cel târziu la trei luni de la adoptarea prezentului regulament. Decizia respectivă include termenii și condițiile numirii administratorului de rețea, inclusiv în ceea ce privește finanțarea și condițiile retragerii acestuia. Comisia evaluează respectarea acestor condiții la finalul fiecărei perioade de referință menționate la alineatul (2).

(4)   Administratorul de rețea îndeplinește următoarele funcții:

(a)

configurarea rețelei europene de rute, în conformitate cu anexa I;

(b)

coordonarea resurselor limitate, în special:

(i)

frecvențele radio din cadrul benzilor de frecvențe aeronautice utilizate de traficul aerian general în conformitate cu anexa II;

(ii)

codurile de transponder SSR, în conformitate cu anexa III.

Comisia poate încredința și alte funcții administratorului de rețea, în temeiul articolului 6 alineatul (3) sau alineatul (4) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 551/2004.

(5)   Administratorul de rețea îndeplinește, de asemenea, funcția de gestionare a fluxului de trafic aerian (ATFM) menționată la articolul 6 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 551/2004 și din Regulamentul (UE) nr. 255/2010.

Articolul 4

Sarcinile administratorului de rețea

(1)   Pentru a sprijini exercitarea funcțiilor enumerate la articolul 3, administratorul de rețea îndeplinește următoarele sarcini, în vederea îmbunătățirii continue a administrării rețelei în cadrul cerului unic european, contribuind astfel la realizarea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene, prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 691/2010, și, în special:

(a)

dezvoltarea, menținerea și aplicarea planului strategic al rețelei menționat la articolul 5, în conformitate cu sistemul de performanță prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 691/2010, și ale planului general european de management al traficului aerian și ținând seama de planurile de navigație aeriană relevante ale OACI;

(b)

detalierea planului strategic al rețelei prin intermediul unui plan de administrare a rețelei, în conformitate cu articolul 6, abordând în special obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene, care acoperă perioade de trei până la cinci ani, perioade de un an, de un trimestru, de o săptămână și de o zi;

(c)

dezvoltarea proiectului integrat al rețelei europene de rute prevăzut în anexa I;

(d)

exercitarea funcției centrale de coordonare a frecvențelor radio, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 551/2004 și cu anexa II la prezentul regulament;

(e)

coordonarea ameliorării procedurii de alocare a codurilor de transponder SSR, prevăzută în anexa III;

(f)

organizarea gestionării și a exercitării funcțiilor și îndeplinirea, în special, a obligațiilor unității centrale de ATFM;

(g)

asigurarea unei abordări consolidate și coordonate a tuturor activităților operaționale și de planificare ale rețelei, inclusiv monitorizarea și îmbunătățirea performanței generale a acesteia;

(h)

asigurarea sprijinului pentru managementul crizelor de rețea;

(i)

sprijinirea diferitelor părți interesate operaționale în îndeplinirea obligațiilor care le revin în aplicarea sistemelor și a procedurilor privind managementul traficului aerian și/sau serviciile de navigație aeriană (ATM/ANS) în conformitate cu planul general european de management al traficului aerian;

(j)

sprijinirea entităților însărcinate cu investigarea accidentelor sau incidentelor de aviație civilă sau cu analizarea acestora în conformitate cu cerințele entităților respective, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (7);

(k)

asigurarea coordonării cu alte regiuni și țări terțe care nu participă la activitatea administratorului de rețea.

(2)   Administratorul de rețea contribuie la aplicarea sistemului de performanță în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 691/2010.

(3)   Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, administratorul rețelei garantează:

(a)

disponibilitatea, funcționarea și partajarea instrumentelor, a proceselor și a unor date coerente pentru sprijinirea procesului decizional în cooperare la nivelul rețelei, inclusiv, printre altele, sistemele de procesare a planurilor de zbor și cele de gestionare a datelor;

(b)

facilitarea și coordonarea între părțile interesate operaționale și sprijinirea acestora în punerea în aplicare a planurilor și a măsurilor conexe privind rețeaua, ca urmare a procesului decizional în cooperare;

(c)

coordonarea operațională, precum și optimizarea, interoperabilitatea și interconectivitatea corespunzătoare în cadrul sferei sale de responsabilitate;

(d)

coordonarea propunerilor de modificări cu documentele corespunzătoare ale OACI referitoare la funcțiile de rețea;

(e)

raportarea, în conformitate cu articolul 20, a tuturor aspectelor legate de performanța operațională, inclusiv resursele limitate;

(f)

o legătură adecvată cu alte moduri de transport.

(4)   Administratorul de rețea răspunde cererilor ad-hoc de informații, recomandări, analize sau îndeplinește alte sarcini auxiliare similare legate de diversele sale funcții, la cererea Comisiei sau a agenției.

Articolul 5

Planul strategic al rețelei

(1)   Pentru a-și orienta perspectiva pe termen lung, administratorul de rețea elaborează, menține și pune în aplicare planul strategic al rețelei, care trebuie să respecte perioada de referință prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 691/2010. Planul strategic conține planul și obiectivele de performanță pentru următoarea perioadă de referință și oferă o imagine de ansamblu asupra perioadelor de referință viitoare.

(2)   Planul strategic al rețelei furnizează informațiile prevăzute în anexa IV.

(3)   Planul strategic al rețelei are ca scop realizarea obiectivelor de performanță stabilite pentru funcțiile de rețea prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 691/2010.

(4)   Planul strategic al rețelei este actualizat dacă este necesar.

Articolul 6

Planul de administrare a rețelei

(1)   Pentru aplicarea planului strategic al rețelei la nivel operațional, administratorul de rețea elaborează un plan detaliat de administrare a rețelei.

(2)   Planul de administrare a rețelei furnizează informațiile prevăzute în anexa V.

(3)   Planul de administrare a rețelei instituie măsuri în vederea îndeplinirii obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 691/2010 care acoperă o perioadă de trei până la cinci ani, o perioadă de un an, de un trimestru, de o săptămână și de o zi.

(4)   Planul de administrare a rețelei include cerințe militare, dacă acestea sunt comunicate de statele membre.

(5)   Planul de administrare a rețelei include planul de ameliorare a rețelei europene de rute și un plan echivalent privind frecvențele radio și codurile de transponder SSR.

(6)   Planul de administrare a rețelei identifică constrângerile operaționale, blocajele, măsurile de îmbunătățire și soluțiile de remediere sau de atenuare.

(7)   Furnizorii de servicii de navigație aeriană, blocurile funcționale de spațiu aerian și operatorii de aeroport se asigură că planurile lor operaționale sunt în concordanță cu planul de administrare a rețelei. Administratorul de rețea asigură coerența planului de administrare a rețelei.

(8)   Planul de administrare a rețelei trebuie actualizat periodic, luând în considerare toate evoluțiile relevante ale necesităților și cerințelor funcțiilor de rețea.

Articolul 7

Competențele administratorului de rețea

(1)   Fără a aduce atingere responsabilităților statelor membre, administratorul de rețea adoptă, în îndeplinirea sarcinilor sale, măsuri individuale care rezultă din procesul decizional în cooperare. Părțile vizate de măsurile respective trebuie să le aplice.

(2)   Dacă responsabilitățile statelor membre împiedică adoptarea acestor măsuri individuale, administratorul de rețea aduce cazul la cunoștința Comisiei spre analiză.

(3)   De asemenea, administratorul rețelei recomandă măsuri cu privire la alte aspecte necesare pentru performanța rețelei.

(4)   Administratorul de rețea adoptă, în sfera sa de responsabilitate, măsuri destinate să garanteze realizarea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene aplicabile, menționate la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 691/2010.

(5)   Administratorul de rețea colectează, consolidează și analizează toate datele relevante specificate în anexele I-VI. Administratorul de rețea transmite aceste date Comisiei, agenției sau organismului de evaluare a performanței prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 691/2010, la cererea acestora.

Articolul 8

Relații cu părțile interesate operaționale

(1)   Pentru a-și îndeplini sarcinile de monitorizare și îmbunătățire a performanței generale a rețelei, administratorul de rețea stabilește, împreună cu părțile interesate operaționale, structurile de lucru corespunzătoare prevăzute la articolul 15.

(2)   Părțile interesate operaționale se asigură că măsurile aplicare la nivel local sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian sunt compatibile cu cele adoptate la nivelul rețelei prin procesul decizional în cooperare.

(3)   Părțile interesate operaționale transmit administratorului de rețea datele enumerate în anexele I-VI, respectând eventualele cerințe în materie de termene limită, de exhaustivitate sau de acuratețe convenite cu administratorul de rețea pentru transmiterea acestora.

(4)   Părțile interesate operaționale vizate de măsurile individuale luate de administratorul de rețea în temeiul articolului 7 alineatul (1) pot solicita reexaminarea acestor măsuri în termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea lor. Cererea de reexaminare nu are efect suspensiv asupra măsurilor individuale.

(5)   Administratorul de rețea confirmă sau modifică măsurile în cauză în termen de cinci zile lucrătoare sau, în caz de criză de rețea, în termen de 48 de ore.

Articolul 9

Relații cu statele membre

(1)   În îndeplinirea sarcinilor care îi revin, administratorul de rețea ține seama în mod corespunzător de responsabilitățile statelor membre.

(2)   Statele membre informează administratorul de rețea în cazul în care suveranitatea și responsabilitățile lor împiedică adoptarea măsurilor individuale prevăzute la articolul 7 alineatul (1).

(3)   Atunci când sunt implicate în aspecte operaționale legate de funcțiile de rețea, statele membre participă la procesul decizional în cooperare și aplică la nivel național rezultatele convenite în cadrul acestui proces.

Articolul 10

Relații cu blocurile funcționale de spațiu aerian

(1)   Statele membre asigură o cooperare și o coordonare strânsă între blocurile funcționale de spațiu aerian și administratorul de rețea, de exemplu la nivelul planificării strategice și al gestionării tactice a fluxurilor zilnice și a capacității.

(2)   Pentru a facilita interconectivitatea operațională între blocurile funcționale de spațiu aerian, administratorul de rețea stabilește, în strânsă cooperare cu toate blocurile funcționale de spațiu aerian, procese, proceduri și interfețe armonizate, inclusiv modificări ale aspectelor legate de activitățile administratorului de rețea.

(3)   Statele membre care cooperează în cadrul unui bloc funcțional de spațiu aerian asigură formularea de opinii consolidate cu privire la funcțiile de rețea.

(4)   Furnizorii de servicii de navigație aeriană care cooperează în cadrul unui bloc funcțional de spațiu aerian asigură formularea de opinii consolidate cu privire la aspectele operaționale ale funcțiilor de rețea.

(5)   Înainte de crearea unui bloc funcțional de spațiu aerian, statele membre și furnizorii de servicii de navigație aeriană cooperează în vederea formulării de opinii consolidate cu privire la aspecte legate de activitățile administratorului de rețea.

Articolul 11

Cooperarea între civili și militari

(1)   Administratorul de rețea se asigură că sunt instituite structuri corespunzătoare care să permită și să sprijine coordonarea adecvată cu autoritățile militare naționale.

(2)   Statele membre se asigură că autoritățile militare sunt implicate în mod corespunzător în toate activitățile legate de funcțiile de rețea.

(3)   Statele membre se asigură că furnizorii militari de servicii de navigație aeriană și utilizatorii militari ai spațiului aerian sunt reprezentați corespunzător în toate structurile operaționale de lucru și consultative instituite de administratorul rețelei.

(4)   Funcția de configurare a rețelei europene de rute trebuie exercitată fără a aduce atingere rezervelor sau restricțiilor unui volum de spațiu aerian destinat unei utilizări exclusive sau specifice de către statele membre. Administratorul de rețea încurajează și coordonează disponibilitatea rutelor condiționale prin aceste zone, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2150/2005 al Comisiei (8).

Articolul 12

Cerințe generale aplicabile funcțiilor de rețea

Administratorul de rețea asigură îndeplinirea cerințelor generale privind funcțiile de rețea, prevăzute în anexa VI. Cerințele respective se aplică de la data adoptării deciziei de numire, iar administratorul de rețea se conformează acestora în termen de douăsprezece luni de la data respectivă.

CAPITOLUL III

GUVERNANȚA FUNCȚIILOR DE REȚEA

Articolul 13

Procesul decizional în cooperare

(1)   Funcțiile de rețea sunt gestionate prin procesul decizional în cooperare.

(2)   Procesul decizional în cooperare include:

(a)

un proces de consultare, prevăzut la articolul 14;

(b)

structuri de lucru și procese operaționale detaliate, prevăzute la articolul 15.

(3)   În scopul adoptării măsurilor legate de guvernanța funcțiilor de rețea și al monitorizării performanței acestora, administratorul de rețea instituie un consiliu de administrare a rețelei, în conformitate cu articolul 16.

(4)   Dacă administratorul de rețea consideră că acțiunile sale sunt împiedicate de una sau mai multe părți, cazul este transmis spre soluționare Consiliului de administrare a rețelei.

Articolul 14

Procedura de consultare

(1)   Se instituie o procedură de organizare a consultării corespunzătoare și periodice a statelor membre și a părților interesate operaționale.

(2)   Consultarea se concentrează asupra structurilor de lucru detaliate prevăzute la articolul 15, asupra planului strategic al rețelei, a planului de administrare a rețelei, asupra progresului înregistrat în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor, asupra rapoartelor Comisiei și asupra unor aspecte operaționale, după caz.

(3)   Această procedură de consultare poate varia în funcție de natura fiecărei funcții de rețea. Statele membre sunt implicate în această procedură, atunci când este necesar, pentru a permite abordarea aspectelor de reglementare.

(4)   Dacă părțile interesate nu sunt satisfăcute de consultare, problema se înaintează, în primă instanță, structurii consultative corespunzătoare funcției în cauză. Dacă nu poate fi rezolvată la nivel de funcție individuală, problema va fi transmisă spre soluționare Consiliului de administrare a rețelei.

Articolul 15

Structuri de lucru și procese operaționale detaliate

(1)   Administratorul de rețea elaborează structuri de lucru și procese operaționale detaliate pentru a aborda aspecte de planificare și operaționale, ținând seama, în special, de particularitățile și de cerințele fiecărei funcții de rețea, în conformitate cu anexele I-VI la prezentul regulament.

(2)   Administratorul de rețea se asigură că structurile de lucru și procesele operaționale detaliate conțin dispoziții privind notificarea părților interesate în cauză.

(3)   Aceste structuri de lucru și procese operaționale detaliate trebuie să respecte principiul de separare a furnizării serviciilor de aspectele de reglementare și să asigure implicarea statelor membre, atunci când este necesar.

Articolul 16

Consiliul de administrare a rețelei

(1)   Consiliul de administrare a rețelei are următoarele atribuții:

(a)

aprobarea planului strategic al rețelei înainte de adoptarea acestuia, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004;

(b)

aprobarea planului de administrare a rețelei pe trei-cinci ani și a celor anuale;

(c)

aprobarea proceselor decizionale în cooperare, a proceselor de consultare, precum și a structurilor de lucru și a proceselor operaționale detaliate pentru funcțiile de rețea, după primirea avizului favorabil al Comitetului pentru cerul unic;

(d)

aprobarea regulamentului de procedură al celulei europene de coordonare a crizelor în sectorul aviației, prevăzută la articolul 18 alineatul (4), după primirea avizului favorabil al Comitetului pentru cerul unic;

(e)

monitorizarea progreselor înregistrate în aplicarea planurilor și abordarea eventualelor devieri de la planurile inițiale;

(f)

monitorizarea procedurii de consultare a părților interesate operaționale;

(g)

monitorizarea activităților legate de gestionarea funcțiilor de rețea;

(h)

monitorizarea activităților administratorului de rețea legate de crizele de rețea;

(i)

aprobarea raportului anual menționat la articolul 20. Acest raport include, printre altele, aplicarea planului strategic al rețelei și a planului de administrare a rețelei;

(j)

abordarea problemelor care nu au fost soluționate la nivelul funcțiilor de rețea individuale;

(k)

verificarea faptului dacă administratorul de rețea dispune de competențele, resursele și imparțialitatea corespunzătoare pentru a îndeplini în mod independent sarcinile care îi revin, inclusiv măsurile privind securitatea, răspunderea și evenimentele neprevăzute;

(l)

aprobarea bugetului anual al administratorului de rețea, după primirea avizului favorabil al Comitetului pentru cerul unic;

(m)

aprobarea propriului regulament de procedură, după primirea avizului favorabil al Comitetului pentru cerul unic;

(n)

abordarea altor chestiuni pe care le consideră relevante.

(2)   Membrii cu drept de vot din cadrul Consiliului de administrare a rețelei sunt următorii:

(a)

un reprezentat al furnizorilor de servicii de navigație aeriană per bloc funcțional de spațiu aerian, deja creat sau aflat în curs de creare, cu un număr total de patru voturi pentru toți furnizorii de servicii de navigație aeriană;

(b)

patru reprezentanți ai utilizatorilor civili comerciali și necomerciali ai spațiului aerian;

(c)

doi reprezentanți ai operatorilor de aeroporturi;

(d)

doi reprezentanți ai autorităților militare, în calitate de furnizori de servicii de navigație aeriană și de utilizatori ai spațiului aerian.

(3)   Următorii sunt, de asemenea, membri ai Consiliului de administrare a rețelei:

(a)

președintele, numit pe baza competențelor tehnice și a expertizei, la propunerea Comisiei bazată în special pe propunerile formulate de membrii cu drept de vot ai Consiliului de administrare a rețelei și după primirea avizului favorabil al Comitetului pentru cerul unic;

(b)

un reprezentant al Comisiei;

(c)

un reprezentant al Eurocontrol;

(d)

un reprezentant al administratorului de rețea.

(4)   Pentru fiecare membru există un membru supleant.

(5)   Membrii cu drept de vot ai Consiliului de administrare a rețelei sunt numiți, la propunerea organizațiilor lor, după primirea avizului favorabil al Comitetului pentru cerul unic.

(6)   Comisia poate numi drept consilieri experți independenți și recunoscuți care acționează în nume propriu și reprezintă o gamă largă de discipline ce include aspectele majore ale funcțiilor de rețea. Statele participante la activitatea administratorului de rețea propun candidați pentru numire în cadrul Consiliului de administrare a rețelei.

(7)   Membrii enumerați la alineatul (3) literele (a), (b) și (c) au dreptul de a respinge propunerile care afectează:

(a)

suveranitatea și responsabilitățile statelor membre, în special în legătură cu ordinea publică, securitatea publică și obiectivele din domeniul apărării, astfel cum se prevede la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004;

(b)

compatibilitatea activităților Consiliului de administrare a rețelei cu scopurile și obiectivele prezentului regulament;

(c)

imparțialitatea și echitatea Consiliului de administrare a rețelei.

(8)   Documentele menționate la alineatul (1) trebuie adoptate de administratorul de rețea prin majoritatea simplă a membrilor săi cu drept de vot.

(9)   Dacă nu se ajunge la un acord cu privire la problemele de importanță majoră pentru rețea, Consiliul de administrare a rețelei aduce cazul la cunoștința Comisiei în vederea adoptării de măsuri suplimentare. Comisia informează Comitetul pentru cerul unic.

Articolul 17

Rolul Comitetului pentru cerul unic

(1)   Administratorul de rețea transmite chestiunile de reglementare Comisiei, care informează Comitetul pentru cerul unic în acest sens.

(2)   Comitetul pentru cerul unic emite avize privind:

(a)

numirea administratorului de rețea;

(b)

numirea președintelui Consiliului de administrare a rețelei;

(c)

numirea membrilor cu drept de vot ai Consiliului de administrare a rețelei;

(d)

regulamentul de procedură al Consiliului de administrare a rețelei;

(e)

planul strategic al rețelei și, în special, obiectivele acestui plan, încă din primele etape;

(f)

bugetul anual al administratorului de rețea;

(g)

regulamentul de procedură al celulei europene de coordonare a crizelor în sectorul aviației;

(h)

procesele decizionale în cooperare, procedurile de consultare, precum și structurile de lucru și procesele operaționale detaliate pentru funcțiile de rețea.

(3)   Comitetul pentru cerul unic poate informa Comisia atunci când nu se ajunge la un acord de către Consiliul de administrare a rețelei cu privire la probleme de importanță majoră pentru rețea.

CAPITOLUL IV

MANAGEMENTUL CRIZELOR DE REȚEA

Articolul 18

Crearea celulei europene de coordonare a crizelor în sectorul aviației

(1)   Managementul crizelor de rețea este sprijinit prin crearea unei celule europene de coordonare a crizelor în sectorul aviației (European Aviation Crisis Coordination Cell – EACCC).

(2)   Membrii permanenți ai EACCC sunt: un reprezentant al statului membru aflat la președinția Consiliului de miniștri al UE, un reprezentant al Comisiei, un reprezentant al agenției, un reprezentant al Eurocontrol, un reprezentant al autorităților militare, un reprezentant al furnizorilor de servicii de navigație aeriană, un reprezentant al aeroporturilor și un reprezentant al utilizatorilor spațiului aerian.

(3)   Din EACCC pot face parte și experți, după caz, în funcție natura unei anumite situații.

(4)   EACCC își elaborează regulamentul de procedură pe care îl supune spre adoptare Consiliului de administrare a rețelei.

(5)   Administratorul de rețea pune la dispoziție resursele necesare pentru crearea și funcționarea EACCC.

Articolul 19

Atribuțiile administratorului de rețea și ale EACCC

(1)   Administratorul de rețea, în comun cu membrii EACCC, este responsabil cu activarea și dezactivarea EACCC.

(2)   Administratorul de rețea îndeplinește următoarele atribuții, cu sprijinul EACCC:

(a)

coordonarea gestionării răspunsului la crizele de rețea, în conformitate cu regulamentul de procedură al EACCC, asigurând cooperarea strânsă cu structurile corespunzătoare din statele membre;

(b)

sprijinirea activării și a coordonării planurilor de urgență la nivelul statelor membre;

(c)

elaborarea de măsuri de atenuare la nivel de rețea în vederea asigurării unui răspuns rapid la aceste situații de criză de rețea, pentru a proteja rețeaua și pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a acesteia în condiții de siguranță. În acest scop, administratorul de rețea:

(i)

monitorizează situația rețelei 24 de ore din 24 pentru a detecta crizele de rețea;

(ii)

asigură gestionarea și comunicarea în mod eficace a informațiilor prin diseminarea la timp a unor date exacte și coerente în sprijinul aplicării principiilor și a procedurilor de gestionare a riscurilor în cadrul proceselor decizionale;

(iii)

facilitează colectarea organizată și stocarea centralizată a acestor date;

(d)

semnalarea către Comisie, agenție sau statele membre, acolo unde este cazul, a oportunităților de sprijin suplimentar pentru atenuarea crizelor, inclusiv crearea de legături cu operatorii altor moduri de transport care pot identifica și aplica soluții intermodale;

(e)

monitorizarea redresării și a durabilității rețelei și întocmirea de rapoarte în legătură cu acestea.

CAPITOLUL V

MONITORIZARE, RAPORTARE ȘI SUPRAVEGHERE

Articolul 20

Monitorizarea și raportarea

(1)   Administratorul de rețea instituie un proces de monitorizare permanentă:

(a)

a performanței operaționale a rețelei;

(b)

a măsurilor luate și a performanței obținute de părțile interesate operaționale și de state;

(c)

a eficacității și eficienței fiecărei funcții care face obiectul prezentului regulament.

(2)   Monitorizarea permanentă identifică eventualele devieri de la planul strategic al rețelei și de la planurile de administrare a rețelei. Părțile interesate operaționale oferă sprijin administratorului de rețea în îndeplinirea acestei sarcini prin efectuarea anumitor operațiuni care includ, dar nu se limitează la furnizarea de date.

(3)   Administratorul de rețea prezintă Comisiei și agenției un raport anual cu privire la măsurile luate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi revin. Raportul abordează fiecare funcție de rețea în parte, precum și situația generală a rețelei și este strâns legat de conținutul planului strategic al rețelei și al planului de administrare a rețelei. Comisia informează Comitetul pentru cerul unic.

Articolul 21

Supravegherea administratorului de rețea

Comisia, asistată de agenție în chestiuni legate de siguranță, asigură supravegherea administratorului de rețea, în special în ceea ce privește respectarea cerințelor prevăzute de prezentul regulament și de alte acte legislative ale Uniunii. Comisia raportează Comitetului pentru cerul unic anual sau la cererea expresă.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 22

Relații cu țările terțe

Țările terțe, împreună cu părțile lor interesate operaționale, pot participa la activitatea administratorului de rețea.

Articolul 23

Finanțarea administratorului de rețea

Statele membre iau măsurile necesare pentru finanțarea funcțiilor de rețea atribuite administratorului de rețea, pe baza taxelor de navigație aeriană. Administratorul de rețea își stabilește costurile în mod transparent.

Articolul 24

Răspunderea

Administratorul de rețea ia măsuri care să acopere răspunderea legată de îndeplinirea sarcinilor sale. Metoda utilizată pentru furnizarea acoperirii trebuie să fie adaptată pierderii și prejudiciului potențial în cauză, ținând seama de statutul juridic al administratorului de rețea și de nivelul disponibil de acoperire a riscurilor pe plan comercial.

Articolul 25

Revizuire

Comisia reexaminează eficacitatea exercitării funcțiilor de rețea până cel târziu la 31 decembrie 2013 și ulterior în mod periodic, ținând seama în mod corespunzător de perioadele de referință pentru sistemul de performanță prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 691/2010.

Articolul 26

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 691/2010

Regulamentul (UE) nr. 691/2010 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 3 alineatul (3) se adaugă litera (m), după cum urmează:

„(m)

evaluarea planului de performanță al administratorului de rețea, inclusiv coerența planului respectiv cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene.”

2.

Se inserează următorul articol 5a:

„Articolul 5a

Administratorul de rețea

Administratorul de rețea instituit prin articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 677/2011 al Comisiei (9) va îndeplini următoarele sarcini legate de sistemul de performanță:

(a)

sprijină Comisia prin furnizarea informațiilor relevante pentru elaborarea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene înainte de începerea perioadelor de referință și pentru monitorizarea acestora pe durata perioadei de referință. În special, administratorul de rețea atrage atenția Comisiei asupra eventualelor scăderi semnificative și persistente ale performanței operaționale;

(b)

asigură, în conformitate cu articolul 20 alineatul (5), accesul Comisiei la toate datele enumerate în anexa IV;

(c)

sprijină statele membre și furnizorii de servicii de navigație aeriană în atingerea obiectivelor lor de performanță pe durata perioadelor de referință;

(d)

elaborează un plan de performanță care este adoptat în cadrul planului strategic al rețelei înainte de începutul fiecărei perioade de referință. Acest plan de performanță trebuie să fie public și:

(i)

să conțină un obiectiv de performanță în materie de mediu care să fie coerent cu obiectivul de performanță la nivelul Uniunii Europene pentru întreaga perioadă de referință, cu valori anuale de utilizat în scopuri de monitorizare;

(ii)

să conțină obiective de performanță în alte domenii principale de performanță relevante, coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene pentru întreaga perioadă de referință, cu valori anuale de utilizat în scopuri de monitorizare;

(iii)

să conțină o descriere a măsurilor planificate în vederea realizării obiectivelor;

(iv)

să conțină, dacă este necesar sau dacă Comisia decide astfel, indicatori principali de performanță și obiective suplimentare.

3.

La articolul 17 se inserează următorul alineat (2a):

„(2a)   Comisia monitorizează punerea în aplicare a planului de performanță elaborat de administratorul de rețea. Dacă obiectivele nu sunt îndeplinite în perioada de referință, Comisia aplică măsurile corespunzătoare, prevăzute în planul de performanță, în scopul remedierii situației. În acest scop, se utilizează valorile anuale din planul de performanță.”

4.

La anexa III, punctele 3 și 4 se înlocuiesc cu următorul text:

„3.   Mediu

Configurarea rutelor: nu se aplică în prima perioadă de referință. În a doua perioadă de referință, se evaluează procesul de configurare a rutelor utilizat în planul de performanță și coerența acestuia cu procesul de dezvoltare a planului de îmbunătățire a rețelei europene de rute elaborat de administratorul de rețea.

4.   Capacitate

Nivelul întârzierilor: se compară nivelul preconizat al întârzierilor ATFM pe rută utilizat în planul de performanță cu valoarea de referință furnizată de procesul de planificare a capacității al Eurocontrol și în planul de administrare a rețelei elaborat de administratorul de rețea.”

Articolul 27

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2011.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 96, 31.3.2004, p. 1.

(2)  JO L 96, 31.3.2004, p. 20.

(3)  JO L 108, 24.4.2002, p. 1.

(4)  JO L 80, 26.3.2010, p. 10.

(5)  JO L 14, 22.1.1993, p. 1.

(6)  JO L 201, 3.8.2010, p. 1.

(7)  JO L 295, 12.11.2010, p. 35.

(8)  JO L 342, 24.12.2005, p. 20.

(9)  JO L 185, 15.7.2011, p. 1.”


ANEXA I

FUNCȚIA DE CONFIGURARE A REȚELEI EUROPENE DE RUTE (ERND)

PARTEA A

Obiectiv

1.

Funcția ERND:

(a)

realizează un plan de îmbunătățire a rețelei europene de rute pentru funcționarea eficientă și în condiții de siguranță a traficului aerian, ținând seama de impactul asupra mediului;

(b)

facilitează, în cadrul planului de îmbunătățire a rețelei europene de rute, dezvoltarea unei structuri de spațiu aerian care să ofere nivelul necesar de siguranță, de capacitate, de flexibilitate, de reacție, de performanță de mediu și de furnizare continuă a serviciilor de navigație aeriană rapide, ținând seama în mod corespunzător de necesitățile de securitate și apărare;

(c)

asigură interconectivitatea și interoperabilitatea la nivel regional a rețelei europene de rute, atât în interiorul regiunii EUR a OACI, cât și cu regiunile OACI adiacente.

2.

Dezvoltarea unui plan de îmbunătățire a rețelei europene de rute se bazează pe un proces decizional în cooperare. Planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute constituie, în cadrul planului de administrare a rețelei, o secțiune specifică legată de configurarea rețelei europene de rute și prezintă dispoziții detaliate de punere în aplicare a secțiunii referitoare la ERND din planul strategic al rețelei.

3.

Statele membre vor rămâne responsabile cu elaborarea detaliată, aprobarea și crearea structurilor de spațiu aerian pentru spațiul aerian aflat în responsabilitatea lor.

PARTEA B

Principii de planificare

1.

Fără a aduce atingere suveranității statelor membre asupra spațiului aerian și cerințelor statelor membre referitoare la ordinea publică, la securitatea publică și la obiectivele din domeniul apărării, administratorul de rețea, statele membre, țările terțe, utilizatorii spațiului aerian, blocurile funcționale de spațiu aerian și furnizorii de servicii de navigație aeriană, în cadrul blocurilor funcționale de spațiu aerian sau în mod individual, elaborează, printr-un proces decizional în cooperare, planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute, aplicând totodată principiile de configurare a spațiului aerian prevăzute în prezenta anexă. Planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute îndeplinește obiectivele de performanță prevăzute pentru administratorul de rețea în sistemul de performanță.

2.

Procesul decizional în cooperare este sprijinit de structuri de lucru corespunzătoare, permanente și detaliate, care trebuie stabilite la nivel de experți de către administratorul de rețea, cu participarea tuturor părților interesate. Structurile consultative vor fi organizate periodic, în funcție de necesitățile funcției de configurare a rețelei europene de rute.

3.

Pentru a asigura conectivitatea corespunzătoare a planului de îmbunătățire a rețelei europene de rute, administratorul de rețea și statele membre implică țările terțe în procesul decizional în cooperare, în conformitate cu articolul 22. Se asigură un nivel corespunzător de cooperare între administratorul de rețea și structurile sale de lucru detaliate stabilite la nivel de experți, care sprijină elaborarea planului de îmbunătățire a rețelei europene de rute, pe de o parte, și structurile de lucru stabilite la nivel de experți ale OACI care acoperă îmbunătățirile aduse rețelei de rute la nivel de interfață, pe de altă parte.

4.

Planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute este un plan de acțiune care reflectă toate elementele necesare pentru a garanta că spațiul arian european este configurat ca entitate unică și îndeplinește obiectivele de performanță aplicabile.

5.

Acest plan include:

(a)

principii comune generale, completate cu specificații tehnice pentru configurarea spațiului aerian;

(b)

cerințe de natură militară cu privire la spațiul aerian;

(c)

o rețea europeană de rute convenită și, dacă este posibil, o structură de spațiu aerian cu rute libere, configurate astfel încât să îndeplinească toate cerințele utilizatorilor, cu detalii privind toate proiectele de modificare a spațiului aerian;

(d)

normele de utilizare și disponibilitatea rețelei de rute și a spațiului aerian cu rute libere;

(e)

indicații privind sectorizarea ATC recomandată în sprijinul structurii de spațiu aerian ATS care urmează să fie configurată, aprobată printr-o decizie și pusă în aplicare de statele membre;

(f)

orientări cu privire la managementul spațiului aerian;

(g)

un calendar de dezvoltare detaliat;

(h)

calendarul ciclului comun de publicare și de punere în aplicare, prin intermediul planului de administrare a rețelei;

(i)

o imagine de ansamblu a situației actuale și a celei preconizate a rețelei, inclusiv nivelul de performanță estimat pe baza planurilor actuale și a celor convenite.

6.

Administratorul de rețea asigură, în cadrul tuturor activităților, măsuri adecvate care să permită coordonarea între civili și militari în cadrul procesului decizional în cooperare.

7.

Administratorul de rețea, statele membre, blocurile funcționale de spațiu aerian și furnizorii de servicii de navigație aeriană, în cadrul blocurilor funcționale de spațiu aerian sau în mod individual, asigură integrarea coerentă a proiectelor de configurare a spațiului aerian stabilite de comun acord, convenite prin procesul decizional în cooperare, în planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute.

8.

Statele membre și blocurile funcționale de spațiu aerian garantează că, înainte de aplicare, proiectele naționale de configurare a spațiului aerian și cele elaborate de blocurile funcționale de spațiu aerian sunt compatibile și coerente cu planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute și sunt coordonate cu statele vizate și cu administratorul de rețea.

9.

Informațiile privind modificările aduse proiectelor care necesită verificarea compatibilității și care trebuie puse la dispoziția administratorului de rețea includ, printre altele:

(a)

modificarea alinierii rutelor;

(b)

modificarea direcției rutelor;

(c)

modificarea scopului rutelor;

(d)

definirea spațiului aerian cu rute libere, inclusiv normele de utilizare conexe;

(e)

normele de utilizare și disponibilitatea rutelor;

(f)

modificarea limitelor verticale sau orizontale dintre sectoare;

(g)

adăugarea sau eliminarea unor puncte importante;

(h)

modificarea utilizării spațiului aerian la nivel transfrontalier;

(i)

modificarea coordonatelor unor puncte importante;

(j)

modificări care afectează transferul de date;

(k)

modificări care afectează datele publicate în publicațiile privind informații aeronautice;

(l)

modificări care afectează scrisorile de înțelegere referitoare la configurarea și utilizarea spațiului aerian.

10.

Administratorul de rețea și statele membre elaborează, în contextul prezentei anexe, prin procesul decizional în cooperare, propuneri comune de modificare a documentelor OACI corespunzătoare. În special, în ceea ce privește modificarea documentelor OACI privind rutele ATS pe deasupra mării libere, statele membre aplică procedurile de coordonare aplicabile ale OACI.

11.

Administratorul de rețea, statele membre, utilizatorii spațiului aerian, operatorii de aeroport, blocurile funcționale de spațiu aerian și furnizorii de servicii de navigație aeriană, în cadrul blocurilor funcționale de spațiu aerian sau în mod individual, revizuiesc în permanență, prin procesul decizional în cooperare, planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute pentru a ține seama de evoluția cererilor de spațiu aerian sau de apariția unor cereri noi. Se va asigura coordonarea neîntreruptă cu autoritățile militare.

PARTEA C

Principii de configurare a spațiului aerian

1.

La elaborarea planului de îmbunătățire a rețelei europene de rute, administratorul de rețea, statele membre, țările terțe, blocurile funcționale de spațiu aerian și furnizorii de servicii de navigație aeriană, în cadrul blocurilor funcționale de spațiu aerian sau în mod individual, aplică, în cadrul procesului decizional în cooperare, următoarele principii de configurare a spațiului aerian:

(a)

stabilirea și configurarea structurilor de spațiu aerian se bazează pe cerințe operaționale, indiferent de frontierele naționale, de limitele blocurilor funcționale de spațiu aerian sau ale regiunilor de informare a zborurilor, fără a fi în mod obligatoriu determinate de nivelul de diviziune între spațiul aerian superior și cel inferior;

(b)

configurarea structurilor de spațiu aerian este un proces transparent în cadrul căruia sunt expuse atât deciziile luate, cât și justificarea acestora, prin luarea în considerare a cerințelor tuturor utilizatorilor, reconciliind în același timp aspectele de siguranță, de capacitate și de mediu și ținând seama în mod corespunzător de necesitățile de ordin militar și de cele de securitate națională;

(c)

cererea actuală și cea preconizată de trafic aerian, la nivel de rețea și la nivel local, precum și obiectivele de performanță vor constitui datele de intrare de care are nevoie planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute pentru a satisface necesitățile principalelor fluxuri de trafic aerian și ale principalelor aeroporturi;

(d)

asigurarea conectivității verticale și orizontale, inclusiv spațiul aerian terminal și structura de spațiu aerian la interfață;

(e)

posibilitatea operării zborurilor pe rutele cerute de utilizatori sau cât mai aproape de acestea și profiluri de zbor în faza de croazieră a zborului;

(f)

acceptarea evaluării și eventuala dezvoltare a tuturor propunerilor de structuri de spațiu aerian, inclusiv cele privind spațiul aerian cu rute libere, opțiunile în materie de rute multiple și rutele condiționate (CDR), primite de la părțile interesate care au o cerință operațională în zona respectivă;

(g)

configurarea structurilor de spațiu aerian, inclusiv a spațiului aerian cu rute libere și a sectoarelor ATC, trebuie să țină seama de structurile de spațiu aerian existente sau propuse destinate unor activități care necesită rezervarea sau restricționarea spațiului aerian. În acest scop, se instituie numai structurile care sunt compatibile cu aplicarea utilizării flexibile a spațiului aerian. Se asigură, în cea mai mare măsură posibilă, armonizarea și coerența acestor structuri în întreaga rețea europeană;

(h)

configurarea sectorului ATC începe cu alinierea solicitată a rutelor sau a fluxurilor de trafic în cadrul unui proces iterativ care va asigura compatibilitatea între rute sau fluxuri și sectoare;

(i)

sectoarele ATC trebuie configurate astfel încât să permită construirea de configurații sectoriale care să răspundă fluxurilor de trafic, să se adapteze la evoluția cererii de trafic și să fie proporționale cu aceasta;

(j)

în cazurile în care, din motive operaționale, configurarea sectoarelor ATC trebuie să depășească frontierele naționale, limitele blocurilor funcționale de spațiu aerian sau limitele regiunilor de informare a zborurilor, se încheie acorduri privind furnizarea de servicii.

2.

Administratorul de rețea, statele membre, blocurile funcționale de spațiu aerian și furnizorii de servicii de navigație aeriană, în cadrul blocurilor funcționale de spațiu aerian sau în mod individual, prin procesul decizional în cooperare, garantează aplicarea următoarelor principii legate de utilizarea spațiului aerian și de gestionarea capacității:

(a)

structurile de spațiu aerian trebuie planificate astfel încât să faciliteze utilizarea și gestionarea flexibilă și la timp a spațiului aerian în ceea ce privește opțiunile în materie de stabilire a rutelor, fluxuri de trafic, sisteme de configurare sectorială și configurarea altor structuri de spațiu aerian;

(b)

structurile de spațiu aerian trebuie să permită stabilirea de opțiuni suplimentare în materie de rute, asigurând totodată compatibilitatea acestora (considerații referitoare la capacitate și limitări ale configurării sectoriale).

PARTEA D

Monitorizarea permanentă a realizărilor în materie de performanță la nivel de rețea

1.

Pentru a asigura îmbunătățirea periodică a performanței, administratorul de rețea, în strânsă cooperare cu statele, cu blocurile funcționale de spațiu aerian și cu părțile interesate operaționale, va efectua o reexaminare periodică a eficacității structurilor de spațiu aerian implementate.

2.

Această reexaminare va include, printre altele, următoarele elemente:

(a)

evoluția cererii de trafic;

(b)

performanțele și constrângerile în materie de capacitate și de eficiență a zborurilor, la nivel de state, de blocuri funcționale de spațiu aerian sau de rețea;

(c)

evaluarea aspectelor legate de utilizarea spațiului aerian atât din perspectivă civilă, cât și din perspectivă militară;

(d)

evaluarea sectorizării și a configurării sectoriale utilizate;

(e)

evaluarea integrității și a continuității structurilor de spațiu aerian;

(f)

informarea Comisiei cu privire la cazurile în care măsurile de remediere necesare depășesc sfera de competențe a administratorului de rețea.


ANEXA II

FUNCȚIA PRIVIND FRECVENȚELE RADIO

PARTEA A

Cerințe privind exercitarea funcției

1.

Statele membre numesc o persoană, o autoritate sau un organism competent în calitate de administrator național al spectrului de frecvențe, responsabil cu garantarea alocării, modificării și punerii la dispoziție a benzilor de frecvențe în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament. Statele membre transmit Comisiei și administratorului de rețea numele și adresa persoanelor în cauză în termen de cel mult 4 luni de la adoptarea prezentului regulament.

2.

Administratorul de rețea elaborează și coordonează aspectele strategice ale spectrului legate de rețea, care trebuie documentate în mod corespunzător în cadrul planului strategic al rețelei și al planului de administrare a rețelei. Administratorul de rețea asistă Comisia și statele membre la elaborarea pozițiilor comune în sectorul aviației în vederea coordonării contribuțiilor statelor membre în cadrul forurilor internaționale și, în special, în cadrul Conferinței europene a administrațiilor de poștă și telecomunicații (CEPT) și a Uniunii Internaționale de Telecomunicații (UIT).

3.

La cererea unuia sau mai multor administratori naționali ai spectrului de frecvențe, administratorul de rețea ia măsuri în colaborare cu Comisia și cu CEPT pentru a soluționa eventualele probleme cu alte sectoare industriale.

4.

Administratorii naționali ai spectrului de frecvențe raportează administratorului de rețea cazurile de interferențe radio care afectează rețeaua aviatică europeană. Administratorul rețelei înregistrează aceste cazuri și sprijină evaluarea lor. La cererea unuia sau mai multor administratori naționali ai spectrului de frecvențe, administratorul de rețea coordonează sau furnizează asistența necesară pentru soluționarea sau atenuarea efectelor acestor cazuri, luând inclusiv măsuri în colaborare cu Comisia și cu CEPT.

5.

Administratorul de rețea elaborează și ține la zi un registru central destinat stocării tuturor datelor privind alocarea frecvențelor radio, în conformitate cu punctul 14.

6.

Statele membre utilizează registrul central pentru a-și îndeplini obligațiile administrative față de OACI în materie de înregistrare a alocărilor de frecvențe.

7.

Administratorul de rețea și administratorii naționali ai spectrului de frecvențe continuă să elaboreze și să îmbunătățească procedurile de gestionare a spectrului de frecvențe, criteriile de planificare, seturile de date și procesele pentru a optimiza utilizarea și exploatarea spectrului de frecvențe radio de către traficul aerian general. Ulterior, la cererea unuia sau mai multor state membre, administratorul de rețea le propune la nivel regional.

8.

Atunci când se solicită alocarea unei frecvențe, solicitantul înaintează o cerere administratorului național al spectrului de frecvențe competent, incluzând toate datele și justificările relevante.

9.

Administratorii naționali ai spectrului de frecvențe și administratorul de rețea evaluează cererile de frecvențe și stabilesc priorități în acest sens, pe baza cerințelor operaționale și a criteriilor convenite. În plus, impactul acestora asupra rețelei este determinat de administratorul de rețea, în comun cu administratorii naționali ai spectrului de frecvențe. Administratorul de rețea stabilește aceste criterii în consultare cu administratorii naționali ai spectrului de frecvențe în termen de 12 luni de la adoptarea prezentului regulament, menținându-le și actualizându-le ulterior dacă este necesar.

10.

În caz de impact asupra rețelei, administratorul de rețea identifică frecvența sau frecvențele adecvate pentru satisfacerea cererii, ținând seama de următoarele cerințe:

(a)

necesitatea de a furniza servicii sigure de infrastructură de comunicații, de navigație și de supraveghere;

(b)

necesitatea de a optimiza utilizarea resurselor limitate în materie de spectru de frecvențe radio;

(c)

necesitatea unui acces rentabil, echitabil și transparent la spectrul de frecvențe radio;

(d)

cerințele operaționale ale solicitantului sau solicitanților și ale părților interesate operaționale;

(e)

previziunile cu privire la cererea viitoare de spectru de frecvențe radio;

(f)

dispozițiile din manualul OACI de gestionare a frecvențelor în regiunea europeană.

11.

În caz de impact asupra rețelei, administratorii naționali ai spectrului de frecvențe identifică frecvența sau frecvențele adecvate pentru satisfacerea cererii, ținând seama de cerințele de la punctul 10.

12.

Dacă o cerere de frecvențe nu poate fi satisfăcută, administratorii naționali ai spectrului de frecvențe pot solicita administratorului de rețea să efectueze o căutare specifică de frecvențe. Pentru a soluționa cererea administratorilor naționali ai spectrului de frecvențe, administratorul de rețea, asistat de aceștia, poate efectua o examinare specifică a situației utilizării frecvențelor în aria geografică vizată.

13.

Administratorul național al spectrului de frecvențe alocă frecvența sau frecvențele adecvate identificate în conformitate cu punctele 10, 11 și 12.

14.

Administratorul național al spectrului de frecvențe înregistrează fiecare alocare în registrul central, incluzând următoarele informații:

(a)

datele definite în manualul OACI de gestionare a frecvențelor în regiunea europeană, inclusiv datele tehnice și operaționale conexe relevante;

(b)

cerințe consolidate privind datele, rezultând din aplicarea punctului 7;

(c)

o descriere a utilizării operaționale a alocării de frecvențe;

(d)

datele de contact ale părții interesate operaționale care utilizează frecvențele alocate.

15.

Atunci când alocă frecvențe solicitantului, administratorul național al spectrului de frecvențe menționează și condițiile de utilizare. Aceste condiții trebuie să specifice cel puțin că alocarea frecvențelor:

(a)

rămâne valabilă câtă vreme frecvențele sunt utilizate pentru îndeplinirea cerințelor operaționale descrise de către solicitant;

(b)

poate face obiectul unei cereri de schimbare a frecvențelor și că aceste schimbări vor trebui aplicate într-un termen limitat;

(c)

trebuie modificată de îndată ce se modifică utilizarea operațională descrisă de solicitant.

16.

Administratorul sau administratorii naționali ai spectrului de frecvențe se asigură că orice schimbare, modificare sau alocare necesară a frecvențelor se realizează în termenul convenit și că registrul central este actualizat în consecință. Atunci când aceste acțiuni nu pot fi realizate, administratorul sau administratorii naționali ai spectrului de frecvențe prezintă administratorului de rețea justificările corespunzătoare.

17.

Administratorii naționali ai spectrului de frecvențe se asigură că detaliile operaționale, tehnice și administrative menționate la punctul 14 aferente tuturor alocărilor de frecvențe utilizate în cadrul rețelei aviatice europene sunt disponibile în registrul central până la 31 decembrie 2011 cel târziu.

18.

Administratorul de rețea și administratorul sau administratorii naționali ai spectrului de frecvențe realizează activități de monitorizare și evaluare a benzilor de frecvențe și a alocărilor de frecvențe din sectorul aviației pe baza unor proceduri transparente, pentru a garanta corectitudinea și eficiența acțiunilor respective. Administratorul de rețea stabilește aceste proceduri în consultare cu administratorii naționali ai spectrului de frecvențe în termen de cel mult 12 luni de la adoptarea prezentului regulament, menținându-le și actualizându-le ulterior dacă este necesar. Administratorul de rețea identifică, în special, eventualele discrepanțe dintre registrul central, scopul operațional și utilizarea efectivă a frecvențelor alocate. Administratorul de rețea comunică discrepanțele respective administratorului național al spectrului de frecvențe în vederea soluționării acestora, într-un termen convenit.

19.

Administratorul de rețea asigură disponibilitatea unor instrumente comune pentru a sprijini activitățile de planificare, coordonare, înregistrare, auditare și optimizare la nivel central și național. În special, trebuie elaborate instrumente care să sprijine analizarea datelor din registrul central în vederea monitorizării eficienței funcției și în scopul configurării și punerii în aplicare a procesului de optimizare a frecvențelor prevăzut la punctul 7.

PARTEA B

Cerințe privind organizarea funcției

1.

Procesul decizional în cooperare dintre administratorii naționali ai spectrului de frecvențe și administratorul de rețea se întemeiază pe măsuri care trebuie supuse spre aprobare Consiliului de administrare a rețelei, în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament, după primirea unui aviz pozitiv din partea Comitetului pentru cerul unic și statelor membre, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004.

2.

În cazul unui dezacord cu privire la măsurile menționate în partea B punctul 1 din prezenta anexă, administratorul de rețea și statele membre în cauză se adresează Comisiei în vederea soluționării. Comisia acționează în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004.

3.

Măsurile specifică cel puțin:

(a)

criteriile aplicabile evaluării cerințelor operaționale și stabilirii de priorități în privința acestora;

(b)

termenele minime pentru coordonarea alocărilor noi sau modificate de frecvențe radio;

(c)

mecanismele prin care se garantează îndeplinirea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene de către administratorul de rețea și administratorii naționali ai spectrului de frecvențe;

(d)

faptul că procedurile, criteriile și procesele îmbunătățite de gestionare a spectrului de frecvențe nu au efecte negative asupra celor aplicate de alte țări, în contextul procedurilor regionale ale OACI;

(e)

cerințe care să garanteze că statele membre se consultă în mod corespunzător cu toate părțile interesate de la nivel național și european cu privire la măsurile de gestionare noi sau la cele modificate.

4.

Măsurile inițiale de coordonare a frecvențelor radio trebuie să fie pe deplin compatibile cu cele existente. Evoluția acestor măsuri se definește în cooperare cu administratorii naționali ai spectrului de frecvențe și determină reducerea la maximum a suprapunerilor și birocrației.

5.

În ceea ce privește utilizarea strategică și tactică a frecvențelor radio, coordonarea cu țările adiacente care nu participă la activitatea administratorului de rețea se face prin intermediul structurilor de lucru regionale ale OACI. Acest lucru se va realiza și cu scopul de a permite accesul țărilor adiacente la serviciile administratorului de rețea.

6.

Administratorul de rețea și administratorii naționali ai spectrului de frecvențe stabilesc de comun acord prioritățile generale ale funcției pentru a îmbunătăți configurarea și funcționarea rețelei aviatice europene. Aceste priorități trebuie documentate sub forma unei secțiuni referitoare la frecvențe în cadrul planului strategic al rețelei și al planului de administrare a rețelei și trebuie să facă obiectul unor consultări cu părțile interesate. Stabilirea priorităților poate să țină seama în special de anumite benzi, zone și servicii.

7.

Statele membre se asigură că utilizarea benzilor de frecvențe aeronautice de către utilizatori militari este coordonată în mod corespunzător cu administratorii naționali ai spectrului de frecvențe și cu administratorul de rețea.


ANEXA III

FUNCȚIA PRIVIND CODURILE TRANSPONDERELOR

PARTEA A

Cerințe privind funcția privind codurile transponderelor

1.

Obiectivele acestei funcții sunt:

(a)

consolidarea procedurii de alocare a codurilor prin alocarea de roluri și responsabilități clare tuturor părților interesate implicate, punând performanța generală a rețelei în centrul stabilirii modului de alocare a codurilor;

(b)

creșterea transparenței alocării codurilor și a utilizării lor efective, permițând cea mai bună evaluare a eficienței generale a rețelei;

(c)

elaborarea, prin includerea într-un regulament, a bazei de reglementare care să permită o mai bună aplicare a legislației și o mai bună supraveghere.

2.

Codurile de transponder SSR se alocă, prin intermediul administratorului de rețea, statelor membre și furnizorilor de servicii de navigație aeriană în așa fel încât să se optimizeze distribuirea sigură și eficientă a acestora, luând în considerare următoarele:

(a)

cerințele operaționale ale tuturor părților interesate operaționale;

(b)

nivelul real și cel previzionat al traficului aerian;

(c)

utilizarea necesară a codurilor de transponder SSR în conformitate cu dispozițiile relevante ale OACI prevăzute în planul regional de navigație aeriană pentru regiunea europeană, documentul privind implementarea instalațiilor și serviciilor și instrucțiunile.

3.

Administratorul de rețea pune oricând la dispoziția statelor membre, a furnizorilor de servicii de navigație aeriană și a țărilor terțe o listă a alocărilor de coduri de transponder SSR care descrie alocarea completă și actualizată a codurilor SSR în spațiul aerian prevăzut la articolul 1 alineatul (3).

4.

Ținând seama de toate utilizările civile și militare necesare ale codurilor de transponder SSR, administratorul de rețea aplică o procedură oficială de stabilire, evaluare și coordonare a cerințelor de alocare a codurilor de transponder SSR.

5.

Procedura oficială prevăzută la punctul 4 include cel puțin procedurile, termenele și obiectivele de performanță relevante stabilite de comun acord în vederea realizării următoarelor activități:

(a)

depunerea cererilor de alocare a codurilor de transponder SSR;

(b)

evaluarea cererilor de alocare a codurilor de transponder SSR;

(c)

coordonarea propunerilor de modificare a alocărilor de coduri de transponder SSR cu statele membre și cu țările terțe, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea B;

(d)

auditarea periodică a alocărilor și a necesarului de coduri SSR în vederea optimizării situației, inclusiv realocarea codurilor existente deja alocate;

(e)

modificarea, aprobarea și distribuirea periodică a listei generale a alocărilor de coduri de transponder SSR, prevăzută la punctul 3;

(f)

notificarea, evaluarea și rezolvarea conflictelor neplanificate dintre alocările de coduri de transponder SSR;

(g)

notificarea, evaluarea și rezolvarea alocărilor greșite de coduri de transponder SSR, depistate cu ocazia probelor de reținere a codurilor;

(h)

notificarea, evaluarea și rezolvarea deficiențelor neplanificate din alocările de coduri de transponder SSR;

(i)

furnizarea de date și informații în conformitate cu cerințele prevăzute în partea C.

6.

Administratorul de rețea verifică conformitatea cererilor de alocare a codurilor de transponder SSR, primite în cadrul procedurii prevăzute la punctul 4, cu cerințele procedurale privind convențiile privind formatul și datele, exhaustivitatea, acuratețea, transmiterea la timp și justificarea.

7.

Statele membre se asigură că codurile de transponder SSR se alocă aeronavelor în conformitate cu lista alocărilor de coduri de transponder SSR cuprinsă la punctul 3.

8.

Administratorul de rețea poate opera, în numele statelor membre și al furnizorilor de servicii de navigație aeriană, un sistem centralizat de alocare și de gestionare a codurilor de transponder SSR destinat să aloce aceste coduri în mod automat traficului aerian general.

9.

Administratorul de rețea aplică procedurile și instrumentele pentru evaluarea periodică a utilizării efective a codurilor de transponder SSR de către statele membre și de către furnizorii de servicii de navigație aeriană.

10.

Planurile și procedurile trebuie stabilite de comun acord de administratorul de rețea, statele membre și furnizorii de servicii de navigație aeriană, pentru a sprijini analizarea și identificarea periodică a viitoarelor cerințe privind codurile de transponder SSR. Analiza respectivă include identificarea efectelor potențiale asupra performanței, create de eventualele deficiențe previzionate în ceea ce privește alocarea codurilor de transponder SSR.

11.

Se elaborează și se mențin manuale de operare care să conțină instrucțiunile și informațiile necesare pentru a permite exercitarea funcției de rețea în conformitate cu cerințele prezentului regulament. Aceste manuale de operare se distribuie și se mențin în conformitate cu procedurile de management al calității și de gestionare a configurării documentelor.

PARTEA B

Cerințe privind mecanismul specific de consultare

1.

Administratorul de rețea instituie un mecanism special pentru coordonarea și consultarea structurilor detaliate de alocare a codurilor de transponder SSR. Acest mecanism:

(a)

garantează că impactul utilizării codurilor de transponder SSR în țările terțe este luat în considerare prin participarea la structurile de lucru pentru gestionarea codurilor de transponder SSR, prevăzute de dispozițiile relevante ale OACI din planul regional de navigație aeriană pentru regiunea europeană, documentul privind implementarea instalațiilor și serviciilor;

(b)

garantează compatibilitatea listei alocărilor de coduri de transponder SSR, prevăzută în partea A punctul 3, cu planul de gestionare a codurilor stabilit de dispozițiile relevante ale OACI din planul regional de navigație aeriană, regiunea europeană, documentul privind implementarea instalațiilor și serviciilor;

(c)

specifică cerințele destinate să garanteze că se organizează consultări corespunzătoare cu statele membre implicate cu privire la structurile noi sau cele modificate de gestionare a codurilor de transponder SSR;

(d)

specifică cerințele destinate să garanteze că statele membre organizează consultări corespunzătoare cu toate părțile interesate implicate de la nivel național cu privire la structurile noi sau cele modificate de gestionare a codurilor de transponder SSR;

(e)

garantează că coordonarea cu țările terțe în ceea ce privește utilizarea strategică și tactică a codurilor de transponder SSR se face prin intermediul structurilor de lucru pentru gestionarea codurilor de transponder SSR, prevăzute de dispozițiile relevante ale OACI din planului regional de navigație aeriană pentru regiunea europeană, documentul privind implementarea instalațiilor și serviciilor;

(f)

precizează termenul minim pentru coordonarea și consultarea cu privire la alocările noi sau modificate de coduri de transponder SSR;

(g)

garantează că modificările aduse listei alocărilor de coduri de transponder SSR sunt aprobate de statele membre vizate de modificările respective;

(h)

specifică cerințe destinate să garanteze că modificările aduse listei alocărilor de coduri de transponder SSR sunt comunicate tuturor părților interesate imediat după aprobarea sa, fără a aduce atingere procedurilor naționale de comunicare a informațiilor privind utilizarea codurilor de transponder SSR de autoritățile militare.

2.

Administratorul de rețea, în coordonare cu autoritățile militare naționale, se asigură că se iau măsurile necesare pentru a se garanta că alocarea și utilizarea codurilor de transponder SSR destinate necesităților de ordin militar nu au efecte negative asupra siguranței sau eficienței fluxului de trafic aerian general.

PARTEA C

Cerințe privind furnizarea datelor

1.

Cererile de alocări noi sau modificate ale codurilor de transponder SSR trebuie să respecte cerințele privind convențiile referitoare la format și la date, exhaustivitatea, acuratețea, transmiterea la timp și justificarea specifice procedurii prevăzute în partea A punctul 4.

2.

Statele membre furnizează administratorului de rețea următoarele informații, în conformitate cu cerințele, în termenele convenite prevăzute de administratorul de rețea pentru a sprijini exercitarea funcției de rețea privind codurile de transponder SSR:

(a)

un registru actualizat al alocării și utilizării tuturor codurilor de transponder SSR în sfera lor de responsabilitate, sub rezerva constrângerilor de securitate cu privire la dezvăluirea anumitor alocări de coduri în scopuri militare, neutilizate pentru traficul aerian general;

(b)

justificări care să demonstreze faptul că alocările existente și cele solicitate de coduri de transponder SSR reprezintă minimul necesar pentru îndeplinirea cerințelor operaționale;

(c)

detalii cu privire la alocările de coduri de transponder SSR care nu mai sunt necesare din punct de vedere operațional și care pot fi eliberate pentru a fi realocate în cadrul rețelei;

(d)

rapoarte cu privire la eventualele deficiențe reale neplanificate ale alocărilor de coduri de transponder SSR;

(e)

detalii cu privire la eventualele modificări aduse planificării instalațiilor sau statutului operațional al sistemelor sau componentelor și care pot avea un impact asupra alocărilor de coduri de transponder SSR pentru zboruri.

3.

Furnizorii de servicii de navigație aeriană furnizează administratorului de rețea următoarele date și informații, conform necesităților, în termenele convenite prevăzute de administratorul de rețea pentru a sprijini exercitarea funcției de rețea privind codurile de transponder SSR:

(a)

rapoarte cu privire la poziția corelată a sistemului îmbunătățit de gestionare a fluxurilor tactice, care conțin alocări de coduri de transponder SSR pentru zborurile efectuate în cadrul traficului aerian general în temeiul regulilor de zbor instrumental;

(b)

rapoarte cu privire la eventualele conflicte sau pericole reale neprevăzute, cauzate de o alocare operațională reală a unui cod de transponder SS, inclusiv informații privind modul de soluționare a conflictului.

4.

Răspunsurile statelor membre și ale furnizorilor de servicii de navigație aeriană la coordonarea modificărilor propuse în ceea ce privește alocările de coduri de transponder SSR și a actualizărilor listei alocărilor de coduri de transponder SSR trebuie, cel puțin:

(a)

să precizeze dacă se prevede sau nu vreun conflict sau pericol la nivelul alocărilor de coduri de transponder SSR;

(b)

să confirme dacă cerințele sau eficiența operațională vor fi sau nu afectate în mod negativ;

(c)

să confirme faptul că modificările aduse codurilor de transponder SSR pot fi aplicate în termenele stabilite.


ANEXA IV

MODEL PENTRU PLANUL STRATEGIC AL REțELEI

Planul strategic al rețelei se bazează pe următoarea structură:

1.   INTRODUCERE

1.1.

Domeniul de aplicare al planului strategic al rețelei (geografic și temporal)

1.2.

Elaborarea planului și procesul de validare

2.   CONTEXT ȘI CERINȚE GENERALE

2.1.

Descrierea situației curente și a celei planificate a rețelei, inclusiv ERND, ATFM, aeroporturile și resursele limitate

2.2.

Provocări și oportunități legate de durata planului (inclusiv previziunile privind cererea de trafic și evoluția acesteia la nivel mondial)

2.3.

Obiectivele de performanță și cerințele comerciale formulate de diferitele părți interesate, precum și obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene

3.   VIZIUNE STRATEGICĂ

3.1.

Descrierea modului strategic de dezvoltare și evoluție a rețelei pentru realizarea cu succes a obiectivelor de performanță și a cerințelor comerciale

3.2.

Respectarea sistemului de performanță

3.3.

Respectarea planului general european de management al traficului aerian

4.   OBIECTIVE STRATEGICE

4.1.

Descrierea obiectivelor strategice ale rețelei.

inclusiv aspectele de cooperare privind părțile interesate operaționale participante, din perspectiva rolurilor și a responsabilităților;

indicarea modului în care obiectivele strategice vor răspunde cerințelor;

identificarea modului în care vor fi cuantificate progresele înregistrate în direcția atingerii acestor obiective;

indicarea efectelor obiectivelor strategice asupra industriei și a altor sectoare vizate.

5.   PLANIFICAREA PERFORMANȚEI

Planul de performanță se bazează pe următoarea structură:

1.   Introducere

1.1.

Descrierea situației (domeniul de aplicare al planului, funcțiile vizate etc.)

1.2.

Descrierea scenariului macroeconomic pentru perioada de referință, care cuprinde ipoteze globale (trafic preconizat etc.)

1.3.

Descrierea rezultatelor consultațiilor desfășurate cu părțile interesate pentru pregătirea planului de performanță (principalele probleme ridicate de participanți și, dacă este posibil, compromisurile la care s-a ajuns)

2.   Obiectivele de performanță la nivelul administratorului de rețea

2.1.

Obiectivele de performanță în fiecare domeniu principal relevant de performanță, stabilite prin trimitere la fiecare indicator principal relevant de performanță, pentru întreaga perioadă de referință și cu valori anuale fixate în scopuri de monitorizare și de stimulare

2.2.

Descrierea și explicarea contribuției și impactului obiectivelor de performanță ale administratorului de rețea asupra obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene

3.   Contribuția fiecărei funcții

3.1.

Obiective de performanță individuale pentru fiecare funcție (ATFM, ERND, coduri de transponder SSR, frecvențe)

4.   Dimensiunea militară

4.1.

Descrierea dimensiunii civile/militare a planului, arătând performanța aplicării utilizării flexibile a spațiului aerian în scopul creșterii capacității, ținând seama în mod corespunzător de eficacitatea operațiunilor militare și, dacă se consideră necesar, de indicatorii și obiectivele de performanță relevante, în concordanță cu indicatorii și obiectivele din planul de performanță

5.   Analiza de sensibilitate și comparația cu planul de performanță precedent

5.1.

Sensibilitatea la ipoteze externe

5.2.

Comparația cu planul de performanță precedent

6.   Aplicarea planului de performanță

6.1.

Descrierea măsurilor instituite de Consiliul de administrare a rețelei pentru îndeplinirea obiectivelor de performanță, cum ar fi:

mecanisme de monitorizare destinate să asigure aplicarea activităților de siguranță și a planurilor de afaceri;

măsuri de monitorizare și de raportare privind aplicarea planurilor de performanță, inclusiv modul de abordare a situației dacă obiectivele nu sunt îndeplinite în perioada de referință.

6.   PLANIFICARE STRATEGICĂ

6.1.

Descrierea planificării pe termen scurt/mediu:

prioritățile pentru fiecare obiectiv strategic;

punerea în aplicare a fiecărui obiectiv strategic din perspectiva aplicării tehnologiilor necesare, a impactului structural, a aspectelor umane, a costurilor aferente, a beneficiilor, precum și a guvernanței, a resurselor și a reglementării necesare;

participarea necesară a părților interesate operaționale la fiecare element al planului, inclusiv rolurile și responsabilitățile acestora;

nivelul convenit de implicare a administratorului rețelei pentru a sprijini aplicarea fiecărui element al planului pentru fiecare funcție individuală.

6.2.

Descrierea planificării pe termen lung:

intenția de a realiza fiecare obiectiv strategic din perspectiva tehnologiei necesare și a aspectelor de cercetare și dezvoltare corespunzătoare, a impactului structural, a aspectelor umane, a analizei economice, a guvernanței și a reglementării necesare, precum și justificarea aferentă a acestor investiții din punct de vedere economic și din perspectiva siguranței;

participarea necesară a părților interesate operaționale la fiecare element al planului, inclusiv rolurile și responsabilitățile acestora.

7.   EVALUAREA RISCURILOR

7.1.

Descrierea riscurilor aferente punerii în aplicare a planului

7.2.

Descrierea procesului de monitorizare (inclusiv eventualele devieri de la obiectivele inițiale)

8.   RECOMANDĂRI

8.1.

Identificarea măsurilor care trebuie luate de Uniune și de statele membre pentru a sprijini aplicarea planului


ANEXA V

MODEL PENTRU PLANUL DE ADMINISTRARE A REȚELEI

Planul de administrare a rețelei se bazează pe următoarea structură generală (care va fi adaptată în ceea ce privește diversele funcții individuale și de orizontul de timp al planului de administrare a rețelei, pentru a reflecta caracterul său reînnoibil și perioadele sale de trei-cinci ani, de un an, de un trimestru, de o săptămână și de o zi):

1.   INTRODUCERE

1.1.

Domeniul de aplicare al planului de administrare a rețelei (geografic și temporal)

1.2.

Elaborarea planului și procesul de validare

2.   DESCRIEREA PLANULUI DE ADMINISTRARE A REȚELEI, OBIECTIVE OPERAȚIONALE ȘI OBIECTIVE GENERALE

inclusiv aspectul colaborativ al părților interesate operaționale participante, din perspectiva rolurilor și a responsabilităților;

indicarea modului în care vor fi acoperite obiectivele operaționale și cele generale în etapele tactice, pretactice, pe termen scurt și pe termen mediu ale planului de administrare a rețelei, precum și alte obiective de performanță prevăzute în temeiul regulamentului privind performanța;

prioritățile stabilite și resursele necesare pentru perioada de planificare;

precizarea impactului asupra sectorului ATM și a altor sectoare vizate.

3.   PROCESUL GLOBAL DE PLANIFICARE A ADMINISTRĂRII REȚELEI

descrierea procesului global de planificare a administrării rețelei;

descrierea modului strategic în care planul de administrare a rețelei va evolua și va înregistra progrese pentru a răspunde cu succes cerințelor operaționale de performanță și altor obiective de performanță stabilite în temeiul regulamentului privind performanța;

descrierea instrumentelor și a datelor utilizate.

4.   CONTEXT ȘI CERINȚE GENERALE

4.1.

Descrierea succintă a performanței operaționale din trecut a rețelei

4.2.

Provocări și oportunități legate de durata planului

4.3.

Previziuni privind traficul din rețea, în conformitate cu apendicele 1 și 2, inclusiv:

previziuni privind rețeaua;

previziuni privind furnizorii de servicii de navigație aeriană, blocurile funcționale de spațiu aerian și centrele regionale de control;

previziuni cu privire la aeroporturile principale;

analiza previziunilor referitoare la trafic, inclusiv o serie de scenarii;

analiza impactului unor evenimente speciale.

4.4.

Cerințele operaționale de performanță a rețelei, inclusiv:

cerințele generale privind capacitatea rețelei;

cerințe privind capacitatea furnizorilor de servicii de navigație aeriană, a blocurilor funcționale de spațiu aerian și a centrelor regionale de control;

capacitatea aeroportului;

analiza cerințelor de capacitate;

cerințe generale ale rețelei privind mediul înconjurător/eficiența zborurilor;

cerințe generale privind siguranța rețelei;

cerințe pentru situații de urgență și continuitatea serviciilor care afectează rețeaua.

4.5.

Necesități operaționale formulate de diferite părți interesate, inclusiv militare.

5.   PLANURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PERFORMANȚEI OPERAȚIONALE A REȚELEI ȘI MĂSURI LA NIVEL DE REȚEA

descrierea planurilor și a măsurilor care se așteaptă să fie aplicate la nivel de rețea, inclusiv spațiul aerian, resursele limitate și ATFM;

descrierea contribuțiilor în materie de performanță operațională ale fiecărui plan și ale fiecărei măsuri.

6.   PLANURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PERFORMANȚEI OPERAȚIONALE A REȚELEI ȘI MĂSURI LA NIVEL LOCAL

inclusiv descrierea fiecărui plan și a fiecărei măsuri care se așteaptă să fie aplicate la nivel local;

descrierea contribuțiilor în materie de performanță operațională ale fiecărui plan și ale fiecărei măsuri;

descrierea relațiilor cu țări terțe și a activității legate de OACI.

7.   EVENIMENTE SPECIALE

imagine de ansamblu a evenimentelor speciale cu impact semnificativ asupra ATM;

evenimente speciale individuale și abordarea acestora din perspectiva rețelei;

exerciții militare de mare amploare.

8.   CERINȚE DE NATURĂ MILITARĂ CU PRIVIRE LA SPAȚIUL AERIAN

8.1.

Furnizorii militari de servicii de ATM responsabili de zonele de spațiu aerian rezervat sau segregat comunică administratorului rețelei, prin intermediul celulei relevante de management al spațiului aerian, următoarele informații, în conformitate cu reglementările naționale:

disponibilitatea spațiului aerian: zile/ore în care spațiul aerian rezervat este disponibil în mod automat;

cerințe ad-hoc pentru utilizarea neplanificată a spațiului aerian rezervat;

eliberarea spațiului aerian rezervat pentru utilizarea sa de către civili oricând când nu este necesar, anunțând acest lucru cu cât mai mult timp înainte posibil.

9.   PREVIZIUNI ȘI ANALIZE CONSOLIDATE PRIVIND PERFORMANȚA OPERAȚIONALĂ A REȚELEI

obiective și previziuni în materie de întârzieri/capacitate privind rețeaua, furnizorii de servicii de navigație aeriană, blocurile funcționale de spațiu aerian și centrele regionale de control;

performanța operațională a aeroporturilor;

obiectivul și previziunile în materie de performanță a rețelei privind mediul înconjurător/eficiența zborurilor;

analiza impactului unor evenimente speciale;

analiza obiectivelor și previziunilor în materie de performanță operațională.

10.   IDENTIFICAREA ZONELOR DE BLOCAJE OPERAȚIONALE ȘI SOLUȚII DE ATENUARE LA NIVEL DE REȚEA ȘI LA NIVEL LOCAL

identificarea blocajelor operaționale (în materie de siguranță, de capacitate, de eficiență a zborurilor) și a blocajelor potențiale, a cauzelor acestora și a soluțiilor sau a măsurilor de atenuare convenite, inclusiv opțiuni de echilibrare a capacității cererii.

Apendicele 1

Centrele regionale de control

Planul de administrare a rețelei trebuie să descrie amănunțit fiecare centru regional de control din toate zonele, prezentând măsurile operaționale de îmbunătățire planificate de acestea, perspectivele pentru perioada respectivă, previziunile cu privire la trafic, obiectivul și previziunile în materie de întârzieri, evenimentele semnificative care pot afecta traficul, contactele operaționale.

Administratorul de rețea include, pentru fiecare centru regional de control:

previziuni cu privire la trafic;

o analiză a performanței operaționale actuale;

o evaluare cuantificată a capacității atinse (capacitatea de referință);

o evaluare cuantificată a capacității necesare pentru diverse scenarii de evoluție a traficului (profilul necesar de capacitate);

o evaluare cuantificată a măsurilor operaționale de îmbunătățire planificate la nivel de centru regional de control, convenite cu furnizorii de servicii de navigație aeriană;

obiectivul și previziunile în materie de întârzieri;

o analiză a performanței operaționale preconizate (în materie de siguranță, capacitate, mediu).

Fiecare furnizor de servicii de navigație aeriană transmite administratorului de rețea următoarele informații, spre a fi incluse în descrierea fiecărui centru regional de control:

obiectivul local în materie de întârzieri;

evaluarea/confirmarea previziunilor în materie de trafic, ținând seama de informațiile locale;

numărul sectoarelor disponibile: sistemul de configurare/deschidere a sectoarelor per sezon/zi a săptămânii/moment al zilei;

capacitățile/valorile de monitorizare pentru fiecare sector/volum de trafic per sistem de configurare/deschidere;

evenimente speciale planificate sau cunoscute, inclusiv date/ore și impactul aferent asupra performanței operaționale;

detalii privind măsurile operaționale de îmbunătățire planificate, calendarul aplicării acestora și impactul negativ/pozitiv aferent asupra capacității și/sau a eficienței;

detalii privind modificările propuse și cele confirmate aduse structurii și utilizării spațiului aerian;

măsuri suplimentare convenite cu administratorul de rețea;

contactele operaționale ale centrului regional de control.

Apendicele 2

Aeroporturi

Planul de administrare a rețelei trebuie să descrie amănunțit principalele aeroporturi europene din toate zonele, prezentând măsurile operaționale de îmbunătățire planificate de acestea, perspectivele pentru perioada respectivă, previziunile în materie de trafic și de întârzieri, evenimentele semnificative care pot afecta traficul, contactele operaționale.

Administratorul de rețea include, pentru fiecare aeroport principal:

previziunile cu privire la trafic;

o analiză a performanței operaționale preconizate (în materie de siguranță, capacitate, mediu).

Fiecare aeroport inclus în planul de administrare a rețelei transmite administratorului de rețea următoarele informații, spre a fi incluse în descrierea aeroportului respectiv:

evaluarea/confirmarea previziunilor în materie de trafic, ținând seama de informațiile locale;

capacitatea pistelor pentru fiecare configurație a pistelor, sosirile și plecările actuale și cele planificate;

o specificare a capacității pentru perioada de noapte și durata acestei perioade, dacă este cazul;

detalii privind măsurile operaționale de îmbunătățire planificate, calendarul aplicării acestora și impactul negativ/pozitiv aferent asupra capacității și/sau a eficienței;

evenimente speciale planificate sau cunoscute, inclusiv date/ore și impactul aferent asupra performanței operaționale;

alte posibilități de planificare a capacității;

măsuri suplimentare convenite cu administratorul de rețea.


ANEXA VI

CERINȚE GENERALE PRIVIND FUNCȚIILE DE REȚEA

1.   STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Administratorul de rețea își instituie și își administrează organizația în conformitate cu o structură care sprijină siguranța funcțiilor de rețea.

Structura organizatorică definește:

(a)

autoritatea, sarcinile și responsabilitățile persoanelor responsabile desemnate, în special ale personalului de conducere cu funcții legate de siguranță, calitate, securitate și resurse umane;

(b)

relațiile și raporturile ierarhice între diversele părți componente și procese ale organizației.

2.   SIGURANȚA

Administratorul rețelei trebuie să dispună de un sistem de management al siguranței care acoperă toate funcțiile de rețea pe care le exercită în conformitate cu următoarele principii. Acesta:

(a)

descrie concepțiile și principiile generale ale organizației (denumite în continuare „politică”) în ceea ce privește siguranța, astfel încât să răspundă cât mai exact posibil necesităților părților interesate relevante;

(b)

instituie o funcție de monitorizare a conformității care conține proceduri prin care se verifică dacă toate funcțiile sunt exercitate în conformitate cu cerințele, standardele și procedurile aplicabile. Monitorizarea conformității include un sistem de transmitere a feedback-ului cu privire la constatări către personalul de administrare competent, pentru a se asigura aplicarea eficace și la timp a măsurilor corective, dacă este necesar;

(c)

demonstrează, cu ajutorul manualelor și al documentelor de monitorizare, că sistemul de management funcționează;

(d)

numește reprezentanți ai conducerii care să monitorizeze respectarea și caracterul adecvat al procedurilor pentru asigurarea unor practici operaționale sigure și eficiente;

(e)

efectuează controale ale sistemului de management instituit și ia măsuri de remediere, după caz;

(f)

gestionează siguranța tuturor funcțiilor de rețea care îi sunt alocate, stabilind astfel interfețe oficiale cu toate părțile interesate relevante, pentru a putea identifica pericolele care amenință siguranța aviației, generate de activitățile sale, pentru a evalua și a gestiona riscurile aferente, dacă este necesar;

(g)

include proceduri de management a siguranței atunci când introduce noi sisteme funcționale sau când modifică sistemele funcționale existente.

3.   SECURITATEA

Administratorul de rețea trebuie să dispună de un sistem de management al securității care acoperă toate funcțiile de rețea pe care le exercită în conformitate cu următoarele principii. Acesta:

(a)

asigură securitatea instalațiilor și a personalului său, astfel încât să împiedice interferențele ilegale care ar putea avea un impact asupra siguranței funcțiilor de rețea pe care le administrează;

(b)

asigură securitatea datelor operaționale pe care le primește, le furnizează sau le utilizează în alt mod, astfel încât accesul la acestea să fie rezervat exclusiv persoanelor autorizate;

(c)

definește procedurile referitoare la evaluarea și diminuarea riscurilor în domeniul securității, la monitorizarea și îmbunătățirea securității, la evaluări ale securității și la difuzarea experiențelor dobândite;

(d)

definește mijloacele destinate să detecteze breșele de securitate și să alerteze personalul prin semnale de avertizare adecvate;

(e)

definește mijloacele de limitare a efectelor cauzate de breșele de securitate și de identificare a măsurilor de remediere și a procedurilor de atenuare a riscurilor pentru evitarea repetării acestora.

4.   MANUALE DE OPERARE

Administratorul de rețea stabilește și menține la zi manualele de operare referitoare la operațiunile pe care le efectuează, pentru uzul și orientarea personalului operațional. Acesta se asigură că:

(a)

manualele de operare conțin instrucțiuni și informații necesare personalului operațional pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

(b)

personalul are acces la părțile din manualele de operare care au relevanță pentru activitatea sa;

(c)

personalul operațional este prompt informat cu privire la modificările aduse manualului de operare care se aplică îndeplinirii sarcinilor sale, precum și despre intrarea lor în vigoare.

5.   CERINȚE ÎN PRIVINȚA PERSONALULUI

Administratorul de rețea angajează personal calificat corespunzător pentru a se asigura că funcțiile de rețea care îi sunt alocate sunt exercitate în mod sigur, eficient, continuu și durabil. În acest context, administratorul de rețea stabilește politici pentru formarea personalului.

6.   PLANURI DE URGENȚĂ

Administratorul de rețea stabilește planuri de urgență pentru toate funcțiile pe care le exercită, în caz de evenimente care duc la degradarea semnificativă sau la întreruperea operațiunilor sale.

7.   CERINȚE PRIVIND RAPORTAREA

În conformitate cu articolul 20, administratorul de rețea prezintă un raport de activitate anual. Acest raport tratează performanța sa operațională, precum și activitățile și evoluțiile importante, în special în materie de siguranță.

Raportul anual trebuie să cuprindă cel puțin:

o evaluare a performanței funcțiilor de rețea pe care le administrează;

performanța în raport cu obiectivele de performanță stabilite în planul strategic al rețelei, reconciliind performanța reală cu planul de administrare a rețelei cu ajutorul indicatorilor de performanță stabiliți în planul de administrare a rețelei;

o explicație a diferențelor față de obiective, împreună cu măsurile preconizate pentru eliminarea oricăror decalaje în perioada de referință menționată la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004;

evoluțiile în materie de operațiuni și infrastructură;

informații privind procedura de consultare oficială cu utilizatorii și cu părțile interesate;

informații privind politica în domeniul resurselor umane.

8.   METODE DE LUCRU ȘI PROCEDURI OPERAȚIONALE

Administratorul de rețea trebuie să poată demonstra că metodele sale de lucru și procedurile sale operaționale sunt conforme cu alte acte legislative ale Uniunii, în special cu Regulamentul (UE) nr. 255/2010.