17.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 154/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 491/2009 AL CONSILIULUI

din 25 mai 2009

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 36 și 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

În vederea simplificării cadrului normativ aferent politicii agricole comune (PAC), Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 („Regulamentul unic OCP”) (2) a abrogat și a înlocuit cu un singur act legislativ toate regulamentele adoptate de Consiliu de la introducerea PAC în contextul instituirii organizărilor comune ale piețelor pentru produse agricole sau grupuri de produse.

(2)

După cum se precizează în Regulamentul unic OCP, simplificarea respectivă nu a avut rolul de a repune în discuție deciziile politice luate de-a lungul anilor în domeniul PAC. Prin urmare, aceasta nu a avut în vedere măsuri și instrumente noi. Prin urmare, Regulamentul unic OCP reflectă deciziile politice adoptate până în momentul în care Comisia a propus textul acestuia.

(3)

În paralel cu negocierile și adoptarea Regulamentului unic OCP, Consiliul a început, de asemenea, negocierile privind reforma politicii din sectorul vitivinicol, în prezent finalizată prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (3). Așa cum se menționează în Regulamentul unic OCP, numai acele dispoziții privind sectorul vitivinicol care nu au făcut obiectul unei reforme a politicii au fost integrate inițial în Regulamentul unic OCP. Aceste dispoziții substanțiale care au făcut obiectul unor modificări politice urmau să fie integrate în Regulamentul unic OCP după intrarea lor în vigoare. Deoarece astfel de dispoziții substanțiale au intrat deja în vigoare, sectorul vitivinicol ar trebui în prezent să fie integrat în Regulamentul unic OCP prin introducerea deciziilor privind politicile adoptate în Regulamentul (CE) nr. 479/2008 în cadrul Regulamentului unic OCP.

(4)

Încorporarea acestor prevederi în Regulamentul unic OCP ar trebui să urmeze o abordare similară celei urmate la adoptarea Regulamentului unic OCP, și anume aceea de a nu se pune în discuție deciziile privind politicile, luate în momentul adoptării respectivelor dispoziții de către Consiliu, sau motivațiile care au însoțit respectivele decizii privind politicile așa cum au fost exprimate în considerentele relevante din regulamentele respective.

(5)

Prin urmare, Regulamentul unic OCP ar trebui să fie modificat în consecință.

(6)

Regulamentul unic OCP a încorporat dispozițiile privind aplicabilitatea normelor concurenței, în temeiul tratatului, în ceea ce privește sectoarele care fac obiectul său. Aceste dispoziții au fost până atunci încorporate în Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 al Consiliului din 24 iulie 2006 de aplicare a anumitor norme de concurență în domeniul producției și comerțului cu produse agricole (4). Regulamentul unic OCP a adaptat domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1184/2006. Datorită încorporării integrale a sectorului vitivinicol în Regulamentul unic OCP și a extinderii normelor de concurență conținute de acesta la sectorul în cauză, ar trebui să se prevadă excluderea sectorului vitivinicol din domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1184/2006.

(7)

Este indicat să se clarifice faptul că orice element ținând de ajutoarele de stat care poate fi inclus în programele naționale de sprijin menționate în prezentul regulament trebuie să fie evaluat pe baza normelor comunitare substanțiale cu privire la ajutoarele de stat. Dat fiind că procedura stabilită în prezentul regulament pentru aprobarea respectivelor programe de sprijin împuternicește Comisia să asigure faptul că normele comunitare substanțiale cu privire la ajutoarele de stat sunt respectate, în special cele conținute în „Orientările comunitare cu privire la ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier între 2007-2013” (5), nu ar trebui să mai fie solicitată o altă notificare în conformitate cu articolul 88 din tratat sau cu Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (6).

(8)

În interesul securității juridice, este indicat să se amintească faptul că abrogarea Regulamentului (CE) nr. 479/2008 nu afectează validitatea unor acte juridice adoptate pe baza acelui act abrogat.

(9)

În scopul asigurării trecerii de la dispozițiile din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 la dispozițiile prezentului regulament fără a afecta anul de comercializare 2008/2008 din sectorul vitivinicol, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 august 2009,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1, alineatul (2) se elimină.

2.

La articolul 3 primul paragraf se introduce următoarea literă:

„(ca)

de la 1 august la 31 iulie al anului următor pentru sectorul vitivinicol;”.

3.

Articolul 55 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 55

Sistemele de contingente și potențialul de producție”;

(b)

după alineatul (2) se introduce următorul alineat:

„(2a)   În sectorul vitivinicol, normele referitoare la potențialul de producție în ceea ce privește plantările ilegale, regimul tranzitoriu al drepturilor de plantare și schema de defrișare se aplică în conformitate cu dispozițiile prevăzute în secțiunea IVa.”

4.

În partea II titlul I capitolul III, titlul secțiunii IV se înlocuiește cu următorul text:

5.

La articolul 85, textul introductiv se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia adoptă normele detaliate de aplicare a secțiunilor I-IIIa, în special în ceea ce privește:”.

6.

În partea II titlul I capitolul III, după secțiunea IV se adaugă următoarea secțiune:

Secțiunea IVa

Potențialul de producție în sectorul vitivinicol

Subsecțiunea I

Plantări ilegale

Articolul 85a

Plantări ilegale care au avut loc după data de 31 august 1998

(1)   Producătorii defrișează pe propria cheltuială suprafețele plantate cu viță-de-vie fără a avea dreptul corespunzător de plantare, dacă este cazul, după data de 31 august 1998.

(2)   Până la efectuarea defrișării în temeiul alineatului (1), strugurii și produsele din struguri care provin de pe suprafețele menționate la alineatul respectiv pot fi puse în circulație doar în vederea distilării, exclusiv pe cheltuiala producătorului. Din produsele rezultate în urma distilării nu poate fi fabricat un alcool având o tărie alcoolică dobândită în volume mai mică sau egală cu 80 % vol.

(3)   Fără a aduce atingere, după caz, sancțiunilor anterioare impuse de statele membre, statele membre aplică, în cazul producătorilor care nu au respectat obligația defrișării, sancțiuni proporționale cu gravitatea, importanța și durata nerespectării.

(4)   Sfârșitul interdicției tranzitorii de noi plantări la 31 decembrie 2015, în conformitate cu articolul 85g alineatul (1), nu afectează obligațiile prevăzute în prezentul articol.

Articolul 85b

Regularizarea obligatorie a plantărilor ilegale efectuate înainte de 1 septembrie 1998

(1)   În schimbul achitării unei taxe și nu mai târziu de 31 decembrie 2009, producătorii regularizează suprafețele plantate cu viță-de-vie fără un drept corespunzător de plantare, după caz, înainte de 1 septembrie 1998.

Fără a aduce atingere niciunei proceduri de închidere și validare a conturilor, primul paragraf nu se aplică în cazul suprafețelor regularizate în temeiul articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999.

(2)   Taxa menționată la alineatul (1) se stabilește de către statele membre. Aceasta echivalează cu cel puțin dublul valorii medii a dreptului corespunzător de plantare pentru regiunea în cauză.

(3)   Până la efectuarea regularizării în temeiul alineatului (1), strugurii și produsele din struguri care provin de pe suprafețele menționate la alineatul respectiv pot fi puse în circulație doar în vederea distilării, exclusiv pe cheltuiala producătorului. Din aceste produse nu poate fi fabricat un alcool având o tărie alcoolică dobândită mai mică sau egală cu 80 % vol.

(4)   Suprafețele plantate ilegal menționate la alineatul (1) și neregularizate în conformitate cu respectivul alineat până la 31 decembrie 2009 sunt defrișate de către producătorii respectivi pe cheltuiala acestora.

Statele membre aplică, în cazul producătorilor care nu respectă obligația defrișării, sancțiuni proporționale cu gravitatea, importanța și durata nerespectării.

Până la efectuarea defrișării menționate la primul paragraf, alineatul (3) se aplică mutatis mutandis.

(5)   Sfârșitul interdicției tranzitorii de noi plantări la 31 decembrie 2015, în conformitate cu articolul 85g alineatul (1), nu afectează obligațiile prevăzute la alineatele (3) și (4).

Articolul 85c

Verificarea lipsei circulației sau a distilării

(1)   În ceea ce privește articolul 85a alineatul (2) și articolul 85b alineatele (3) și (4), statele membre solicită probe privind lipsa circulației produselor în cauză sau, în cazul în care produsele în cauză sunt distilate, solicită prezentarea contractelor de distilare.

(2)   Statele membre verifică lipsa circulației și distilarea menționate la alineatul (1). Acestea aplică sancțiuni în caz de nerespectare.

(3)   Statele membre aduc la cunoștința Comisiei suprafețele de pe care sunt recoltate produsele care fac obiectul distilării și volumele corespunzătoare de alcool.

Articolul 85d

Măsuri adiacente

Suprafețele menționate la articolul 85b alineatul (1) primul paragraf, atât timp cât nu sunt regularizate, și suprafețele menționate la articolul 85a alineatul (1) nu beneficiază de nicio măsură de sprijin național sau comunitar.

Articolul 85e

Măsuri de punere în aplicare

Normele detaliate de aplicare a prezentei subsecțiuni sunt adoptate de către Comisie.

Aceste norme pot cuprinde:

(a)

detalii privind cerințele referitoare la comunicările din partea statelor membre, inclusiv eventualele reduceri ale alocărilor bugetare prevăzute în anexa Xb în caz de nerespectare a cerințelor;

(b)

detalii privind sancțiunile care pot fi impuse de statele membre în caz de nerespectare a obligațiilor prevăzute la articolele 85a, 85b și 85c.

Subsecțiunea II

Regimul tranzitoriu al drepturilor de plantare

Articolul 85f

Durata

Prezenta subsecțiune se aplică până la 31 decembrie 2015.

Articolul 85g

Interdicția tranzitorie privind plantarea viței-de-vie

(1)   Fără a aduce atingere articolului 120a alineatele (1)-(6) și, în special, alineatului (4), se interzice plantarea de viță-de-vie cu soiurile de struguri de vinificație care pot fi clasificate conform articolului 120a alineatul (2).

(2)   De asemenea, este interzisă supraaltoirea soiurilor de struguri de vinificație care pot fi clasificate conform articolului 120a alineatul (2) pe alte soiuri decât soiurile de struguri de vinificație menționate la articolul respectiv.

(3)   Sub rezerva alineatelor (1) și (2), plantarea și supraaltoirea în sensul acestor alineate sunt permise dacă sunt efectuate în temeiul:

(a)

unui drept de plantare nouă, în sensul articolului 85h;

(b)

unui drept de replantare, în sensul articolului 85i;

(c)

unui drept de plantare acordat pe o rezervă, în sensul articolelor 85j și 85k.

(4)   Drepturile de plantare menționate la alineatul (3) se acordă în hectare.

(5)   Statele membre pot hotărî să mențină interdicția menționată la alineatul (1) pe teritoriul acestora sau pe anumite părți ale teritoriului acestora, până la 31 decembrie 2018. În aceste cazuri, normele care reglementează regimul tranzitoriu al drepturilor de plantare, așa cum este stabilit în prezenta subsecțiune, inclusiv în prezentul articol, se aplică în consecință în statul membru respectiv.

Articolul 85h

Drepturile de plantare nouă

(1)   Statele membre pot acorda producătorilor drepturi de plantare nouă pentru suprafețele:

(a)

destinate noilor plantări efectuate în cadrul măsurilor de comasare sau a măsurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică în conformitate cu legislația națională;

(b)

destinate unor activități experimentale;

(c)

destinate culturii de viță-mamă pentru altoi; sau

(d)

ale căror produse vitivinicole sunt destinate în exclusivitate consumului de către gospodăria viticultorului.

(2)   Drepturile de plantare nouă acordate se exercită:

(a)

de producătorul căruia îi sunt acordate;

(b)

înainte de sfârșitul celui de-al doilea an vinicol care urmează anului în care au fost acordate;

(c)

în scopurile în care au fost acordate.

Articolul 85i

Drepturile de replantare

(1)   Statele membre acordă drepturi de replantare producătorilor care au efectuat o defrișare pe suprafața plantată cu viță-de-vie.

Cu toate acestea, suprafețele defrișate pentru care s-a acordat o primă de defrișare în conformitate cu subsecțiunea III nu generează drepturi de replantare.

(2)   Statele membre pot acorda drepturi de replantare producătorilor care se angajează să efectueze o defrișare pe suprafața plantată cu viță-de-vie. În astfel de cazuri, suprafața în cauză este defrișată până la sfârșitul celui de-al treilea an de la plantarea noilor vițe pentru care s-au acordat drepturile de replantare.

(3)   Drepturile de replantare acordate corespund unei suprafețe de cultură pură echivalente cu suprafața defrișată.

(4)   Drepturile de replantare sunt exercitate în exploatația pentru care au fost acordate. Statele membre pot prevedea ca aceste drepturi să nu fie exercitate decât pe suprafața pe care s-a efectuat defrișarea.

(5)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (4), statele membre pot decide că drepturile de replantare pot fi transferate, parțial sau în totalitate, unei alte exploatații de pe teritoriul aceluiași stat membru în următoarele cazuri:

(a)

dacă o parte a respectivei exploatații este transferată celei de-a doua exploatații;

(b)

dacă suprafețe de pe cea de-a doua exploatație sunt destinate:

(i)

producției de vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată; sau

(ii)

culturii de viță-mamă pentru altoi.

Statele membre iau măsurile necesare pentru ca aplicarea derogărilor prevăzute la primul paragraf să nu determine o mărire globală a potențialului de producție de pe teritoriul lor, în special dacă sunt efectuate transferuri de la suprafețe neirigate către suprafețe irigate.

(6)   Alineatele (1)-(5) se aplică mutatis mutandis drepturilor similare cu drepturile de replantare dobândite în temeiul unei legislații comunitare sau naționale anterioare.

(7)   Drepturile de replantare acordate în temeiul articolului 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 se utilizează în perioadele prevăzute în acest sens de respectivul regulament.

Articolul 85j

Rezervele naționale și regionale cu drepturi de plantare

(1)   În vederea îmbunătățirii gestionării potențialului de producție, statele membre creează o rezervă națională sau rezerve regionale cu drepturi de plantare.

(2)   Statele membre care au constituit rezerve naționale sau regionale cu drepturi de plantare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 pot păstra aceste rezerve atât timp cât aplică regimul tranzitoriu al drepturilor de plantare în conformitate cu prezenta subsecțiune.

(3)   Următoarele drepturi de plantare se alocă rezervelor naționale sau regionale dacă nu sunt utilizate în termenul prescris:

(a)

drepturile de plantare nouă;

(b)

drepturile de replantare;

(c)

drepturile de plantare acordate din rezervă.

(4)   Producătorii pot transfera drepturile de replantare către rezervele naționale sau regionale. Condițiile unui astfel de transfer, efectuat, dacă este cazul, în schimbul unei plăți din fondurile naționale, se stabilesc de către statele membre, în funcție de interesele legitime ale părților.

(5)   Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot decide să nu pună în aplicare un sistem de rezerve, cu condiția să poată dovedi că există pe teritoriul lor un sistem alternativ eficient pentru gestionarea drepturilor de plantare. Dacă este necesar, sistemul alternativ poate deroga de la dispozițiile relevante ale prezentei subsecțiuni.

Primul paragraf se aplică și statelor membre care încetează să administreze rezerve naționale sau regionale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1493/1999.

Articolul 85k

Acordarea drepturilor de plantare din rezervă

(1)   Statele membre pot acorda drepturi dintr-o rezervă:

(a)

cu titlu gratuit producătorilor în vârstă de până la patruzeci de ani, care posedă o capacitate profesională suficientă, care se stabilesc pentru prima dată și care au calitatea de șefi ai exploatației viticole;

(b)

în schimbul unei plăți efectuate la fondurile naționale sau, eventual, regionale, producătorilor care au intenția de a utiliza drepturile pentru a planta podgorii a căror producție are un debușeu asigurat.

Statele membre definesc criteriile de stabilire a cuantumului plății prevăzute la litera (b), care poate varia în funcție de viitorul produs final al podgoriilor respective și de perioada tranzitorie rămasă în care se aplică interdicția de noi plantări, prevăzută la articolul 85g alineatele (1) și (2).

(2)   În cazul în care sunt utilizate drepturile de plantare dintr-o rezervă, statele membre se asigură că:

(a)

locul în care sunt exercitate drepturile de plantare acordate din rezervă, precum și soiurile și tehnicile utilizate pentru cultură garantează compatibilitatea producției ulterioare cu cererea de pe piață;

(b)

randamentele sunt reprezentative pentru media regiunii în care sunt utilizate aceste drepturi, în special dacă drepturile de plantare provenite de pe suprafețe neirigate sunt utilizate pe suprafețe irigate.

(3)   Drepturile de plantare atribuite dintr-o rezervă care nu sunt utilizate înainte de sfârșitul celui de-al doilea an vinicol după cel în cursul căruia au fost acordate se retrag și se reatribuie rezervei.

(4)   Drepturile de plantare dintr-o rezervă își pierd valabilitatea dacă nu sunt acordate înainte de sfârșitul celui de-al cincilea an vinicol de la atribuirea lor pentru acea rezervă.

(5)   Dacă într-un stat membru există rezerve regionale, acesta poate stabili norme care să autorizeze transferul drepturilor de plantare între rezervele regionale. Dacă într-un stat membru coexistă rezerve regionale și naționale, acesta poate, de asemenea, să autorizeze transferuri între astfel de rezerve.

Transferurile pot fi afectate de un coeficient de reducere.

Articolul 85l

De minimis

Prezenta subsecțiune nu se aplică în statele membre în care regimul comunitar al drepturilor de plantare nu s-a aplicat până la 31 decembrie 2007.

Articolul 85m

Norme naționale mai stricte

Statele membre pot adopta norme naționale mai stricte în ceea ce privește acordarea drepturilor de plantare nouă sau a celor de replantare. Acestea pot impune ca cererile respective și informațiile relevante care urmează să fie furnizate în acest sens să fie completate cu informații suplimentare necesare în scopul monitorizării evoluției potențialului de producție.

Articolul 85n

Măsuri de punere în aplicare

Normele detaliate de aplicare a prezentei subsecțiuni sunt adoptate de către Comisie.

Aceste norme pot cuprinde în special:

(a)

dispoziții care permit evitarea cheltuielilor administrative excesive în cursul aplicării dispozițiilor prezentei subsecțiuni;

(b)

coexistența podgoriilor în conformitate cu articolul 85i alineatul (2);

(c)

aplicarea coeficientului de reducere prevăzut la articolul 85k alineatul (5).

Subsecțiunea III

Schema de defrișare

Articolul 85o

Durata

Dispozițiile prezentei subsecțiuni se aplică până la sfârșitul anului vinicol 2010-2011.

Articolul 85p

Domeniul de aplicare și definiție

Prezenta subsecțiune stabilește condițiile în care viticultorilor li se acordă o primă pentru defrișarea podgoriilor (denumită în continuare „primă de defrișare”).

Articolul 85q

Condiții de eligibilitate

Prima de defrișare se acordă numai dacă suprafața în cauză îndeplinește următoarele condiții:

(a)

nu a făcut obiectul unui sprijin comunitar sau național pentru măsuri de restructurare și reconversie în cei zece ani vinicoli anteriori cererii de defrișare;

(b)

nu a făcut obiectul unui sprijin comunitar în cadrul niciunei alte organizări comune a pieței în cei cinci ani vinicoli anteriori cererii de defrișare;

(c)

este întreținută;

(d)

nu este mai mică de 0,1 ha. Cu toate acestea, dacă un stat membru decide astfel, dimensiunea minimă poate fi de 0,3 ha pentru anumite regiuni administrative ale acelui stat membru în care media suprafeței plantate cu viță-de-vie a unei exploatații viticole depășește un hectar;

(e)

cultivarea ei nu a încălcat nicio dispoziție națională sau comunitară aplicabilă;

(f)

este plantată cu un soi de struguri de vinificație care poate fi clasificat conform articolului 120a alineatul (2).

Prin derogare de la primul paragraf litera (e), suprafețele regularizate în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 și cu articolul 85b alineatul (1) din prezentul regulament sunt eligibile pentru prima de defrișare.

Articolul 85r

Cuantumul primei de defrișare

(1)   Baremele primelor de defrișare acordate se stabilesc de către Comisie.

(2)   Cuantumul specific al primei de defrișare se stabilește de statele membre în limita baremelor menționate la alineatul (1) și pe baza randamentelor obținute anterior de exploatația respectivă.

Articolul 85s

Procedura și bugetul

(1)   Producătorii interesați prezintă cereri de acordare a primei de defrișare autorităților competente din statele membre până la data de 15 septembrie a fiecărui an. Statele membre pot fixa o dată anterioară datei de 15 septembrie, cu condiția ca aceasta să fie situată după 30 iunie și cu condiția ca acestea să acorde atenție, acolo unde este cazul, aplicării scutirilor prevăzute la articolul 85u.

(2)   Statele membre desfășoară controale administrative cu privire la cererile primite, analizează cererile eligibile și notifică Comisiei, până la data de 15 octombrie a fiecărui an, suprafața totală și sumele reprezentate de cererile respective, defalcate pe regiuni și pe categorii de randamente.

(3)   Bugetul maxim anual pentru schema de defrișare este stabilit în anexa Xd.

(4)   Până la data de 15 noiembrie a fiecărui an Comisia stabilește procentul unic de acceptare a sumelor notificate, dacă suma totală notificată Comisiei de statele membre depășește resursele bugetare disponibile, avându-se în vedere, după caz, aplicarea articolului 85u alineatele (2) și (3).

(5)   Până la data de 1 februarie a fiecărui an, statele membre acceptă cererile:

(a)

privind suprafețele incluse integral în cerere, în cazul în care Comisia nu a stabilit un procent în sensul alineatului (4); sau

(b)

privind suprafețele care rezultă în urma aplicării procentului menționat la alineatul (4) pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii și în conformitate cu următoarele priorități:

(i)

statele membre acordă prioritate solicitanților a căror cerere pentru prima de defrișare acoperă întreaga podgorie;

(ii)

statele membre acordă în al doilea rând prioritate solicitanților care au peste 55 de ani, în cazul în care statele membre prevăd acest lucru.

Articolul 85t

Ecocondiționalitate

În cazul în care se constată că un agricultor nu a îndeplinit, pe exploatația sa, oricând în decurs de trei ani de la plata primei de defrișare, cerințele de reglementare în materie de gestionare și bunele condiții agricole și de mediu menționate la articolele 3-7 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și, în cazul în care nerespectarea este rezultatul unei acțiuni sau al unei omisiuni direct imputabile agricultorului, suma de plată este redusă sau anulată, fie parțial, fie în întregime, în funcție de gravitatea, durata, permanența și repetiția nerespectării, iar agricultorul este obligat, dacă este cazul, să ramburseze această sumă în conformitate cu condițiile stabilite în dispozițiile respective.

Articolul 85u

Exonerări

(1)   Un stat membru poate decide respingerea tuturor cererilor ulterioare menționate la articolul 85s alineatul (1) atunci când totalitatea suprafețelor defrișate pe teritoriul său reprezintă 8 % din suprafața cultivată cu viță-de-vie a statului în cauză prevăzută în anexa Xe.

Un stat membru poate decide respingerea tuturor cererilor ulterioare menționate la articolul 85s alineatul (1) pentru o regiune atunci când totalitatea suprafețelor defrișate din acea regiune reprezintă 10 % din suprafața cultivată cu viță-de-vie a regiunii în cauză.

(2)   Comisia poate decide încetarea aplicării schemei de defrișare într-un stat membru dacă, luând în considerare cererile în curs, continuarea defrișării ar duce la o suprafață defrișată totală de peste 15 % din suprafața totală cultivată cu viță-de-vie a statului membru respectiv prevăzută în anexa Xe.

(3)   Comisia poate decide încetarea aplicării schemei de defrișare într-un stat membru pentru un an dacă, luând în considerare cererile în curs, continuarea defrișării ar duce la o suprafață defrișată totală de peste 6 % din suprafața totală cultivată cu viță-de-vie a statului membru respectiv prevăzută în anexa Xe pentru acel an de aplicare a schemei.

(4)   Statele membre pot declara podgoriile situate în zone de munte și de pantă abruptă drept neeligibile pentru schema de defrișare, în conformitate cu condițiile stabilite de Comisie.

(5)   Statele membre pot declara o zonă drept neeligibilă pentru schema de defrișare în cazul în care aplicarea schemei ar fi incompatibilă cu preocupările legate de mediu. Zonele declarate neeligibile din aceste motive nu trebuie să depășească 3 % din suprafața totală cultivată cu viță-de-vie prevăzută în anexa Xe.

(6)   Grecia poate declara zonele plantate cu viță-de-vie din insulele din Marea Egee și Insulele Ionice grecești, cu excepția insulelor Creta și Eubeea, neeligibile în cadrul schemei de defrișare.

(7)   Schema de defrișare stabilită în prezenta subsecțiune nu se aplică în Insulele Azore, Madeira și Canare.

(8)   Statele membre acordă prioritate agricultorilor din zonele neeligibile sau declarate neeligibile, în temeiul alineatelor (4)-(7), pentru alte măsuri de sprijin stabilite de prezentul regulament cu privire la sectorul vitivinicol, în special, dacă este cazul, pentru măsura de restructurare și reconversie din cadrul programelor de sprijin și al măsurilor de dezvoltare rurală.

Articolul 85v

De minimis

Prezenta subsecțiune nu se aplică statelor membre în care producția de vin nu depășește 50 000 hectolitri pe an vinicol. Această producție se calculează pe baza producției medii obținute în cursul ultimilor cinci ani vinicoli.

Articolul 85w

Ajutor național suplimentar

Statele membre pot acorda un ajutor național suplimentar pentru defrișare de până la 75 % din prima de defrișare aplicabilă, pe lângă prima de defrișare acordată.

Articolul 85x

Măsuri de punere în aplicare

Normele detaliate de aplicare a prezentei subsecțiuni sunt adoptate de către Comisie.

Aceste norme pot cuprinde în special:

(a)

detalii privind condițiile de eligibilitate menționate la articolul 85q, în special în ceea ce privește dovezile că zonele au fost întreținute corespunzător în 2006 și 2007;

(b)

baremele și nivelurile primei menționate la articolul 85r;

(c)

criteriile de scutire în sensul articolului 85u;

(d)

cerințele de raportare de către statele membre cu privire la punerea în aplicare a schemei de defrișare, incluzând sancțiunile în caz de întârziere a raportării și informațiile furnizate de statele membre producătorilor în ceea ce privește disponibilitatea schemei;

(e)

cerințele de raportare privind ajutorul național suplimentar;

(f)

termenele de plată.”

7.

În partea II titlul I capitolul IV, se adaugă următoarea secțiune:

Secțiunea IVB

Programe de sprijin în sectorul vitivinicol

Subsecțiunea I

Dispoziții introductive

Articolul 103i

Domeniu de aplicare

Prezenta secțiune prevede normele care reglementează acordarea de fonduri comunitare statelor membre și utilizarea acestor fonduri de către statele membre prin intermediul programelor naționale de sprijin (denumite în continuare «programe de sprijin»), în vederea finanțării măsurilor de sprijin specifice destinate susținerii sectorului vitivinicol.

Articolul 103j

Compatibilitate și coerență

(1)   Programele de sprijin sunt compatibile cu legislația comunitară și cu activitățile, politicile și prioritățile Comunității.

(2)   Statelor membre le revine responsabilitaea programelor de sprijin și asigură compatibilitatea acestora cu ordinea juridică internă și elaboraeea și punerea lor în aplicare în mod obiectiv, ținând cont de situația economică a producătorilor vizați și de necesitatea de a evita inegalitățile de tratament nejustificate între producători.

Statelor membre le revine responsabilitatea pentru asigurarea și efectuarea controalelor și aplicarea sancțiunilor necesare în cazul nerespectării programelor de sprijin.

(3)   Nu se acordă sprijin:

(a)

pentru proiecte de cercetare și măsuri destinate să susțină astfel de proiecte;

(b)

pentru măsurile care sunt incluse în programele de dezvoltare rurală ale statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

Subsecțiunea II

Transmiterea și conținutul programelor de sprijin

Articolul 103k

Depunerea programelor de sprijin

(1)   Fiecare stat membru producător menționat în anexa Xb înaintează Comisiei un proiect de program de sprijin pe cinci ani care cuprinde măsuri conforme cu dispozițiile prezentei secțiuni.

Programele de sprijin care au devenit aplicabile în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 continuă să se aplice în temeiul prezentului regulament.

Măsurile de sprijin din programele de sprijin se elaborează la nivelul geografic pe care statul membru îl consideră cel mai adecvat. Înainte de a fi înaintat Comisiei, programul de sprijin face obiectul unei consultări cu autoritățile și organizațiile competente la nivelul teritorial corespunzător.

Fiecare stat membru depune un singur proiect de program, care poate lua în calcul particularități regionale.

(2)   Programele de sprijin devin aplicabile la trei luni după ce au fost înaintate Comisiei.

Cu toate acestea, în cazul în care programul de sprijin depus nu respectă condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune, Comisia informează statul membru în consecință. În acest caz, statul membru înaintează Comisiei un program de sprijin revizuit. Programul revizuit devine aplicabil la două luni după notificare, cu excepția cazului în care persistă o incompatibilitate, situație în care se aplică prezentul paragraf.

(3)   Alineatul (2) se aplică mutatis mutandis modificărilor privind programele de sprijin prezentate de statele membre.

(4)   Articolul 103l nu se aplică în cazul în care unica măsură a unui stat membru în cadrul unui program de sprijin constă în transferul către sistemul de plăți unice menționat la articolul 103o. În acest caz, articolul 188a alineatul (5) se aplică numai cu privire la anul în care are loc transferul, iar articolul 188a alineatul (6) nu se aplică.

Articolul 103l

Conținutul programelor de sprijin

Programele de sprijin sunt alcătuite din următoarele elemente:

(a)

o descriere detaliată a măsurilor propuse, precum și obiectivele cuantificate ale acestora;

(b)

rezultatele consultărilor organizate;

(c)

o evaluare a efectelor de ordin tehnic, economic, social și de mediu preconizate;

(d)

un calendar de punere în aplicare a măsurilor;

(e)

un tabel financiar general, care să indice resursele care urmează să fie utilizate și un proiect orientativ de alocare a acestor resurse împărțit pe măsuri, în conformitate cu plafoanele stabilite în anexa Xb;

(f)

criteriile și indicatorii cantitativi care urmează să fie utilizați pentru monitorizare și evaluare, precum și măsurile luate pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare și eficientă a programelor de sprijin; și

(g)

desemnarea autorităților competente și a organismelor responsabile de punerea în aplicare a programului de sprijin.

Articolul 103m

Măsuri eligibile

(1)   Programele de sprijin cuprind una sau mai multe dintre măsurile următoare:

(a)

sprijinul prin sistemul de plăți unice în conformitate cu articolul 103o;

(b)

promovarea în conformitate cu articolul 103p;

(c)

restructurarea și reconversia podgoriilor în conformitate cu articolul 103q;

(d)

recoltarea în stare verde în conformitate cu articolul 103r;

(e)

fondurile mutuale în conformitate cu articolul 103s;

(f)

asigurarea recoltei în conformitate cu articolul 103t;

(g)

investițiile în conformitate cu articolul 103u;

(h)

distilarea subproduselor în conformitate cu articolul 103v;

(i)

distilarea alcoolului alimentar în conformitate cu articolul 103w;

(j)

distilarea de criză în conformitate cu dispozițiile articolului 103x;

(k)

folosirea mustului de struguri concentrat în conformitate cu articolul 103y.

(2)   Programele de sprijin nu conțin alte măsuri în afara celor prevăzute la articolele 103o-103y.

Articolul 103n

Norme generale aplicabile programelor de sprijin

(1)   Alocarea fondurilor comunitare disponibile, precum și plafoanele bugetare aplicabile sunt prevăzute în anexa Xb.

(2)   Sprijinul comunitar se acordă doar pentru cheltuielile eligibile ocazionate după depunerea programelor de sprijin relevante, în conformitate cu articolul 103k alineatul (1).

(3)   Statele membre nu contribuie la costul măsurilor finanțate de Comunitate în cadrul programelor de sprijin.

(4)   Prin derogare de la alineatul (3), statele membre pot acorda un ajutor național, în conformitate cu normele comunitare în materie privind ajutoarele de stat, pentru măsurile menționate la articolele 103p, 103t și 103u.

Nivelul maxim al ajutorului, așa cum este stabilit în normele comunitare relevante privind ajutoarele de stat, se aplică finanțării publice globale, care include atât fonduri comunitare, cât și fonduri naționale.

Subsecțiunea III

Măsuri de sprijin specifice

Articolul 103o

Sistemul de plăți unice și sprijinul pentru viticultori

(1)   Statele membre pot oferi sprijin viticultorilor prin alocarea unor drepturi la plată în sensul titlului III capitolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 în conformitate cu punctul O din anexa VII la regulamentul respectiv.

(2)   Statele membre care intenționează să recurgă la posibilitatea menționată la alineatul (1) prevăd acest sprijin în programele lor de sprijin inclusiv, în ceea ce privește transferurile ulterioare de fonduri către sistemul de plăți unice, sub formă de modificări ale acelor programe în conformitate cu articolul 103k alineatul (3).

(3)   După punerea sa în aplicare, sprijinul menționat la alineatul (1):

(a)

rămâne în cadrul sistemului de plăți unice și nu mai este disponibil sau nu mai este pus la dispoziție în temeiul articolului 103k alineatul (3), pentru măsurile enumerate la articolele 103p-103y în anii următori de aplicare a programelor de sprijin;

(b)

reduce proporțional cuantumul fondurilor disponibile pentru măsurile enumerate la articolele 103p-103y în cadrul programelor de sprijin.

Articolul 103p

Promovarea pe piețele țărilor terțe

(1)   Sprijinul în temeiul prezentului articol se acordă pentru măsuri de informare sau de promovare în țările terțe a vinurilor comunitare, în vederea îmbunătățirii competitivității acestora în țările respective.

(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) se referă la vinuri cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată sau la vinurile pentru care se indică soiul viței.

(3)   Măsurile menționate la alineatul (1) pot să cuprindă numai următoarele:

(a)

relații publice, măsuri de promovare sau de publicitate, care subliniază în mod special avantajele produselor comunitare, în principal în ceea ce privește calitatea, siguranța alimentară sau respectarea mediului;

(b)

participarea la evenimente, târguri sau expoziții de importanță internațională;

(c)

campanii de informare, în special privind regimurile comunitare referitoare la denumirile de origine, indicațiile geografice și producția ecologică;

(d)

studii ale noilor piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere;

(e)

studii de evaluare a rezultatelor măsurilor de promovare și informare.

(4)   Contribuția Comunității la finanțarea activităților de promovare nu depășește 50 % din cheltuielile eligibile.

Articolul 103q

Restructurarea și reconversia podgoriilor

(1)   Obiectivul măsurilor referitoare la restructurarea și reconversia podgoriilor este creșterea competitivității producătorilor de vin.

(2)   Restructurarea și reconversia podgoriilor sunt sprijinite în conformitate cu prezentul articol doar cu condiția ca statele membre să trimită inventarul potențialului de producție, în conformitate cu articolul 185a alineatul (3).

(3)   Sprijinul pentru restructurarea și reconversia podgoriilor poate acoperi numai una sau mai multe din următoarele activități:

(a)

reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire;

(b)

replantarea podgoriilor;

(c)

ameliorarea tehnicilor de gestionare a podgoriilor.

Reînnoirea normală a podgoriilor ajunse la finalul ciclului lor natural de viață este exclusă de la acordarea sprijinului.

(4)   Sprijinul pentru restructurarea și reconversia podgoriilor poate lua numai următoarele forme:

(a)

acordarea unor despăgubiri producătorilor pentru pierderea veniturilor ca urmare a punerii în aplicare a măsurii;

(b)

o contribuție la costurile restructurării și reconversiei.

(5)   Despăgubirea producătorilor pentru pierderea veniturilor, așa cum este menționat la alineatul (4) litera (a) poate acoperi până la 100 % din pierderile relevante și poate lua una dintre formele următoare:

(a)

sub rezerva dispozițiilor subsecțiunii II din partea II titlul I capitolul III secțiunea IVa prin care se stabilește regimul tranzitoriu privind drepturile de plantare, autorizarea coexistenței podgoriilor vechi cu cele noi pentru o perioadă determinată de maximum trei ani, care expiră la încheierea regimului tranzitoriu privind drepturile de plantare;

(b)

o compensație financiară.

(6)   Contribuția Comunității la finanțarea costurilor efective de restructurare și reconversie a podgoriilor nu depășește 50 % din acestea. În regiunile clasificate drept regiuni de convergență conform Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune (7), contribuția Comunității la costurile de restructurare și de reconversie nu depășește 75 %.

Articolul 103r

Recoltarea înainte de coacere

(1)   În sensul prezentului articol, recoltarea înainte de coacere înseamnă distrugerea totală sau înlăturarea ciorchinilor încă neajunși la maturitate, reducând astfel la zero producția pe suprafața respectivă.

(2)   Sprijinul pentru recoltarea înainte de coacere contribuie la restabilirea echilibrului între cerere și ofertă pe piața vitivinicolă a Comunității, pentru a preveni crizele de pe piață.

(3)   Sprijinul pentru recoltarea înainte de coacere poate fi acordat ca despăgubire sub forma unei sume forfetare pe hectar, al cărei cuantum urmează să fie stabilit de statul membru în cauză.

Această plată nu depășește 50 % din suma costurilor directe ale distrugerii sau înlăturării ciorchinilor și din pierderile de venit aferente unei astfel de distrugeri sau înlăturări.

(4)   Statele membre vizate introduc un sistem bazat pe criterii obiective pentru a se asigura că măsura recoltării înainte de coacere nu duce la o despăgubire a viticultorilor individuali care să depășească plafoanele menționate la alineatul (3) al doilea paragraf.

Articolul 103s

Fonduri mutuale

(1)   Sprijinul pentru crearea de fonduri mutuale oferă asistență producătorilor care doresc să se asigure împotriva fluctuațiilor pieței.

(2)   Sprijinul pentru crearea de fonduri mutuale poate fi acordat sub forma unui ajutor temporar și degresiv destinat să acopere costurile administrative ale unor astfel de fonduri.

Articolul 103t

Asigurarea recoltei

(1)   Sprijinul pentru asigurarea recoltei contribuie la protejarea veniturilor producătorilor atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale, fenomene climatice cu efecte adverse, boli sau infestări cu dăunători.

(2)   Sprijinul pentru asigurarea recoltei poate fi acordat sub forma unei contribuții financiare a Comunității care nu poate depăși:

(a)

80 % din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor rezultate din fenomene climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale;

(b)

50 % din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva:

(i)

pierderilor menționate la litera (a) și împotriva altor pierderi cauzate de fenomene climatice cu efecte adverse;

(ii)

pierderilor cauzate de animale, boli vegetale sau de infestări cu dăunători.

(3)   Sprijinul pentru asigurarea recoltei poate fi acordat numai dacă plățile din asigurarea în cauză nu îi despăgubesc pe producători în proporție de peste 100 % din pierderile de venit suferite, luând în calcul orice alte despăgubiri pe care aceștia le-au obținut în cadrul altor scheme de sprijin în legătură cu riscul asigurat.

(4)   Sprijinul pentru asigurarea recoltei nu trebuie să denatureze concurența pe piața asigurărilor.

Articolul 103u

Investiții

(1)   Sprijinul poate fi acordat pentru investiții corporale sau necorporale în instalații de transformare, în infrastructura unității vinicole sau comercializarea vinului care îmbunătățesc performanța globală a întreprinderii și se referă la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

(a)

producerea sau comercializarea produselor menționate în anexa XIb;

(b)

dezvoltarea unor produse, procese sau tehnologii noi legate de produsele menționate în anexa XIb.

(2)   Atunci când este acordat la nivelul maxim, ajutorul prevăzut la alineatul (1) se limitează la microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii (8). În cazul teritoriului Insulelor Azore, Madeira, Canare și al insulelor mici din Marea Egee în sensul Regulamentului (CE) nr. 1405/2006, precum și al departamentelor franceze de peste mări, nu se aplică nicio limită în ceea ce privește cuantumul pentru nivelul maxim de sprijin. În cazul întreprinderilor care nu intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) din titlul I al anexei la Recomandarea 2003/361/CE și care au mai puțin de 750 de angajați sau o cifră de afaceri mai mică de 200 de milioane EUR, intensitatea maximă a ajutorului se reduce la jumătate.

Sprijinul nu se acordă întreprinderilor în dificultate în sensul orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate.

(3)   Cheltuielile eligibile nu cuprind elementele menționate la articolul 71 alineatul (3) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

(4)   Plafoanele maxime ale ajutoarelor în ceea ce privește costurile investițiilor eligibile care se aplică contribuției comunitare sunt următoarele:

(a)

50 % în regiunile clasificate drept regiuni de convergență în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006;

(b)

40 % în alte regiuni decât regiunile de convergență;

(c)

75 % în regiunile ultraperiferice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 247/2006;

(d)

65 % în insulele mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1405/2006.

(5)   Articolul 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 se aplică mutatis mutandis sprijinului menționat la alineatul (1) din prezentul articol.

Articolul 103v

Distilarea subproduselor

(1)   Se poate acorda sprijin pentru distilarea voluntară sau obligatorie a subproduselor vitivinicole care a fost efectuată în conformitate cu condițiile stabilite la punctul D din anexa XVb.

Valoarea ajutorului se stabilește pe procent/volum și pe hectolitru de alcool produs. Nu se acordă niciun ajutor pentru volumul de alcool conținut în subprodusele care urmează a fi distilate care depășesc 10 % în raport cu volumul de alcool conținut în vinul produs.

(2)   Nivelurile maxime aplicabile ale ajutoarelor se bazează pe costurile de colectare și prelucrare și se stabilesc de către Comisie.

(3)   Alcoolul rezultat din distilarea pentru care s-a acordat sprijin menționată la alineatul (1) este folosit exclusiv în scopuri industriale sau energetice pentru a se evita denaturarea concurenței.

Articolul 103w

Distilarea alcoolului alimentar

(1)   Până la 31 iulie 2012, se poate acorda sprijin producătorilor pentru vinul care este distilat pentru a obține alcool alimentar sub forma unui ajutor pe hectar.

(2)   Contractele relevante privind distilarea vinului, precum și dovezile relevante privind livrarea pentru distilare se depun înainte de acordarea sprijinului.

Articolul 103x

Distilarea de criză

(1)   Până la 31 iulie 2012, se poate acorda sprijin pentru distilarea voluntară sau obligatorie a excedentului de vin care este stabilit de statele membre în cazuri justificate de criză pentru a reduce sau elimina excedentul și a asigura, în același timp, continuitatea ofertei de la o recoltă la alta.

(2)   Nivelurile maxime aplicabile ale ajutoarelor se stabilesc de către Comisie.

(3)   Alcoolul rezultat din distilarea pentru care s-a acordat sprijin, menționată la alineatul (1), este folosit exclusiv în scopuri industriale sau energetice pentru a se evita denaturarea concurenței.

(4)   Partea din bugetul disponibil folosită pentru măsura de distilare de criză nu poate depăși următoarele cote procentuale calculate în raport cu fondurile totale disponibile stabilite în anexa Xb pentru fiecare stat membru în anul bugetar respectiv:

20 % în 2009;

15 % în 2010;

10 % în 2011;

5 % în 2012.

(5)   Statele membre pot mări fondurile disponibile pentru măsura de distilare de criză dincolo de plafoanele anuale stabilite la alineatul (4) prin alocarea unor fonduri naționale în conformitate cu limitele următoare [exprimate în procente din plafonul anual respectiv stabilit la alineatul (4)]:

5 % în anul vinicol 2010;

10 % în anul vinicol 2011;

15 % în anul vinicol 2012.

Atunci când este cazul, statele membre notifică Comisiei alocarea de fonduri naționale menționate în primul paragraf, iar Comisia aprobă operațiunea înainte de punerea la dispoziție a acestor fonduri.

Articolul 103y

Folosirea mustului de struguri concentrat

(1)   Până la 31 iulie 2012, se poate acorda sprijin producătorilor de vin care folosesc must de struguri concentrat, inclusiv must de struguri concentrat rectificat, pentru a crește tăria alcoolică naturală a produselor în conformitate cu condițiile stabilite în anexa XVa.

(2)   Valoarea ajutorului se stabilește pe % volum de tărie alcoolică potențială și pe hectolitru de must folosit pentru îmbogățire.

(3)   Nivelurile maxime aplicabile ale ajutoarelor pentru această măsură în diferite zone viticole se stabilesc de către Comisie.

Articolul 103z

Ecocondiționalitate

Atunci când se constată că un fermier nu a respectat pe exploatația sa, în orice moment în decursul a trei ani de la plata efectuată în cadrul programului de sprijin pentru reconstrucție și reconversie sau în cursul anului următor plății efectuate în cadrul programului de sprijin pentru recoltarea înainte de coacere, cerințele de reglementare în materie de gestionare și bunele condiții agricole și de mediu menționate la articolele 3-7 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, iar această nerespectare este rezultatul unei acțiuni sau al unei omisiuni direct imputabile fermierului, plata se reduce sau se anulează, parțial sau total, în funcție de gravitatea, măsura, continuitatea și caracterul repetat al nerespectării, iar dacă este cazul, fermierul este obligat să ramburseze sumele încasate în conformitate cu condițiile prevăzute în dispozițiile menționate.

Subsecțiunea IV

Dispoziții procedurale

Articolul 103za

Măsuri de punere în aplicare

Normele necesare de punere în aplicare a prezentei subsecțiuni sunt adoptate de către Comisie.

Aceste măsuri pot cuprinde în special:

(a)

formatul prezentării programelor de sprijin;

(b)

norme privind modificările programelor de sprijin după ce acestea au devenit aplicabile;

(c)

norme detaliate de punere în aplicare a măsurilor prevăzute la articolele 103p-103y;

(d)

condițiile aplicabile în materie de comunicare și publicitate privind sprijinul finanțat din fonduri comunitare.

8.

În partea II titlul II, titlul capitolului I se înlocuiește cu următorul text:

9.

În partea II titlul II capitolul I, titlul secțiunii I se înlocuiește cu următorul text:

10.

Se adaugă următoarele articole:

„Articolul 113c

Norme de comercializare pentru îmbunătățirea și stabilizarea funcționării pieței comune a vinurilor

(1)   În vederea îmbunătățirii și stabilizării funcționării pieței comune a vinurilor, inclusiv a strugurilor, musturilor și vinurilor din care rezultă, statele membre producătoare pot stabili norme de comercializare privind reglementarea ofertei, în special prin punerea în aplicare a deciziilor luate de organizațiile interprofesionale menționate la articolul 123 alineatul (3) și la articolul 125o.

Aceste norme trebuie să fie proporționale cu obiectivul urmărit și nu trebuie:

(a)

să se refere la tranzacții ulterioare primei desfaceri pe piață a produsului în cauză;

(b)

să permită fixarea prețurilor, inclusiv cu titlu orientativ sau de recomandare;

(c)

să indisponibilizeze un procent excesiv din recoltă, care ar fi în mod normal disponibil;

(d)

să permită refuzul eliberării atestatelor naționale și comunitare necesare circulației și comercializării vinurilor, dacă această comercializare este conformă cu normele menționate anterior.

(2)   Normele menționate la alineatul (1) trebuie aduse in extenso la cunoștința operatorilor prin apariția într-o publicație oficială a respectivului stat membru.

(3)   Obligațiile de raportare menționate la articolul 125o alineatul (3) se aplică în ceea ce privește deciziile sau acțiunile statelor membre în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 113d

Dispoziții specifice privind comercializarea vinului

(1)   Denumirea unei categorii de produse viticole enumerate în anexa XIb se poate utiliza în Comunitate numai pentru comercializarea unui produs care respectă condițiile prevăzute în anexa respectivă.

Cu toate acestea, fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 118y alineatul (1) litera (a), statele membre pot permite utilizarea termenului «vin» în cazul în care:

(a)

acesta este însoțit de denumirea unui fruct sub formă de denumire compusă, pentru a descrie produsele obținute prin fermentarea altor fructe decât strugurii; sau

(b)

acesta face parte dintr-o denumire compusă.

Trebuie evitată orice confuzie cu produsele care corespund categoriilor de vin din anexa XIb.

(2)   Categoriile de produse viticole care figurează în anexa XIb pot fi modificate de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 195 alineatul (4).

(3)   Cu excepția vinurilor îmbuteliate pentru care există dovada că îmbutelierea a fost făcută înainte de 1 septembrie 1971, vinul obținut din unul dintre soiurile de struguri de vinificație enumerate în clasificările întocmite în conformitate cu articolul 120a alineatul (2) primul paragraf, dar care nu corespunde uneia dintre categoriile prevăzute în anexa XIb, nu poate fi utilizat decât pentru consumul individual al gospodăriei viticultorului, pentru producerea oțetului sau pentru distilare.”

11.

În capitolul I din titlul II partea II se adaugă următoarele secțiuni:

Secțiunea Ia

Denumiri de origine, indicații geografice și mențiuni tradiționale în sectorul vitivinicol

Articolul 118a

Domeniul de aplicare

(1)   Normele privind denumirile de origine, indicațiile geografice și mențiunile tradiționale stabilite în prezenta secțiune se aplică produselor menționate la punctele 1, 3-6, 8, 9, 11, 15 și 16 din anexa XIb.

(2)   Normele menționate la alineatul (1) se bazează pe:

(a)

protejarea intereselor legitime ale:

(i)

consumatorilor; și

(ii)

producătorilor;

(b)

asigurarea bunei funcționări a pieței comune pentru produsele vizate;

(c)

promovarea producerii unor produse de calitate, permițând, în același timp, măsuri naționale ale politicii de calitate.

Subsecțiunea I

Denumiri de origine și indicații geografice

Articolul 118b

Definiții

(1)   În sensul prezentei subsecțiuni, se aplică următoarele definiții:

(a)

«denumire de origine» înseamnă denumirea unei regiuni, a unui loc specific sau, în cazuri excepționale, a unei țări, utilizată pentru a descrie un produs menționat la articolul 118a alineatul (1) care respectă următoarele cerințe:

(i)

calitatea și caracteristicile sale se datorează în mod esențial sau exclusiv unui anumit mediu geografic cu factorii săi naturali și umani;

(ii)

strugurii din care este produs provin exclusiv din această arie geografică;

(iii)

este produs în această arie geografică; și

(iv)

este obținut din soiuri de viță-de-vie aparținând speciei Vitis vinifera;

(b)

«indicație geografică» înseamnă o indicație referitoare la o regiune, un loc specific sau, în cazuri excepționale, o țară, utilizată pentru a descrie un produs menționat la articolul 118a alineatul (1) care respectă următoarele cerințe:

(i)

posedă o calitate, o reputație sau alte caracteristici specifice care pot fi atribuite zonei geografice respective;

(ii)

strugurii, în proporție de cel puțin 85 %, provin exclusiv din această arie geografică;

(iii)

este produs în această arie geografică; și

(iv)

este obținut din soiuri de viță de vie aparținând speciei Vitis vinifera sau unei încrucișări între Vitis vinifera și alte specii din genul Vitis.

(2)   Anumite denumiri utilizate în mod tradițional constituie o denumire de origine dacă:

(a)

desemnează un vin;

(b)

trimit la o denumire geografică;

(c)

îndeplinesc condițiile menționate la alineatul (1) litera (a) punctele (i)-(iv); și

(d)

sunt supuse procedurii de acordare a protecției pentru denumirile de origine și indicațiile geografice prevăzute în prezenta subsecțiune.

(3)   Denumirile de origine și indicațiile geografice, inclusiv cele care se referă la arii geografice din țări terțe, sunt eligibile pentru protecție în Comunitate conform normelor prevăzute în prezenta subsecțiune.

Articolul 118c

Conținutul cererii de protecție

(1)   Cererile de protecție a denumirilor, precum denumirile de origine sau indicațiile geografice, includ un dosar tehnic care conține:

(a)

denumirea care urmează a beneficia de protecție;

(b)

numele și adresa solicitantului;

(c)

caietul de sarcini al produsului, așa cum sunt menționate la alineatul (2); și

(d)

un document unic care rezumă caietul de sarcini al produsului menționate la alineatul (2).

(2)   Caietul de sarcini al produsului permite părților interesate să verifice respectarea condițiilor relevante de producție asociate denumirii de origine sau indicației geografice.

Acestea conțin cel puțin următoarele elemente:

(a)

denumirea care urmează a beneficia de protecție;

(b)

o descriere a vinului (vinurilor):

(i)

pentru vinuri cu denumire de origine, principalele caracteristici analitice și organoleptice;

(ii)

pentru vinuri cu indicație geografică, principalele caracteristici analitice, precum și o evaluare sau o indicație a caracteristicilor organoleptice;

(c)

dacă este cazul, practicile oenologice specifice utilizate pentru producerea vinului (vinurilor), precum și a restricțiilor relevante pentru producerea vinului (vinurilor);

(d)

delimitarea ariei geografice în cauză;

(e)

producția maximă la hectar;

(f)

indicarea soiului sau a soiurilor de struguri de vinificație din care a (au) fost obținut (obținute) vinul (vinurile);

(g)

informațiile care confirmă legătura menționată la articolul 118b alineatul (1) litera (a) punctul (i) sau, dacă este cazul, la articolul 118b alineatul (1) litera (b) punctul (i);

(h)

cerințele aplicabile prevăzute de legislația comunitară sau națională sau, dacă un stat membru prevede astfel, de o organizație care gestionează denumirile de origine sau indicațiile geografice protejate, având în vedere că aceste cerințe trebuie să fie obiective și nediscriminatorii și compatibile cu dreptul comunitar;

(i)

denumirea și adresa autorităților sau ale organismelor care verifică dacă caietul de sarcini al produsului respectă dispozițiile, precum și o descriere a sarcinilor acestora.

Articolul 118d

Cererea de protecție referitoare la o arie geografică situată într-o țară terță

(1)   În cazul în care cererea de protecție se referă la o arie geografică situată într-o țară terță, aceasta conține, pe lângă elementele prevăzute la articolul 118c, o dovadă că denumirea în cauză este protejată în țara sa de origine.

(2)   Cererea se transmite Comisiei, fie direct de către solicitant, fie prin intermediul autorităților țării terțe în cauză.

(3)   Cererea de protecție se întocmește în una dintre limbile oficiale ale Comunității sau este însoțită de o traducere autorizată în una dintre aceste limbi.

Articolul 118e

Solicitanții

(1)   Orice grup de producători interesat sau, în cazuri excepționale, orice producător individual poate depune o cerere de protecție pentru o denumire de origine sau o indicație geografică. La această cerere se pot asocia și alte părți interesate.

(2)   Producătorii pot depune cerere de protecție numai pentru vinurile pe care le produc.

(3)   În cazul unei denumiri care desemnează o arie geografică transfrontalieră sau al unei denumiri tradiționale legate de o arie geografică transfrontalieră, se poate depune o cerere comună.

Articolul 118f

Procedura preliminară la nivel național

(1)   Cererile de protecție a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice, conform articolului 118b, pentru vinuri provenind din Comunitate fac obiectul unei proceduri preliminare la nivel național, în conformitate cu prezentul articol.

(2)   Cererea de protecție se depune în statul membru de pe teritoriul căruia provine denumirea de origine sau indicația geografică.

(3)   Statul membru examinează cererea de protecție pentru a verifica respectarea condițiilor prevăzute în prezenta subsecțiune.

Statul membru desfășoară o procedură națională prin care se garantează o publicare adecvată a cererii și se prevede o perioadă de cel puțin două luni de la data publicării în care orice persoană fizică sau juridică care are un interes legitim și este stabilită sau rezidentă pe teritoriul său poate formula o opoziție la protecția propusă, prin depunerea unei declarații motivate în fața autorităților statului membru.

(4)   În cazul în care statul membru consideră că denumirea de origine sau indicația geografică nu îndeplinește cerințele relevante sau este incompatibilă cu legislația comunitară în general, cererea se respinge.

(5)   Dacă statul membru consideră că cerințele relevante sunt îndeplinite:

(a)

publică documentul unic și caietul de sarcini al produsului cel puțin pe internet; și

(b)

înaintează Comisiei o cerere de protecție care conține următoarele informații:

(i)

numele și adresa solicitantului;

(ii)

documentul unic menționat la articolul 118c alineatul (1) litera (d);

(iii)

o declarație a statului membru conform căreia acesta consideră că cererea depusă de solicitant îndeplinește condițiile impuse; și

(iv)

o trimitere privind publicarea menționată la litera (a).

Aceste informații sunt transmise în una dintre limbile oficiale ale Comunității sau sunt însoțite de o traducere autorizată în una dintre aceste limbi.

(6)   Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentului articol până la 1 august 2009.

(7)   În cazul în care un stat membru nu are legislație națională în ceea ce privește protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice, acesta poate, doar cu titlu tranzitoriu, să acorde protecție denumirii în cauză în conformitate cu cerințele prezentei subsecțiuni la nivel național, aceasta producând efecte începând de la data la care cererea de protecție este înaintată Comisiei. Această protecție națională cu titlu tranzitoriu încetează la data la care este adoptată o decizie privind înregistrarea sau refuzul în temeiul prezentei subsecțiuni.

Articolul 118g

Examinarea de către Comisie

(1)   Comisia aduce la cunoștința publicului data depunerii cererii de protecție a denumirii de origine sau a indicației geografice.

(2)   Comisia examinează cererile de protecție menționate la articolul 118f alineatul (5) pentru a verifica respectarea condițiilor prevăzute în prezenta subsecțiune.

(3)   În cazul în care Comisia consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune, aceasta publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene documentul unic menționat la articolul 118c alineatul (1) litera (d) și trimiterea la publicarea specificațiilor produsului menționate la articolul 118f alineatul (5).

În caz contrar, Comisia decide, în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4), respingerea cererii.

Articolul 118h

Procedura de opoziție

În termen de două luni de la data publicării prevăzute la articolul 118g alineatul (3) primul paragraf, orice stat membru sau țară terță sau orice persoană fizică sau juridică având un interes legitim, având reședința sau fiind stabilită într-un alt stat membru decât cel care depune cererea de protecție sau într-o țară terță poate formula o opoziție la protecția propusă, prin depunerea în fața Comisiei a unei declarații motivate corespunzător, referitoare la condițiile de eligibilitate prevăzute în prezenta subsecțiune.

În cazul persoanelor fizice sau juridice având reședința sau fiind stabilite într-o țară terță, această declarație se depune fie direct, fie prin intermediul autorităților țării terțe în cauză, în termenul de două luni menționat la primul paragraf.

Articolul 118i

Decizia de protecție

Pe baza informațiilor de care dispune Comisia, aceasta decide, în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4), fie acordarea protecției pentru denumirea de origine sau indicația geografică, dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune și este compatibilă cu legislația comunitară, fie respingerea cererii, dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Articolul 118j

Omonimele

(1)   O denumire, pentru care se înaintează o cerere și care este omonimă sau parțial omonimă cu o altă denumire deja înregistrată în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament cu privire la sectorul vitivinicol, se înregistrează ținându-se seama în mod corespunzător de utilizările locale și tradiționale, precum și de orice risc de creare a unei confuzii.

O denumire omonimă care lasă consumatorilor impresia greșită că produsele sunt originare dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă aceasta este exactă în ceea ce privește teritoriul, regiunea sau localitatea din care produsele respective sunt originare.

Utilizarea unei denumiri omonime înregistrate nu se autorizează decât în cazul în care denumirea omonimă înregistrată ulterior este practic suficient de diferită de cea deja înregistrată, având în vedere necesitatea de a asigura un tratament echitabil pentru producătorii respectivi și necesitatea de a nu induce în eroare consumatorul.

(2)   Alineatul (1) se aplică mutatis mutandis în cazul în care o denumire, pentru care se înaintează o cerere, este omonimă sau parțial omonimă cu o indicație geografică protejată ca atare în conformitate cu legislația statelor membre.

Statele membre nu înregistrează indicații geografice care nu sunt identice pentru protecție în cadrul legislației proprii privind indicațiile geografice dacă denumirea de origine sau indicația geografică este protejată în Comunitate în temeiul legislației comunitare aplicabile denumirilor de origine și indicațiilor geografice.

(3)   Cu excepția dispozițiilor contrare din măsurile de punere în aplicare ale Comisiei, atunci când denumirea unui soi de struguri de vinificație conține sau constă într-o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, denumirea respectivă nu se utilizează la etichetarea produselor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(4)   Protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice pentru produse care intră în domeniul de aplicare al articolului 118b nu aduce atingere indicațiilor geografice protejate care se aplică în legătură cu băuturile spirtoase în sensul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase (9) și viceversa.

Articolul 118k

Motive de refuz al protecției

(1)   Denumirile care au devenit generice nu sunt protejate ca denumiri de origine sau ca indicații geografice.

În sensul prezentei subsecțiuni, o «denumire devenită generică» înseamnă denumirea unui vin care, deși se raportează la locul sau regiunea unde acest produs a fost inițial obținut sau comercializat, a devenit denumirea comună a unui vin în cadrul Comunității.

Pentru a stabili dacă o denumire a devenit sau nu generică, se va ține cont de toți factorii relevanți, în special de:

(a)

situația existentă în Comunitate, în special în zonele de consum;

(b)

legislația comunitară sau națională relevantă.

(2)   O denumire nu poate fi protejată ca denumire de origine sau indicație geografică atunci când, având în vedere reputația și notorietatea unei mărci, protecția este de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la identitatea reală a vinului în cauză.

Articolul 118l

Relații cu mărcile comerciale

(1)   Atunci când o denumire de origine sau o indicație geografică este protejată în temeiul prezentului regulament, înregistrarea unei mărci comerciale corespunzând uneia dintre situațiile menționate la articolul 118m alineatul (2) și care se raportează la un produs aflat într-una dintre categoriile enumerate în anexa XIb este refuzată dacă cererea de înregistrare a mărcii este prezentată după data depunerii în fața Comisiei a cererii de protecție a denumirii de origine sau a indicației geografice și dacă se obține protecția denumirii de origine sau a indicației geografice respective în temeiul cererii.

Mărcile înregistrate cu încălcarea dispozițiilor de la primul paragraf se anulează.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 118k alineatul (2), o marcă comercială a cărei utilizare corespunde uneia dintre situațiile menționate la articolul 118m alineatul (2) și care a fost depusă, înregistrată sau, dacă această posibilitate este prevăzută de legislația în cauză, consacrată prin utilizare pe teritoriul comunitar anterior datei depunerii în fața Comisiei a cererii de protecție a denumirii de origine sau indicației geografice, poate fi utilizată în continuare și reînnoită, în pofida protecției acordate denumirii de origine sau indicației geografice, cu condiția să nu existe motivele de anulare sau revocare a mărcii, prevăzute de prima Directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (10) sau de Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (11).

În astfel de cazuri, este permisă utilizarea denumirii de origine sau a indicației geografice alături de mărcile relevante.

Articolul 118m

Protecția

(1)   Denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate pot fi utilizate de orice operator care comercializează un vin produs în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător al produsului.

(2)   Denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, precum și vinurile care utilizează aceste denumiri protejate în conformitate cu caietul de sarcini al produsului, sunt protejate împotriva:

(a)

oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a unei denumiri protejate:

(i)

de produse comparabile care nu sunt conforme cu caietul de sarcini al produsului pentru denumirea protejată; sau

(ii)

în măsura în care această utilizare exploatează reputația unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate;

(b)

utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau a serviciului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă sau însoțită de expresii precum «stil», «tip», «metodă», «manieră», «imitație», «gust», «similar» sau altele asemenea;

(c)

oricărei indicații false sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau documentele aferente produsului vinicol respectiv, precum și împotriva împachetării produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie greșită cu privire la originea acestuia;

(d)

oricărei alte practici de natură să inducă publicul în eroare cu privire la originea adevărată a produsului.

(3)   Denumirile de origine și indicațiile geografice protejate nu pot deveni generice în cadrul Comunității, în sensul articolului 118k alineatul (1).

(4)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea ilicită a denumirilor de origine protejate și a indicațiilor geografice protejate, în conformitate cu alineatul (2).

Articolul 118n

Registrul

Comisia întocmește și ține la zi un registru electronic al denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru vinuri, care este accesibil publicului.

Articolul 118o

Desemnarea autorității de control competente

(1)   Statele membre desemnează autoritatea sau autoritățile competente responsabile de controalele privind respectarea obligațiilor prevăzute în prezenta subsecțiune, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (12).

(2)   Statele membre asigură faptul că orice operator care respectă dispozițiile prezentei subsecțiuni are dreptul de a beneficia de un sistem de controale.

(3)   Statele membre informează Comisia în legătură cu autoritatea sau autoritățile competente menționate la alineatul (1). Comisia publică numele și adresele acestora, pe care le actualizează periodic.

Articolul 118p

Verificarea respectării caietului de sarcini

(1)   În ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate referitoare la o arie geografică din cadrul Comunității, verificarea anuală a respectării caietului de sarcini al produsului, efectuată în cursul producției vinului și în timpul sau după condiționarea acestuia, este asigurată de:

(a)

autoritatea sau autoritățile competente menționate la articolul 118o alineatul (1); sau

(b)

unul sau mai multe organisme de control, în sensul punctului 5 din articolul 2 al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, care acționează în calitate de organism de certificare a produselor, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 5 din respectivul regulament.

Cheltuielile aferente acestui control sunt suportate de operatorii economici care fac obiectul acestuia.

(2)   În ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate referitoare la o arie geografică dintr-o țară terță, verificarea anuală a respectării caietului de sarcini, efectuată în cursul producției vinului și în timpul sau după condiționarea acestuia, este asigurată de:

(a)

una sau mai multe dintre autoritățile desemnate de țara terță; sau

(b)

unul sau mai multe organisme de certificare.

(3)   Organismele de certificare menționate la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) se conformează standardului european EN 45011 sau ghidului ISO/IEC 65 (Cerințe generale privind organismele care aplică sisteme de certificare a produselor), iar de la 1 mai 2010 sunt acreditate în conformitate cu acestea.

(4)   Atunci când autoritatea sau autoritățile menționate la alineatul (1) litera (a) și la alineatul (2) litera (a) verifică respectarea specificațiilor produsului, acestea oferă garanții corespunzătoare de obiectivitate și imparțialitate și dispun de personal și resurse suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile.

Articolul 118q

Modificări ale caietului de sarcini

(1)   Orice solicitant care îndeplinește condițiile de la articolul 118e poate solicita aprobarea unei modificări a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate, în special pentru a ține cont de evoluția cunoștințelor științifice și tehnice sau pentru a redefini aria geografică menționată la articolul 118c alineatul (2) al doilea paragraf litera (d). Cererea descrie modificările solicitate și le motivează.

(2)   În cazul în care modificarea propusă implică una sau mai multe modificări ale documentului unic menționat la articolul 118c alineatul (1) litera (d), articolele 118f-118i se aplică mutatis mutandis cererii de modificare. Cu toate acestea, în cazul în care modificarea propusă este una minoră, se decide, în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4), dacă aceasta să fie aprobată sau nu fără a se urma procedura prevăzută la articolul 118g alineatul (2) și la articolul 118h, iar, în caz de aprobare, Comisia publică elementele menționate la articolul 118g alineatul (3).

(3)   În cazul în care modificarea propusă nu implică nicio modificare în textul documentului unic, se aplică următoarele reguli:

(a)

atunci când aria geografică este situată într-un stat membru, acesta își exprimă poziția cu privire la modificare, iar în caz de aviz pozitiv, publică caietul de sarcini modificat și informează Comisia cu privire la modificările aprobate și justificarea acestora;

(b)

atunci când aria geografică este situată într-o țară terță, Comisia decide cu privire la aprobarea modificării propuse.

Articolul 118r

Anularea

În cazul în care respectarea caietului de sarcini corespondent nu mai este asigurată, Comisia poate decide, în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4), din inițiativă proprie sau la cererea motivată corespunzător a unui stat membru, a unei țări terțe sau a unei persoane fizice sau juridice având un interes legitim, anularea protecției acordate unei denumiri de origine sau unei indicații geografice.

Articolele 118f-118i se aplică mutatis mutandis.

Articolul 118s

Denumiri de vinuri protejate în prezent

(1)   Denumirile de vinuri protejate în conformitate cu articolele 51 și 54 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 și cu articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 753/2002 al Comisiei din 29 aprilie 2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea, denumirea, prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole (13) sunt protejate automat în temeiul prezentului regulament. Comisia le înscrie în registrul prevăzut la articolul 118n din prezentul regulament.

(2)   În ceea ce privește denumirile de vinuri protejate menționate la alineatul (1), statele membre transmit Comisiei:

(a)

dosarele tehnice menționate la articolul 118c alineatul (1);

(b)

deciziile naționale de aprobare.

(3)   Denumirile menționate la alineatul (1) pentru care informațiile menționate la alineatul (2) nu sunt prezentate până la 31 decembrie 2011 pierd protecția în temeiul prezentului regulament. Comisia ia măsurile administrative necesare pentru a radia aceste denumiri din registrul prevăzut la articolul 118n.

(4)   Articolul 118r nu se aplică în cazul denumirilor de vinuri protejate menționate la alineatul (1).

Comisia poate decide, până la 31 decembrie 2014, din inițiativă proprie și în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4), anularea protecției denumirilor de vinuri protejate menționate la alineatul (1), dacă acestea nu întrunesc condițiile prevăzute la articolul 118b.

Articolul 118t

Taxe

Statele membre pot solicita plata unei taxe pentru acoperirea cheltuielilor, inclusiv a celor ocazionate de examinarea cererilor de protecție, a declarațiilor de opoziție, a cererilor de modificare și a cererilor de anulare în temeiul prezentei subsecțiuni.

Subsecțiunea II

Mențiuni tradiționale

Articolul 118u

Definiții

(1)   «Mențiune tradițională» înseamnă o mențiune folosită în mod tradițional în statele membre pentru produsele menționate la articolul 118a alineatul (1) pentru a desemna:

(a)

faptul că produsul are o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată în cadrul legislației comunitare sau al legislației naționale;

(b)

metoda de producere sau de maturare, calitatea, culoarea, tipul locului de proveniență sau un eveniment deosebit legat de istoria produsului cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată.

(2)   Mențiunile tradiționale sunt recunoscute, definite și protejate de Comisie.

Articolul 118v

Protecția

(1)   O mențiune tradițională protejată poate fi utilizată numai în cazul unui produs care a fost produs în conformitate cu definiția menționată la articolul 118u alineatul (1).

Mențiunile tradiționale sunt protejate împotriva utilizării ilicite.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea ilicită a mențiunilor tradiționale.

(2)   Mențiunile tradiționale nu pot deveni generice în cadrul Comunității.

Secțiunea Ib

Etichetarea și prezentarea în sectorul vitivinicol

Articolul 118w

Definiție

În sensul prezentei secțiuni:

(a)

«etichetare» înseamnă mențiunile, indicațiile, mărcile de fabrică sau comerciale, imaginile sau semnele care figurează pe orice ambalaj, document, anunț, etichetă, inel sau manșetă, care însoțesc un anumit produs sau care se referă la acesta;

(b)

«prezentare» înseamnă orice informații transmise consumatorului prin modalitatea de ambalare a produsului vizat, inclusiv prin forma și tipul sticlelor.

Articolul 118x

Condiții de aplicare a normelor orizontale

Sub rezerva dispozițiilor contrare din prezentul regulament, Directiva 89/104/CEE, Directiva 89/396/CEE a Consiliului din 14 iunie 1989 privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar (14), Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora (15) și Directiva 2007/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a normelor privind cantitățile nominale ale produselor preambalate (16) se aplică etichetării și prezentării produselor aflate în domeniul de aplicare al acestora.

Articolul 118y

Indicații obligatorii

(1)   Etichetarea și prezentarea produselor menționate în anexa XIb punctele 1-11, 13, 15 și 16 comercializate în Comunitate sau destinate exportului conțin următoarele indicații obligatorii:

(a)

denumirea categoriei de produse viticole în conformitate cu anexa XIb;

(b)

pentru vinurile cu denumiri de origine protejate sau cu indicații geografice protejate:

(i)

mențiunea «denumire de origine protejată» sau «indicație geografică protejată»; și

(ii)

denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată;

(c)

tăria alcoolică dobândită în volume;

(d)

indicarea provenienței;

(e)

indicarea îmbuteliatorului sau, în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, numele producătorului sau al vânzătorului;

(f)

indicarea importatorului, în cazul vinurilor importate; și

(g)

în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, indicarea conținutului de zahăr.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), trimiterea la categoria de produse viticole poate fi omisă pentru vinurile ale căror etichete conțin numele unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1) litera (b), trimiterea la mențiunile «denumire de origine protejată» sau «indicație geografică protejată» poate fi omisă în următoarele cazuri:

(a)

atunci când o mențiune tradițională, în sensul articolului 118u alineatul (1) litera (a), figurează pe etichetă;

(b)

atunci când, în cazuri excepționale care urmează să fie stabilite de Comisie, denumirea de origine sau indicația geografică protejată figurează pe etichetă.

Articolul 118z

Indicații facultative

(1)   Etichetarea și prezentarea produselor menționate la articolul 118y alineatul (1) poate conține, în special, următoarele indicații facultative:

(a)

anul de recoltă;

(b)

denumirea unuia sau mai multor soiuri de struguri de vinificație;

(c)

în cazul altor vinuri decât cele menționate la articolul 118y alineatul (1) litera (g), mențiuni indicând conținutul de zahăr;

(d)

în cazul vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată, mențiunile tradiționale, prevăzute la articolul 118u alineatul (1) litera (b);

(e)

simbolul comunitar care indică denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată;

(f)

mențiuni referitoare la anumite metode de producție;

(g)

în cazul vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată, numele altei unități geografice care este mai restrânsă sau mai largă decât zona care determină denumirea de origine sau indicația geografică.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 118j alineatul (3), în ceea ce privește utilizarea indicațiilor menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) pentru vinurile fără o denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată:

(a)

statele membre adoptă acte cu putere de lege și acte administrative pentru a asigura procedurile de certificare, aprobare și control în vederea garantării veridicității informațiilor respective;

(b)

statele membre pot, pe baza unor criterii nediscriminatorii și obiective și acordând atenția cuvenită concurenței loiale, să întocmească, pentru vinul produs din soiuri de struguri de vinificație de pe propriul teritoriu, liste de soiuri de struguri de vinificație excluse, în special în cazul în care:

(i)

există riscul de creare a unei confuzii în rândul consumatorilor cu privire la adevărata origine a vinului, din cauza faptului că respectivul soi de struguri de vinificație formează o parte integrantă a unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate existente;

(ii)

controalele relevante nu ar fi eficiente din punct de vedere al costurilor, din cauza faptului că respectivul soi de struguri de vinificație reprezintă o parte foarte redusă din podgoria statului membru în cauză;

(c)

amestecurile de vinuri din state membre diferite nu vor duce la o etichetare a soiului sau soiurilor de struguri de vinificație decât dacă statele membre vizate convin altfel și asigură fezabilitatea certificării, a aprobării și a procedurilor de control relevante.

Articolul 118za

Limbile

(1)   Atunci când sunt exprimate în cuvinte, indicațiile obligatorii și opționale menționate la articolele 118y și 118z figurează în una sau mai multe dintre limbile oficiale ale Comunității.

(2)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), numele unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate sau al unei mențiuni tradiționale în sensul articolului 118u alineatul (1) litera (a) figurează pe etichetă în limba sau limbile pentru care se aplică protecția.

În cazul denumirilor de origine protejate sau al indicațiilor geografice protejate sau al denumirilor naționale specifice care nu utilizează alfabetul latin, numele poate figura, de asemenea, în una sau mai multe limbi oficiale ale Comunității.

Articolul 118zb

Aplicarea legislației

Autoritățile competente ale statelor membre iau măsurile necesare pentru a împiedica introducerea pe piață a oricărui produs menționat la articolul 118y alineatul (1) care nu este etichetat în conformitate cu dispozițiile prezentei secțiuni sau pentru a-l retrage de pe piață.

12.

În capitolul I din titlul II partea II, se adaugă următoarea secțiune:

Secțiunea IIa

Norme de producție în sectorul vitivinicol

Subsecțiunea I

Soiuri de struguri de vinificație

Articolul 120a

Clasificarea soiurilor de struguri de vinificație

(1)   Produsele enumerate în anexa XIb și produse în Comunitate sunt produse din soiuri de struguri de vinificație clasificabile în conformitate cu alineatul (2).

(2)   Sub rezerva alineatului (3), statele membre clasifică soiurile de struguri de vinificație care pot fi plantate, replantate sau altoite pe teritoriile lor în scopul producerii vinului.

Numai soiurile de struguri de vinificație care îndeplinesc următoarele condiții pot fi clasificate de către statele membre:

(a)

soiurile respective aparțin speciei Vitis vinifera sau provin dintr-o încrucișare între speciile Vitis vinifera și alte specii din genul Vitis;

(b)

soiul nu este unul dintre următoarele: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton și Herbemont.

În cazul în care un soi de struguri de vinificație este eliminat din clasificarea menționată în primul paragraf, defrișarea acestui soi se efectuează în termen de 15 ani de la eliminarea sa.

(3)   Statele membre ale căror producții vitivinicole nu depășesc 50 000 de hectolitri de vin pe an vinicol, calculate pe baza producției medii din ultimii cinci ani vinicoli, sunt scutite de obligația de clasificare prevăzută la alineatul (2).

Cu toate acestea, și în statele membre menționate în primul paragraf numai soiurile de struguri de vinificație care sunt în conformitate cu alineatul (2) literele (a) și (b) pot fi plantate, replantate sau altoite în scopul producerii vinului.

(4)   Prin derogare de la primul și al doilea paragraf al alineatului (2) și de la al doilea paragraf al alineatului (3), plantarea, replantarea sau altoirea următoarelor soiuri de struguri de vinificație este permisă pentru cercetare științifică și în scop experimental:

(a)

soiuri de struguri de vinificație care nu sunt clasificate în măsura în care sunt vizate statele membre menționate la alineatul (2);

(b)

soiuri de struguri de vinificație care nu respectă alineatul (2) literele (a) și (b) în măsura în care sunt vizate statele membre menționate la alineatul (3).

(5)   Suprafețele plantate cu soiuri de struguri pentru vinificație în scopul producerii de vin, plantate cu nerespectarea alineatelor (2), (3) și (4), se defrișează.

Cu toate acestea, nu există o obligație de defrișare a respectivelor suprafețe dacă producția în cauză este destinată exclusiv consumului gospodăriilor viticultorilor.

(6)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a verifica respectarea de către producători a dispozițiilor alineatelor (2)-(5).

Subsecțiunea II

Practici oenologice și restricții

Articolul 120b

Domeniul de aplicare

Prezenta subsecțiune se referă la practicile oenologice autorizate și restricțiile în vigoare aplicabile producției și comercializării produselor din sectorul vitivinicol, precum și la procedura de decizie cu privire la aceste practici și restricții.

Articolul 120c

Practici oenologice și restricții

(1)   Numai practicile oenologice autorizate conform legislației comunitare așa cum sunt stabilite în anexa XVa sau hotărâte în conformitate cu articolele 120d și 120e sunt utilizate pentru producerea și conservarea în Comunitate a produselor din sectorul vitivinicol.

Primul paragraf nu se aplică:

(a)

sucului de struguri și sucului de struguri concentrat;

(b)

mustului de struguri și mustului de struguri concentrat destinat producerii sucului de struguri.

(2)   Practicile oenologice autorizate pot fi utilizate numai în scopul asigurării unei bune vinificări, unei bune conservări sau a unei valorificări superioare a produsului.

(3)   Produsele din sectorul vitivinicol sunt fabricate în Comunitate în conformitate cu restricțiile relevante prevăzute în anexa XVb.

(4)   Produsele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care au făcut obiectul unor practici oenologice neautorizate la nivel comunitar sau, dacă este cazul, la nivel național sau care contravin restricțiilor stabilite în anexa XVb nu pot fi comercializate în Comunitate.

Articolul 120d

Reguli mai restrictive impuse de statele membre

Statele membre pot limita sau exclude utilizarea anumitor practici oenologice și pot impune restricții mai stricte pentru vinuri autorizate conform legislației comunitare și produse pe teritoriile lor, în scopul consolidării menținerii caracteristicilor esențiale ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație de origine protejată, ale vinurilor spumante și ale vinurilor licoroase.

Statele membre comunică aceste limitări, excluderi și restricții Comisiei, care le aduce la cunoștința celorlalte state membre.

Articolul 120e

Autorizarea practicilor oenologice și a restricțiilor

(1)   Cu excepția practicilor oenologice legate de îmbogățire, acidificare și dezacidificare prevăzute în anexa XVa pentru produsele specifice reglementate de aceasta, precum și a restricțiilor enumerate în anexa XVb, autorizarea practicilor oenologice și a restricțiilor în ceea ce privește producția și conservarea produselor din sectorul vitivinicol se stabilește de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4).

(2)   Statele membre pot autoriza utilizarea experimentală a unor practici oenologice neautorizate în condiții care urmează să fie stabilite de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4).

Articolul 120f

Criterii de autorizare

Pentru autorizarea practicilor oenologice în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4), Comisia:

(a)

se bazează pe practicile oenologice recomandate și publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), precum și pe rezultatele utilizării experimentale a unor practici încă neautorizate;

(b)

ia în calcul protejarea sănătății umane;

(c)

ia în calcul riscurile potențiale pentru consumatori de a fi induși în eroare din cauza așteptărilor și a percepțiilor deja stabilite, având în vedere disponibilitatea și viabilitatea mijloacelor de informare care permit excluderea unor astfel de riscuri;

(d)

face posibilă conservarea caracteristicilor naturale și esențiale ale vinului și nu aduce modificări substanțiale în ceea ce privește compoziția produsului în cauză;

(e)

asigură un nivel minim acceptabil de protecție a mediului;

(f)

respectă normele generale în materie de practici oenologice și restricții prevăzute în anexele XVa și XVb.

Articolul 120g

Metode de analiză

Metodele de analiză care permit stabilirea compoziției produselor din sectorul vitivinicol și normele prin care se poate stabili dacă aceste produse au făcut obiectul unor tratamente contrare practicilor oenologice autorizate sunt cele recomandate și publicate de OIV.

În absența unor metode și norme recomandate și publicate de către OIV, metodele și normele corespunzătoare se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4).

Până la adoptarea respectivelor norme, metodele și normele aplicabile sunt cele permise de statele membre implicate.”

13.

Articolul 121 se modifică după cum urmează:

(a)

la primul paragraf se adaugă următoarele litere:

„(k)

normele privind denumirile de origine și indicațiile geografice menționate în secțiunea Ia subsecțiunea I, în special derogări de la condițiile de aplicare a normelor și a cerințelor stabilite în subsecțiunea menționată:

(i)

în măsura în care este vorba despre cererile de protecție a denumirilor de origine sau a indicațiilor geografice aflate în curs;

(ii)

în măsura în care este vorba despre producția anumitor vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată dintr-o zonă geografică aflată în proximitatea zonei geografice de unde provin strugurii;

(iii)

în măsura în care practicile tradiționale de producție a anumitor vinuri cu denumire de origine protejată sunt vizate;

(l)

normele privind mențiunile tradiționale la care se face referire în secțiunea Ia subsecțiunea II, în special în ceea ce privește:

(i)

procedura de acordare a protecției;

(ii)

nivelul specific de protecție;

(m)

normele privind etichetarea și prezentarea la care se face referire în secțiunea Ib, în special:

(i)

detalii privind indicarea provenienței produsului relevant;

(ii)

condițiile de utilizare a indicațiilor facultative enumerate la articolul 118z;

(iii)

cerințele specifice referitoare la indicațiile privind anul de recoltă și soiul de struguri de vinificație care figurează pe etichetă în sensul articolului 118z alineatul (2);

(iv)

alte derogări față de cele menționate la articolul 118z alineatul (2), care prevăd posibilitatea de a se omite trimiterea la categoria de produse viticole;

(v)

norme privind protecția care trebuie acordată cu privire la prezentarea unui anumit produs.”;

(b)

se adaugă paragrafele următoare:

„Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor privind practicile oenologice și restricțiile prevăzute în secțiunea IIa subsecțiunea II și în anexele XVa și XVb, în cazul în care respectivele anexe nu prevăd altfel, se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4).

Măsurile menționate la paragraful al treilea pot include, în special:

(a)

dispoziții care determină considerarea practicilor oenologice comunitare enumerate în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 ca practici oenologice autorizate;

(b)

practicile oenologice autorizate și restricțiile inclusiv îmbogățirea, acidificarea și dezacidificarea referitoare la vinurile spumante, vinurile spumante de calitate și vinurile spumante de calitate de tip aromat;

(c)

practicile oenologice autorizate și restricțiile referitoare la vinurile licoroase;

(d)

sub rezerva anexei XVb punctul C, dispoziții care reglementează amestecul și cupajul musturilor și al vinurilor;

(e)

în absența unor norme comunitare în materie, specificarea purității și identității substanțelor folosite în practicile oenologice;

(f)

norme administrative de executare a practicilor oenologice autorizate;

(g)

condițiile care reglementează deținerea, circulația și utilizarea produselor care nu sunt conforme dispozițiilor articolului 120c și eventualele scutiri de la cerințele articolului respectiv, precum și stabilirea unor criterii care permit evitarea, în cazuri individuale, a unei rigori excesive;

(h)

condițiile în care statele membre pot autoriza deținerea, circulația și utilizarea unor produse care nu se conformează dispozițiilor subsecțiunii II din secțiunea IIa, altele decât cele de la articolul 120c, sau normelor de punere în aplicare a subsecțiunii menționate.”

14.

La articolul 122 se adaugă paragrafele următoare:

„În ceea ce privește sectorul vitivinicol, statele membre pot recunoaște organizațiile de producători în aceleași condiții ca cele prevăzute la primul paragraf literele (b) și (c) și care aplică actul constitutiv prin care se solicită membrilor acestora, în mod special:

(a)

să aplice normele adoptate de organizația de producători cu privire la raportarea producției, producție, comercializare și protecția mediului;

(b)

să pună la dispoziție informațiile solicitate de organizația de producători în vederea întocmirii statisticilor, în special pentru suprafețele de cultură și evoluția pieței;

(c)

să plătească penalități în caz de încălcare a obligațiilor care le revin în temeiul actului constitutiv.

În sectorul vitivinicol pot fi avute în vedere, în special, următoarele obiective specifice în sensul primului paragraf litera (c):

(a)

promovarea și furnizarea de asistență tehnică pentru utilizarea unor practici de cultivare și tehnici de producție care protejează mediul;

(b)

promovarea inițiativelor privind gestionarea subproduselor vitivinicole și gestionarea deșeurilor, în special pentru protejarea calității apei, a solului și a peisajului și pentru a ocroti sau a favoriza biodiversitatea;

(c)

realizarea de studii privind metodele de producție sustenabile și evoluția pieței;

(d)

contribuția adusă la realizarea programelor de sprijin în sensul secțiunii IVb din partea II titlul I capitolul IV.”

15.

Articolul 123 alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)

textul introductiv și literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„În plus față de dispozițiile alineatului (1), statele membre recunosc, în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor, și pot recunoaște, în ceea ce privește sectorul vitivinicol, de asemenea, organizațiile interprofesionale care:

(a)

sunt formate din reprezentanți ai activităților economice legate de producerea, comerțul și/sau prelucrarea produselor din sectoarele menționate în textul introductiv;

(b)

sunt constituite la inițiativa tuturor reprezentanților menționați la litera (a) sau a câtorva dintre ei;”;

(b)

litera (c) se modifică după cum urmează:

(i)

textul introductiv se înlocuiește cu următorul text:

„desfășoară una dintre activitățile de mai jos, iar în cazul sectorului fructelor și legumelor două sau mai multe dintre aceste activități în una sau mai multe regiuni ale Comunității, ținând cont de interesele consumatorilor, și, fără a afecta alte sectoare, în sectorul vitivinicol având în vedere sănătatea publică și interesele consumatorilor:”;

(ii)

punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii)

contribuția la o mai bună coordonare a introducerii pe piață a produselor din sectorul fructelor și legumelor și din sectorul vitivinicol, în special prin cercetare și studii de piață;”;

(iii)

punctul (iv) se înlocuiește cu următorul text:

„(iv)

o mai bună exploatare a potențialului fructelor și legumelor produse și a potențialului producției din sectorul vitivinicol;”;

(iv)

punctele (vii) și (viii) se înlocuiesc cu următorul text:

„(vii)

elaborarea unor metode și instrumente de îmbunătățire a calității produselor în toate stadiile de producție și comercializare și, în ceea ce privește sectorul vitivinicol, în stadiul de vinificație;

(viii)

exploatarea potențialului agriculturii ecologice și protejarea și promovarea unei astfel de agriculturi, precum și a denumirilor de origine, a etichetelor de calitate și a indicațiilor geografice;”;

(v)

punctul (x) se înlocuiește cu următorul text:

„(x)

în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor, stabilirea reglementărilor privind normele de producție și comercializare menționate în anexa XVIa punctele 2 și 3, care sunt mai stricte decât reglementările interne sau comunitare;”;

(vi)

se adaugă următorul punct:

„(xi)

în privința sectorului vitivinicol:

furnizarea de informații privind caracteristicile specifice ale vinurilor cu denumiri de origine protejate sau cu indicații geografice protejate;

promovarea unui consum de vin moderat și responsabil și difuzarea de informații privind efectele nocive ale modelelor de consum periculoase;

desfășurarea de acțiuni de promovare a vinurilor, în special în țările terțe;”.

16.

În partea II titlul II capitolul II se introduce secțiunea următoare:

Secțiunea Ib

Norme privind organizațiile de producători și organizațiile interprofesionale din sectorul vitivinicol

Articolul 125o

Recunoașterea

(1)   Statele membre pot recunoaște organizațiile de producători și organizațiile interprofesionale care au depus o cerere de recunoaștere în statul membru respectiv, iar cererea conține dovezi conform cărora:

(a)

organizațiile de producători:

(i)

îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 122;

(ii)

reunesc un număr minim de membri, care urmează să fie stabilit de statul membru în cauză;

(iii)

acoperă un volum minim de producție comercializabilă, care urmează să fie stabilit de statul membru în cauză, în domeniul de activitate al organizației;

(iv)

își pot desfășura activitățile în mod corespunzător, atât din punct de vedere al timpului, cât și din punct de vedere al eficienței și concentrării ofertei;

(v)

asigură efectiv membrilor lor obținerea asistenței tehnice necesare la utilizarea practicilor de cultivare ecologice;

(b)

organizațiile interprofesionale:

(i)

îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 123 alineatul (3);

(ii)

își desfășoară activitățile într-una sau mai multe regiuni de pe teritoriul în cauză;

(iii)

reprezintă o parte semnificativă din producția sau comerțul cu produsele reglementate de prezentul regulament;

(iv)

nu sunt implicate în producția, prelucrarea sau comercializarea produselor din sectorul vitivinicol.

(2)   Organizațiile de producători recunoscute în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 sunt considerate organizații de producători recunoscute în temeiul prezentului articol.

Organizațiile care întrunesc criteriile prevăzute la articolul 123 alineatul (3) și la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol și care sunt recunoscute de statele membre sunt considerate organizații interprofesionale recunoscute în temeiul dispozițiilor menționate.

(3)   Articolul 125b alineatul (2) și articolul 125k alineatul (3) se aplică mutatis mutandis organizațiilor de producători și, respectiv, organizațiilor interprofesionale din sectorul vitivinicol. Cu toate acestea:

(a)

termenele menționate la articolele 125b alineatul (2) litera (a) și, respectiv, 125k alineatul (3) litera (c) sunt de patru luni;

(b)

cererile de recunoaștere menționate la articolele 125b alineatul (2) litera (a) și 125k alineatul (3) litera (c) se depun în statul membru unde organizația își are sediul;

(c)

notificările anuale menționate la articolul 125b alineatul (2) litera (c) și, respectiv, articolul 125k alineatul (3) litera (d) se depun până la 1 martie în fiecare an.”

17.

La articolul 129, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Nomenclatura tarifară rezultată din aplicarea prezentului regulament, inclusiv, dacă este cazul, definițiile din anexa III și anexa XIb, sunt incluse în Tariful vamal comun.”

18.

La articolul 130 alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

„(ga)

vin;”.

19.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 133a

Garanții speciale în sectorul vitivinicol

(1)   În ceea ce privește sucurile și musturile care intră sub incidența codurilor NC 2009 61, 2009 69 și 2204 30 pentru care aplicarea taxelor din Tariful vamal comun depinde de prețul de import al produsului, valoarea efectivă a acestui preț este verificată fie pe baza unui control pe fiecare lot, fie utilizând o valoare forfetară la import, calculată de Comisie pe baza prețurilor acelorași produse în țările de origine.

Dacă prețul de intrare declarat al lotului respectiv este mai mare decât valoarea forfetară de import, majorată printr-o marjă adoptată de Comisie și care nu poate depăși valoarea forfetară cu mai mult de 10 %, se cere depunerea unei garanții egale cu taxele de import, stabilite pe baza valorii forfetare la import.

Dacă prețul de intrare al lotului nu este declarat, aplicarea Tarifului vamal comun depinde de valoarea forfetară la import sau de aplicarea, în condițiile care urmează să fie stabilite de Comisie, a dispozițiilor relevante ale legislației vamale.

(2)   În cazul în care derogările Consiliului prevăzute la punctele B.5 sau C din anexa XVb se aplică produselor importate, importatorii depun o garanție pentru aceste produse la autoritățile vamale desemnate în momentul punerii în liberă circulație. Garanția se restituie în momentul prezentării de către importator a dovezii, acceptate de autoritățile vamale din statul membru al punerii în liberă circulație, că musturile au fost transformate în suc de struguri, utilizate în alte produse decât cele din sectorul vitivinicol sau, dacă au fost vinificate, că au fost etichetate corespunzător.”

20.

La articolul 141 alineatul (1), textul introductiv se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică o taxă suplimentară la import importurilor efectuate la nivelul taxei stabilit la articolele 135-140a, la unul sau mai multe produse din sectoarele cerealelor, orezului, zahărului, fructelor și legumelor, fructelor și legumelor prelucrate, cărnii de vită și mânzat, laptelui și produselor lactate, cărnii de porc, cărnii de oaie și de capră, ouălor, cărnii de pasăre și bananelor, precum și sucului de struguri și mustului de struguri, pentru a evita sau neutraliza efectele negative pe piața comunitară care ar putea rezulta din aceste importuri, dacă:”.

21.

La secțiunea IV din capitolul II partea III se adaugă următoarea subsecțiune:

Subsecțiunea V

Dispoziții speciale pentru importul de vin

Articolul 158a

Cerințe speciale de import pentru vinuri

(1)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, în special în acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat, dispozițiile privind denumirile de origine și indicațiile geografice și etichetarea stabilite în partea II titlul II capitolul I secțiunea Ia subsecțiunea I, precum și la articolul 113d alineatul (1) din prezentul regulament se aplică produselor care intră sub incidența codurilor NC 2009 61, 2009 69 și 2204, care sunt importate în Comunitate.

(2)   Sub rezerva unor dispoziții contrare în acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat, produsele menționate la alineatul (1) al prezentului articol se obțin în conformitate cu practicile oenologice recomandate și publicate de OIV sau autorizate de Comunitate în conformitate cu prezentul regulament și cu măsurile de punere în aplicare a acestuia.

(3)   Importul produselor menționate la alineatul (1) este condiționat de prezentarea:

(a)

unui certificat care să ateste conformitatea cu dispozițiile menționate la alineatele (1) și (2), întocmit de un organism competent, inclus pe o listă care urmează să fie dată publicității de către Comisie, în țara de origine a produsului;

(b)

unui raport de analiză întocmit de un organism sau o direcție numită de statul din care provine producătorul, în măsura în care produsul este destinat consumului uman direct.

(4)   Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă de către Comisie.”

22.

La articolul 160 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată datorită aplicării regimului de perfecționare activă, Comisia poate suspenda, total sau parțial, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, utilizarea acestui regim în privința produselor din sectoarele cerealelor, orezului, zahărului, uleiului de măsline și măslinelor, fructelor și legumelor, fructelor și legumelor prelucrate, vinului, cărnii de vită și mânzat, laptelui și produselor lactate, cărnii de porc, cărnii de oaie și de capră, ouălor, cărnii de pasăre și alcoolului etilic de origine agricolă. În cazul în care Comisia primește o cerere din partea unui stat membru, aceasta ia o decizie în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii.”

23.

La articolul 161 alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

„(dc)

vin;”.

24.

La articolul 174 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată din cauza aplicării regimului de perfecționare pasivă, Comisia poate suspenda, total sau parțial, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, utilizarea acestui regim pentru produsele din sectoarele cerealelor, orezului, fructelor și legumelor, fructelor și legumelor prelucrate, vinului, cărnii de vită și mânzat, cărnii de porc, cărnii de oaie și de capră și cărnii de pasăre. În cazul în care Comisia primește o cerere din partea unui stat membru, aceasta ia o decizie în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii.”

25.

Articolul 175 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 175

Aplicarea articolelor 81 și 86 din tratat

Sub rezerva unor dispoziții contrare în prezentul regulament, articolele 81-86 din tratat și dispozițiile de punere în aplicare a acestora, sub rezerva dispozițiilor articolelor 176 și 177 din prezentul regulament, se aplică tuturor acordurilor, deciziilor și practicilor menționate la articolul 81 alineatul (1) și la articolul 82 din tratat care se referă la producția sau comerțul cu produsele care fac obiectul prezentului regulament.”

26.

Articolul 180 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 180

Aplicarea articolelor 87, 88 și 89 din tratat

Articolele 87, 88 și 89 din tratat se aplică producției și comerțului cu produsele menționate la articolul 1.

Cu toate acestea, articolele 87, 88 și 89 din tratat nu se aplică plăților făcute de către statele membre în conformitate cu prezentul regulament, în baza articolelor 44-48, 102, 102a, 103, 103a, 103b, 103e, 103ga, 104, 105, 182 și 182a, subsecțiunii III a secțiunii IVa din capitolul III titlul I partea II și secțiunii IVb din capitolul IV titlul I partea II din prezentul regulament. Totuși, în ceea ce privește articolul 103n alineatul (4), doar articolul 88 din tratat nu se aplică.”

27.

În partea IV capitolul II, se introduce următorul articol:

„Articolul 182a

Ajutorul național pentru distilarea vinului în cazuri de criză

(1)   Începând de la 1 august 2012, statele membre pot acorda ajutor național producătorilor de vin pentru distilarea voluntară sau obligatorie a vinului în cazuri justificate de criză.

(2)   Ajutorul menționat la alineatul (1) trebuie să fie proporțional și să permită soluționarea crizei.

(3)   Valoarea totală a ajutorului disponibil într-un stat membru în orice an pentru acest fel de ajutor nu depășește 15 % din fondurile totale disponibile pentru fiecare stat membru stabilite în anexa Xb pentru anul respectiv.

(4)   Statele membre care doresc să facă uz de ajutorul menționat la alineatul (1) înaintează Comisiei o notificare motivată corespunzător. Comisia decide dacă măsura se aprobă și dacă ajutorul poate fi acordat.

(5)   Alcoolul rezultat din distilarea menționată la alineatul (1) este folosit exclusiv în scopuri industriale sau energetice pentru a se evita denaturarea concurenței.

(6)   Normele de aplicare a prezentului articol pot fi adoptate de către Comisie.”

28.

La articolul 184 se adaugă următoarele puncte:

„7.

Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2011 privind punerea în aplicare a măsurilor de promovare în sectorul vitivinicol menționate la articolul 103p;

8.

până la sfârșitul anului 2012 în ceea ce privește sectorul vitivinicol, luând în considerare, în special, experiența acumulată prin punerea în aplicare a reformei.”

29.

Se adaugă următoarele articole:

„Articolul 185a

Registrul plantațiilor viticole și inventarul

(1)   Statele membre țin un registru al plantațiilor viticole care conține informații actualizate privind potențialul de producție.

(2)   Statelor membre a căror suprafață totală cultivată cu viță-de-vie care produce soiuri de struguri de vinificație care pot fi clasificate conform articolului 120a alineatul (2) este sub 500 de hectare nu le revine obligația menționată la alineatul (1).

(3)   Statele membre care adoptă măsura de «restructurare și reconversie a podgoriilor» în cadrul programelor lor de sprijin, în conformitate cu articolul 130q, transmit Comisiei, pe baza registrului plantațiilor viticole, până la data de 1 martie a fiecărui an, un inventar actualizat al potențialului lor de producție.

(4)   Normele privind registrul plantațiilor viticole și inventarul sunt adoptate de Comisie, în special în ceea ce privește utilizarea acestora la monitorizarea și controlul potențialului de producție, precum și privind măsurarea suprafețelor.

În orice moment după data de 1 ianuarie 2016, Comisia poate decide ca alineatele (1)-(3) să nu se mai aplice.

Articolul 185b

Declarațiile obligatorii din sectorul vitivinicol

(1)   Producătorii de struguri destinați vinificației, precum și producătorii de must și de vin trebuie să declare în fiecare an autorităților naționale competente cantitățile de produse din ultima recoltă.

(2)   Comercianții de struguri destinați producției de vin pot fi obligați de statele membre să declare în fiecare an cantitățile comercializate din ultima recoltă.

(3)   Producătorii de must și de vin și comercianții, cu excepția comercianților cu amănuntul, trebuie să declare în fiecare an autorităților naționale competente cantitățile de must și de vin pe care le dețin, fie că provin din recolta anului în curs, fie din recoltele anilor anteriori. Mustul și vinurile importate din țările terțe fac obiectul unei mențiuni speciale.

(4)   Normele de aplicare a prezentului articol pot fi adoptate de Comisie și pot include, în special, norme privind sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării cerințelor privind comunicările.

Articolul 185c

Documentele însoțitoare și registrul în sectorul vitivinicol

(1)   Produsele din sectorul vitivinicol nu pot circula în interiorul Comunității decât însoțite de un document autorizat oficial.

(2)   Persoanele fizice sau juridice sau grupurile de persoane care dețin produse cărora li se aplică reglementările din sectorul vitivinicol, pentru exercitarea profesiei lor, în special producătorii, îmbuteliatorii și prelucrătorii, precum și comercianții care urmează să fie stabiliți de Comisie, au obligația să țină registre cu intrările și ieșirile acestor produse.

(3)   Normele de aplicare a prezentului articol pot fi adoptate de către Comisie.

Articolul 185d

Desemnarea autorităților naționale responsabile pentru sectorul vitivinicol

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului regulament în ceea ce privește stabilirea autorităților naționale competente, statele membre desemnează una sau mai multe autorități responsabile cu controlarea respectării dispozițiilor comunitare din sectorul vitivinicol. Statele membre desemnează, în special, laboratoarele autorizate să efectueze analize oficiale în sectorul vitivinicol. Laboratoarele desemnate trebuie să îndeplinească criteriile generale de funcționare a laboratoarelor de testare stabilite în ISO/IEC 17025.

(2)   Statele membre transmit Comisiei denumirile și adresele autorităților și laboratoarelor menționate la alineatul (1). Comisia publică aceste informații, fără asistența comitetului menționat la articolul 195 alineatul (1).”

30.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 188a

Raportarea și evaluarea în sectorul vitivinicol

(1)   În ceea ce privește plantările ilegale efectuate după 31 august 1998 menționate la articolul 85a, statele membre comunică Comisiei, până la data de 1 martie a fiecărui an, suprafețele care au fost plantate cu viță-de-vie fără un drept corespunzător de plantare după 31 august 1998 și suprafețele care au fost defrișate în temeiul alineatului (1) din articolul menționat.

(2)   În ceea ce privește regularizarea obligatorie a plantărilor ilegale efectuate înainte de 1 septembrie 1998 menționată la articolul 85b, până la data de 1 martie a fiecăruia dintre anii relevanți, statele membre aduc la cunoștința Comisiei:

(a)

suprafețele plantate cu viță-de-vie, fără un drept corespunzător de plantare, înainte de 1 septembrie 1998;

(b)

suprafețele regularizate în conformitate cu articolul menționat alineatul (1), taxele prevăzute la alineatul respectiv și valoarea medie a drepturilor de plantare regionale, în conformitate cu articolul menționat alineatul (2).

Statele membre aduc la cunoștința Comisiei, pentru prima dată până la 1 martie 2010, suprafețele defrișate în conformitate cu articolul 85b alineatul (4) primul paragraf.

Sfârșitul interdicției tranzitorii de noi plantări la 31 decembrie 2015, în conformitate cu articolul 85g alineatul (1), nu afectează obligațiile prevăzute în prezentul alineat.

(3)   În ceea ce privește cererile pentru ajutoare în cadrul schemei de defrișare prevăzute în subsecțiunea III a secțiunii IVa din capitolul III titlul I partea II, până la data de 1 martie a fiecărui an, statele membre aduc la cunoștința Comisiei cererile acceptate defalcate pe regiuni și pe categorii de randament și suma totală a primelor de defrișare plătite pe regiune.

Pentru anul de comercializare precedent, statele membre aduc la cunoștința Comisiei, până la data de 1 decembrie a fiecărui an:

(a)

suprafețele defrișate defalcate pe regiuni și pe categorii de randament;

(b)

suma totală a primelor de defrișare plătite pe regiune.

(4)   În ceea ce privește scutirile de la criteriile de eligibilitate privind participarea la schema de defrișare, în conformitate cu articolul 85u, statele membre care decid să utilizeze posibilitatea prevăzută la alineatele (4)-(6) din articolul menționat comunică Comisiei, până la data de 1 august a fiecărui an, măsura de defrișare care urmează a fi pusă în aplicare:

(a)

zonele declarate neeligibile;

(b)

justificarea pentru neeligibilitate în conformitate cu articolul 85u alineatele (4) și (5).

(5)   La data de 1 martie a fiecărui an și pentru prima dată până la 1 martie 2010, statele membre înaintează Comisiei un raport privind punerea în aplicare, în cursul exercițiului financiar anterior, a măsurilor prevăzute în programele lor de sprijin menționate în secțiunea IVb din capitolul IV titlul I partea II.

Aceste rapoarte enumeră și descriu măsurile pentru care s-a acordat asistență comunitară în cadrul programelor de sprijin și oferă informații detaliate, în special, privind punerea în aplicare a măsurilor de promovare menționate la articolul 103p.

(6)   Până la 1 martie 2011 și, ulterior, până la 1 martie 2014, statele membre înaintează Comisiei o evaluare a costurilor și avantajelor programelor de sprijin, precum și o indicare a modalităților de creștere a eficienței acestora.

(7)   Normele de aplicare a prezentului articol sunt adoptate de către Comisie.”

31.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 190a

Transferul sumelor disponibile din sectorul vitivinicol către dezvoltarea rurală

(1)   Sumele stabilite la alineatul (2) pe baza cheltuielilor anterioare efectuate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 pentru măsuri de intervenție destinate reglementării piețelor agricole, așa cum sunt menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, sunt disponibile ca fonduri comunitare suplimentare pentru a finanța, în regiunile viticole, măsuri în cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

(2)   Sumele disponibile pe an calendaristic sunt următoarele:

2009: 40 660 000 EUR;

2010: 82 110 000 EUR;

începând cu 2011: 122 610 000 EUR.

(3)   Sumele stabilite la alineatul (2) se repartizează statelor membre în conformitate cu anexa Xc.”

32.

La articolul 194, se adaugă paragraful următor:

„Comisia poate, de asemenea, stabili norme privind măsurarea suprafețelor în sectorul vitivinicol, care să asigure aplicarea uniformă a dispozițiilor comunitare prevăzute de prezentul regulament. Aceste norme se pot referi, în special, la controale și norme care guvernează procedurile financiare specifice pentru îmbunătățirea controalelor.”

33.

În partea VI se introduce următorul articol:

„Articolul 194a

Compatibilitatea cu sistemul integrat de administrare și control

În vederea aplicării prezentului regulament în sectorul vitivinicol, statele membre se asigură că procedurile de administrare și control din domeniu, menționate la primul și al treilea paragraf din articolul 194 și care se referă la suprafețe, sunt compatibile cu sistemul integrat de administrare și control (IACS) în ceea ce privește următoarele elemente:

(a)

baza de date electronică;

(b)

sistemele de identificare a parcelelor agricole menționate la articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003;

(c)

controalele administrative.

Procedurile trebuie să permită funcționarea comună sau schimbul de informații cu IACS fără probleme sau conflicte.”

34.

Articolul 195 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Comisia este asistată de Comitetul de gestionare a organizării comune a piețelor agricole (denumit în continuare «comitetul de gestionare»).”;

(b)

se adaugă următoarele alineate:

„(3)   Comisia este asistată, de asemenea, de către un comitet de reglementare.

(4)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Termenul prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este stabilit la trei luni.”

35.

Articolul 196 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 196

Organizarea comitetului de gestionare

Pentru organizarea reuniunilor comitetului menționat la articolul 195 alineatul (1), se ține seama în special de măsura responsabilităților acestuia, de particularitățile subiectului în discuție și de necesitatea unei expertize adecvate.”

36.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 203b

Norme tranzitorii în sectorul vitivinicol

Comisia poate adopta măsurile necesare pentru facilitarea tranziției de la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 și ale Regulamentului (CE) nr. 479/2008 la dispozițiile stabilite de prezentul regulament.”

37.

Anexele se modifică după cum urmează:

(a)

în anexa III se introduce partea IIIa, al cărei text este prevăzut în anexa I la prezentul regulament;

(b)

se introduc anexele Xb, Xc, Xd și Xe, ale căror texte sunt prevăzute în anexa II la prezentul regulament;

(c)

se introduce anexa XIb, al cărei text este prevăzut în anexa III la prezentul regulament;

(d)

se introduc anexele XVa și XVb, ale căror texte sunt prevăzute în anexa IV la prezentul regulament;

(e)

în anexa XXII, se adaugă punctul 47, al cărui text este prevăzut în anexa V la prezentul regulament.

Articolul 2

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1184/2006

Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Prezentul regulament stabilește normele privind aplicabilitatea articolelor 81-86 și a anumitor dispoziții ale articolului 88 din tratat în ceea ce privește producția sau comerțul cu produsele enumerate în anexa I la tratat, cu excepția produselor care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole («Regulamentul unic OCP») (17).

Articolul 3

Abrogări și continuarea aplicabilității pe perioada de tranziție

(1)   Sub rezerva alineatului (2), Regulamentul (CE) nr. 479/2008 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XXII la respectivul regulament.

(2)   Articolul 128 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 se aplică în continuare în cazul măsurilor și în condițiile prevăzute la articolul în cauză.

Articolul 4

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând cu 1 august 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 mai 2009.

Pentru Consiliu

Președintele

J. ŠEBESTA


(1)  Avizul din 20 noiembrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(3)  JO L 148, 6.6.2008, p. 1.

(4)  JO L 214, 4.8.2006, p. 7.

(5)  JO C 319, 27.12.2006, p. 1.

(6)  JO L 83, 27.3.1999, p. 1.

(7)  JO L 210, 31.7.2006, p. 25.

(8)  JO L 124, 20.5.2003, p. 36.”

(9)  JO L 39, 13.2.2008, p. 16.

(10)  JO L 40, 11.2.1989, p. 1.

(11)  JO L 11, 14.1.1994, p. 1.

(12)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

(13)  JO L 118, 4.5.2002, p. 1.

(14)  JO L 186, 30.6.1989, p. 21.

(15)  JO L 109, 6.5.2000, p. 29.

(16)  JO L 247, 21.9.2007, p. 17.”

(17)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.”


ANEXA I

Partea IIIa: Definiții privind sectorul vitivinicol

Termeni legați de vița-de-vie

1.

«Defrișare» înseamnă eliminarea completă a butucilor de viță aflați pe o suprafață cultivată cu viță-de-vie.

2.

«Plantare» înseamnă fixarea definitivă a răsadurilor de viță-de-vie sau a unor porțiuni de răsaduri de viță-de-vie, altoite sau nu, în vederea producerii de struguri sau a unei culturi de viță-mamă pentru altoi.

3.

«Supraaltoire» înseamnă altoirea unei vițe-de-vie care a mai făcut obiectul unei altoiri.

Termeni legați de produse

4.

«Struguri proaspeți» înseamnă fructul viței-de-vie utilizat în vinificație, bine copt sau chiar ușor stafidit, care poate fi zdrobit sau presat prin mijloace obișnuite în vinificație și care poate produce spontan o fermentație alcoolică.

5.

«Must de struguri proaspăt, cu fermentația oprită prin adaosul de alcool» înseamnă un produs care:

(a)

are o tărie alcoolică dobândită de minimum 12 % vol. și de maximum 15 % vol.;

(b)

se obține prin adaos la un must de struguri nefermentat, care are o tărie alcoolică naturală de cel puțin 8,5 % vol. și care provine exclusiv din soiurile de struguri de vinificație care pot fi clasificate conform articolului 120a alineatul (2):

(i)

fie de alcool neutru de origine vinicolă, inclusiv alcool obținut prin distilarea strugurilor stafidiți, având o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 96 % vol.;

(ii)

fie a unui produs nerectificat provenit din distilarea vinului și având o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 52 % vol. și cel mult 80 % vol.

6.

«Suc de struguri» înseamnă produsul lichid nefermentat, dar fermentabil, care:

(a)

se obține prin tratare corespunzătoare, datorită căreia devine potrivit pentru consum ca atare;

(b)

se obține din struguri proaspeți sau din must de struguri sau prin reconstituire. Atunci când se obține prin reconstituire, se reconstituie din must de struguri concentrat sau din suc de struguri concentrat.

Este permisă o tărie alcoolică dobândită pentru sucul de struguri de cel mult 1 % vol.

7.

«Suc de struguri concentrat» înseamnă sucul de struguri necaramelizat obținut prin deshidratarea parțială a sucului de struguri realizată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzirea pe foc direct, astfel încât indicele refractometric, determinat la temperatura de 20 °C de refractometrul utilizat conform unei metode care urmează a fi stabilită, să nu fie mai mic de 50,9 %.

Este permisă o tărie alcoolică dobândită pentru sucul de struguri concentrat de cel mult 1 % vol.

8.

«Drojdie de vin» înseamnă reziduul:

(a)

care se depune în recipientele care conțin vin, după fermentare, în timpul stocării sau după tratarea autorizată;

(b)

obținut din filtrarea sau centrifugarea produsului menționat la litera (a);

(c)

care se depune în recipientele care conțin must de struguri în timpul stocării sau după tratarea autorizată;

(d)

obținut din filtrarea sau centrifugarea produsului menționat la litera (c).

9.

«Tescovină de struguri» înseamnă reziduul din tescuirea strugurilor proaspeți, fermentat sau nu.

10.

«Pichet» înseamnă un produs obținut:

(a)

prin fermentarea tescovinei de struguri proaspete macerate în apă; sau

(b)

prin epuizarea cu apă a tescovinei fermentate.

11.

«Vin alcoolizat» înseamnă un produs care:

(a)

are o tărie alcoolică dobândită de minimum 18 % vol. și de maximum 24 % vol.;

(b)

se obține exclusiv prin adaosul unui produs nerectificat, provenind din distilarea vinului și având o tărie alcoolică dobândită de maximum 86 % vol., la un vin care nu conține zahăr rezidual; sau

(c)

are o aciditate volatilă maximă de 1,5 grame pe litru, exprimată în acid acetic.

12.

«Producție de vin de bază» înseamnă:

(a)

mustul de struguri;

(b)

vinul; sau

(c)

amestecul de musturi de struguri și/sau de vinuri cu diferite caracteristici, destinate obținerii unui anumit tip de vin spumant.

Tăria alcoolică

13.

«Tărie alcoolică dobândită în volume» înseamnă numărul de volume de alcool pur la o temperatură de 20 °C cuprinse în 100 volume din produsul respectiv la această temperatură.

14.

«Tărie alcoolică potențială în volume» înseamnă numărul de volume de alcool pur la o temperatură de 20 °C ce pot fi produse prin fermentarea totală a zaharurilor cuprinse în 100 volume din produsul respectiv la această temperatură.

15.

«Tărie alcoolică totală în volume» înseamnă suma tăriilor alcoolice potențiale și dobândite.

16.

«Tărie alcoolică naturală în volume» înseamnă tăria alcoolică totală în volume a unui produs înainte de orice îmbogățire.

17.

«Tărie alcoolică dobândită în masă» înseamnă numărul de kilograme de alcool pur conținute în 100 kilograme de produs.

18.

«Tărie alcoolică potențială în masă» înseamnă numărul de kilograme de alcool pur care pot fi produse prin fermentarea totală a zaharurilor cuprinse în 100 kilograme de produs.

19.

«Tărie alcoolică totală în masă» înseamnă suma tăriilor alcoolice dobândite și potențiale în masă.”


ANEXA II

ANEXA Xb

BUGETUL PENTRU PROGRAMELE DE SPRIJIN [MENȚIONAT LA ARTICOLUL 103N ALINEATUL (1)]

în mii EUR

Exercițiul bugetar

2009

2010

2011

2012

2013

începând cu 2014

BG

15 608

21 234

22 022

27 077

26 742

26 762

CZ

2 979

4 076

4 217

5 217

5 151

5 155

DE

22 891

30 963

32 190

39 341

38 867

38 895

EL

14 286

19 167

19 840

24 237

23 945

23 963

ES

213 820

284 219

279 038

358 000

352 774

353 081

FR

171 909

226 814

224 055

284 299

280 311

280 545

IT (1)

238 223

298 263

294 135

341 174

336 736

336 997

CY

2 749

3 704

3 801

4 689

4 643

4 646

LT

30

37

45

45

45

45

LU

344

467

485

595

587

588

HU

16 816

23 014

23 809

29 455

29 081

29 103

MT

232

318

329

407

401

402

AT

8 038

10 888

11 313

13 846

13 678

13 688

PT

37 802

51 627

53 457

65 989

65 160

65 208

RO

42 100

42 100

42 100

42 100

42 100

42 100

SI

3 522

3 770

3 937

5 119

5 041

5 045

SK

2 938

4 022

4 160

5 147

5 082

5 085

UK

0

61

67

124

120

120

ANEXA Xc

BUGETUL ALOCAT DEZVOLTĂRII RURALE [MENȚIONAT LA ARTICOLUL 190A ALINEATUL (3)]

în mii EUR

Exercițiul bugetar

2009

2010

Începând cu 2011

BG

CZ

DE

EL

ES

15 491

30 950

46 441

FR

11 849

23 663

35 512

IT

13 160

26 287

39 447

CY

LT

LU

HU

MT

AT

PT

RO

SI

1 050

1 050

SK

UK

160

160

160

ANEXA Xd

BUGETUL REZERVAT SCHEMEI DE DEFRIșARE

Bugetul rezervat schemei de defrișare menționat la articolul 85s alineatul (3) este:

(a)

pentru anul de comercializare 2008-2009 (exercițiul bugetar 2009): 464 000 000 EUR;

(b)

pentru anul de comercializare 2009-2010 (exercițiul bugetar 2010): 334 000 000 EUR;

(c)

pentru anul de comercializare 2010-2011 (exercițiul bugetar 2011): 276 000 000 EUR.

ANEXA Xe

SUPRAFEțE PE CARE STATELE MEMBRE LE POT DECLARA NEELIGIBILE PENTRU SCHEMA DE DEFRIȘARE [MENȚIONATE LA ARTICOLUL 85U ALINEATELE (1), (2) ȘI (5)]

în ha

Statul membru

Suprafața totală cultivată cu viță-de-vie

Suprafețele menționate la articolul 85u alineatul (5)

BG

135 760

4 073

CZ

19 081

572

DE

102 432

3 073

EL

69 907

2 097

ES

1 099 765

32 993

FR

879 859

26 396

IT

730 439

21 913

CY

15 023

451

LU

1 299

39

HU

85 260

2 558

MT

910

27

AT

50 681

1 520

PT

238 831

7 165

RO

178 101

5 343

SI

16 704

501

SK

21 531

646


(1)  Plafoanele naționale din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 pentru Italia corespunzătoare anilor 2008, 2009 și 2010 se reduc cu 20 milioane EUR, iar sumele respective au fost incluse în sumele din bugetul pentru Italia pentru anii 2009, 2010 și 2011, așa cum sunt stabilite în prezentul tabel.


ANEXA III

„ANEXA XIb

CATEGORII DE PRODUSE VITICOLE

1.   Vinul

Vinul este produsul obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parțială, a strugurilor proaspeți, presați sau nu, sau a mustului de struguri.

Vinul:

(a)

are, după tratamentele eventuale menționate în anexa XVa punctul B, o tărie alcoolică dobândită de minimum 8,5 % vol., cu condiția ca vinul să provină exclusiv din struguri recoltați în zonele viticole A și B menționate în apedincele la prezenta anexă, și de minimum 9 % vol. în alte zone viticole;

(b)

are, prin derogare de la tăria alcoolică dobândită minimă aplicabilă în alte cazuri, atunci când are o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, după tratamentele eventuale menționate în anexa XVa punctul B, o tărie alcoolică dobândită de minimum 4,5 % vol.;

(c)

are o tărie alcoolică totală de minimum 15 % vol. Cu toate acestea, prin derogare:

limita maximă a tăriei alcoolice totale poate ajunge până la 20 % vol. pentru vinurile care au fost obținute fără nicio îmbogățire, produse pe anumite suprafețe viticole din Comunitate, care urmează să fie stabilite de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4);

limita maximă a tăriei alcoolice totale poate depăși 15 % vol. pentru vinurile cu denumire de origine protejată care au fost obținute fără îmbogățire;

(d)

are, sub rezerva unor derogări care ar putea fi adoptate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4), un conținut total de aciditate, exprimat în acid tartric, de cel puțin 3,5 grame pe litru sau 46,6 miliechivalenți pe litru.

«Retsina» este vinul produs doar pe teritoriul geografic al Greciei din mustul de struguri tratat cu rășină de pin din Alep. Utilizarea rășinii de pin din Alep nu este permisă decât pentru obținerea vinului «retsina» în condițiile stabilite prin dispozițiile de drept intern în vigoare în Grecia.

Prin derogare de la dispozițiile de la litera (b), «Tokaji eszencia» și «Tokajská esencia» sunt considerate vinuri.

2.   Vin nou aflat încă în fermentație

Vinul nou aflat încă în fermentație este produsul a cărui fermentație alcoolică nu s-a încheiat și care nu este încă separat de drojdie.

3.   Vinul licoros

Vinul licoros este un produs:

(a)

care are o tărie alcoolică dobândită de minimum 15 % vol. și de maximum 22 % vol.;

(b)

cu o tărie alcoolică totală de minimum 17,5 % vol., cu excepția anumitor vinuri licoroase cu denumiri de origine sau indicații geografice care figurează pe o listă ce urmează să fie întocmită de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4);

(c)

care se obține din:

must de struguri parțial fermentat;

vin;

amestecul produselor menționate anterior; sau

must de struguri sau un amestec al acestuia cu vin, în cazul vinurilor licoroase cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejate care urmează să fie stabilite de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4);

(d)

cu o tărie alcoolică naturală inițială de minimum 12 % vol., cu excepția anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejate care figurează pe o listă ce urmează să fie întocmită de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4);

(e)

la care s-au adăugat următoarele:

(i)

individual sau în amestec:

alcool neutru de origine viticolă, inclusiv alcoolul obținut prin distilarea strugurilor stafidiți, având o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 96 % vol.;

distilat de vin sau de struguri stafidiți, având o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 52 % vol. și cel mult 86 % vol.;

(ii)

împreună cu unul sau mai multe din produsele următoare, dacă este cazul:

must de struguri concentrat;

un amestec al unuia dintre produsele prevăzute la litera (e) punctul (i) cu un must de struguri prevăzut la litera (c) prima și a patra liniuță;

(f)

la care, prin derogare de la litera (e), s-au adăugat, în cazul anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine sau indicație geografică protejate care apar pe lista ce va fi întocmită de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4):

(i)

oricare dintre produsele enumerate la litera (e) punctul (i), individual sau în amestec; sau

(ii)

unul sau mai multe dintre produsele următoare:

alcool de vin sau de struguri stafidiți, cu o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 95 % vol. și de cel mult 96 % vol.;

rachiu de vin sau de tescovină de struguri, cu o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 52 % vol. și de cel mult 86 % vol.;

rachiu de struguri stafidiți, cu o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 52 % vol. și de cel mult 94,5 % vol.; și

(iii)

unul sau mai multe dintre produsele următoare, dacă este cazul:

must de struguri parțial fermentat obținut din struguri stafidiți;

must de struguri concentrat obținut prin acțiunea focului direct, care corespunde, cu excepția acestei operațiuni, definiției de must de struguri concentrat;

must de struguri concentrat;

un amestec al unuia dintre produsele enumerate la litera (f) punctul (ii) cu un must de struguri menționat la litera (c) prima și a patra liniuță.

4.   Vinul spumant

Vinul spumant este un produs:

(a)

obținut prin fermentație alcoolică primară sau secundară:

din struguri proaspeți;

din must de struguri; sau

din vin;

(b)

care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentație;

(c)

care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3 bari, datorită dioxidului de carbon în soluție; și

(d)

pentru care tăria alcoolică totală a producției de vin destinate elaborării acestora nu trebuie să fie mai mică de 8,5 % vol.

5.   Vinuri spumante de calitate

Vinul spumant de calitate este un produs:

(a)

obținut prin fermentație alcoolică primară sau secundară:

din struguri proaspeți;

din must de struguri; sau

din vin;

(b)

care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentație;

(c)

care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3,5 bari, datorită dioxidului de carbon în soluție; și

(d)

pentru care tăria alcoolică totală a producției de vin destinate elaborării acestora nu trebuie să fie mai mică de 9 % vol.

6.   Vinuri spumante de calitate de tip aromat

Vinurile spumante de calitate de tip aromat sunt vinurile spumante de calitate:

(a)

care sunt obținute numai prin utilizarea exclusivă, la alcătuirea producției de vin, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parțial fermentat, care provin din anumite soiuri de struguri de vinificație menționate pe o listă care urmează să fie întocmită de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4). Vinurile spumante de calitate de tip aromat produse în mod tradițional prin utilizarea vinurilor la alcătuirea producției de vin sunt stabilite de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4);

(b)

care, conservate la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3 bari, datorită dioxidului de carbon în soluție;

(c)

a căror tărie alcoolică dobândită nu poate fi mai mică de 6 % vol.; și

(d)

a căror tărie alcoolică totală nu poate fi mai mică de 10 % vol.

Normele specifice vizând alte caracteristici suplimentare sau condiții de producție și de circulație se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4).

7.   Vinul spumos

Vinul spumos este un produs care:

(a)

se obține din vin fără denumire de origine sau indicație geografică protejată;

(b)

degajă, la deschiderea recipientului, dioxid de carbon provenind total sau parțial dintr-un adaos al acestui gaz;

(c)

prezintă, atunci când este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune de minimum 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluție.

8.   Vinul petiant

Vinul petiant este un produs care:

(a)

se obține din vin, cu condiția ca acesta să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 9 % vol.;

(b)

are o tărie alcoolică dobândită de minimum 7 % vol.;

(c)

prezintă, dacă este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune datorată dioxidului de carbon endogen în soluție de minimum 1 bar și maximum 2,5 bari; și

(d)

este prezentat în recipiente de 60 litri sau mai mici.

9.   Vinul perlant

Vinul perlant este un produs care:

(a)

se obține din vin;

(b)

are o tărie alcoolică dobândită de minimum 7 % vol. și o tărie alcoolică totală de minimum 9 % vol.;

(c)

prezintă, dacă este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune, datorată dioxidului de carbon în soluție total sau parțial adăugat, de minimum 1 bar și maximum 2,5 bari; și

(d)

este prezentat în recipiente de 60 litri sau mai mici.

10.   Mustul de struguri

Mustul de struguri este produsul lichid obținut în mod natural sau prin procedee fizice din struguri proaspeți. Este permisă o tărie alcoolică dobândită a mustului de struguri de maximum 1 % vol.

11.   Must de struguri parțial fermentat

Mustul de struguri parțial fermentat este produsul obținut din fermentarea unui must de struguri, care are o tărie alcoolică dobândită mai mare de 1 % vol. și mai mică decât trei cincimi din tăria sa alcoolică totală în volume.

12.   Mustul de struguri parțial fermentat extras din struguri stafidiți

Mustul de struguri parțial fermentat extras din struguri stafidiți este produsul obținut prin fermentarea parțială a mustului de struguri obținut din struguri stafidiți, al cărui conținut total de zahăr înainte de fermentare este de cel puțin 272 grame la litru și a cărui tărie alcoolică naturală și dobândită nu este mai mică de 8 % vol. Cu toate acestea, anumite vinuri care urmează să fie stabilite de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4) și care îndeplinesc aceste cerințe nu sunt considerate drept must de struguri parțial fermentat extras din struguri stafidiți.

13.   Mustul de struguri concentrat

Mustul de struguri concentrat este must de struguri necaramelizat care se obține prin deshidratarea parțială a mustului de struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzire pe foc direct, astfel încât valoarea indicată la temperatura de 20 °C de refractometrul utilizat conform unei metode ce se va stabili în conformitate cu articolul 120g să nu fie mai mică de 50,9 %.

Este permisă o tărie alcoolică dobândită a mustului de struguri concentrat de cel mult 1 % vol.

14.   Mustul de struguri concentrat rectificat

Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul lichid necaramelizat care:

(a)

se obține prin deshidratarea parțială a mustului de struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzirea pe foc direct, astfel încât valoarea indicată la temperatura de 20 °C de refractometrul utilizat conform unei metode care se va stabili în conformitate cu articolul 120g să nu fie mai mică de 61,7 %;

(b)

a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare și de eliminare a altor componente în afară de zahăr;

(c)

are următoarele caracteristici:

un pH de maximum 5, determinat la 25 Brix;

o densitate optică, la 425 nm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, la 25 Brix;

un conținut de zaharoză nedetectabil printr-o metodă de analiză care se va stabili;

un indice Folin-Ciocalteu de maximum 6,00, determinat la 25 Brix;

aciditate de titrare de cel mult 15 miliechivalenți pe kilogram de zaharuri totale;

un conținut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;

un conținut total de cationi de cel mult 8 miliechivalenți pe kilogram de zaharuri totale;

conductivitate care nu depășește 120 micro-Siemens pe centimetru, la 25 Brix și la 20 °C;

un conținut de hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;

prezența mezoinozitolului.

Este permisă o tărie alcoolică dobândită pentru mustul de struguri concentrat rectificat de cel mult 1 % vol.

15.   Vin din struguri stafidiți

Vinul din struguri stafidiți este un produs care:

(a)

este obținut fără îmbogățire din strugurii lăsați la soare sau la umbră în vederea unei deshidratări parțiale;

(b)

are o tărie alcoolică totală de minimum 16 % vol. și o tărie alcoolică dobândită de minimum 9 % vol.; și

(c)

are o tărie alcoolică totală de minimum 16 % vol. (sau 272 grame zahăr/litru).

16.   Vinul de struguri copți în exces

Vinul din struguri copți în exces este produsul care:

(a)

este obținut fără îmbogățire;

(b)

are o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 15 % vol.; și

(c)

are o tărie alcoolică totală de minimum 15 % vol. și o tărie alcoolică dobândită de minimum 12 % vol.

Statele membre pot prevedea o perioadă de învechire pentru acest produs.

17.   Oțetul de vin

Oțetul de vin este oțetul care:

(a)

se obține exclusiv prin fermentarea acetică a vinului;

(b)

are o aciditate totală de cel puțin 60 grame pe litru, exprimată în acid acetic.

Apendice la anexa XIb

Zone vitivinicole

Zonele vitivinicole sunt următoarele:

1.

Zona vitivinicolă A cuprinde:

(a)   în Germania: suprafețele cultivate cu viță-de-vie, altele decât cele cuprinse la alineatul (2) litera (a);

(b)   în Luxemburg: regiunea vitivinicolă din Luxemburg;

(c)   în Belgia, Danemarca, Irlanda, Țările de Jos, Polonia, Suedia și Regatul Unit: zonele vitivinicole din aceste țări;

(d)   în Republica Cehă: regiunea vitivinicolă Čechy.

2.

Zona vitivinicolă B cuprinde:

(a)

în Germania, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din regiunea determinată Baden;

(b)

în Franța, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din departamentele care nu sunt menționate în prezenta anexă, precum și din următoarele departamente:

—   în Alsacia: Bas-Rhin, Haut-Rhin;

—   în Lorena: Meurthe-et-Moselle, Meuse, Moselle, Vosges;

—   în Champagne: Aisne, Aube, Marne, Haute-Marne, Seine-et-Marne;

—   în Jura: Ain, Doubs, Jura, Haute-Saône;

—   în Savoie: Savoie, Haute-Savoie, Isère (comuna Chapareillan);

—   în Val de Loire: Cher, Deux-Sèvres, Indre, Indre-et-Loire, Loir-et-Cher, Loire-Atlantique, Loiret, Maine-et-Loire, Sarthe, Vendée, Vienne, precum și suprafețele cultivate cu viță-de-vie din arondismentul Cosne-sur-Loire din departamentul Nièvre;

(c)

în Austria, zona vitivinicolă austriacă;

(d)

în Republica Cehă, regiunea vitivinicolă Morava și suprafețele cultivate cu viță-de-vie care nu sunt menționate la alineatul (1) litera (d);

(e)

în Slovacia, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele regiuni: Malokarpatská vinohradnícka oblast’, Južnoslovenská vinohradnícka oblast’, Nitrianska vinohradnícka oblast’, Stredoslovenská vinohradnícka oblast’, Východoslovenská vinohradnícka oblast’ și zonele vitivinicole care nu sunt menționate la alineatul (3) litera (f);

(f)

în Slovenia, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele regiuni:

—   în regiunea Podravje: Štajerska Slovenija, Prekmurje;

—   în regiunea Posavje: Bizeljsko Sremič, Dolenjska, Bela krajina și suprafețele cultivate cu viță-de-vie din regiunile care nu sunt incluse la alineatul (4) litera (d);

(g)

în România, în zona Podișul Transilvaniei.

3.

Zona vitivinicolă C I cuprinde:

(a)

în Franța, suprafețele cultivate cu viță-de-vie:

din următoarele departamente: Allier, Alpes-de-Haute-Provence, Hautes-Alpes, Alpes-Maritimes, Ariège, Aveyron, Cantal, Charente, Charente-Maritime, Corrèze, Côte-d’Or, Dordogne, Haute-Garonne, Gers, Gironde, Isère (cu excepția comunei Chapareillan), Landes, Loire, Haute-Loire, Lot, Lot-et-Garonne, Lozère, Nièvre (cu excepția arondismentului Cosne-sur-Loire), Puy-de-Dôme, Pyrénées-Atlantiques, Hautes-Pyrénées, Rhône, Saône-et-Loire, Tarn, Tarn-et-Garonne, Haute-Vienne, Yonne;

din arondismentele Valence și Die din departamentul Drôme (cu excepția cantoanelor Dieulefit, Loriol, Marsanne și Montélimar);

din arondismentul Tournon, cantoanele Antraigues, Burzet, Coucouron, Montpezat-sous-Bauzon, Privas, Saint-Étienne-de-Lugdarès, Saint-Pierreville, Valgorge și Voulte-sur-Rhône din departamentul Ardèche;

(b)

în Italia, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din regiunea Valle d’Aosta, precum și din provinciile Sondrio, Bolzano, Trento și Belluno;

(c)

în Spania, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din provinciile A Coruña, Asturias, Cantabria, Guipúzcoa și Vizcaya;

(d)

în Portugalia, suprafețele plantate cu viță-de-vie din acea parte a regiunii Norte care corespunde zonei vitivinicole determinate «Vinho Verde», precum și din «Concelhos de Bombarral, Lurinhă, Mafra e Torres Vedras» (cu excepția «Freguesis da Carvoeira e Dois Portos»), care fac parte din «Regiăo viticola de Extremadura»;

(e)

în Ungaria, toate suprafețele cultivate cu viță-de-vie;

(f)

în Slovacia, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din Tokajská vinohradnícka oblast’;

(g)

în România, suprafețele cultivate cu viță-de-vie care nu sunt incluse la alineatul (2) litera (g) sau la alineatul (4) litera (f).

4.

Zona vitivinicolă C II cuprinde:

(a)

în Franța, suprafețele cultivate cu viță-de-vie:

din următoarele departamente: Aude, Bouches-du-Rhône, Gard, Hérault, Pyrénées-Orientales (cu excepția cantoanelor Olette și Arles-sur-Tech), Vaucluse;

din partea departamentului Var care este delimitată la sud prin limita nordică a comunelor Evenos, Le Beausset, Solliès-Toucas, Cuers, Puget-Ville, Collobrières, La Garde-Freinet, Plan-de-la-Tour și Sainte-Maxime;

din arondismentul Nyons și din cantonul Loriol-sur-Drôme din departamentul Drôme;

din unitățile administrative din departamentul Ardèche care nu au fost incluse la alineatul (3) litera (a);

(b)

în Italia, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele regiuni: Abruzzo, Campania, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia Giulia, Lazio, Liguria, Lombardia (cu excepția provinciei Sondrio), Marche, Molise, Piemonte, Toscana, Umbria, Veneto (cu excepția provinciei Belluno), inclusiv insulele care aparțin acestor regiuni, de exemplu Elba și celelalte insule din arhipelagul toscan, insulele Ponziane, Capri și Ischia;

(c)

în Spania, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele provincii:

Lugo, Orense, Pontevedra;

Ávila (cu excepția comunelor care țin de «comarca» viticolă desemnată Cebreros), Burgos, León, Palencia, Salamanca, Segovia, Soria, Valladolid, Zamora;

La Rioja;

Álava;

Navarra;

Huesca;

Barcelona, Girona, Lleida;

din partea provinciei Zaragoza, situată la nord de râul Ebro;

din comunele din provincia Tarragona incluse în denumirea de origine Penedés;

din partea provinciei Tarragona care corespunde cu «comarca» vitivinicolă desemnată Conca de Barberá;

(d)

în Slovenia, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele regiuni: Brda sau Goriška Brda, Vipavska dolina sau Vipava, Kras și Slovenska Istra;

(e)

în Bulgaria, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele regiuni: Dunavska Ravnina (Дунавска равнина), Cernomorski Raion (Черноморски район), Rozova Dolina (Розова долина);

(f)

în România, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele regiuni: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului și Plaiurile Drâncei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea vitivinicolă sudică, inclusiv zonele nisipoase și alte regiuni favorabile.

5.

Zona vitivinicolă C III (a) cuprinde:

(a)

în Grecia, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele nomoi: Florina, Imathia, Kilkis, Grevena, Larisa, Ioannina, Levkas, Akhaia, Messinia, Arkadia, Korinthia, Iraklio, Khania, Rethimni, Samos, Lasithi, precum și insula Thira (Santorini);

(b)

în Cipru, suprafețele cultivate cu viță-de-vie situate la altitudini de peste 600 metri;

(c)

în Bulgaria, suprafețele cultivate cu viță-de-vie care nu sunt incluse la alineatul (4) litera (e).

6.

Zona vitivinicolă C III (b) cuprinde:

(a)

în Franța, suprafețele cultivate cu viță-de-vie:

din departamentele din Corsica;

din acea parte a departamentului Var situată între mare și o linie delimitată prin comunele (de asemenea incluse): Évenos, Le Beausset, Solliès-Toucas, Cuers, Puget-Ville, Collobrières, La Garde-Freinet, Plan-de-la-Tour și Sainte-Maxime;

din cantoanele Olette și Arles-sur-Tech din departamentul Pyrénées-Orientales;

(b)

în Italia, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele regiuni: Calabria, Basilicata, Puglia, Sardinia și Sicilia, inclusiv insulele aparținând acestor regiuni, de exemplu Pantelleria și Eolie, insulele Egadi și Pelagie;

(c)

în Grecia, suprafețele cultivate cu viță-de-vie care nu sunt incluse la alineatul (5) litera (a);

(d)

în Spania: suprafețele cultivate cu viță-de-vie care nu sunt incluse la alineatul (3) litera (c) sau la alineatul (4) litera (c);

(e)

în Portugalia, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din regiunile care nu sunt incluse la alineatul (3) litera (d);

(f)

în Cipru, suprafețele cultivate cu viță-de-vie situate la altitudini care nu depășesc 600 metri;

(g)

în Malta, suprafețele cultivate cu viță-de-vie.

7.

Delimitarea teritoriilor acoperite de unitățile administrative menționate în această anexă este aceea care rezultă din dispozițiile naționale în vigoare la 15 decembrie 1981, precum și, în cazul Spaniei, din dispozițiile naționale în vigoare la 1 martie 1986 și, în cazul Portugaliei, din dispozițiile naționale în vigoare la 1 martie 1998.


ANEXA IV

ANEXA XVa

ÎMBOGĂȚIREA, ACIDIFIEREA ȘI DEZACIDIFIEREA ÎN ANUMITE ZONE VITIVINICOLE

A.   Limite de îmbogățire

1.

Dacă este necesar, din cauza condițiilor climatice, în anumite zone vitivinicole din Comunitate menționate în apendicele la anexa XIb, statele membre respective pot autoriza mărirea tăriei alcoolice naturale în volume a strugurilor proaspeți, a mustului de struguri, a mustului de struguri parțial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentație și a vinului obținut din soiurile de struguri de vinificație care pot fi clasificate conform articolului 120a alineatul (2).

2.

Creșterea tăriei alcoolice naturale în volume se realizează prin practicile oenologice menționate la litera B și nu poate depăși următoarele limite:

(a)

3 % vol. în zona vitivinicolă A menționată în apendicele la anexa XIb;

(b)

2 % vol. în zona vitivinicolă B menționată în apendicele la anexa XIb;

(c)

1,5 % vol. în zona vitivinicolă C menționată în apendicele la anexa XIb.

3.

În anii cu condiții climatice deosebit de nefavorabile, statele membre pot solicita creșterea limitei/limitelor stabilite la alineatul (2) cu 0,5 %. Ca răspuns la o astfel de solicitare, Comisia trebuie să prezinte comitetului de gestionare prevăzut la articolul 195 alineatul (1) o propunere de măsură legislativă în cel mai scurt timp posibil. Comisia depune toate eforturile necesare pentru a lua o decizie în termen de patru săptămâni de la depunerea cererii.

B.   Procedee de îmbogățire

1.

Creșterea tăriei alcoolice naturale în volume menționate la litera A se poate realiza:

(a)

în cazul strugurilor proaspeți, al mustului de struguri parțial fermentat sau al vinului nou aflat încă în fermentație, numai prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat;

(b)

în cazul mustului de struguri, numai prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parțială, inclusiv prin osmoză inversă;

(c)

în cazul vinului, numai prin concentrare parțială la rece.

2.

Procesele prevăzute la alineatul (1) se exclud reciproc în cazurile în care vinul sau mustul de struguri este îmbogățit cu must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat și se plătește un ajutor în temeiul articolului 103y.

3.

Adaosul de zaharoză menționat la alineatul (1) literele (a) și (b) se poate realiza numai prin îndulcire fără apă și numai în următoarele zone:

(a)

zona vitivinicolă A menționată în apendicele la anexa XIb;

(b)

zona vitivinicolă B menționată în apendicele la anexa XIb;

(c)

zona viticolă C menționată în apendicele la anexa XIb, cu excepția podgoriilor din Italia, Grecia, Spania, Portugalia, Cipru și a podgoriilor din departamentele franceze care se află sub jurisdicția curților de apel din:

Aix-en-Provence;

Nîmes;

Montpellier;

Toulouse;

Agen;

Pau;

Bordeaux;

Bastia.

Cutoate acestea, îmbogățirea prin îndulcire fără apă poate fi autorizată de către autoritățile naționale, ca excepție, în departamentele franceze menționate mai sus. Franța notifică imediat Comisiei și celorlalte state membre orice autorizare de acest fel.

4.

Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul inițial de struguri proaspeți presați, de must de struguri, de must de struguri parțial fermentat sau de vin nou aflat încă în fermentație cu mai mult de 11 % în zona vitivinicolă A, 8 % în zona vitivinicolă B și 6,5 % în zona vitivinicolă C, care sunt menționate în apendicele la anexa XIb.

5.

Concentrarea mustului de struguri sau a vinului supus procedeelor menționate la alineatul (1):

(a)

nu poate avea ca efect reducerea volumului inițial al acestor produse cu mai mult de 20 %;

(b)

fără a aduce atingere secțiunii A punctul 2 litera (c), nu poate spori tăria alcoolică naturală acestor produse cu mai mult de 2 % vol.

6.

Tăria alcoolică totală a strugurilor proaspeți, a mustului de struguri, a mustului de struguri parțial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentație sau a vinului nu poate fi mărită prin procedeele menționate la alineatele (1) și (5):

(a)

cu mai mult de 11,5 % vol. în zona vitivinicolă A menționată în apendicele la anexa XIb;

(b)

cu mai mult de 12 % vol. în zona vitivinicolă B menționată în apendicele la anexa XIb;

(c)

cu mai mult de 12,5 % vol. în zona vitivinicolă C I menționată în apendicele la anexa XIb;

(d)

cu mai mult de 13 % vol. în zona vitivinicolă C II menționată în apendicele la anexa XIb; și

(e)

cu mai mult de 13,5 % vol. în zona vitivinicolă C III menționată în apendicele la anexa XIb;

7.

Prin derogare de la punctul 6, statele membre pot

(a)

să mărească, în cazul vinului roșu, limita superioară a tăriei alcoolice totale a produselor menționate la punctul 6 până la 12 % vol. în zona vitivinicolă A și până la 12,5 % vol. în zona vitivinicolă B menționate în apendicele la anexa XIb;

(b)

să mărească tăria alcoolică totală în volume a produselor menționate la punctul 6 pentru producția de vinuri cu denumire de origine până la un nivel care urmează să fie stabilit de statele membre.

C.   Acidificare si dezacidificare

1.

Strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentație și vinul pot face obiectul:

(a)

unei dezacidificări în zonele vitivinicole A, B și C I menționate în apendicele la anexa XIb;

(b)

unei acidificări și al unei dezacidificări în zonele vitivinicole C I, C II și C III (a) menționate în apendicele la anexa XIb, fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctul 7; sau

(c)

unei acidificări în zona vitivinicolă C III (b) menționată în apendicele la anexa XIb.

2.

Acidificarea produselor, altele decât vinul, menționate la punctul 1, se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 20 miliechivalenți pe litru.

3.

Acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 grame pe litru, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenți pe litru.

4.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenți pe litru.

5.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parțiale.

6.

Fără a aduce atingere dispozițiilor punctului 1, în anii cu condiții climatice excepționale, statele membre pot autoriza acidificarea produselor menționate la punctul 1 din zonele vitivinicole A și B menționate în apendicele la anexa XIb, în condițiile menționate la punctele 2 și 3.

7.

Acidificarea și îmbogățirea, în afara cazurilor de derogare care urmează să fie stabilite de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 195 alineatul (4), precum și acidificarea și dezacidificarea aceluiași produs se exclud reciproc.

D.   Proceduri

1.

Niciuna dintre procedurile menționate la literele B și C, cu excepția acidificării și dezacidificării vinurilor, nu este autorizată decât dacă se efectuează în condiții care se stabilesc de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4), în timpul transformării strugurilor proaspeți, a mustului de struguri, a mustului de struguri parțial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentare în vin sau în orice altă băutură destinată consumului uman direct și menționată la articolul 1 alineatul (1) litera (l), cu excepția vinului spumant sau a vinului spumos din zona vitivinicolă în care au fost recoltați strugurii proaspeți utilizați.

2.

Concentrarea vinurilor trebuie să aibă loc în zona vitivinicolă în care au fost recoltați strugurii proaspeți utilizați.

3.

Acidificarea și dezacidificarea vinurilor nu pot avea loc decât în întreprinderea de vinificare și în zona vitivinicolă în care au fost recoltați strugurii utilizați pentru fabricarea vinului respectiv.

4.

Fiecare procedură menționată la alineatele (1), (2) și (3) trebuie notificată autorităților competente. Aceeași dispoziție se aplică pentru cantitățile de must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau zaharoză deținute, pentru practicarea profesiei, de persoanele fizice sau juridice sau de grupuri de persoane, în special de către producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum și de comercianți, care se stabilesc de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4), în același timp și în același loc ca și strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat sau vinul în vrac. Cu toate acestea, notificarea acestor cantități poate fi înlocuită prin înscrierea lor într-un registru de intrări și de utilizare.

5.

Fiecare dintre procedurile menționate la literele B și C trebuie înscrisă în documentul însoțitor menționat la articolul 185c, în baza căruia circulă produsele astfel tratate.

6.

Aceste proceduri nu pot fi efectuate, sub rezerva derogărilor motivate de condiții climatice excepționale:

(a)

după data de 1 ianuarie în zona vitivinicolă C menționată în apendicele la anexa XIb;

(b)

după 16 martie în zonele vitivinicole A și B menționate în apendicele la anexa XIb, și acestea se efectuează numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestor date.

7.

Fără a aduce atingere punctului 6, concentrarea prin răcire, acidificarea și dezacidificarea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.

ANEXA XVb

RESTRICȚII

A.   Generalități

1.

Toate practicile oenologice autorizate exclud adaosul de apă, exceptând cazurile în care acest lucru este impus de o necesitate tehnică specifică.

2.

Toate practicile oenologice autorizate exclud adaosul de alcool, cu excepția practicilor care vizează obținerea mustului din struguri proaspăt oprit din fermentare prin adaos de alcool, a vinului licoros, a vinului spumant, a vinului alcoolizat și a vinului petiant.

3.

Vinul alcoolizat nu poate fi utilizat decât pentru distilare.

B.   Strugurii proaspeți, mustul de struguri și sucul de struguri

1.

Mustul de struguri proaspăt oprit din fermentare prin adaosul de alcool poate fi folosit numai în timpul etapei de preparare a produselor care nu intră sub incidența codurilor NC 2204 10, 2204 21 și 2204 29. Această procedură nu aduce atingere niciunei dispoziții mai stricte pe care o pot aplica statele membre în cazul preparării pe teritoriul lor a produselor care nu intră sub incidența codurilor NC 2204 10, 2204 21 și 2204 29.

2.

Sucul de struguri și sucul de struguri concentrat nu pot fi folosite în scopul vinificării și nici nu se pot adăuga în vin. Se interzice fermentarea alcoolică a acestor produse pe teritoriul Comunității.

3.

Dispozițiile de la punctele 1 și 2 nu se aplică produselor destinate fabricării în Regatul Unit, Irlanda și Polonia a produselor care intră sub incidența codului NC 2206 00, pentru care utilizarea unei denumiri compuse care include denumirea de vânzare «vin» poate fi admisă de către statele membre.

4.

Mustul de struguri parțial fermentat, obținut din struguri stafidiți, nu poate fi pus în circulație decât pentru fabricarea vinurilor licoroase, exclusiv în zonele vitivinicole în care această întrebuințare era tradițională la data de 1 ianuarie 1985 și pentru fabricarea vinurilor obținute din struguri supracopți.

5.

Sub rezerva unei decizii contrare a Consiliului adoptate în temeiul obligațiilor internaționale ale Comunității, strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri cu fermentația oprită prin adaosul de alcool, sucul de struguri, sucul de struguri concentrat și vinul sau amestecurile obținute din produsele menționate anterior care provin din țări terțe nu pot fi transformate în produsele menționate în anexa XIb sau adăugate în astfel de produse pe teritoriul Comunității.

C.   Amestecul de vinuri

În lipsa unei decizii contrare a Consiliului adoptată în temeiul obligațiilor internaționale ale Comunității, sunt interzise cupajul unui vin originar dintr-o țară terță cu un vin din cadrul Comunității și cupajul între vinuri originare din țările terțe pe teritoriul Comunității.

D.   Subproduse

1.

Se interzice suprapresarea strugurilor. În funcție de condițiile locale și tehnice, statele membre stabilesc cantitatea minimă de alcool conținută de tescovină și drojdie după tescuirea strugurilor.

Cantitatea de alcool conținută de aceste subproduse este stabilită de statele membre la un nivel minim de 5 % în raport cu volumul de alcool conținut în vinul produs.

2.

Cu excepția alcoolului, rachiului și a pichetului, nu se poate fabrica vin sau altă băutură destinată consumului uman direct din drojdie de vin sau din tescovină de struguri. Turnarea vinului peste drojdie, tescovină de struguri sau pulpă de struguri aszú presați este permisă în condiții care urmează să fie stabilite de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4), atunci când această practică este utilizată în mod tradițional pentru producerea vinurilor «Tokaji fordítás» și «Tokaji máslás» în Ungaria și «Tokajský forditáš» și «Tokajský mášláš» în Slovacia.

3.

Sunt interzise tescuirea drojdiei de vin și refermentarea tescovinei de struguri în alte scopuri decât pentru distilare sau producerea pichetului. Filtrarea și centrifugarea drojdiei de vin nu se consideră tescuire atunci când calitatea produselor obținute este autentică și comercială.

4.

În cazul în care fabricarea sa este autorizată de către statul membru respectiv, pichetul nu poate fi utilizat decât pentru distilare sau consum în gospodăriile viticultorilor.

5.

Fără a aduce atingere posibilității statelor membre de a solicita eliminarea subproduselor prin distilare, orice persoană fizică sau juridică sau orice grup de persoane care dețin subproduse trebuie să le elimine sub rezerva condițiilor care urmează să fie stabilite de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (4).


ANEXA V

„47.   Regulamentul (CE) nr. 479/2008

Regulamentul (CE) nr. 479/2008

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1 alineatul (1) litera (l)

Articolul 2

Articolul 2 și partea IIIa din anexa III

Articolul 3

Articolul 103i

Articolul 4

Articolul 103j

Articolul 5

Articolul 103k

Articolul 6

Articolul 103l

Articolul 7

Articolul 103m

Articolul 8

Articolul 103n

Articolul 9

Articolul 103o

Articolul 10

Articolul 103p

Articolul 11

Articolul 103q

Articolul 12

Articolul 103r

Articolul 13

Articolul 103s

Articolul 14

Articolul 103t

Articolul 15

Articolul 103u

Articolul 16

Articolul 103v

Articolul 17

Articolul 103w

Articolul 18

Articolul 103x

Articolul 19

Articolul 103y

Articolul 20

Articolul 103z

Articolul 21 alineatul (1)

Articolul 188a alineatul (5)

Articolul 21 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 188a alineatul (6)

Articolul 21 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 184 punctul 5

Articolul 22 primul paragraf și al doilea paragraf literele (a)-(d)

Articolul 103za

Articolul 22 paragraful al doilea litera (e)

Articolul 188a alineatul (7)

Articolul 23

Articolul 190a

Articolul 24

Articolul 120a alineatele (2)-(6)

Articolul 25 alineatul (1)

Articolul 120a alineatul (1)

Articolul 25 alineatele (2), (3) și (4)

Articolul 113d

Articolul 26

Articolul 120b

Articolul 27

Articolul 120c

Articolul 28

Articolul 120d

Articolul 29

Articolul 120e

Articolul 30

Articolul 120f

Articolul 31

Articolul 120g

Articolul 32

Articolul 121 paragrafele al treilea și al patrulea

Articolul 33

Articolul 118a

Articolul 34

Articolul 118b

Articolul 35

Articolul 118c

Articolul 36

Articolul 118d

Articolul 37

Articolul 118e

Articolul 38

Articolul 118f

Articolul 39

Articolul 118g

Articolul 40

Articolul 118h

Articolul 41

Articolul 118i

Articolul 42

Articolul 118j

Articolul 43

Articolul 118k

Articolul 44

Articolul 118l

Articolul 45

Articolul 118m

Articolul 46

Articolul 118n

Articolul 47

Articolul 118o

Articolul 48

Articolul 118p

Articolul 49

Articolul 118q

Articolul 50

Articolul 118r

Articolul 51

Articolul 118s

Articolul 52

Articolul 121 primul paragraf litera (k)

Articolul 53

Articolul 118t

Articolul 54

Articolul 118u

Articolul 55

Articolul 118v

Articolul 56

Articolul 121 primul paragraf litera (l)

Articolul 57

Articolul 118w

Articolul 58

Articolul 118x

Articolul 59

Articolul 118y

Articolul 60

Articolul 118z

Articolul 61

Articolul 118za

Articolul 62

Articolul 118zb

Articolul 63

Articolul 121 primul paragraf litera (m)

Articolul 64 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) punctele (i)-(iv)

Articolul 122 al doilea paragraf

Articolul 64 alineatul (1) litera (c) punctele(v)-(viii):

Articolul 122 al treilea paragraf

Articolul 64 alineatul (1) litera (d)

Articolul 122 al treilea paragraf

Articolul 64 alineatul (1) litera (e)

Articolul 125o alineatul (1) litera (a)

Articolul 64 alineatul (2)

Articolul 125o alineatul (2)

Articolul 65 alineatul (1) literele (a), (b) și (c)

Articolul 123 alineatul (3)

Articolul 65 alineatul (1) litera (d)

Articolul 125o alineatul (1) litera (b)

Articolul 65 alineatul (2)

Articolul 125o alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 66 alineatul (1)

Articolul 66 alineatul (2)

Articolul 125o alineatul (3)

Articolul 67

Articolul 113c alineatele (1) și (2)

Articolul 68

Articolul 125o alineatul (3)

Articolul 69

Articolul 113c alineatul (3) și articolul 125o alineatul (3)

Articolul 70 alineatul (1)

Articolul 135

Articolul 70 alineatul (2)

Articolul 128

Articolul 71

Articolul 129

Articolul 72

Articolele 130 și 161

Articolul 73

Articolele 131 și 161 alineatul (2)

Articolul 74

Articolele 132 și 161 alineatul (2)

Articolul 75

Articolele 133 și 161 alineatul (2)

Articolul 76

Articolul 133a

Articolul 77

Articolele 134 și 170

Articolul 78

Articolul 159

Articolul 79

Articolul 141 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 80

Articolele 160 și 174

Articolul 81

Articolul 143

Articolul 82

Articolul 158a

Articolul 83

Articolul 144

Articolul 84 litera (a)

Articolul 158a alineatul (4)

Articolul 84 literele (b) și (c)

Articolul 148 literele (a) și (b)

Articolul 85 alineatele (1)-(3) și (5)

Articolul 85a

Articolul 85 alineatul (4)

Articolul 188a alineatul (1)

Articolul 86 alineatele (1)-(4) și (6)

Articolul 85b

Articolul 86 alineatul (5)

Articolul 188a alineatul (2)

Articolul 87

Articolul 85c

Articolul 88

Articolul 85d

Articolul 89

Articolul 85e

Articolul 90

Articolul 85g

Articolul 91

Articolul 85h

Articolul 92

Articolul 85i

Articolul 93

Articolul 85j

Articolul 94

Articolul 85k

Articolul 95

Articolul 85l

Articolul 96

Articolul 85m

Articolul 97

Articolul 85n

Articolul 98

Articolul 85p

Articolul 99

Articolul 85o

Articolul 100

Articolul 85q

Articolul 101

Articolul 85r

Articolul 102 alineatele (1)-(4) și (5) primul paragraf

Articolul 85s

Articolul 102 alineatul (5) al doilea paragraf și alineatul (6)

Articolul 188a alineatul (3)

Articolul 103

Articolul 85t

Articolul 104 alineatele (1)-(7) și (9)

Articolul 85u

Articolul 104 alineatul (8)

Articolul 188a alineatul (4)

Articolul 105

Articolul 85v

Articolul 106

Articolul 85w

Articolul 107

Articolul 85x

Articolul 108

Articolul 185a alineatele (1) și (2)

Articolul 109

Articolul 185a alineatul (3)

Articolul 110

Articolul 185a alineatul (4) paragraful al doilea

Articolul 111

Articolul 185b

Articolul 112

Articolul 185c

Articolul 113 alineatul (1)

Articolul 195 alineatul (2)

Articolul 113 alineatul (2)

Articolul 195 alineatele (3) și (4)

Articolul 114

Articolul 190

Articolul 115

Articolul 192

Articolul 116

Articolul 194 paragrafele al patrulea și al cincilea

Articolul 117 litera (a)

Articolul 194 al treilea paragraf

Articolul 117 literele (b)-(e)

Articolul 194 primul paragraf

Articolul 118

Articolul 185d

Articolul 119

Articolul 182a alineatele (1)-(5)

Articolul 120

Articolul 184 punctul 8

Articolul 121 literele (a), (b) și (c)

Articolul 185a alineatul (4) primul paragraf și articolul 194 al treilea paragraf

Articolul 121 literele (d) și (e)

Articolul 185b alineatul (4)

Articolul 121 litera (f)

Articolul 185c alineatul (3)

Articolul 121 litera (g)

Articolul 182a alineatul (6)

Articolul 122-125

Articolul 126 litera (a)

Articolul 203b

Articolul 126 litera (b)

Articolul 191

Articolul 127 alineatul (1)

Articolul 180 primul paragraf

Articolul 127 alineatul (2)

Articolul 180 al doilea paragraf

Articolul 129 alineatul (3)

Articolul 85f”