28.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 129/52

(1)

Regulamentul nr. 19/65/CEE împuternicește Comisia să aplice articolul 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (2), prin regulament, anumitor categorii de acorduri verticale și practici concertate corespunzătoare care intră sub incidența articolului 101 alineatul (1) din tratat. Regulamentele de exceptare pe categorii se aplică în cazul acordurilor verticale care îndeplinesc anumite condiții și pot fi generale sau specifice unui sector.

(2)

Comisia a definit o categorie de acorduri verticale pe care le consideră, în mod normal, ca îndeplinind condițiile prevăzute la articolul 101 alineatul (3) din tratat și, în acest sens, a adoptat Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei din 20 aprilie 2010 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene categoriilor de acorduri verticale și practici concertate (3), care înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 2790/1999 al Comisiei (4).

(3)

Sectorul autovehiculelor, care include atât autoturismele, cât și vehiculele comerciale, a făcut obiectul unor regulamente specifice de exceptare pe categorii începând cu 1985, cel mai recent fiind Regulamentul (CE) nr. 1400/2002 al Comisiei din 31 iulie 2002 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat categoriilor de acorduri verticale și practici concertate în sectorul autovehiculelor (5). Regulamentul (CE) nr. 2790/1999 a prevăzut în mod expres că acesta nu se aplică acordurilor verticale care intră în domeniul de aplicare al unui alt regulament de exceptare pe categorii. Prin urmare, sectorul autovehiculelor nu a intrat sub incidența acestui regulament.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 1400/2002 expiră la data de 31 mai 2010. Cu toate acestea, sectorul autovehiculelor ar trebui să continue să beneficieze de o exceptare pe categorii pentru a se simplifica procedurile administrative și a se diminua costurile de conformitate pentru întreprinderile în cauză, asigurând în același timp supravegherea eficace a piețelor, în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) litera (b) din tratat.

(5)

Experiența dobândită din 2002 în ceea ce privește distribuția de autovehicule noi, distribuția de piese de schimb și furnizarea de servicii de reparație și întreținere pentru autovehicule permite definirea unei categorii de acorduri verticale în sectorul autovehiculelor care pot fi considerate ca îndeplinind în mod normal condițiile prevăzute la articolul 101 alineatul (3) din tratat.

(6)

Această categorie include acorduri verticale pentru cumpărarea, vânzarea sau revânzarea de autovehicule noi, acorduri verticale pentru cumpărarea, vânzarea sau revânzarea de piese de schimb pentru autovehicule și acorduri verticale pentru furnizarea de servicii de reparație și întreținere pentru astfel de vehicule, atunci când acele acorduri sunt încheiate între întreprinderi neconcurente, între anumiți concurenți ori de către anumite asociații de comercianți cu amănuntul sau reparatori. De asemenea, include acorduri verticale care conțin dispoziții auxiliare privind cesionarea sau utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală. Termenul de „acorduri verticale” trebuie definit în consecință, pentru a include atât astfel de acorduri, cât și practicile concertate corespunzătoare.

(7)

Anumite tipuri de acorduri verticale pot îmbunătăți eficiența economică în cadrul unui proces de producție sau de distribuție prin facilitarea unei mai bune coordonări între întreprinderile participante. În special, aceste acorduri pot duce la o reducere a costurilor de tranzacție și distribuție suportate de părți și la o optimizare a vânzărilor lor și a nivelurilor de investiții.

(8)

Probabilitatea ca astfel de efecte de creștere a eficienței să compenseze orice efecte anticoncurențiale cauzate de restricțiile cuprinse în acordurile verticale depinde de puterea de piață a părților la acord și, prin urmare, de măsura în care aceste întreprinderi se confruntă cu concurența din partea altor furnizori de bunuri sau servicii considerate de către clienții lor ca fiind interschimbabile sau substituibile între ele, datorită caracteristicilor produselor, prețurilor și utilizării căreia acestea îi sunt destinate. Acordurile verticale care conțin restricții care sunt susceptibile de a restrânge concurența și a aduce prejudicii consumatorilor ori care nu sunt indispensabile pentru creșterea eficienței ar trebui să fie excluse de la beneficiul exceptării pe categorii.

(9)

În scopul de a defini domeniul de aplicare adecvat al unui regulament de exceptare pe categorii, Comisia trebuie să țină seama de condițiile de concurență din sectorul respectiv. În acest sens, monitorizarea în profunzime a sectorului autovehiculelor prevăzută de Raportul de evaluare cu privire la funcționarea Regulamentului (CE) nr. 1400/2002 al Comisiei din 28 mai 2008 (6) și de Comunicarea Comisiei privind viitorul cadru legislativ în domeniul concurenței aplicabil sectorului autovehiculelor din 22 iulie 2009 (7) a arătat că trebuie făcută o distincție între acordurile pentru distribuția de autovehicule noi și acordurile pentru furnizarea de servicii de reparație și întreținere și pentru distribuția de piese de schimb.

(10)

În ceea ce privește distribuția de autovehicule noi, nu pare să existe nicio deficiență semnificativă în domeniul concurenței care ar diferenția acest sector de alte sectoare economice și care ar putea necesita aplicarea unor norme diferite și mai stricte decât cele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 330/2010. Pragul privind cota de piață, excluderea anumitor acorduri verticale de la exceptare și celelalte condiții prevăzute în acest regulament asigură, în general, că acordurile verticale pentru distribuția autovehiculelor respectă dispozițiile de la articolul 101 alineatul (3) din tratat. Prin urmare, astfel de acorduri ar trebui să beneficieze de exceptarea acordată prin Regulamentul (UE) nr. 330/2010, sub rezerva respectării tuturor condițiilor prevăzute de acesta.

(11)

În ceea ce privește acordurile pentru distribuția de piese de schimb și pentru furnizarea de servicii de reparație și întreținere, ar trebui luate în considerare anumite caracteristici specifice ale pieței serviciilor postvânzare pentru autovehicule. În special, experiența acumulată de Comisie în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1400/2002 arată că majorările de prețuri pentru lucrări de reparație individuale sunt doar parțial reflectate în fiabilitatea sporită a mașinilor moderne și în prelungirea intervalelor între operațiunile de service. Aceste din urmă tendințe sunt legate de evoluția tehnologică, de complexitatea în creștere și de fiabilitatea componentelor auto pe care producătorii de vehicule le achiziționează de la furnizorii de echipamente originale. Astfel de furnizori de componente își vând produsele ca piese de schimb pe piața serviciilor postvânzare, atât prin intermediul rețelelor de reparatori autorizați ale producătorilor de vehicule, cât și prin canale independente, reprezentând astfel o forță concurențială importantă pe piața auto a serviciilor postvânzare. Costurile suportate, în medie, de consumatorii din Uniune în legătură cu serviciile de reparație și întreținere pentru autovehicule reprezintă o proporție foarte mare din totalul cheltuielilor în materie de autovehicule ale consumatorilor.

(12)

Condițiile concurențiale de pe piața serviciilor postvânzare pentru autovehicule au, de asemenea, un impact direct asupra siguranței publice, în sensul că vehiculele pot fi conduse într-un mod nesigur dacă au fost reparate incorect, precum și asupra sănătății publice și a mediului, având în vedere că emisiile de dioxid de carbon și de alți poluanți ai aerului pot fi mai ridicate în cazul autovehiculelor care nu au făcut obiectul unor lucrări de întreținere periodice.

(13)

În măsura în care o piață separată a serviciilor postvânzare poate fi definită, concurența efectivă pe piețele pentru cumpărarea și vânzarea de piese de schimb, precum și pentru furnizarea de servicii de reparație și întreținere pentru autovehicule depinde de gradul de interacțiune concurențială între reparatorii autorizați, și anume cei care operează în cadrul rețelelor de reparații stabilite direct sau indirect de către producătorii de vehicule, precum și între operatorii autorizați și operatorii independenți, inclusiv furnizorii independenți de piese de schimb și reparatorii. Capacitatea acestora din urmă de a exercita o concurență depinde de accesul fără restricții la elemente esențiale precum piese de schimb și informații tehnice.

(14)

Având în vedere aceste caracteristici specifice, normele din Regulamentul (UE) nr. 330/2010, inclusiv pragul uniform de 30 % privind cota de piață, sunt necesare, dar nu sunt suficiente pentru a asigura că beneficiul de pe urma exceptării pe categorii este rezervat numai acelor acorduri verticale pentru distribuția de piese de schimb și pentru furnizarea de servicii de reparație și întreținere pentru care se poate presupune cu suficientă certitudine că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 101 alineatul (3) din tratat.

(15)

Prin urmare, acordurile verticale pentru distribuția de piese de schimb și pentru furnizarea de servicii de reparație și întreținere ar trebui să beneficieze de exceptarea pe categorii numai în cazul în care, în plus față de condițiile de exceptare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 330/2010, acestea sunt conforme cu cerințe mai stricte privind anumite tipuri de restricții severe ale concurenței care ar putea limita furnizarea și utilizarea de piese de schimb pe piața auto a serviciilor postvânzare.

(16)

În special, dreptul de a beneficia de exceptarea pe categorii nu ar trebui să fie acordat acordurilor care restricționează vânzarea de piese de schimb de către membrii sistemului de distribuție selectivă al unui producător de vehicule către reparatorii independenți, care le folosesc pentru furnizarea de servicii de reparație și întreținere. Fără acces la astfel de piese de schimb, acești reparatori independenți nu ar putea concura în mod eficace cu reparatori autorizați, din moment ce nu ar putea oferi consumatorilor servicii de bună calitate care să contribuie la funcționarea sigură și fiabilă a autovehiculelor.

(17)

Mai mult decât atât, în scopul de a asigura o concurență efectivă pe piețele serviciilor de reparație și întreținere și pentru a permite reparatorilor să ofere utilizatorilor finali piese de schimb concurente, exceptarea pe categorii nu ar trebui să acopere acordurile verticale care, deși respectă Regulamentul (UE) nr. 330/2010, limitează totuși capacitatea unui producător de piese de schimb de a vinde astfel de piese reparatorilor autorizați din cadrul sistemului de distribuție al unui producător de vehicule, distribuitorilor independenți de piese de schimb, reparatorilor independenți sau utilizatorilor finali. Acest lucru nu afectează răspunderea producătorilor de piese de schimb în temeiul dreptului civil ori capacitatea producătorilor de vehicule de a solicita reparatorilor autorizați din cadrul sistemului lor de distribuție să folosească numai piese de schimb care se potrivesc cu calitatea componentelor folosite la asamblarea anumitor autovehicule. Mai mult, având în vedere implicarea contractuală directă a producătorilor de vehicule în ceea ce privește reparațiile în garanție, service-ul gratuit și operațiunile de rechemare în service, exceptarea ar trebui să fie aplicată acordurilor care conțin obligații ale reparatorilor autorizați de a folosi numai piese de schimb furnizate de producătorul de vehicule pentru aceste reparații.

(18)

În cele din urmă, pentru a permite reparatorilor autorizați și independenți și utilizatorilor finali să identifice producătorul de componente sau piese de schimb pentru autovehicule și să aleagă dintre piese de schimb alternative, exceptarea pe categorii nu ar trebui să acopere acordurile în temeiul cărora un producător de autovehicule limitează capacitatea unui producător de componente sau de piese de schimb originale de a își plasa efectiv și în mod vizibil marca sau sigla pe piesele de schimb în cauză.

(19)

În scopul de a oferi tuturor operatorilor timpul necesar pentru a se adapta la prezentul regulament, este oportun să se prelungească perioada de aplicare a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1400/2002 cu privire la acordurile verticale pentru cumpărarea, vânzarea și revânzarea de autovehicule noi până la 31 mai 2013. În ceea ce privește acordurile verticale pentru distribuția de piese de schimb și pentru furnizarea de servicii de reparație și întreținere, prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu 1 iunie 2010, astfel încât să continue să asigure protecția adecvată a concurenței pe piața serviciilor postvânzare pentru autovehicule.

(20)

Comisia va continua să monitorizeze, în mod continuu, evoluțiile din sectorul autovehiculelor și va lua măsuri de remediere adecvate în cazul în care apar deficiențe în domeniul concurenței care ar putea duce la prejudicii pentru consumatori pe piața pentru distribuția de autovehicule noi, pe piața pentru furnizarea de piese de schimb sau pe piața de servicii postvânzare pentru autovehicule.

(21)

Comisia poate retrage beneficiul aplicării prezentului regulament, în temeiul articolului 29 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (8), în cazul în care constată, într-un anumit caz, că un acord căruia i se aplică exceptarea prevăzută în acest sens în prezentul regulament are totuși efecte care sunt incompatibile cu articolul 101 alineatul (3) din tratat.

(22)

Autoritatea de concurență a unui stat membru poate retrage beneficiul aplicării prezentului regulament în temeiul articolului 29 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 în ceea ce privește teritoriul respectivului stat membru sau o parte a acestuia în cazul în care, într-un anumit caz, un acord căruia i se aplică exceptarea prevăzută în acest sens în prezentul regulament are totuși efecte care sunt incompatibile cu articolul 101 alineatul (3) din tratat pe teritoriul respectivului stat membru sau pe o parte a acestuia și în cazul în care un astfel de teritoriu are toate caracteristicile unei piețe geografice distincte.

(23)

Atunci când se stabilește dacă beneficiul aplicării prezentului regulament ar trebui retras, în temeiul articolului 29 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, sunt deosebit de importante efectele anticoncurențiale care decurg din existența unor rețele paralele de acorduri verticale care au efecte similare care restrâng într-un mod semnificativ accesul pe o piață sau la concurența în cadrul acesteia. Asemenea efecte cumulative pot apărea, de exemplu, în cazul distribuției selective sau al obligațiilor de neconcurență.

(24)

Pentru a întări controlul rețelelor paralele de acorduri verticale care au efecte anticoncurențiale similare și care acoperă peste 50 % dintr-o piață dată, Comisia poate, prin regulament, declara prezentul regulament inaplicabil în cazul acordurilor verticale care conțin restricții specifice privind piața respectivă, restabilind, în acest fel, aplicarea deplină a articolului 101 din tratat pentru acest tip de acorduri.

(25)

Pentru a evalua efectele prezentului regulament asupra concurenței în domeniul vânzării cu amănuntul de autovehicule, al furnizării de piese de schimb și al serviciului postvânzare pentru autovehicule pe piața internă, este necesar să se redacteze un raport de evaluare privind funcționarea prezentului regulament,

(a)

„acord vertical” înseamnă un acord sau o practică concertată convenite între două sau mai multe întreprinderi, care acționează fiecare, în sensul acordului sau al practicii concertate, la niveluri diferite ale procesului de producție sau de distribuție și care se referă la condițiile în care părțile pot cumpăra, vinde sau revinde anumite bunuri sau servicii;

(b)

„restricție verticală” înseamnă restricționarea concurenței într-un acord vertical care intră sub incidența articolului 101 alineatul (1) din tratat;

(c)

„reparator autorizat” înseamnă un prestator de servicii de reparație și întreținere pentru autovehicule care funcționează în cadrul sistemului de distribuție creat de un furnizor de autovehicule;

(d)

„distribuitor autorizat” înseamnă un distribuitor de piese de schimb pentru autovehicule care funcționează în cadrul sistemului de distribuție creat de un furnizor de autovehicule;

(e)

„reparator independent” înseamnă:

(f)

„distribuitor independent” înseamnă:

(g)

„autovehicul” înseamnă un vehicul autopropulsat destinat utilizării pe drumurile publice și care are trei sau mai multe roți;

(h)

„piese de schimb” înseamnă bunuri care urmează să fie instalate în sau pe un autovehicul pentru a înlocui componente ale respectivului autovehicul, inclusiv bunuri cum ar fi lubrifianții necesari la funcționarea autovehiculului, cu excepția combustibilului;

(i)

„sistem de distribuție selectivă” înseamnă un sistem de distribuție prin care furnizorul se obligă să vândă bunurile sau serviciile contractuale, direct sau indirect, numai anumitor distribuitori selectați pe baza unor criterii stabilite și prin care acești distribuitori se obligă să nu vândă aceste bunuri sau servicii unor distribuitori neagreați, pe teritoriul rezervat de către furnizor pentru aplicarea acestui sistem.

(a)

întreprinderi în care o parte la acord dispune, în mod direct sau indirect, de:

(b)

întreprinderi care dispun, în mod direct sau indirect, într-o întreprindere parte la acord, de drepturile sau competențele enumerate la litera (a);

(c)

întreprinderi în care o întreprindere menționată la litera (b) dispune, în mod direct sau indirect, de drepturile sau competențele enumerate la litera (a);

(d)

întreprinderi în care o parte la acord, împreună cu una sau mai multe dintre întreprinderile menționate la literele (a), (b) sau (c), ori în care două sau mai multe dintre acestea din urmă dispun în comun de drepturile sau competențele enumerate la litera (a);

(e)

întreprinderi în care drepturile sau competențele enumerate la litera (a) sunt deținute în comun de:

(a)

restricționarea vânzărilor de piese de schimb pentru autovehicule de către membrii unui sistem de distribuție selectivă către reparatori independenți care folosesc aceste piese pentru repararea și întreținerea unui autovehicul;

(b)

restricția, convenită între un furnizor de piese de schimb, instrumente de reparații sau de diagnostic sau de alte echipamente și un producător de autovehicule, care limitează capacitatea furnizorului de a vinde aceste bunuri către distribuitori autorizați sau independenți sau către reparatori autorizați sau independenți sau utilizatori finali;

(c)

restricția, convenită între un producător de autovehicule care utilizează componente pentru asamblarea inițială a autovehiculelor și furnizorul de astfel de componente, care limitează capacitatea furnizorului de a-și plasa marca sau sigla în mod efectiv și ușor vizibil pe componentele furnizate sau pe piesele de schimb.