de modificare a anexelor II, V, VI, VIII, IX și XI la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (1), în special articolul 23,

Anexele II, V, VI, VIII, IX și XI la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXĂ

Anexele II, V, VI, VIII, IX și XI la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică după cum urmează:

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA II

STABILIREA STATUTULUI PRIVIND ESB

CAPITOLUL A

Criterii

Statutul ESB al statelor membre sau al țărilor terțe sau al regiunilor (denumite în continuare «țări sau regiuni») este determinat pe baza criteriilor stabilite la punctele (a)-(e).

În țară sau regiune:

(a)	este întreprinsă o analiză de risc, în conformitate cu dispozițiile capitolului B, care identifică toți factorii potențiali pentru apariția ESB și perspectiva istorică a acestora în țara sau în regiunea respectivă;

(b)	este stabilit un sistem de supraveghere continuă și de monitorizare a ESB în legătură, în special, cu riscurile menționate la capitolul B și respectând condițiile minime de supraveghere stabilite în capitolul D;

(c)

este stabilit un program permanent de sensibilizare a medicilor veterinari, a agricultorilor și a muncitorilor implicați în activitățile de transport, de comercializare și de sacrificare a bovinelor, pentru a se încuraja raportarea tuturor cazurilor care prezintă semnele clinice ale ESB la subpopulațiile țintă, astfel cum sunt definite în capitolul D al prezentei anexe;

(d)	este în vigoare obligația de a notifica și de a se face investigații în cazul tuturor bovinelor care prezintă semnele clinice ale ESB;

(e)	este realizată o examinare a creierului sau a altor țesuturi prelevate în cadrul sistemului de supraveghere și monitorizare menționat la litera (b) de către un laborator acreditat.

CAPITOLUL B

Analiza riscului

1. Structura analizei de risc

Analiza de risc cuprinde o evaluare a propagării și o evaluare a gradului de expunere la risc.

2. Evaluarea propagării (provocare externă)

2.1.

Evaluarea propagării constă în analizarea probabilității ca agentul ESB să fi fost introdus în țara sau în regiunea în cauză prin intermediul mărfurilor potențial contaminate cu agentul ESB sau ca acesta să fi fost deja prezent în țară sau în regiune.

Trebuie avuți în vedere următorii factori de risc:

(a)	prezența sau absența agentului ESB în țară sau în regiune și, în cazul în care agentul este prezent, prevalența acestuia întemeiată pe rezultatele activităților de supraveghere;

(b)	producția de făină de carne și oase sau jumări de seu provenite de la populația de rumegătoare indigene contaminate cu ESB;

(c)	făină de carne de seu importate;

(d)	importurile de bovine, ovine și caprine;

(e)	hrană pentru animale și ingrediente pentru hrana animalelor importate;

(f)	produse importate provenite de la rumegătoare destinate consumului uman, care ar putea conține țesuturile enumerate la punctul 1 din anexa V și care ar fi putut fi hrănite cu produse provenite de la bovine;

(g)	produse importate provenite de la rumegătoare destinate utilizării in vivo pentru bovine.

2.2.	Sisteme speciale de eradicare, supraveghere și alte investigații epidemiologice (supraveghere specială pentru ESB realizată pe populația de bovine) relevante pentru factorii risc enumerați la punctul 2.1 trebuie avute în vedere cu ocazia evaluării propagării.

3. Evaluarea expunerii la risc

Evaluarea expunerii la risc constă în analizarea probabilității expunerii bovinelor la agentul ESB, avându-se în vedere următoarele:

(a)	ciclurile și amplificarea agentului ESB prin consumarea de către bovine a făinii de carne și oase sau a jumărilor de seu provenite de la rumegătoare, sau a altei hrane sau ingrediente pentru hrana animalelor contaminate cu acesta;

(b)	utilizarea carcaselor de rumegătoare (inclusiv de animale moarte), a subproduselor și a deșeurilor provenite de la abatoare, parametrii proceselor de transformare și metodele de producere a hranei pentru animale;

(c)	hrănirea sau nehrănirea rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări de seu provenite de la rumegătoare, inclusiv măsurile de prevenire a contaminării încrucișate a hranei pentru animale;

(d)	nivelul supravegherii ESB realizată pe populația de bovine la acel moment și rezultatele acelei supravegheri.

CAPITOLUL C

Definiția categoriilor

I. ȚARĂ SAU REGIUNE CU UN RISC NEGLIJABIL DE ESB

Țară sau regiune:

1.	în care a fost întreprinsă o analiză de risc în conformitate cu dispozițiile de la capitolul B pentru a fi identificați factorii de risc existenți și istorici;

2.	care a demonstrat că a luat măsuri specifice adecvate, pentru perioada de timp relevantă definită mai jos, pentru a gestiona fiecare factor de risc identificat;

3.	care a demonstrat că supravegherea de tip B este pusă în aplicare, în conformitate cu dispozițiile capitolului D, și că punctele țintă relevante au fost atinse, în conformitate cu tabelul 2; precum și

care este:

(a)

fie în situația următoare:

(i)	în țară sau în regiune nu a fost detectat nici un caz de ESB sau s-a demonstrat că orice caz de ESB rezulta dintr-un import și că a fost complet distrus;

(ii)	criteriile de la punctele (c), (d) și (e) de la capitolul A din prezenta anexă au fost respectate cel puțin șapte ani, și

(iii)

a fost demonstrat, prin intermediul unui nivel adecvat de control și audit, că timp de cel puțin opt ani nu au fost folosite ca hrană pentru rumegătoare nici făina de carne sau oase, nici jumările de seu provenite de la rumegătoare;

(b)

sau în situația următoare:

(i)	s-au semnalat unul sau mai multe cazuri indigene de ESB în țară sau în regiune dar fiecare caz indigen de ESB s-a născut cu mai mult de 11 ani în urmă;

(ii)	criteriile de la punctele (c), (d) și (e) de la capitolul A au fost respectate cel puțin șapte ani;

(iii)

a fost demonstrat prin intermediul unui nivel adecvat de control și audit că timp de cel puțin opt ani nu au fost folosite ca hrană pentru rumegătoare nici făina de carne sau oase, nici jumările de seu provenite de la rumegătoare;

(iv)

următoarele animale, dacă sunt în viață în țară sau în regiune, sunt identificate în mod permanent, iar deplasările acestora sunt controlate, și în cazul sacrificării sau decesului, acestea sunt distruse complet:

—	toate cazurile de ESB;

—	toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB, și care, în urma anchetelor, s-a demonstrat că în această perioadă au consumat aceeași hrană potențial contaminată, sau

—	dacă rezultatele anchetelor la care se face referire la a doua liniuță nu sunt concludente, toate bovinele născute în același șeptel de animale și într-o perioadă de 12 luni care a precedat sau care a urmat de la apariția unui caz de ESB.

II. ȚARĂ SAU REGIUNE CU UN RISC CONTROLAT DE ESB

Țară sau regiune:

1.	în care a fost întreprinsă o analiză de risc bazată pe informațiile stabilite la capitolul B pentru a fi identificați factorii de risc existenți și istorici;

2.	care a demonstrat că au fost luate măsurile adecvate pentru a gestiona toți factorii de risc identificați, dar că aceste măsuri nu au fost luate pentru perioada relevantă de timp;

3.	care a demonstrat că supravegherea de tip A este pusă în aplicare, în conformitate cu dispozițiile capitolului D, și că punctele țintă relevante au fost atinse, în conformitate cu tabelul 2, precum și

care este:

(a)

fie în situația următoare:

(i)

în țară sau în regiune nu a fost semnalat nici un caz de ESB sau s-a demonstrat că orice caz de ESB rezulta dintr-un import și că a fost distrus complet, criteriile de la punctele (c), (d) și (e) din capitolul A sunt respectate și poate fi demonstrat prin intermediul unui nivel de control și de audit adecvat că rumegătoarele nu au fost hrănite nici cu făină de carne sau oase, nici cu jumări de seu provenite de la rumegătoare;

(ii)	criteriile de la punctele (c), (d) și (e) din capitolul A au fost respectate pentru o perioadă mai scurtă de 7 ani, și/sau

(iii)

nu poate fi demonstrat că alimentația rumegătoarelor cu făină de carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare a făcut obiectul unor controale în ultimii opt ani;

(b)

sau în situația următoare:

(i)

în țară sau regiune a fost semnalat un caz indigen de ESB, criteriile de la punctele (c), (d) și (e) din capitolul A sunt respectate și poate fi demonstrat prin intermediul unui nivel de control și de audit adecvat că rumegătoarele nu au fost hrănite nici cu făină de carne sau oase, nici cu jumări de seu provenite de la rumegătoare,

(ii)	criteriile de la punctele (c)-(e) din capitolul A al prezentei anexe au fost respectate pentru o perioadă mai scurtă de șapte ani; și/sau

(iii)

nu poate fi demonstrat că alimentația rumegătoarelor cu făină de carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare a făcut obiectul unor controale timp de cel puțin opt ani;

(iv)

—	toate cazurile de ESB, și

—	toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB, și care, în urma anchetelor, s-a demonstrat că în această perioadă au consumat aceeași hrană potențial contaminată, sau

—	dacă rezultatele anchetelor la care se face referire la a doua liniuță nu sunt concludente, toate bovinele născute în același șeptel de animale și într-o perioadă de 12 luni care a precedat sau care a urmat de la apariția unui caz de ESB.

III. ȚARĂ SAU REGIUNE CU UN RISC NEDETERMINAT DE ESB

O țară sau o regiune al cărui statut în ceea ce privește ESB nu a fost încă determinat sau care nu satisface condițiile care trebuie îndeplinite de către țară sau regiune pentru a fi clasificată într-una din celelalte categorii.

CAPITOLUL D

Cerințe minime de supraveghere

1. Tipuri de supraveghere

În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

(a)	Tipul A de supraveghere Aplicarea supravegherii de tip A va permite depistarea ESB cu o prevalență scontată (1) de cel puțin un caz pentru 100 000 în populația adultă de bovine, în țara sau în regiunea respectivă, cu un nivel de încredere de 95 %.

(b)

Tipul B de supraveghere

Aplicarea supravegherii de tip B va permite depistarea ESB cu o prevalență scontată de cel puțin un caz pentru 50 000 în populația adultă de bovine, în țara sau în regiunea respectivă, cu un nivel de încredere de 95 %.

Supravegherea de tip B poate fi întreprinsă de către țările sau regiunile cu un statut de risc neglijabil în ceea ce privește ESB pentru a confirma concluziile analizei de risc, spre exemplu, prin demonstrarea eficienței măsurilor de atenuare a oricărui factor de risc identificat, prin intermediul unei supravegheri care are ca obiect maximizarea probabilității de identificare a eșecului unor astfel de măsuri.

Supravegherea de tip B poate fi întreprinsă de către țări sau regiuni cu un statut de risc controlat în ceea ce privește ESB, bazându-se pe rezultatele punctelor țintă de referință în cadrul supravegherii de tip A, pentru a menține încrederea în cunoștințele acumulate ca urmare a supravegherii de tip A.

În sensul prezentei anexe, următoarele patru subpopulații de bovine au fost identificare în scopul supravegherii:

(a)	bovine cu o vârstă de peste 30 de luni prezentând simptome de comportament sau clinice concordante cu cele ale ESB (cazuri suspecte clinic);

(b)	bovine în vârstă de peste 30 de luni care nu se pot deplasa, culcate, incapabile să se ridice sau să meargă fără asistență; bovine în vârstă de peste 30 de luni trimise pentru sacrificare de urgență sau fără observații anormale cu ocazia inspecțiilor ante-mortem (deces sau sacrificare de urgență).

(c)	bovine cu o vârstă de peste 30 de luni care sunt găsite moarte sau care sunt sacrificate într-o exploatație, în timpul transportului sau la abator (animale moarte);

(d)	bovine cu o vârstă de peste 36 de luni supuse unei sacrificări normale.

2. Strategia de supraveghere

2.1.

Strategia de supraveghere este concepută pentru a se asigura că eșantioanele sunt reprezentative pentru șeptelul de animale din țară sau din regiune și că iau în considerare factorii demografici, ca de exemplu tipul de producție și localizarea geografică, precum și influența potențială a practicilor tradiționale de creștere a animalelor. Abordarea folosită și ipotezele înaintate trebuie să fie documentate în detaliu, iar dosarele trebuie păstrate timp de șapte ani.

2.2.

Pentru a pune în aplicare strategia de supraveghere pentru ESB, o țară utilizează registre documentate sau estimări fiabile cu privire la distribuirea pe vârste a populației adulte de bovine și cu privire la numărul de bovine testate pentru ESB, clasate pe vârste și pe subpopulații în interiorul țării sau regiunii.

3. Valori în puncte și puncte țintă

Eșantioanele prelevate cu ocazia supravegherii trebuie să fie conforme cu punctele țintă stabilite în tabelul 2, pe baza «valorilor în puncte» fixate în tabelul 1. Toate cazurile suspecte clinic trebuie investigate, indiferent de numărul de puncte acumulate. Fiecare țară eșantionează cel puțin trei din cele patru subpopulații. Totalul punctelor pentru eșantioanele colectate se cumulează pe o perioadă de maximum șapte ani consecutivi pentru a se atinge numărul de puncte țintă. Totalul punctelor cumulate este comparat periodic cu numărul de puncte țintă pentru fiecare țară sau regiune.

Tabelul 1

Valorile în puncte pentru eșantioanele colectate cu ocazia supravegherii de la animale din subpopulațiile date și pe categorii de vârstă

Subpopulație plasată sub supraveghere
Sacrificare normală (2)	Animale moarte (3)	Sacrificare de urgență (4)	Suspect clinic (5)
Vârstă ≥ 1 an și < 2 ani
0,01	0,2	0,4	Nu se aplică
Vârstă ≥ 2 ani și < 4 ani (tineri adulți)
0,1	0,2	0,4	260
Vârstă ≥ 7 ani și < 9 ani (adulți în vârstă)
0,2	0,9	1,6	750
Vârstă ≥ 7 ani și < 9 ani (adulți în vârstă)
0,1	0,4	0,7	220
Vârstă ≥ 9 ani (animale bătrâne)
0,0	0,1	0,2	45

Tabelul 2

Puncte țintă pentru diferitele mărimi de populații de bovine adulte într-o țară sau într-o regiune

Puncte țintă pentru țări sau regiuni
Mărimea populației de bovine adulte (24 de luni și mai mult)	Tipul A de supraveghere	Tipul B de supraveghere
≥ 1 000 000	300 000	150 000
800 000 – 1 000 000	240 000	120 000
600 000 – 800 000	180 000	90 000
400 000 – 600 000	120 000	60 000
200 000 – 400 000	60 000	30 000
100 000 – 200 000	30 000	15 000
50 000 – 100 000	15 000	7 500
25 000 – 50 000	7 500	3 750

4. Țintă specifică

În cadrul fiecărei populații susmenționate dintr-o țară sau dintr-o regiune, o țară poate avea ca țintă bovine identificate ca provenind din importuri din țări sau regiuni unde ESB a fost depistat și bovine care au consumat produse alimentare potențial contaminate din țări sau regiuni unde a fost depistat ESB.

5. Modelul de supraveghere a ESB

Fiecare țară poate alege să folosească modelul BSurvE în întregime sau o metodă alternativă bazată pe modelul BSurvE pentru a-și estima prezența/prevalența ESB.

6. Supraveghere de întreținere

În momentul în care punctele țintă au fost atinse și pentru a continua să desemneze statutul unei țări ca țară sau regiune cu un risc controlat sau cu un risc neglijabil de ESB, supravegherea poate fi redusă la supravegherea de tip B (cu condiția ca toți ceilalți indicatori să rămână pozitivi). Cu toate acestea, pentru a continua să respecte cerințele stabilite în prezentul capitol, supravegherea anuală permanentă trebuie să continue să includă cel puțin trei din cele patru subpopulații prescrise. În plus, toate bovinele suspecte clinic de infectare cu ESB trebuie investigate, indiferent de numărul de puncte acumulate. Supravegherea anuală dintr-o țară sau regiune, după acumularea punctelor țintă necesare, nu poate fi inferioară numărului cerut pentru o șeptime din valoarea-țintă totală pentru supravegherea de tip B.”

Anexa V se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA V

MATERIALE CU RISCURI SPECIFICATE

1. Definiția materialelor cu riscuri specificate

Următoarele țesuturi sunt desemnate ca materiale cu riscuri specificate dacă provin de la animale a căror origine este într-un stat membru sau într-o țară terță sau într-o regiune a acestora cu un risc controlat sau nedeterminat de ESB:

(a)

în ceea ce privește bovinele:

(i)	craniul, cu excepția mandibulei și inclusiv encefalul și ochii, precum și măduva spinării la animalele în vârstă de peste 12 luni;

(ii)	coloana vertebrală, cu excepția vertebrelor caudale, apofizele transversale vertebrelor cervicale, toracice și lombare precum și creasta mediană și părțile laterale ale osului sacru, dar inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale provenite de la animalele în vârstă de peste 24 luni; și

(iii)

amigdalele, intestinele de la duoden până la rect și mezenterul animalelor de toate vârstele.

(b)

în ceea ce privește ovinele și caprinele:

(i)	craniul, inclusiv encefalul și ochii, amigdalele și măduva spinării de la animalele în vârstă de peste 12 luni sau care prezintă un incisiv permanent care a erupt prin gingie, și

(ii)	splina și ileonul provenit de la animalele de toate vârstele.

2. Derogări acordate statelor membre

Prin derogare de la punctul 1, țesuturile menționate la acest punct ale căror origine este în state membre cu un risc neglijabil de ESB continuă să fie considerate drept materiale cu riscuri specificate.

3. Marcare și eliminare

Materialele cu riscuri specificate sunt vopsite sau marcate într-un alt mod, imediat după îndepărtare și apoi se distrug complet, în conformitate cu dispozițiile menționate în Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, în special articolul 4 alineatul (2).

4. Îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate

4.1.

Este necesar ca materialele specificate cu grad ridicat de risc să fie îndepărtate:

(a)	în abatoare sau, după caz, în alte locuri de sacrificare;

(b)	în secțiile de tranșare, în cazul coloanei vertebrale a bovinelor;

(c)	după caz, în unitățile intermediare menționate la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 sau la utilizatori și în centrele de colectare autorizate și înregistrate, în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) litera (c) subpunctele (iv), (vi) și (vii) din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

4.2.

Prin derogare de la punctul 4.1, utilizarea unui test alternativ pentru eliminarea materialelor cu riscuri specificate poate fi autorizată în următoarele condiții:

(a)	testele trebuie efectuate în abatoare asupra tuturor animalelor eligibile pentru eliminarea materialului cu risc specific;

(b)

niciun produs de origine bovină, ovină sau caprină destinat consumului uman sau alimentației animalelor nu poate părăsi abatorul înainte ca autoritatea competentă să primească și să accepte rezultatele testelor pentru toate animalele sacrificate potențial contaminate, dacă ESB a fost confirmată la unul din aceste animale;

(c)

atunci când un test alternativ dă un rezultat pozitiv, întregul material care provine de la bovine, ovine și caprine potențial contaminate în abator este distrus în conformitate cu punctul 3, cu excepția cazului în care toate părțile corpului, inclusiv pielea animalului afectat, pot fi identificate și păstrate separat.

4.3.

Prin derogare de la punctul 4.1, statele membre pot decide să autorizeze:

(a)	îndepărtarea măduvei spinării de la ovine și caprine, în secțiile de tranșare special autorizate în acest scop;

(b)	îndepărtarea coloanei vertebrale a bovinelor din carcase sau părți din carcase în măcelăriile autorizate în mod specific, controlate și înregistrate în acest scop;

(c)	recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secțiile de tranșare special autorizate în acest scop, în conformitate cu dispozițiile stabilite la punctul 9.

4.4.

Normele cu privire la îndepărtarea materialelor cu riscuri specifice stabilite în prezentul capitol nu se aplică categoriei 1 de materiale, astfel cum sunt acestea definite în Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, folosite sub supravegherea autorităților competente pentru hrana speciilor de păsări necrofage protejate sau pe cale de dispariție.

5. Măsuri privind carnea separată mecanic

Fără a aduce atingere deciziilor individuale la care face referire articolul 5 alineatul (2) și prin derogare de la articolul 9 alineatul (3), este interzisă în toate statele membre utilizarea oaselor sau a cărnii nedezosate de bovine, ovine și caprine pentru producerea cărnii separate mecanic.

6. Măsuri privind lacerarea țesuturilor

Fără a aduce atingere deciziilor individuale la care face referire articolul 5 alineatul (2) și prin derogare de la articolul 8 alineatul (3), până când toate statele membre sunt clasificate drept țări cu risc neglijabil de ESB, în toate statele membre lacerarea țesutului nervos central, cu ajutorul unui instrument lung în formă de tijă introdus în cavitatea craniană, după asomare, este interzisă la bovinele, ovinele și caprinele a căror carne este destinată consumului uman sau animal.

7. Recoltarea limbii de la bovine

Limba bovinelor de toate vârstele destinate consumului uman sau animal se recoltează în abatoare printr-o secțiune transversală către procesul lingual al osului bazihioid.

8. Recoltarea cărnii de pe capul bovinelor

8.1.

Carnea de pe capul bovinelor în vârstă de peste 12 luni se recoltează în abatoare în conformitate cu sistemul de control validat de autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului prin țesuturi ale sistemului nervos central. Acest sistem include cel puțin următoarele dispoziții:

(a)	recoltările se efectuează într-un loc special prevăzut în acest scop, separat din punct de vedere fizic de celelalte părți ale liniei de abatorizare;

(b)

atunci când capetele sunt îndepărtate de pe transportor sau din cârlige înainte de recoltarea cărnii capului, orificiul frontal și orificiul occipital se etanșează cu un dop etanș și rezistent. Dacă trunchiul cerebral constituie obiectul unei prelevări de probe, în vederea testării de laborator pentru depistarea ESB, orificiul occipital se etanșează imediat după operațiunea respectivă;

(c)	carnea capului nu se recoltează de pe capetele ale căror ochi sunt deteriorați sau distruși, înainte sau după sacrificare, sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea capetelor respective prin țesuturi ale sistemului nervos central;

(d)	carnea capului nu se recoltează de pe capetele care nu sunt etanșate adecvat, conform prevederilor de la a doua liniuță;

(e)

fără a aduce atingere regulilor generale de igienă, se stabilesc instrucțiuni de lucru specifice, în scopul prevenirii contaminării cărnii în cursul recoltării, în special în cazul în care dopul amintit la a doua liniuță este distrus sau în cazul în care ochii sunt deteriorați în cursul operațiunii:

(f)	se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea țesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor de limitare a contaminării.

8.2.

Prin derogare de la cerințele de la punctul 8.1, statele membre pot decide să aplice în abatoare un alt sistem de control al recoltării cărnii de pe capul bovinelor, care are drept consecință reducerea echivalentă a nivelului contaminării cărnii respective prin țesuturi ale sistemului nervos central. Se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, utilizând un test de laborator, pentru a detecta țesutul sistemului nervos central, care să permită verificarea aplicării eficiente a măsurilor destinate limitării contaminării. Statele membre care recurg la această derogare transmit Comisiei și celorlalte state membre, în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, informații privind sistemul lor de control și rezultatele prelevării de probe.

8.3.	Dacă recoltarea este realizată fără îndepărtarea capetelor bovinelor de pe transportor sau din cârlige, punctele 8.1 și 8.2 nu se aplică.

9. Recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secții de tranșare autorizate

Prin derogare de la punctul 8, statele membre pot decide să permită recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secții de tranșare special autorizate pentru acest scop, cu condiția ca următoarele dispoziții să fie respectate:

(a)	capetele destinate transportului către secția de tranșare sunt suspendate pe un stelaj pe durata stocării și transportului de la abator la secția de tranșare;

(b)

orificiul frontal și orificiul occipital se etanșează adecvat, cu un dop etanș și rezistent, înainte de îndepărtarea capetelor de pe transportor sau din cârlige, în vederea amplasării pe stelaje. Dacă trunchiul cerebral constituie obiectul unei prelevări de probe, în vederea testării de laborator pentru depistarea ESB, orificiul occipital se etanșează imediat după operațiunea respectivă;

(c)

capetele care nu sunt etanșate adecvat, în conformitate cu prevederile de la punctul (b) sau ale căror ochi sunt deteriorați sau distruși înainte sau după sacrificare sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea cărnii capului prin țesuturi ale sistemului nervos central se exclud din transportul către secțiile de tranșare specific autorizate;

(d)	în abatoare se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea țesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor destinate limitării contaminării;

(e)

recoltarea cărnii de pe capul bovinelor este realizată în conformitate cu un sistem de control, recunoscut de către autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului. Sistemul respectiv trebuie să includă cel puțin următoarele măsuri:

(i)	toate capetele se supun unui control vizual, înainte ca recoltarea cărnii să înceapă, în scopul depistării semnelor contaminării și al verificării etanșeizării lor adecvate;

(ii)

carnea capului nu se recoltează de pe capetele neetanșate adecvat, ale căror ochi sunt deteriorați sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea cărnii prin țesuturile sistemului nervos central. Dacă se suspectează că există capete de acest fel, carnea nu se prelevează de pe niciun cap;

(iii)

fără a aduce atingere regulilor generale de igienă, se stabilesc instrucțiuni de lucru specifice, în scopul prevenirii contaminării cărnii în cursul transportului și al prelevării, în special dacă dopul este distrus sau dacă ochii sunt deteriorați în cursul operațiunii;

(f)	în unitatea de tranșare se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea țesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor de limitare a contaminării.

10. Norme privind schimburile comerciale și exportul

10.1.

Statele membre pot autoriza expedierea către un alt stat membru de capete sau carcase întregi conținând materiale cu riscuri specificate, numai dacă statul membru respectiv acceptă să primească materialul și a aprobat condițiile privind expedierea și transportul.

10.2.

Prin derogare de la punctul 10.1, carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate, în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale, pot fi expediate dintr-un stat membru în alt stat membru fără autorizația prealabilă a acestuia din urmă.

10.3.

Sunt interzise exporturile în afara Comunității de capete sau de carne proaspătă de bovine, ovine sau caprine care conțin materiale cu riscuri specificate.

11. Controale

11.1.

Statele membre efectuează frecvent controale oficiale, în scopul verificării aplicării corecte a prezentei anexe și asigură adoptarea de măsuri destinate evitării contaminării, în special în abatoare, secțiile de tranșare sau în alte locuri de unde sunt îndepărtate materialele specificate cu grad ridicat de risc, precum măcelăriile sau unitățile menționate la punctul 4.1 litera (c).

11.2.

Statele membre instaurează, în special, un sistem prin care să se asigure și să se controleze că materialul cu riscuri specificate este manipulat și distrus în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

11.3.

Se pune în aplicare un sistem de control pentru îndepărtarea coloanei vertebrale, conform dispozițiilor de la punctul 1 litera (a). Sistemul respectiv trebuie să includă cel puțin următoarele măsuri:

(a)	dacă nu se solicită îndepărtarea coloanei vertebrale, carcasele sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care au coloană vertebrală sunt identificate printr-o dungă albastră ușor de vizualizat, aplicată pe eticheta menționată de Regulamentul (CE) nr. 1760/2000;

(b)

informații specifice cu privire la numărul de carcase sau bucățile de carcase de bovine, pentru care se solicită îndepărtarea coloanei vertebrale și, de asemenea, numărul pentru care nu se solicită îndepărtarea coloanei vertebrale, se adaugă în documentul comercial referitor la loturile de carne. Dacă este cazul, în cazul importurilor, aceste informații specifice sunt adăugate la documentul menționat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004 al Comisiei (6);

(c)	măcelăriile păstrează timp de cel puțin un an documentele comerciale menționate la punctul (b).

3.	Anexa VI se înlocuiește cu textul următor: „ANEXA VI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ CARE CONȚIN SAU SUNT DERIVATE DIN MATERIALE PROVENITE DE LA RUMEGĂTOARE, ASTFEL CUM SUNT MENȚIONATE LA ARTICOLUL 9 ALINEATUL (1)”

Anexa VIII se modifică după cum urmează:

(a)

Capitolul A se modifică după cum urmează:

(i)	Titlul părții I se înlocuiește cu următorul text:

(ii)	Partea II se înlocuiește cu următorul text: „II. Condiții care se aplică bovinelor Regatul Unit se asigură că bovinele născute sau crescute pe teritoriul său înainte de 1 august 1996 nu sunt expediate de pe teritoriul său către alte state membre sau țări terțe.”;

(b)

Capitolul C se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL C

Condiții pentru comerțul intracomunitar cu anumite produse de origine animală

SECȚIUNEA A

Produse

Următoarele produse de origine animală sunt scutite de interdicția prevăzută în articolul 16 alineatul (3), cu condiția ca acestea să provină de la bovine, ovine și caprine care îndeplinesc cerințele secțiunii B:

—	carne proaspătă;

—	carne tocată;

—	preparate din carne;

—	produse din carne.

SECȚIUNEA B

Cerințe

Produsele menționate la secțiunea A trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a)	animalele din care au derivat produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost hrănite cu făină din carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem ale căror rezultate au fost favorabile;

(b)

animalele din care au derivat produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau sacrificate imediat prin aceeași metodă sau sacrificate, după asomare, prin sfâșierea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană;

(c)

produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu sunt derivate din:

(i)	materialele cu riscuri specificate prevăzute în anexa V;

(ii)	țesuturi limfoide și nervoase expuse în timpul procesului de dezosare; și

(iii)

carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine.”

Anexa IX se modifică după cum urmează:

(a)	Capitolul A se elimină.

(b)

Capitolele B, C și D se înlocuiesc cu textele următoare:

„CAPITOLUL B

Importurile de bovine

SECȚIUNEA A

Importurile în proveniență dintr-o țară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB

Importurile de bovine dintr-o țară sau regiune cu risc neglijabil de ESB se realizează sub rezerva prezentării unui certificat internațional de sănătate care atestă următoarele:

(a)	animalele au fost născute și crescute în mod permanent într-o țară sau regiune clasificată, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, drept țară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB;

(b)	animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea originii acestora până la mamă sau cireada de proveniență și nu sunt bovine expuse riscului astfel cum este descris în capitolul C partea I punctul 4 litera (b) subpunctul (iv) din anexa II; și

(c)

dacă au existat cazuri indigene de ESB în țara respectivă, animalele au fost născute după data de la care interdicția de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne și oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare s-a aplicat efectiv sau după nașterea ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției.

SECȚIUNEA B

Importurile în proveniență dintr-o țară sau regiune cu un risc controlat de ESB

Importurile de bovine dintr-o țară sau regiune cu risc controlat de ESB se realizează sub rezerva prezentării unui certificat internațional de sănătate care atestă următoarele:

(a)	țara sau regiunea este clasificată, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, drept țară sau regiune cu un risc controlat de ESB;

(b)	animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea originii acestora până la mamă sau cireada de proveniență și nu sunt bovine expuse riscului astfel cum este descris în capitolul C partea II punctul 4 litera (b) subpunctul (iv) din anexa II;

(c)	animalele au fost născute după data de la care interdicția de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne și oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare s-a aplicat efectiv sau după nașterea ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției.

SECȚIUNEA C

Importurile în proveniență dintr-o țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB

Importurile de bovine dintr-o țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB se realizează sub rezerva prezentării unui certificat internațional de sănătate care atestă următoarele:

(a)	țara sau regiunea clasificată nu a fost clasificată, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, sau a fost clasificată drept țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB;

(b)	animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea originii acestora până la mamă sau cireada de proveniență și nu sunt bovine expuse riscului astfel cum este descris în capitolul C partea II punctul 4 litera (b) subpunctul (iv) din anexa II;

(c)	animalele au fost născute la cel puțin doi ani după data de la care interdicția de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne și oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare s-a aplicat efectiv sau după nașterea ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției.

CAPITOLUL C

Importuri de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine sau caprine

SECȚIUNEA A

Produse

Următoarele produse de origine animală enumerate mai jos, provenite de la bovine, caprine și ovine, astfel cum sunt definite prin Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (7), fac obiectul condițiilor stabilite în secțiunile B, C și D, în funcție de categoria de risc de ESB a țării de origine:

—	carne proaspătă;

—	carne tocată și preparate din carne;

—	produse din carne;

—	grăsimi animale topite;

—	jumări de seu; și

—

gelatină.

SECȚIUNEA B

Importurile în proveniență dintr-o țară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB

Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine, la care se face referire în secțiunea A, dintr-o țară sau regiune cu risc neglijabil de ESB se realizează sub rezerva prezentării unui certificat internațional de sănătate care atestă următoarele:

(a)	țara sau regiunea este clasificată, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, drept țară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB;

(b)	animalele din care au derivat produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine au provenit de la animale născute, crescute și sacrificate într-o țară cu un risc neglijabil de ESB și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem ale căror rezultate au fost favorabile;

(c)

dacă într-o țară sau regiune au existat cazuri indigene de ESB:

(i)	animalele s-au născut după data de la care interdicția de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne și oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare s-a aplicat; sau

(ii)	produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu conțin și nu provin din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, sau din carnea separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine și caprine.

SECȚIUNEA C

Importurile în proveniență dintr-o țară sau regiune cu un risc controlat de ESB

Importurile de produse de origine animală provenite din bovine, ovine și caprine, la care se face referire în secțiunea A, dintr-o țară sau regiune cu risc controlat de ESB se realizează sub rezerva prezentării unui certificat internațional de sănătate care atestă următoarele:

(a)	țara sau regiunea este clasificată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, drept țară sau regiune cu un risc controlat de ESB;

(b)	animalele din care au derivat produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem ale căror rezultate au fost favorabile;

(c)

animalele din care au derivat produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine destinate exportului nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau sacrificate imediat prin aceeași metodă sau sacrificate, după asomare, prin sfâșierea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană;

(d)	produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu conțin și nu provin din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, sau din carnea separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine și caprine.

Prin derogare de la punctul 1 litera (d), carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate, în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale, pot face obiectul importurilor.

3.	Dacă nu se solicită îndepărtarea coloanei vertebrale, carcasele sau bucățile pentru vânzare angro ale carcaselor de bovine care au coloană vertebrală sunt identificate printr-o dungă albastră aplicată pe eticheta menționată de Regulamentul (CE) nr. 1760/2000.

Numărul de carcase sau de bucăți pentru vânzare angro ale carcaselor de bovine, pentru care se solicită îndepărtarea coloanei vertebrale, precum și numărul pentru care nu se solicită îndepărtarea coloanei vertebrale sunt adăugate la documentul menționat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004, în cazul importurilor.

SECȚIUNEA D

Importurile în proveniență dintr-o țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB

Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine, la care se face referire în secțiunea A, dintr-o țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB se realizează sub rezerva prezentării unui certificat internațional de sănătate care atestă următoarele:

(a)	animalele din care au derivat produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost hrănite cu făină din carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem ale căror rezultate au fost favorabile;

(b)

(c)

produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu sunt derivate din:

(i)	materialele cu riscuri specificate prevăzute în anexa V;

(ii)	țesuturi limfoide și nervoase expuse în timpul procesului de dezosare;

(iii)

carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine.

Prin derogare de la punctul 1 litera (c), carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate, în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale, pot face obiectul importurilor.

3.	dacă nu se solicită îndepărtarea coloanei vertebrale, carcasele sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care au coloană vertebrală sunt identificate printr-o dungă albastră ușor de vizualizat, aplicată pe eticheta menționată de Regulamentul (CE) nr. 1760/2000.

4.	Informații specifice cu privire la numărul carcaselor sau bucăților pentru vânzare angro, pentru care nu se solicită îndepărtarea coloanei vertebrale, sunt adăugate la documentul menționat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004, în cazul importurilor.

CAPITOLUL D

Importuri de subproduse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine și produse transformate derivate din astfel de subproduse de origine animală

SECȚIUNEA A

Subproduse de origine animală

Prezentul capitol se aplică următoarelor subproduse de origine animală și produselor transformate derivate provenite de la bovine, ovine și caprine, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002:

—	grăsimi topite;

—	hrană pentru animalele de companie;

—	produse din sânge;

—	proteină animală prelucrată;

—	oase și produse pe bază de oase;

—	materiale din categoria 3; și

—

gelatină.

SECȚIUNEA B

Importurile de subproduse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine și produse transformate derivate din astfel de subproduse de origine animală, menționate în secțiunea A fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

(a)	subprodusul de origine animală nu conține și nu este derivat din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite în anexa V sau din carne separată mecanic de pe oasele de bovine, ovine și caprine;

(b)

animalele din care a derivat acest subprodus de origine animală nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau sacrificate imediat prin aceeași metodă sau sacrificate, după asomare, prin sfâșierea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană;

(c)

subprodusul de origine animală nu conține și nu este derivat din materiale provenind de la bovine, ovine și caprine, altele decât cele provenite de la animale născute, crescute și sacrificate într-o țară sau o regiune clasificată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 drept o țară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB.

(c)

Capitolul F se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL F

Importuri de produse de origine animală provenite de la cervidee de crescătorie sau sălbatice

În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne și produsele din carne, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 853/2004, provenite de la cervidee de crescătorie, sunt importate în Comunitate din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele de sănătate trebuie însoțite de o declarație semnată de către autoritatea competentă a țării producătoare, formulată după cum urmează:

«Acest produs conține sau este derivat exclusiv din carne, cu excepția intestinelor și măduvei spinării, din cervidee de crescătorie, care au fost examinate în scopul detectării bolii cronice cașectizante, printr-un examen histopatologic, prin imunocitochimie sau alte metode de diagnostic, recunoscute de către autoritățile competente ca fiind negative și produsul nu provine de la animale din șepteluri în care boala cronică cașectizantă a fost confirmată sau este oficial suspectată.».

În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne și produsele din carne, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 853/2004, provenite de la cervidee sălbatice, sunt importate în Comunitate din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele de sănătate trebuie însoțite de o declarație semnată de către autoritatea competentă a țării producătoare, formulată după cum urmează:

«Acest produs conține sau este derivat exclusiv din carne, cu excepția intestinelor și măduvei spinării, din cervidee sălbatice, care au fost examinate în scopul detectării bolii cronice cașectizante, printr-un examen histopatologic, prin imunocitochimie sau alte metode de diagnostic, recunoscute de către autoritățile competente ca fiind negative și produsul nu provine de la animale din regiuni în care boala cronică cașectizantă a fost confirmată în ultimii trei ani sau este oficial suspectată.»”

(d)	Capitolul G se elimină.

6.	Anexa XI se elimină.

(1) Prevalența scontată este folosită pentru a determina întinderea unei anchete de testare, exprimată în puncte țintă. Dacă prevalența reală este mai mare decât prevalența scontată selectată, atunci este foarte probabil că în urma anchetei se va detecta boala.

(2) Bovine cu o vârstă de peste 36 de luni supuse unei sacrificări normale.

(3) Bovine cu o vârstă de peste 30 de luni care sunt găsite moarte sau care sunt sacrificate într-o exploatație, în timpul transportului sau la abator (animale moarte).

(4) Bovine în vârstă de peste 30 de luni care nu se pot deplasa, culcate, incapabile să se ridice sau să meargă fără asistență; bovine în vârstă de peste 30 de luni trimise pentru sacrificare de urgență sau fără observații anormale cu ocazia inspecțiilor ante-mortem (deces sau sacrificare de urgență).

(5) Bovine cu o vârstă de peste 30 de luni prezentând simptome de comportament sau clinice concordante cu cele ale ESB (cazuri suspecte clinic).

(6) JO L 21, 28.1.2004, p. 11.”

(7) JO L 139, 30.4.2004, p. 55, corectată în JO L 226, 25.6.2004, p. 22.”