29.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 343/57

(1)

La data de 1 aprilie 2010, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”) deschiderea unei proceduri antisubvenție (denumită în continuare „procedura AS”) cu privire la importurile în Uniune de anumite bare din oțeluri inoxidabile originare din India (denumită în continuare „India” sau „țara în cauză”).

(2)

În aceeași zi, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3) (denumit în continuare „avizul de deschidere”) deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de anumite bare din oțeluri inoxidabile originare din India și a început o anchetă separată (denumită în continuare „procedura AD”).

(3)

Procedura AS a fost deschisă ca urmare a unei reclamații depuse la data de 15 februarie 2010 de către Confederația Europeană a Industriilor Fierului și Oțelului (Eurofer) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția totală a Uniunii de anumite bare din oțeluri inoxidabile. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența subvențiilor în ceea ce privește produsul în cauză, precum și a prejudiciului material rezultând din aceasta și care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(4)

Înainte de a deschide procedura și în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a transmis o notificare Guvernului Indiei (denumit în continuare „GI”) cu privire la faptul că a primit o reclamație documentată corespunzător, potrivit căreia importuri subvenționate de anumite bare din oțeluri inoxidabile originare din India cauzează un prejudiciu material industriei Uniunii. GI a fost invitat să participe la consultări pentru a clarifica situația în ceea ce privește conținutul reclamației și pentru a găsi o soluție convenită de comun acord. În cazul de față, nu s-a ajuns la nicio soluție de comun acord.

(5)

Comisia a informat oficial producătorii reclamanți din Uniune, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și autoritățile indiene cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(6)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care justifică audierea.

(7)

Ținând cont de numărul mare al producătorilor-exportatori din India, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea pentru determinarea subvenționării, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(8)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se recurgă la eșantionare și, după caz, să se constituie un eșantion, producătorii-exportatori din India au fost invitați să se facă cunoscuți în termen de cincisprezece zile de la data deschiderii anchetei și să furnizeze informații de bază referitoare la exporturile și vânzările lor interne, la natura activităților lor cu privire la fabricarea produsului în cauză și la numele și activitățile tuturor societăților afiliate implicate în fabricarea și/sau vânzarea produsului în cauză în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 31 martie 2010.

(9)

Autoritățile indiene relevante au fost de asemenea consultate în ceea ce privește selectarea unui eșantion reprezentativ.

(10)

În total, 22 de producători-exportatori, inclusiv grupuri de societăți afiliate din India, au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluse în eșantion în termenul stabilit în avizul de deschidere. Douăzeci dintre aceste societăți sau grupuri cooperante au confirmat exporturi ale produsului în cauză în Uniune în timpul perioadei de anchetă. Astfel, eșantionul a fost constituit pe baza informațiilor prezentate de acești 20 de producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori.

(11)

S-a considerat că producătorii-exportatori care nu s-au făcut cunoscuți în termenul menționat anterior sau care nu au furnizat informațiile solicitate în termenul prevăzut nu au fost cooperanți în cadrul anchetei. Comparația între datele Eurostat privind importurile și cele privind volumul exporturilor de produs în cauză către Uniune declarat pentru perioada anchetei de către cele 20 de societăți sau grupuri cooperante care au exportat produsul în cauză către Uniune în timpul perioadei de anchetă indică faptul că nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori indieni a fost foarte ridicat.

(12)

În conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de produs în cauză către Uniune, exporturi care au putut fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Eșantionul selectat este compus din două societăți individuale și un grup de societăți constituit din patru societăți afiliate, reprezentând împreună peste 63 % din volumul total al exporturilor de produs în cauză către Uniune.

(13)

Un producător-exportator care nu a fost inclus în eșantion deoarece nu îndeplinea criteriile stabilite la articolul 27 alineatul (1) din regulamentul de bază a solicitat să se stabilească o marjă de subvenție individuală în temeiul articolului 27 alineatul (3) din regulamentul de bază și a răspuns la chestionar.

(14)

După cum se menționează în considerentul 12 de mai sus, eșantionul s-a limitat la un număr rezonabil de societăți care puteau fi anchetate în timpul disponibil. Societățile anchetate în scopul anchetei privind subvențiile sunt enumerate în considerentul 22 de mai jos. Având în vedere numărul vizitelor de verificare care trebuie efectuate la sediul societăților respective, s-a considerat că o examinare individuală ar complica în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea la termen a anchetei.

(15)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că cererea de examinare individuală nu poate fi acceptată.

(16)

Ținând seama de numărul mare de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea pentru determinarea prejudiciului, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(17)

În afară de cei opt reclamanți, niciun alt producător nu s-a făcut cunoscut și nu a furnizat, astfel cum este specificat în avizul de deschidere, informații de bază cu privire la activitățile lor în legătură cu produsul în cauză în timpul perioadei de anchetă. Din acești opt reclamanți, a fost selectat un eșantion de patru societăți pe baza caracterului reprezentativ al volumului lor de vânzări, a diverselor tipuri de produs și a situării lor în Uniune din punct de vedere geografic. Reclamantul și producătorii în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului.

(18)

Cei patru producători din Uniune selectați reprezentau 62 % din producția totală a industriei Uniunii în cursul perioadei de anchetă.

(19)

Având în vedere numărul mare de importatori identificați în reclamație, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea importatorilor, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază. Patru importatori au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion în termenul stabilit în avizul de deschidere. Având în vedere numărul scăzut de importatori care s-au făcut cunoscuți, s-a hotărât să nu se recurgă la eșantionare.

(20)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere. Astfel, chestionarele au fost trimise GI, producătorilor-exportatori din India incluși în eșantion, producătorilor din Uniune incluși în eșantion, celor patru importatori din Uniune care s-au făcut cunoscuți în cadrul eșantionării și tuturor utilizatorilor cunoscuți ca fiind vizați de anchetă.

(21)

Au fost primite răspunsuri de la GI, de la producătorii-exportatori din India incluși în eșantion, de la producătorul-exportator care a solicitat examinarea individuală, de la producătorii din Uniune care au fost incluși în eșantion și de la un importator. Nu a fost primit niciun răspuns la chestionar din partea utilizatorilor sau a oricărei alte părți interesate de procedură. În plus, o proporție majoră de producători din Uniune au furnizat datele de ordin general solicitate pentru analiza prejudiciului.

(22)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile furnizate de părțile interesate pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a subvenționării, a prejudiciului care rezultă din aceasta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediul GI din Delhi, al guvernului Maharashtra din Mumbai, al biroului regional al GI din Mumbai și al următoarelor părți:

(23)

Ancheta privind subvențiile și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 31 martie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea evoluțiilor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada începând din 2007 și până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(24)

Produsul în cauză este reprezentat de bare și tije din oțeluri inoxidabile obținute sau finisate simplu la rece, altele decât barele și tijele cu secțiunea transversală circulară cu un diametru de minimum 80 mm, originare din India (denumite în continuare „produsul în cauză”) și încadrate în prezent la codurile NC 7222 20 21, 7222 20 29, 7222 20 31, 7222 20 39, 7222 20 81 și 7222 20 89.

(25)

Ancheta a indicat faptul că produsele fabricate și vândute pe piața internă a Indiei, care fac obiectul prezentei anchete, prezintă aceleași caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice, precum și aceleași utilizări cu cele exportate din această țară către piața Uniunii. În mod similar, produsele fabricate de industria Uniunii și vândute pe piața Uniunii prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări în comparație cu cele exportate în Uniune din țara în cauză. Prin urmare, aceste produse sunt considerate în mod provizoriu ca fiind similare, în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(26)

Pe baza informațiilor conținute în reclamație și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, au făcut obiectul anchetei următoarele programe, despre care se afirmă că ar implica acordarea de subvenții:

(27)

Sistemele (a)-(d) menționate mai sus se bazează pe Legea comerțului exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea comerțului exterior”). Legea comerțului exterior autorizează GI să emită avize privind politica de export și import. Aceste politici sunt rezumate în documentele intitulate „Politica în domeniul comerțului exterior”, publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate în mod periodic. Două documente legate de politica în domeniul comerțului exterior sunt relevante pentru perioada de anchetă în cauză, și anume „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14”. În plus, GI definește, de asemenea, procedurile aplicabile „Politicii în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politicii în domeniul comerțului exterior 09-14” într-un „Manual de proceduri (Handbook of Procedures), volumul I” („HOP I 04-09” și, respectiv, „HOP I 09-14”). Acest manual de proceduri este, de asemenea, actualizat periodic.

(28)

Sistemul creditelor de export, menționat anterior la litera (e), se bazează pe secțiunile 21 și 35A din Legea regulamentelor bancare din 1949 care autorizează banca Reserve Bank of India (denumită în continuare „RBI”) să orienteze băncile comerciale cu privire la creditele de export.

(29)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește în capitolul 4.3 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14”, precum și în capitolul 4 din „HOP I 04-09” și „HOP I 09-14”.

(30)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator poate beneficia de acest sistem.

(31)

Un exportator poate solicita credite DEPBS care sunt calculate ca procentaj din valoarea produselor exportate în cadrul acestui sistem. Autoritățile indiene au stabilit astfel de rate DEPBS pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză. Ratele sunt determinate pe baza normelor standard de intrări/ieșiri (denumite în continuare „SION”), ținându-se seama de presupusa parte de inputuri importate în produsul exportat și de incidența taxelor vamale asupra acestor importuri presupuse, indiferent dacă taxele de import au fost sau nu achitate.

(32)

Pentru a putea beneficia de avantajele acordate în cadrul acestui sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul tranzacției de export, exportatorul trebuie să prezinte autorităților indiene o declarație care să precizeze că exportul se efectuează în cadrul DEPBS. Pentru ca bunurile să poată fi exportate, autoritățile vamale indiene eliberează, în timpul procedurii de expediere, un aviz de expediție. Acest document indică, printre altele, valoarea creditului DEPBS care urmează să fie acordat pentru tranzacția de export respectivă. În acest stadiu, exportatorul cunoaște avantajul de care urmează să beneficieze. Odată ce avizul de expediție a fost eliberat de către autoritățile vamale, GI nu mai poate reveni asupra deciziei de acordare a creditului DEPBS.

(33)

S-a constatat, de asemenea, că, în conformitate cu standardele indiene de contabilitate, creditele DEPBS pot fi înscrise ca profituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită. Astfel de credite pot fi utilizate pentru achitarea taxelor vamale datorate la orice import ulterior de bunuri, cu excepția bunurilor de capital și a bunurilor supuse unor restricții la import. Produsele astfel importate pot fi vândute pe piața internă (fiind supuse taxei de vânzare) sau utilizate în alt fel. Creditele DEPBS sunt liber transferabile și au o valabilitate de 12 luni de la data acordării.

(34)

Cererile de credite DEPBS se completează electronic și pot acoperi o cantitate nelimitată de tranzacții de export. De facto, nu se aplică niciun termen strict pentru creditele DEPBS. Sistemul electronic utilizat pentru gestionarea DEPBS nu exclude în mod automat tranzacțiile de export efectuate după termenul de depunere a cererilor menționat în capitolul 4.47 din HOP I 04-09 și 09-14. În plus, după cum se prevede explicit în capitolul 9.3 din HOP I 04-09 și 09-14, cererile primite după expirarea termenelor pot fi întotdeauna luate în considerare, cu condiția impunerii unei mici taxe de penalizare (de exemplu, 10 % din credite).

(35)

S-a constatat că două dintre societățile incluse în eșantion, Chandan Steel și societățile din Venus group au folosit acest sistem în timpul PA.

(36)

Sistemul DEPBS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Creditele DEPBS constituie o contribuție financiară din partea GI, deoarece acestea sunt utilizate în cele din urmă pentru compensarea taxelor de import, diminuând astfel veniturile din taxe ale GI, care în mod normal ar trebui să fie percepute. În plus, creditul DEPBS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îmbunătățește lichiditatea acestuia.

(37)

În afară de aceasta, DEPBS este condiționat în drept de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), primul paragraf, litera (a) din regulamentul de bază.

(38)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece nu este conform cu regulile stabilite în anexa I punctul (i), precum și în anexa II (definiția și normele referitoare la drawback) și în anexa III (definiția și normele referitoare la drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. În special, exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv mărfurile importate cu scutire de taxe vamale în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de cantitatea reală de inputuri utilizate. În afară de aceasta, nu există niciun sistem sau procedură care verifică ce inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă a taxelor de import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. În final, un exportator poate beneficia de avantajele sistemului DEPBS, fie că importă sau nu inputuri. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie doar să exporte mărfuri, fără să demonstreze că a importat vreo materie primă. În consecință, chiar și exportatorii care își achiziționează toate inputurile de pe piața internă și care nu importă niciunul dintre produsele care pot fi utilizate ca inputuri sunt îndreptățiți să beneficieze de DEPBS.

(39)

În conformitate cu articolul 3 alineatul 2 și cu articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvenției compensatorii a fost calculată în funcție de avantajul acordat beneficiarului, constatat pe parcursul PA. În această privință, s-a considerat că avantajul era conferit beneficiarului în momentul tranzacției de export efectuate în temeiul acestui sistem. În momentul respectiv, GI poate renunța la perceperea taxelor vamale, fapt care constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale eliberează un aviz de expediție care precizează, printre altele, valoarea creditului DEPBS care trebuie acordat pentru tranzacția de export respectivă, GI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus, se consideră adecvat ca avantajul conferit în cadrul DEPBS să fie calculat prin însumarea creditelor obținute pentru tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PA.

(40)

În urma prezentării unor cereri justificate, costurile suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse din creditele astfel stabilite pentru a obține valorile subvenției ca numărător, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției s-a alocat în funcție de cifra totală de afaceri corespunzătoare realizată la export în timpul PA ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(41)

Rata subvenției stabilită conform acestui sistem pentru societățile în cauză în cursul PA se situează între 1,5 % și 3,4 %.

(42)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctele 4.1.1-4.1.14 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 2009-2014”, precum și în capitolele 4.1-4.30 din „HOP I 2004-2009” și „HOP I 2009-2014”.

(43)

AAS este alcătuit din șase subsisteme, descrise mai detaliat în considerentul 44 de mai jos. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, prin criteriile de eligibilitate. Producătorii-exportatori și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale”. Producătorii-exportatori care aprovizionează un exportator final sunt eligibili pentru subsistemul „bunuri intermediare”. Contractanții principali care aprovizionează categoriile „exporturi prevăzute” menționate la punctul 8.2 din „Politica în domeniul comerțului exterior 2004-2009”, cum sunt furnizorii unei unități axate pe export („Export Oriented Unit – EOU”), sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „exporturi prevăzute”. În cele din urmă, furnizorii intermediari ai producătorilor-exportatori sunt eligibili pentru beneficiile legate de categoria „exporturi prevăzute” în cadrul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” („Advance Release Order - ARO”) și al „acreditivului intern de tip back to back” („back to back inland letter of credit”).

(44)

Autorizațiile prealabile pot fi emise în următoarele cazuri:

(i)   Exporturile fizice: acestea reprezintă subsistemul principal. Subsistemul permite importul cu scutire de taxe vamale al materiilor prime necesare pentru fabricarea unui produs de export specific. „Fizic” înseamnă, în acest context, că produsul de export trebuie să părăsească teritoriul indian. Importurile autorizate și exporturile obligatorii, inclusiv tipul de produs de export, sunt specificate în licență.

(ii)   Cerințele anuale: o astfel de autorizație nu este asociată unui produs de export specific, ci unui grup mai larg de produse (de exemplu, produse chimice și produse conexe). În limitele unui plafon determinat de rezultatele la export anterioare, titularul licenței poate importa cu scutire de taxe vamale orice input necesar fabricării oricărui produs din grupul de produse care fac obiectul licenței. El poate exporta orice produs din grupul de produse menționat în cadrul căruia materiile prime sunt scutite de taxe.

(iii)   Bunurile intermediare: acest subsistem include cazurile în care doi fabricanți intenționează să producă unul și același produs de export, împărțindu-și procesul de producție. Producătorul-exportator care fabrică produsul intermediar poate importa inputuri prime scutite de taxe vamale și poate obține, în acest scop, o autorizație prealabilă pentru bunuri intermediare. Ultimul exportator finalizează producția și are obligația de a exporta produsul finit.

(iv)   Exporturile prevăzute: acest subsistem permite unui contractant principal să importe cu scutire de taxe inputuri necesare fabricării de produse destinate să fie vândute ca „exporturi prevăzute” categoriilor de clienți menționate la punctul 8.2 literele (b)-(f), (g), (i) și (j) din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09”. Conform GI, exporturile prevăzute se referă la tranzacțiile în care produsele furnizate nu părăsesc țara. Anumite categorii de tranzacții de aprovizionare sunt considerate ca fiind exporturi prevăzute, cu condiția ca produsele să fie fabricate în India, de exemplu, aprovizionarea unităților axate pe export (EOU) sau a unei societăți situate într-o zonă economică specială („ZES”).

(v)   Bonurile de aprovizionare anticipată (ARO): titularul AAS care are intenția să se aprovizioneze cu inputuri de pe piața internă, în loc să le importe direct, are posibilitatea de a le procura în schimbul ARO. În acest caz, autorizațiile prealabile sunt validate ca ARO și andosate în favoarea furnizorului local în momentul livrării elementelor specificate în acestea. Andosarea ARO permite furnizorului local să beneficieze de avantajele exporturilor prevăzute, definite la punctul 8.3 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” (și anume autorizații prealabile pentru bunuri intermediare/exporturi prevăzute, exporturi prevăzute cu rambursare și rambursarea accizei finale). Mecanismul ARO constă în rambursarea impozitelor și a taxelor în favoarea furnizorului, și nu a exportatorului final, sub forma unui sistem de drawback/rambursări de taxe. Rambursarea impozitelor/taxelor este valabilă atât pentru inputurile naționale, cât și pentru cele importate.

(vi)   Acreditiv intern de tip „back to back”: acest subsistem cuprinde, de asemenea, livrările naționale către un titular de autorizație prealabilă. Titularul unei autorizații prealabile poate solicita unei bănci să deschidă un acreditiv intern în favoarea unui furnizor local. Banca validează autorizația pentru importurile directe numai în ceea ce privește valoarea și volumul elementelor obținute în țară, nu și ale celor importate. Furnizorul local are dreptul la avantajele legate de exporturile prevăzute, definite la punctul 8.3 din Politica în domeniul comerțului exterior 04-09 (și anume AAS pentru bunurile intermediare/exporturile prevăzute, exporturi prevăzute cu rambursare și rambursarea accizei finale).

(45)

Două societăți au beneficiat de concesii în cadrul AAS cu privire la produsul în cauză în timpul PA. Societățile respective au folosit unul dintre aceste subsisteme, și anume exporturile fizice în cadrul AAS. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă subsistemele restante neutilizate pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(46)

În scopul verificării de către autoritățile indiene, titularul unei autorizații prealabile este obligat, din punct de vedere juridic, să mențină „o situație contabilă bună și adecvată a consumului și utilizării bunurilor procurate pe plan intern sau importate cu scutire de taxe vamale” într-un format specificat [capitolele 4.26, 4.30 și anexa 23 la Manualul de proceduri 2004-2009, (volumul I) și Manualul de proceduri 2009-2014 (volumul I)], și anume un registru al consumului efectiv. Acest registru trebuie verificat de un expert contabil extern/contabil de management care emite un certificat în care se declară că registrele obligatorii și înregistrările relevante au fost examinate, iar informațiile oferite conform anexei 23 sunt adevărate și corecte din toate punctele de vedere.

(47)

În ceea ce privește subsistemele utilizate în timpul PA de către societățile în cauză, și anume exporturile fizice, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii sunt stabilite de către GI și sunt înregistrate în autorizație. În plus, în momentul importului și al exportului, funcționarii guvernamentali trebuie să înregistreze tranzacțiile respective în autorizație. Volumul importurilor autorizate în cadrul AAS este stabilit de către GI, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri (SION) care există pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză.

(48)

Inputurile importate nu sunt transferabile și trebuie utilizate pentru fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie îndeplinită într-un anumit termen de la eliberarea licenței (24 de luni, cu două prelungiri posibile, de 6 luni fiecare).

(49)

Ancheta a stabilit că cerințele de verificare stipulate de autoritățile indiene fie nu au fost respectate, fie nu au fost încă testate în practică.

(50)

Una dintre societățile anchetate nu a menținut un sistem prin care să se poată verifica ce inputuri s-au consumat în procesul fabricării produsului exportat și în ce cantități, astfel cum se prevede în „Politica în domeniul comerțului exterior” (anexa 23) și în conformitate cu anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază. De fapt, nu existau înregistrări privind consumul real. Modificările survenite la nivelul punerii în aplicare a politicii în domeniul comerțului exterior 2004-2009, care au intrat în vigoare în toamna anului 2005 (trimiterea obligatorie a registrului de consum către autoritățile indiene în contextul procedurii de rambursare) nu au fost aplicate încă în cazul societății în cauză. În consecință, aplicarea de facto a acestei dispoziții nu a putut fi verificată în acest stadiu.

(51)

În ceea ce privește cealaltă societate, aceasta a ținut un registru privind producția și consumul. Cu toate acestea, registrul privind consumul în cursul PA nu a fost disponibil și, în consecință, nu a fost posibilă verificarea, printre altele, a înregistrărilor referitoare la consum pentru a se stabili ce inputuri au fost consumate în procesul de fabricare a produsului exportat și în ce cantități, astfel cum este prevăzut în documentul privind politica în domeniul comerțului exterior (anexa 23). În ceea ce privește cerințele în materie de verificare menționate în considerentul 46 de mai sus, societatea nu a ținut niciun registru privind modul în care a avut loc această certificare. Nu a existat niciun plan de audit sau orice alt material justificativ al auditului efectuat (de exemplu un raport de audit), nicio informație scrisă privind metodologia folosită și cerințele specifice necesare pentru o astfel de activitate minuțioasă care implică cunoștințe tehnice detaliate privind procesul de producție. Pe scurt, se consideră că exportatorul anchetat nu a putut demonstra că au fost respectate dispozițiile relevante ale „Politicii în domeniul comerțului exterior”.

(52)

Scutirea de taxe de import constituie o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume constituie o contribuție financiară a GI, care a conferit un avantaj exportatorilor anchetați.

(53)

În plus, subsistemele de autorizații prealabile „exporturi fizice” se subordonează de drept rezultatelor la export și sunt, prin urmare, considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestor sisteme fără a încheia un angajament de export.

(54)

Subsistemul aplicat în cazul de față nu poate fi considerat sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputuri) din regulamentul de bază. GI nu u aplicat în mod eficient un sistem sau o procedură de verificare prin care să confirme dacă și în ce cantitate au fost consumate inputurile în fabricarea produsului exportat (anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de drawback pentru inputuri de substituire, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază). Se estimează, de asemenea, că normele standard de intrări/ieșiri pentru produsul în cauză nu sunt suficient de precise și ca nu pot constitui în sine un sistem de verificare a consumului real, deoarece aceste norme nu permit GI să verifice cu suficientă precizie cantitățile de inputuri consumate pentru producția exportată. În plus, GI nu a efectuat nici o examinare ulterioară pe baza inputurilor efective implicate, ceea ce ar fi fost normal să facă, în absența unui sistem de verificare eficace (anexa II partea II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de bază).

(55)

Prin urmare, acest subsistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(56)

În lipsa unor sisteme autorizate de drawback al taxelor sau a unor sisteme de drawback pentru inputurile de substituire, avantajul care poate face obiectul unor măsuri compensatorii este reprezentat de remiterea valorii totale a taxelor de import datorate în mod normal pentru importurile de inputuri. În acest sens, se remarcă faptul că regulamentul de bază nu oferă doar modalitatea de compensare a remiterii „excesive” a taxelor. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile menționate în anexele II și III din regulamentul de bază. Totuși, aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, dacă nu se demonstrează prezența unui proces de monitorizare adecvat, excepția menționată mai sus pentru sistemele de drawback nu este aplicabilă și se aplică regula normală de compensare a sumei taxelor neachitate (venituri nepercepute), mai degrabă decât a oricărei pretinse remiteri excesive. În conformitate cu anexa II partea II și cu anexa III partea II din regulamentul de bază, sarcina de a calcula remiterea excesivă nu îi revine autorității responsabile cu ancheta. Dimpotrivă, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, autoritatea responsabilă cu ancheta trebuie doar să găsească dovezi suficiente pentru a respinge eficiența unui pretins sistem de verificare.

(57)

Valoarea subvenției acordate societăților care au folosit AAS a fost calculată pe baza taxelor vamale de import nepercepute (taxe vamale de bază și taxe vamale suplimentare speciale) asupra materialelor importate în cadrul subsistemului în timpul PA (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, costurile suportate în mod necesar pentru a obține subvenția au fost deduse, în cazul unor cereri justificate, din valoarea subvenției. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției s-a alocat în funcție de cifra de afaceri realizată la export pentru produsul în cauză în timpul PA (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(58)

Rata subvenției de care au beneficiat societățile în cauză în temeiul acestui sistem în cursul PA a fost stabilită la 0,8 % și, respectiv, la 1,5 %.

(59)

Ancheta a dezvăluit că două dintre societățile sau grupurile de societăți incluse în eșantion au beneficiat de acest sistem în timpul PA. Cu toate acestea, s-a constatat că avantajele pe care le-au primit sunt neglijabile. Prin urmare, s-a considerat că nu mai este necesar să se determine dacă acest sistem face sau nu obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei.

(60)

S-a constatat că una dintre societățile incluse în eșantion avea statutul de EOU și a primit subvenții în cursul PA.

(61)

Descrierea detaliată a sistemului EOU se regăsește în capitolul 6 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14”, precum și în capitolul 6 din „HOP I 04-09” și „HOP I 09-14”.

(62)

Cu excepția societăților comerciale obișnuite, toate societățile care se angajează, în principiu, să exporte întreaga lor producție de bunuri sau servicii pot fi înființate în sistemul unităților axate pe export. Întreprinderile industriale trebuie să atingă un prag minim de investiții în active fixe pentru a fi eligibile pentru statutul de EOU.

(63)

Unitățile axate pe export pot fi situate și înființate în orice zonă de pe teritoriul Indiei.

(64)

Cererile depuse de societățile care doresc să obțină statutul de unitate axată pe export trebuie să cuprindă informații referitoare, printre altele, la estimările de producție, valoarea estimată a exporturilor, nevoile de import și nevoile de inputuri naționale pentru următorii cinci ani. După ce autoritățile acceptă cererea societății, aceasta este informată cu privire la obligațiile asociate acceptului respectiv. Societățile recunoscute ca fiind unități axate pe export beneficiază de acest statut timp de cinci ani. Durata de valabilitate a acceptului poate fi reînnoită.

(65)

Una dintre obligațiile cruciale ale unei EOU, astfel cum este prevăzut în „Politica în domeniul comerțului exterior 2004-2009” și în „Politica în domeniul comerțului exterior 2009-2014”, este aceea de a realiza câștiguri nete din diferențele de curs valutar, și anume, într-o anumită perioadă de referință (cinci ani), valoarea totală a exporturilor trebuie să fie mai mare decât valoarea totală a bunurilor importate.

(66)

Unitățile axate pe export se bucură de următoarele avantaje:

(67)

Unitățile care își desfășoară activitățile în cadrul acestor sisteme sunt plasate sub supravegherea funcționarilor vamali.

(68)

Acestea au obligația juridică de a păstra evidența tuturor importurilor, a consumului și a utilizării tuturor materialelor importate, precum și a exporturilor realizate în conformitate cu punctul relevant din HOP I 2009-2014. Aceste documente ar trebui prezentate periodic autorităților competente din India sub forma unor rapoarte intermediare trimestriale și anuale.

(69)

Cu toate acestea, „în niciun moment, niciunei unități axate pe export nu i se cere să coreleze fiecare import cu exporturile sale, cu transferurile către alte unități, cu vânzările pe piața internă sau cu stocurile”, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în secțiunea relevantă din HOP I 2009-2014.

(70)

Vânzările interne sunt expediate și înregistrate pe baza unui sistem de autocertificare. Procesul de expediere a exporturilor dintr-o EOU este verificat de un funcționar vamal/responsabil cu accizele.

(71)

În cazul de față, unul dintre exportatorii cooperanți incluși în eșantion a recurs la sistemul unităților axate pe export. Exportatorul cooperant respectiv a utilizat acest sistem pentru importul de materii prime, de bunuri consumabile și de bunuri de capital scutite de taxe vamale, pentru achiziționarea de bunuri scutite de accize pe piața internă și pentru obținerea rambursării taxei pe vânzări, precum și pentru vânzarea unei părți din producția sa pe piața internă. Astfel, exportatorul cooperant a obținut toate avantajele descrise în considerentul 66 punctele (i)-(vi) de mai sus. Cu toate acestea, în ceea ce privește scutirea de impozit în temeiul secțiunii 10B din legea privind impozitul pe profit, ancheta a stabilit că, începând cu 1 aprilie 2010, societatea nu va mai putea sa beneficieze de această scutire. Prin urmare, dispozițiile EOU privind scutirea de impozit nu au mai fost examinate în contextul acestei anchete.

(72)

Scutirea de trei tipuri de taxe vamale de import („taxă vamală de bază”, „taxa de educație asupra taxei vamale” și „taxa pentru învățământul secundar superior”) și rambursarea taxei pe vânzări de care beneficiază o EOU constituie contribuții financiare ale GI în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Autoritățile publice renunță la veniturile care ar fi exigibile în absența sistemului, conferind astfel unităților axate pe export un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece neachitarea taxelor datorate în mod normal și rambursarea taxei pe vânzări le permit să își îmbunătățească situația lichidităților.

(73)

În schimb, scutirea de accize și de echivalentul lor vamal („taxa vamală suplimentară”) nu determină renunțarea la veniturile în mod normal exigibile. Dacă ar fi achitate, accizele și taxa vamală suplimentară ar fi creditate în vederea plății taxelor viitoare (așa numitul „mecanism CENVAT”), un sistem comparabil cu TVA-ul și care permite societăților indiene să deducă taxele pe achiziții din taxele datorate pe vânzări. Prin urmare, aceste taxe nu sunt definitive. Prin intermediul creditelor „CENVAT”, se aplică o taxă definitivă numai în cazul valorii adăugate, nu și în cazul inputurilor.

(74)

Astfel, numai scutirea de taxa vamală de bază, de taxa de educație asupra taxei vamale, de taxa pentru învățământul secundar superior și rambursarea impozitului central pe vânzări constituie subvenții în sensul articolului 3 din regulamentul de bază. Acestea sunt condiționate în drept de rezultatele obținute la export și, prin urmare, sunt considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. Obiectivul exportului stabilit la punctul 6.1 din „Politica în domeniul comerțului exterior 2009-2014” pentru unitățile axate pe export este o condiție sine qua non pentru obținerea avantajelor.

(75)

În consecință, avantajul pasibil de măsuri compensatorii corespunde remiterii taxelor de import, a taxei vamale de bază, a taxei de educație asupra taxei vamale, a taxei pentru învățământul secundar superior exigibile în mod normal la import, precum și rambursării impozitului central pe vânzări în cursul PA.

(76)

Valoarea subvențiilor acordate exportatorilor care constituie unități axate pe export a fost calculată pe baza taxelor de import nepercepute (taxa vamală de bază, taxa de educație asupra taxei vamale, taxa pentru învățământul secundar superior) pe materialele importate de unitățile axate pe export în ansamblu, precum și pe baza taxelor pe vânzări rambursate în cursul PA. Costurile suportate în mod necesar pentru obținerea subvenției au fost deduse din suma calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul obținerii valorii subvenției (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției s-a alocat în funcție de cifra de afaceri corespunzătoare realizată la export în timpul PA (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Marja subvenției obținute pentru societatea în cauză în cadrul sistemului unităților axate pe export este de 4,3 %.

(77)

Mijloacele de producție nu sunt încorporate, din punct de vedere fizic, în produsele finite. Avantajul conferit societății în cauză a fost calculat, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor mijloace de producție într-una dintre societățile anchetate. Valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită perioadei de anchetă, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să indice evoluția valorii avantajului acordat și să stabilească, în acest fel, valoarea totală a avantajului conferit beneficiarului prin acest sistem. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției s-a alocat în funcție de cifra de afaceri corespunzătoare realizată la export în timpul PA (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Marja subvenției astfel obținute pentru societatea în cauză era neglijabilă.

(78)

Detaliile acestui sistem sunt prevăzute în circulara de bază DBOD nr. DIR.(Exp).BC 01/04.02.02/2007-08 (credite de export în rupii/valută) și în circulara de bază DBOD nr. DIR.(Exp.)BC 09/04.02.02/2008-09 (credite de export în rupii/valută) ale Reserve Bank of India („RBI”), adresate tuturor băncilor comerciale indiene.

(79)

Acest sistem este deschis producătorilor-exportatori și comercianților-exportatori.

(80)

Prin acest sistem, RBI fixează un plafon maxim pentru ratele dobânzilor aplicabile creditelor de export, care sunt obligatorii, atât în rupii, cât și în valută, pe care băncile comerciale le pot aplica unui exportator. Sistemul ECS cuprinde două subsisteme, și anume creditele de export înainte de expediere („packing credit”) care cuprind creditele acordate unui exportator pentru finanțarea achiziției, prelucrării, fabricării, ambalării și/sau expedierii bunurilor înainte de export, precum și creditele de export după expediere care cuprind împrumuturile de capital circulant acordate pentru finanțarea creanțelor la export. RBI solicită, de asemenea, băncilor să consacre o anumită sumă din creditul lor bancar net în scopul finanțării exporturilor.

(81)

Datorită acestor circulare de bază ale RBI, exportatorii pot obține credite de export în condițiile unor rate preferențiale ale dobânzilor în raport cu ratele dobânzii aplicate creditelor comerciale normale („credite de trezorerie”), care sunt stabilite numai în condițiile pieței. Diferența dintre rate s-ar putea diminua în cazul societăților cu un profil de creditare bun. De fapt, societățile cu un profil de creditare ridicat ar putea obține credite de export și credite de trezorerie în aceleași condiții.

(82)

S-a stabilit că una dintre societăți a beneficiat de acest sistem în cursul PA.

(83)

Ratele preferențiale ale dobânzii pentru creditele acordate în cadrul ECS, stabilite prin circularele de bază ale RBI menționate la considerentul 78, pot diminua costurile aferente dobânzilor pentru un exportator, în comparație cu costurile de credit stabilite strict în condițiile pieței, conferindu-i astfel acestuia un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază cu privire la astfel de exportatori. Finanțarea exporturilor nu este, în sine, mai sigură decât finanțarea internă. De fapt, aceasta este percepută, de obicei, ca fiind mai riscantă, iar valoarea garanției cerute pentru un anumit credit, indiferent de obiectul finanțării, este o decizie pur comercială a unei anumite bănci comerciale. Diferențele dintre ratele diferitelor bănci sunt rezultatul metodei RBI de stabilire a unor rate maxime de împrumut pentru fiecare bancă comercială, în mod individual.

(84)

Deși creditele preferențiale din acest sistem sunt acordate de către bănci comerciale, beneficiul corespunde unei contribuții financiare din partea unui guvern în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. În acest context, ar trebui remarcat faptul că nici articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază, nici acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii nu prevede o încărcare a bugetului public, de exemplu rambursarea acordată băncilor comerciale de către autoritățile publice indiene, pentru a constitui o subvenție, însă numai autoritățile publice dau ordinul să se îndeplinească funcțiile enumerate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctele (i), (ii) sau (iii) din regulamentul de bază. RBI este un organism public și este, prin urmare, inclus în definiția de „autoritate publică” menționată la articolul 2 litera (b) din regulamentul de bază. RBI este o bancă 100 % publică, urmărește obiectivele politicii de stat, de exemplu politica monetară, iar conducerea sa este numită de guvernul Indiei. RBI conduce organisme private în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) a doua liniuță din regulamentul de bază, având în vedere că băncile comerciale au obligația de a respecta condițiile impuse, printre altele, în ceea ce privește plafonul maxim al ratelor dobânzii pentru creditele de export stabilite în circularele de bază ale RBI și obligațiile impuse de RBI băncilor comerciale de a consacra o anumită sumă din creditul lor bancar net în scopul finanțării exporturilor. Aceste ordine obligă băncile comerciale să își exercite funcțiile enumerate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, în acest caz, să ofere împrumuturi sub forma unor finanțări preferențiale ale exporturilor. Acest transfer direct de fonduri sub formă de împrumuturi acordate în anumite condiții ține, în mod normal, de autoritățile publice, fără ca practica urmată să fie de fapt diferită de practica pe care o urmează în mod normal autoritățile publice, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. Se consideră că această subvenție este specifică și că face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece ratele preferențiale ale dobânzii sunt aplicabile numai în cazul finanțării operațiunilor de export, subvenția fiind, prin urmare, condiționată de rezultatele obținute la export, în temeiul articolului 4 alineatul (4), primul paragraf, litera (a) din regulamentul de bază.

(85)

Valoarea subvenției a fost calculată pe baza diferenței dintre dobânda plătită pentru creditele de export utilizate în timpul PAR și suma care ar fi trebuit să fie achitată pentru creditele comerciale normale folosite de societatea în cauză. Această valoare a subvenției (numărător) a fost alocată în funcție de cifra de afaceri totală realizată la export în timpul PA, ca numitor corespunzător, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(86)

Rata subvenției stabilită conform acestui sistem pentru societate pentru PA se ridică la 0,4 %.

(87)

Pe baza rezultatelor, s-a constatat că valoarea totală a subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, exprimată ad valorem, se situa între 3,3 % și 4,3 %, astfel cum este sintetizat în tabelul următor:

(88)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din regulamentul de bază, marja de subvenție pentru societățile care au cooperat, neincluse în eșantion, calculată pe baza marjei de subvenție medii ponderate pentru societățile care au cooperat incluse în eșantion, se ridică la 4,0 %.

(89)

În ceea ce privește toți ceilalți exportatori din India, Comisia a stabilit mai întâi nivelul de cooperare. Astfel cum se precizează în considerentul 10 de mai sus, comparația dintre datele Eurostat privind importurile și volumul exporturilor produsului în cauză către Uniune declarat pentru perioada anchetei de către societățile sau grupurile cooperante care au exportat produsul în cauză către Uniune în timpul perioadei de anchetă indică faptul că nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori indieni a fost foarte ridicat, și anume 100 %. Ținând seama de acest grad ridicat de cooperare, rata subvenției aplicabile societăților care nu au cooperat se stabilește la nivelul ratei individuale celei mai ridicate, și anume 4,3 %.

(90)

A fost luată în calcul producția următorilor producători din Uniune pentru a stabili volumul producției Uniunii:

(91)

În consecință, producția Uniunii este reprezentată de aceste 24 de societăți în ceea ce privește analiza prejudiciului în ansamblu.

(92)

Astfel cum se precizează în considerentul 17 de mai sus, un eșantion de patru societăți a fost selecționat din rândul producătorilor care s-au făcut cunoscuți Comisiei și au furnizat, astfel cum este specificat în avizul de deschidere, informații de bază cu privire la activitățile lor în legătură cu produsul în cauză în timpul perioadei de anchetă.

(93)

Cei patru producători din Uniune selectați reprezentau 62 % din producția totală a industriei Uniunii în cursul PA.

(94)

Prejudiciul a fost evaluat pe baza tendințelor privind producția, capacitatea de producție, capacitatea de utilizare, vânzările, cota de piață și creșterea colectate la nivelul totalității industriei de profil din Uniune, precum și pe baza tendințelor privind prețurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, rentabilitatea, fluxul de numerar, capacitatea de mobilizare a capitalului și investițiile, stocurile, randamentul investițiilor și salariile colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(95)

Consumul din Uniune a fost stabilit pe baza volumului vânzărilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, a datelor privind vânzările celorlalți producători din Uniune, astfel cum au fost furnizate de reclamant, a datelor privind volumul importurilor pe piața Uniunii, obținute de la Eurostat și referitoare la perioada 2007-2009, precum și pe baza răspunsurilor la întrebările din chestionar pentru PA.

(96)

În perioada luată în calcul, consumul a scăzut cu 36 %. Între 2007 și 2009, consumul a scăzut cu 41 %, dar a crescut ușor, cu 5 puncte procentuale, între 2009 și PA.

(97)

Criza economică a contribuit la scăderea consumului începând cu 2008, an de-a lungul căruia utilizatorii produsului în cauză, cum ar fi industria auto, a aparatelor electrocasnice, industria chimică și a construcțiilor, au fost afectate de o scădere accentuată a cererii de produse. În a doua jumătate a PA, situația pe piață a început să se amelioreze ușor, ceea ce a dus la o creștere limitată a cererii de produse în cauză în comparație cu prima jumătate a PA.

(98)

Pe baza datelor Eurostat pentru perioada 2007-2009 și a răspunsurilor la întrebările din chestionar pentru PA, s-a constatat că importurile de produs în cauză din India au corespuns tendinței descrescătoare a consumului din Europa și au scăzut cu 27 % în timpul perioadei analizate. Cea mai mare scădere s-a înregistrat între 2008 și 2009, perioadă în care importurile s-au redus cu 41 de puncte procentuale. Ulterior, volumul importurilor a crescut cu 16 puncte procentuale între 2009 și PA.

(99)

Întrucât această scădere este mai mică decât reducerea consumului din Uniune, cota de piață a producătorilor din India a crescut ușor, de la 10,39 % în 2007 la 11,78 % în PA.

(100)

Prețul mediu al importurilor de produs în cauză din India a scăzut cu 44 %, cea mai mare scădere a acestuia înregistrându-se intre 2008 si 2009, când prețurile s-au redus cu 22 de puncte procentuale. Chiar dacă această scădere a corespuns tendinței descrescătoare a prețurilor materiilor prime, trebuie remarcat faptul că, de-a lungul perioadei considerate, prețul mediu unitar de import pentru produsul provenit din India a fost cu mult mai mic decât prețurile de vânzare unitare ale industriei din Uniune, situație care a generat o puternică presiune asupra prețurilor de vânzare din Uniune.

(101)

O comparație pentru PA între prețurile franco fabrică ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, oferite clienților independenți de pe piața Uniunii, cu prețurile de import CIF la frontiera Uniunii ale producătorilor-exportatori din India, ajustate în mod corespunzător pentru a ține cont de cheltuielile de descărcare și de vămuire, indică o subcotare a prețurilor cuprinsă între 16,7 % și 18,2 %.

(102)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor originare din India care fac obiectul unor subvenții asupra industriei din Uniune a cuprins o analiză a tuturor factorilor economici relevanți care au influențat situația acestei industrii între 2007 și PA.

(103)

Între 2007 și PA, producția globală a industriei Uniunii a scăzut cu 42 %, în timp ce capacitatea de producție a rămas stabilă, ceea ce a dus la o scădere cu 26 de puncte procentuale a gradului de utilizare a capacității. Scăderea producției a fost mai accentuată decât scăderea consumului în Uniune, acesta din urmă reducându-se cu 36 % în perioada luată în calcul.

(104)

Volumul de vânzări de produs similar, înregistrat de industria Uniunii în cazul vânzării produsului către primul client independent pe piața Uniunii, a scăzut cu 36 % în perioada luată în calcul, cea mai mare scădere înregistrându-se între 2008 și 2009, când vânzările au scăzut cu 29 de puncte procentuale. Ulterior, vânzările au crescut ușor, cu 3 puncte procentuale, între 2009 și PA.

(105)

Cota de piață a industriei Uniunii a rămas stabilă, la un nivel de circa 81 %, pe perioada luată în calcul.

(106)

Întrucât atât consumul din Uniune, cât și volumul vânzărilor industriei din Uniune au scăzut cu 36 % în perioada luată în calcul, cota de piață a industriei din Uniune a rămas stabilă, la un nivel de 81 %.

(107)

Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor subvenționate din India, impactul marjelor actuale de subvenție asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(108)

Producția industriei din Uniune este ajustată în funcție de comenzi și, prin urmare, stocurile nu pot fi considerate un indicator semnificativ de prejudiciu. Tendințele legate de stocuri sunt menționate cu titlu informativ. Cifrele de mai jos se referă doar la societățile incluse în eșantion și reprezintă volumul stocurilor la sfârșitul fiecărei perioade.

(109)

Volumul stocurilor a scăzut cu 22 % în timpul perioadei analizate, dar ca procente din producție, stocurile au crescut de la 16 % la 19,5 %.

(110)

Prețurile unitare medii de vânzare ala industriei din Uniune incluse în eșantion către clienți independenți pe piața Uniunii s-au redus cu 44 % între 2007 și PA, cea mai mare scădere înregistrându-se între 2008 și 2009, perioadă în care prețurile au scăzut cu 25 de puncte procentuale. Totuși, această scădere este cauzată, parțial, de reducerea costului producției unitare a produsului în cauză, care a scăzut cu 31 % în perioada examinată. Reducerea costurilor unitare se datorează, în principal, scăderii prețurilor materiilor prime. Această scădere a fost ușor atenuată de creșterea proporției costurilor fixe pe unitatea produsă, din cauza utilizării mai reduse a capacităților.

(111)

Numărul angajaților a scăzut cu 15 % în perioada luată în calcul din cauză reducerii activităților în industria Uniunii.

(112)

În ceea ce privește costul mediu al forței de muncă per angajat, acesta a crescut ușor, cu 5 %, în timpul perioadei analizate. Aceasta este considerată o creștere naturală, inferioară ratei inflației de-a lungul perioadei analizate. În plus, ar trebui subliniat faptul că costurile cu forța de muncă nu reprezintă o parte importantă a costurilor totale de producție a barelor din oțeluri inoxidabile.

(113)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar ca procent al cifrei de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. De-a lungul perioadei luate în calcul, rentabilitatea a scăzut drastic, profitul de peste 9 % din 2007 transformându-se în pierderi de aproape 8 % în PA. Cea mai mare scădere a profitului s-a înregistrat între 2008 și 2009, și anume de peste 16 puncte procentuale.

(114)

Fluxul net de numerar generat de produsul similar a scăzut cu 107 % între 2007 și PA.

(115)

Investițiile anuale în producția de produs similar au scăzut cu 77 % în timpul perioadei examinate.

(116)

Randamentul investițiilor, care corespunde profitului exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat tendința negativă a rentabilității, scăzând cu 134 puncte procentuale.

(117)

Nu au existat indicii privind o reducere a capacității industriei de a mobiliza capitaluri în perioada examinată.

(118)

Cei mai mulți indicatori de prejudiciu referitori la industria din Uniune au evoluat negativ în timpul perioadei examinate.

(119)

Consumul din Uniune a scăzut cu 36 %, volumul vânzărilor industriei din Uniune s-a redus cu 36 %, iar utilizarea capacităților a scăzut cu 42 %. Prețurile de vânzare unitare ale producătorilor din Uniune incluși in eșantion s-au redus cu 44 %, la un nivel situat sub cost. Acestea au urmat tendința descrescătoare a prețurilor importurilor din India pentru a permite menținerea unui oarecare volum de vânzări și de producție care să acopere costurile fixe.

(120)

Rentabilitatea a evoluat negativ, de la un profit de 9,5 % în 2007, la pierderi de aproape 8 % în cursul PA. Investițiile, fluxul de numerar și randamentul investițiilor au urmat, la rândul lor, tendința negativă, scăzând cu 77 %, 107 % și, respectiv, 246 puncte procentuale de-a lungul perioadei examinate.

(121)

Un singur indicator, și anume cota de piață a industriei din Uniune, a rămas constant, la un nivel de 81 %.

(122)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(123)

În conformitate cu articolul 8 alineatele (5) și (6) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile subvenționate din India au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu suficient de important pentru a fi considerat un prejudiciu material. Au fost examinați și factorii cunoscuți, alții decât importurile care au făcut obiectul unor subvenții, care, în același timp, ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune, astfel încât eventualul prejudiciu cauzat de acești factori să nu fie atribuit importurilor menționate.

(124)

Scăderea cu 44 % a prețurilor de import în cursul perioadei analizate, precum și marjele ridicate de subcotare constatate în timpul PA, situate între 16,7 % și 18,2 %, au coincis cu deteriorarea situației economice a industriei din Uniune.

(125)

Având în vedere amploarea subvențiilor pentru exportatorii care au cooperat și nivelul scăzut al prețurilor importurilor subvenționate, care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune, prezența acestora pe piața Uniunii a avut un rol important în accentuarea tendinței negative privind prețurile de vânzare pe piața Uniunii. Prejudiciul material suferit de Uniune se reflectă cel mai clar în nivelul scăzut al prețurilor de vânzare și în pierderile financiare substanțiale ale industriei.

(126)

Prețurile medii ale importurilor din India au scăzut semnificativ, forțând industria din Uniune să își reducă prețurile pentru a asigura o anumită cifră de afaceri care, în ciuda prețurilor care generează pierderi, să acopere cel puțin costurile fixe. În consecință, situația financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat considerabil începând cu 2008.

(127)

Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează provizoriu că importurile la prețuri subvenționate din India, care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune în timpul PA, au avut un rol hotărâtor în prejudiciul suferit de industria din Uniune, care se reflectă în situația sa financiară precară și în deteriorarea celor mai mulți indicatori de prejudiciu.

(128)

Ceilalți factori care au fost analizați în contextul legăturii de cauzalitate sunt criza economică, evoluția consumului în UE, costul de producție, importurile din alte țări terțe și rezultatele la export ale industriei din Uniune incluse în eșantion. Criza economică, evoluția consumului în UE și costul de producție

(129)

Criza economică a contribuit la scăderea consumului și la generarea unei presiuni asupra prețurilor. Nivelul scăzut al cererii pentru anumite bare din oțeluri inoxidabile a dus la scăderea producției industriei din Uniune și a contribuit parțial la scăderea prețurilor de vânzare.

(130)

În condiții economice normale și în absența presiunii puternice asupra prețurilor cauzată de importurile subvenționate, industria din Uniune s-ar fi putut confrunta cu anumite dificultăți din cauza scăderii consumului și a creșterii ulterioare a prețurilor fixe de producție ca urmare a utilizării reduse a capacității constatate între 2007 și PA. Totuși, importurile subvenționate au amplificat efectul crizei economice și nu au permis, între 2009 și PA, stabilirea unor prețuri de vânzare cel puțin egale cu prețul de cost.

(131)

Pe baza celor de menționate mai sus, rezultă că scăderea cererii în UE, coroborată cu impactul crizei economice a sectorului, a contribuit la apariția prejudiciului suferit de industria din Uniune. Totuși, se estimează că acest fapt nu rupe legătura de cauzalitate stabilită în privința importurilor subvenționate din India la prețuri reduse.

(132)

Pe baza datelor Eurostat, se concluzionează că volumul importurilor în Uniune al anumitor bare din oțeluri inoxidabile provenite din țări terțe neimplicate în prezenta anchetă a scăzut cu 48 % în perioada examinată. Cota de piață corespunzătoare a celorlalte țări terțe a scăzut cu 19 %.

(133)

Prețurile medii ale acestor importuri au fost superioare celor ale producătorilor-exportatori din India și celor ale industriei din Uniune. În consecință, se concluzionează că importurile provenite din celelalte țări terțe nu au contribuit la prejudiciul suferit de către industria din Uniune.

(134)

În cursul perioadei analizate, volumul vânzărilor la export ale industriei din Uniune incluse în eșantion a scăzut cu 42 %, iar prețul de vânzare unitar cu 46 %. Cu toate că aceste exporturi au reprezentat doar 6 % din totalul vânzărilor din timpul PA, nu se poate spune că această evoluție nu a avut un impact negativ asupra industriei din Uniune. Totuși, ținând cont de volumul redus al exporturilor, se estimează că impactul nu este suficient de important pentru a rupe legătura de cauzalitate dintre importurile subvenționate și prejudiciul constatat.

(135)

Ancheta a arătat că ceilalți factori cunoscuți, cum ar fi importurile din alte țări terțe, exporturile efectuate de industria din Uniune și scăderea consumului nu au constituit o cauză determinantă a prejudiciului suferit de industria din Uniune.

(136)

Coincidența între, pe de o parte, importurile subvenționate din India și subcotarea constatată a prețurilor și, pe de altă parte, deteriorarea situației industriei din Uniune permite să se concluzioneze că importurile subvenționate sunt cauza prejudiciului material suferit de industria din Uniune, în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(137)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziei provizorii privind subvenționarea prejudiciabilă, există motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz specific. A fost examinat impactul instituirii sau al neinstituirii de măsuri asupra tuturor părților vizate de prezenta procedură.

(138)

Industria Uniunii suferă din cauza importurilor de produs în cauză din India care au făcut obiectul unor subvenții. De asemenea, se reamintește faptul că majoritatea indicatorilor economici ai industriei din Uniune au arătat o tendință negativă în timpul perioadei examinate. Ținând cont de natura prejudiciului (respectiv pierderi semnificative), o deteriorare suplimentară și semnificativă a situației industriei din Uniune pare inevitabilă, dacă nu se instituie măsuri.

(139)

Instituirea de măsuri ar trebui să permită evitarea unor noi denaturări și să restabilească o concurență loială pe piață.

(140)

În cazul în care măsurile nu ar fi instituite, prețurile ar continua să fie mai scăzute decât costurile, iar profiturile producătorilor din Uniune s-ar deteriora și mai mult. Acest lucru ar da naștere unei situații imposibil de susținut pe termen mediu și lung. Având în vedere pierderile suportate și nivelul ridicat al investițiilor efectuate în producție, este de așteptat ca majoritatea producătorilor din Uniune să nu fie în măsură să își recupereze investițiile, dacă nu se instituie măsuri.

(141)

În plus, având în vedere că industria din Uniune constă în întreprinderi mijlocii și mari răspândite pe întreg teritoriul Uniunii, instituirea de măsuri compensatorii ar contribui la menținerea ocupării forței de muncă în aceste zone.

(142)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de taxe compensatorii ar fi în interesul industriei din Uniune.

(143)

Toți importatorii cunoscuți de Comisie au fost invitați să se prezinte și să furnizeze informații de bază cu privire la activitățile lor în legătură cu produsul în cauză. Patru importatori au reacționat în cadrul exercițiului de eșantionare. Le-au fost trimise chestionare și un singur importator a oferit răspunsuri la chestionar. O vizită de verificare la sediul importatorului, situat în Germania, este prevăzută într-o etapă ulterioară a anchetei.

(144)

În cazul în care se instituie taxe compensatorii, nu este exclus ca nivelul importurilor originare din țara în cauză să scadă, ceea ce ar afecta situația economică a importatorilor. Cu toate acestea, efectul oricărei majorări a prețurilor importurilor produsului în cauză asupra importatorilor ar trebui doar să reinstaureze concurența pe piața Uniunii și nu ar trebui să împiedice importatorii să vândă produsul în cauză. În plus, deoarece costurile produsului în cauză nu reprezintă decât o mică parte din costurile totale ale utilizatorilor finali, importatorii ar trebui să poată transfera cu ușurință orice majorare a prețurilor asupra clienților lor. În funcție de aceste elemente, s-a concluzionat provizoriu că instituirea de taxe compensatorii nu riscă să afecteze în mod grav situația importatorilor din Uniune.

(145)

Au fost trimise chestionare tuturor părților menționate în reclamație ca fiind utilizatori. Niciuna dintre cele douăzeci și două de societăți nu a răspuns.

(146)

Se reamintește faptul că produsul în cauză este utilizat într-o mare varietate de aplicații, inclusiv pentru industria autovehiculelor, aparatele de uz casnic, instrumentele medicale și de laborator etc. Cu toate acestea, în cadrul acestei proceduri utilizatorii sunt societăți intermediare care produc și furnizează elemente pentru aplicațiile menționate anterior. Având în vedere cele de mai sus, acești utilizatori ar trebui să fie în măsură să transfere toată sau aproape toată creșterea de prețuri rezultată din instituirea taxelor compensatorii asupra utilizatorilor finali, ținând cont de faptul că, pentru aceștia din urmă, impactul unor astfel de măsuri ar fi neglijabil.

(147)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că impactul generat de instituirea taxelor compensatorii asupra costurilor utilizatorilor nu ar fi semnificativ.

(148)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează provizoriu că nu există niciun motiv întemeiat de a nu se institui taxe compensatorii la importurile de anumite bare din oțeluri inoxidabile originare din India.

(149)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește subvenționarea, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri compensatorii provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unor subvenții.

(150)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de subvenție constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune, fără a depăși marja de subvenție constatată.

(151)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele subvenționării prejudiciabile, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unor subvenții, din vânzarea produsului similar în Uniune. Se consideră că profitul care ar putea fi realizat în lipsa importurilor care fac obiectul unor subvenții ar trebui să fie calculat pe baza marjei de profit medii înainte de impozitare a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în anul 2007. Acesta este ultimul an, înainte de PA, în cursul căruia industria din Uniune a fost în măsură să realizeze o marjă de profit normală. Astfel, se consideră că o marjă de profit de 9,5 % din cifra de afaceri ar putea fi considerată un minim adecvat pe care industria din Uniune l-ar putea atinge în lipsa subvenționării prejudiciabile.

(152)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit de 9,5 % menționată anterior la costul de producție.

(153)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din India, astfel cum a fost stabilit pentru calculul subcotării (a se vedea considerentul 101), cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii, în cursul PA. Orice diferență care rezultă din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din valoarea de import CIF medie totală.

(154)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri compensatorii provizorii pentru importurile originare din India, la nivelul marjei celei mai scăzute (de subvenție sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe.

(155)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei compensatorii s-au stabilit prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului și a marjelor de subvenție. În consecință, nivelurile taxei compensatorii propuse se prezintă după cum urmează:

(156)

Nivelurile taxei compensatorii individuale pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din India, fabricate de aceste societăți și, prin urmare, de persoanele juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(157)

Orice solicitare de aplicare a respectivelor niveluri individuale ale taxei compensatorii (de exemplu, în urma schimbării numelui entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei (6) și trebuie să conțină toate informațiile necesare privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzări pe piața internă și la export decurgând, de exemplu, din schimbarea numelui sau din schimbarea entităților de producție sau de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(158)

Constatările provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate care vor fi invitate să își facă cunoscute opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile lor vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror concluzii definitive. În plus, trebuie menționat că observațiile privind instituirea de taxe compensatorii făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror concluzii definitive,