08/Volumul 05

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

96

L 379/5

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Regulamentul (CE) nr. 994/98 autorizează Comisia să stabilească printr-un regulament un plafon sub care se consideră că măsurile de ajutor nu îndeplinesc toate criteriile articolului 87 alineatul (1) din tratat și, prin urmare, nu intră sub incidența procedurii de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat.

(2)

Comisia a aplicat articolele 87 și 88 din tratat și, în special, a clarificat în numeroase decizii noțiunea de ajutor, în sensul articolului 87 alineatul (1) din tratat. De asemenea, Comisia și-a enunțat politica adoptată cu privire la un plafon de minimis, sub care se poate considera că articolul 87 alineatul (1) nu se aplică, inițial prin avizul său privind norma de minimis pentru ajutoarele de stat (3) și ulterior prin Regulamentul (CE) nr. 69/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoarele de minimis  (4). Luând în considerare experiența obținută în aplicarea regulamentului menționat și pentru a ține seama de evoluția inflației și a produsului intern brut din Comunitate până în anul 2006 inclusiv, precum și de evoluțiile așteptate pentru perioada de valabilitate a prezentului regulament, este necesară revizuirea unora dintre condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 69/2001 și înlocuirea acestuia.

(3)

Având în vedere normele speciale care se aplică în sectoarele producției primare de produse agricole, pescuitului și acvaculturii și riscul ca în aceste sectoare ajutoarele cu sume mai mici decât cele prevăzute în prezentul regulament să poată îndeplini criteriile prevăzute la articolul 87 alineatul (1) din tratat, prezentul regulament nu trebuie aplicat acestor sectoare. Datorită evoluției din sectorul transporturilor, în special restructurarea multor activități de transport ca urmare a liberalizării acestora, nu se mai poate exclude sectorul transporturilor din domeniul de aplicare al regulamentului de minimis. Prin urmare, domeniul de aplicare al prezentului regulament trebuie extins la întregul sector al transporturilor. Cu toate acestea, plafonul general de minimis trebuie adaptat pentru a ține seama de dimensiunile mici, în medie, ale întreprinderilor active în sectorul transportului rutier de mărfuri și de pasageri. Din aceleași motive și având în vedere, de asemenea, capacitatea excedentară a sectorului și obiectivele politicii de transport referitoare la congestionarea rutieră și transporturile de mărfuri, trebuie excluse ajutoarele pentru achiziția de vehicule pentru transport rutier de mărfuri de către întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terților. Această măsură nu pune însă în discuție abordarea favorabilă a Comisiei în alte instrumente comunitare decât prezentul regulament, referitoare la ajutoarele de stat pentru vehicule mai curate și mai ecologice. Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui (5), prezentul regulament nu trebuie să se aplice sectorului cărbunelui.

(4)

Ținând seama de asemănările dintre transformarea și comercializarea produselor agricole, pe de o parte, și a produselor neagricole, pe de altă parte, prezentul regulament trebuie aplicat transformării și comercializării produselor agricole, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții. Activitățile care se desfășoară în exploatație, necesare pentru pregătirea unui produs pentru prima vânzare, precum recoltarea, secerișul și treieratul cerealelor, ambalarea ouălor etc. sau prima vânzare către revânzători sau operatori nu trebuie considerate în acest sens activități de transformare sau de comercializare. De la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ajutoarele acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul transformării sau al comercializării produselor agricole nu mai trebuie să facă obiectul Regulamentului (CE) nr. 1860/2004 al Comisiei din 6 octombrie 2004 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul agricol și în sectorul pescuitului (6). Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1860/2004 trebuie modificat în consecință.

(5)

Curtea de Justiție a Comunităților Europene a stabilit că, întrucât Comunitatea a legiferat instituirea unei organizări comune a pieței într-un anumit sector agricol, statele membre sunt obligate să se abțină de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea aduce atingere sau constitui excepții de la aceasta. Din acest motiv, prezentul regulament nu trebuie aplicat ajutoarelor a căror valoare este stabilită pe baza prețului sau a cantității de produse cumpărate sau introduse pe piață. De asemenea, prezentul regulament nu trebuie aplicat nici măsurilor de sprijin de minimis care sunt subordonate unei obligații de împărțire a ajutorului cu producătorii primari.

(6)

Prezentul regulament nu trebuie aplicat ajutoarelor de minimis la export sau ajutoarelor de minimis care favorizează produsele naționale față de cele importate. În special, regulamentul nu trebuie aplicat ajutoarelor care finanțează înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție în alte țări. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor de participare la târguri comerciale sau a costurilor studiilor sau serviciilor de consultanță necesare pentru lansarea unui produs nou sau existent pe o piață nouă nu constituie, în mod normal, ajutoare la export.

(7)

Prezentul regulament nu trebuie aplicat întreprinderilor aflate în dificultate, în sensul orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea societăților comerciale aflate în dificultate (7), având în vedere dificultățile legate de stabilirea valorii brute echivalente a ajutorului acordat acestui tip de întreprinderi.

(8)

Ținând seama de experiența Comisiei, se poate stabili că ajutoarele care nu depășesc un plafon de 200 000 EUR pe durata unei perioade de trei ani nu afectează comerțul dintre statele membre și/sau nu denaturează sau amenință să denatureze concurența și, prin urmare, nu fac obiectul articolului 87 alineatul (1) din tratat. În ceea ce privește întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul transportului rutier, acest plafon trebuie stabilit la suma de 100 000 EUR.

(9)

Anii care trebuie luați în considerare în acest scop sunt exercițiile financiare utilizate în scop fiscal de întreprinderea din statul membru în cauză. Perioada relevantă de trei ani trebuie evaluată pe o bază continuă astfel încât, pentru fiecare nouă acordare a ajutorului de minimis, trebuie determinată suma totală a ajutorului de minimis acordat în exercițiul financiar în cauză, precum și pe perioada ultimelor două exerciții financiare. Ajutorul acordat de un stat membru trebuie luat în considerare în acest scop, chiar și atunci când este finanțat în întregime sau parțial din resurse de origine comunitară. Ajutoarele care depășesc plafonul de minimis nu trebuie fracționate în părți mai mici pentru a se putea încadra în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(10)

În conformitate cu principiile care reglementează ajutoarele ce fac obiectul articolului 87 alineatul (1) din tratat, trebuie să se considere că ajutoarele de minimis se acordă în momentul în care întreprinderea obține dreptul legal de a primi ajutorul, în temeiul regimului juridic național aplicabil.

(11)

Pentru a evita eludarea intensităților maxime ale ajutoarelor prevăzute de diferite instrumente comunitare, ajutoarele de minimis nu trebuie cumulate cu ajutoare de stat în legătură cu aceleași costuri eligibile, în cazul în care respectiva cumulare ar conduce la o intensitate a ajutorului mai mare decât cea stabilită pentru condițiile speciale ale fiecărui caz de un regulament de exceptare pe categorii sau de o decizie adoptată de Comisie.

(12)

În sensul transparenței, al tratamentului egal și al aplicării corecte a plafonului de minimis, toate statele membre trebuie să aplice aceeași metodă de calcul. Pentru a facilita acest calcul și în conformitate cu practica actuală de aplicare a normei de minimis, sumele ajutoarelor care nu iau forma unei subvenții în numerar trebuie convertite în echivalentul-subvenție brut. Calcularea echivalentului-subvenție al altor tipuri transparente de ajutoare decât subvențiile sau ajutoarele care trebuie plătite în mai multe tranșe necesită folosirea ratelor de piață ale dobânzii, aplicabile la data acordării ajutorului. În vederea unei aplicări uniforme, transparente și simple a normelor privind ajutoarele de stat, ratele de piață, în sensul prezentului regulament, trebuie considerate ca fiind ratele de referință stabilite periodic de Comisie pe baza unor criterii obiective și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau pe internet. Cu toate acestea, poate fi necesară adăugarea unor puncte de bază suplimentare la rata minimă, ținând seama de garanțiile furnizate și de riscul asociat beneficiarului.

(13)

În sensul transparenței, al tratamentului egal și al monitorizării eficace, prezentul regulament trebuie să se aplice numai acelor ajutoare de minimis care sunt transparente. Ajutoarele transparente sunt acele ajutoare pentru care este posibilă calcularea cu exactitate a echivalentului-subvenție brut ex ante, fără a fi necesară efectuarea unei evaluări a riscurilor. Un astfel de calcul precis poate fi realizat, de exemplu, în ceea ce privește subvențiile, bonificarea dobânzii și scutirile fiscale plafonate. Ajutoarele constând în aporturile de capital nu trebuie considerate ajutoare de minimis transparente, cu excepția cazului în care suma totală a aportului de capital din sectorul public este mai mică decât plafonul de minimis. Ajutoarele constând în măsurile de capital de risc, menționate în orientările comunitare privind ajutoarele de stat pentru a promova investițiile de capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii (8), nu trebuie considerate ajutoare de minimis transparente decât în cazul în care, prin sistemul capitalului de risc respectiv, se furnizează capital fiecărei întreprinderi-țintă numai până la limita plafonului de minimis. Ajutoarele constând în împrumuturi trebuie considerate ajutoare de minimis transparente atunci când echivalentul brut subvenție a fost calculat pe baza ratelor de piață ale dobânzii aplicabile la data acordării subvenției.

(14)

Prezentul regulament nu exclude posibilitatea ca o măsură adoptată de un stat membru să nu fie considerată ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din tratat din alte motive decât cele prevăzute în prezentul regulament, de exemplu, în cazul aporturilor de capital, deoarece această măsură a fost decisă în conformitate cu principiul investitorului în economia de piață.

(15)

Este necesar să se ofere certitudine juridică pentru sistemele de garanție care nu sunt susceptibile a afecta comerțul și a denatura concurența și pentru care există suficiente date disponibile pentru a evalua în mod riguros orice efecte potențiale. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să transpună plafonul de minimis general de 200 000 EUR într-un plafon specific garanției, pe baza sumei garantate a împrumutului. Acest plafon specific trebuie calculat prin folosirea unei metodologii de evaluare a valorii ajutorului de stat incluse în sistemele de garanție care însoțesc împrumuturile acordate întreprinderilor viabile. Metodologia și datele folosite pentru a calcula plafonul specific garanției trebuie să excludă întreprinderile aflate în dificultate, astfel cum sunt descrise în orientările comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea societăților comerciale aflate în dificultate. Prin urmare, acest plafon specific nu trebuie să se aplice ajutoarelor ad hoc individuale acordate în afara obiectului unui sistem de garanții, ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate sau garanțiilor pentru operațiuni subsidiare care nu constituie un împrumut, precum garanțiile pentru operațiuni cu capital. Plafonul specific trebuie determinat pe baza faptului că, presupunând o rată maximă (rata implicită netă) de 13 % corespunzătoare scenariului celui mai nefavorabil pentru sistemele de garanție din Comunitate, se poate considera că o garanție în valoare de 1 500 000 EUR are un echivalent-subvenție brut identic cu plafonul de minimis general. Această valoare trebuie redusă la 750 000 EUR în ceea ce privește întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul transportului rutier. Aceste plafoane specifice trebuie să se aplice numai garanțiilor care acoperă până la 80 % din împrumutul subsidiar. Statele membre pot folosi, de asemenea, o metodologie acceptată de Comisie ca urmare a unei notificări pe baza unui regulament al Comisiei din domeniul ajutoarelor de stat, precum Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei din 24 octombrie 2006 de aplicare a articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor naționale pentru investițiile cu finalitate regională (9), în scopul evaluării echivalentului-subvenție brut cuprins în garanție, în cazul în care metodologia aprobată se adresează în mod explicit tipului de garanții și tipului de tranzacții subsidiare în cauză, în contextul aplicării prezentului regulament.

(16)

După primirea notificării de la un stat membru, Comisia poate analiza dacă o măsură de ajutor care nu constă într-o subvenție, într-un împrumut, într-o garanție, într-un aport de capital sau de capital de risc conduce la un echivalent-subvenție brut care nu depășește plafonul de minimis și care, prin urmare, ar putea fi reglementat de dispozițiile prezentului regulament.

(17)

Comisia are obligația de a se asigura că sunt respectate normele privind ajutoarele de stat și, în special, că ajutorul acordat în temeiul normelor de minimis respectă condițiile acestor norme. În conformitate cu principiul cooperării, prevăzut la articolul 10 din tratat, statele membre trebuie să faciliteze îndeplinirea acestei obligații prin instituirea mecanismelor necesare care să garanteze că suma totală a ajutoarelor de minimis acordate aceleiași întreprinderi în temeiul normei de minimis nu depășește plafonul de 200 000 EUR pe durata a trei exerciții fiscale. În acest scop, la acordarea unui ajutor de minimis, statele membre trebuie să informeze întreprinderea în cauză în legătură cu valoarea ajutorului și cu caracterul de minimis al acestuia, prin trimitere la prezentul regulament. De asemenea, înainte de acordarea acestui ajutor, statul membru în cauză trebuie să obțină de la întreprinderea respectivă o declarație referitoare la alte ajutoare de minimis primite pe durata exercițiului fiscal în cauză și a ultimelor două exerciții fiscale și să verifice cu atenție dacă plafonul de minimis nu va fi depășit de noul ajutor de minimis. De asemenea, trebuie să existe posibilitatea de a garanta respectarea plafonului prin intermediul unui registru central sau, în cazul sistemelor de garanție instituite de Fondul European de Investiții, acesta din urmă poate stabili o listă a beneficiarilor și poate solicita statelor membre să informeze beneficiarii în legătură cu ajutorul de minimis primit.

(18)

Regulamentul (CE) nr. 69/2001 expiră la data de 31 decembrie 2006. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2007. Având în vedere faptul că Regulamentul (CE) nr. 69/2001 nu s-a aplicat sectorului transporturilor, care până în prezent nu era supus regimului de minimis; de asemenea, datorită sumei de minimis foarte scăzută, aplicabilă în sectorul transformării și comercializării produselor agricole și cu condiția să fie îndeplinite anumite condiții, prezentul regulament trebuie aplicat ajutoarelor acordate înainte de intrarea sa în vigoare întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul transporturilor și în sectorul transformării și comercializării produselor agricole. De asemenea, prezentul regulament nu trebuie să afecteze nici un ajutor individual acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 69/2001 în perioada de aplicare a regulamentului menționat.

(19)

Ținând seama de experiența Comisiei și, în special, de frecvența cu care este necesară, în general, revizuirea politicii privind ajutoarele de stat, este necesară limitarea perioadei de aplicare a prezentului regulament. În cazul în care prezentul regulament expiră fără a fi prelungit, statele membre trebuie să beneficieze de o perioadă de adaptare de șase luni, în ceea ce privește ajutorul de minimis reglementat de prezentul regulament,

(a)

ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și acvaculturii, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (10);

(b)

ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția primară de produse agricole, astfel cum sunt enumerate în anexa I la tratat;

(c)

ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în transformarea și comercializarea produselor agricole, astfel cum sunt enumerate în anexa I la tratat, în următoarele cazuri:

(d)

ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

(e)

ajutoarelor subordonate folosirii mărfurilor naționale în locul celor importate;

(f)

ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul cărbunelui, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1407/2002;

(g)

ajutoarelor pentru achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri, acordate întreprinderilor care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terților;

(h)

ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

(a)

„produse agricole” înseamnă produsele enumerate în anexa I la Tratatul CE, cu excepția produselor pescărești;

(b)

„transformarea produselor agricole” înseamnă o operațiune asupra produsului agricol în urma căreia rezultă de asemenea un produs agricol, cu excepția activităților agricole necesare preparării unui produs animal sau vegetal pentru prima vânzare;

(c)

„comercializarea produselor agricole” înseamnă deținerea sau expunerea în vederea vânzării, oferirea spre vânzare, livrarea sau orice alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau operatori și a oricărei activități constând în prepararea unui produs în vederea primei vânzări; o vânzare de către un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare, în cazul în care se desfășoară în localuri distincte, rezervate acestei activități.

(a)

Ajutoarele constând în împrumuturi sunt considerate ajutoare de minimis transparente în cazul în care echivalentul-subvenție brut s-a calculat pe baza ratelor de piață ale dobânzii aplicabile la data acordării subvenției.

(b)

Ajutoarele constând în aporturile de capital nu sunt considerate ajutoare de minimis transparente, cu excepția cazului în care suma totală a aportului de capital din sectorul public este mai mică decât plafonul de minimis.

(c)

Ajutoarele constând în măsurile de capital de risc nu sunt considerate ajutoare de minimis transparente, cu excepția cazului în care prin sistemul capitalului de risc respectiv se furnizează capital fiecărei întreprinderi-țintă numai până la limita plafonului de minimis.

(d)

Ajutorul individual acordat în baza unui sistem de garanție întreprinderilor care nu se află în dificultate este considerat ajutor de minimis transparent atunci când partea garantată din împrumutul subsidiar acordat în cadrul acestui sistem nu depășește valoarea de 1 500 000 EUR pentru fiecare întreprindere. Ajutorul individual acordat în cadrul unui sistem de garanție întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul transportului rutier și care nu se află în dificultate este considerat ajutor de minimis transparent atunci când partea garantată din împrumutul subsidiar acordat în cadrul acestui sistem nu depășește valoarea de 750 000 EUR pentru fiecare întreprindere. În cazul în care partea garantată din împrumutul subsidiar reprezintă numai un anumit procent din acest plafon, se consideră că echivalentul-subvenție brut pentru garanția în cauză corespunde aceluiași procent din plafonul aplicabil, menționat la articolul 2 alineatul (2). Garanția nu depășește 80 % din împrumutul subsidiar. Sistemele de garanție sunt considerate, de asemenea, transparente în cazul în care (i) înainte de punerea în aplicare a sistemului a fost acceptată metodologia de calcul al echivalentului-subvenție brut pentru garanții, ca urmare a unei notificări a metodologiei către Comisie în temeiul altui regulament adoptat de Comisie în domeniul ajutoarelor de stat și (ii) metodologia aprobată se adresează în mod explicit tipului de garanții și tipului de operațiuni subsidiare în cauză, în contextul aplicării prezentului regulament.

(a)

Fondul European de Investiții stabilește anual, pe baza informațiilor pe care intermediarii financiari au obligația să le furnizeze FEI, o listă cu beneficiarii ajutoarelor și cu echivalenții-subvenție bruți primiți de fiecare dintre aceștia. Fondul European de Investiții transmite aceste informații statului membru în cauză și Comisiei; și

(b)

statul membru în cauză comunică aceste informații beneficiarilor finali în termen de trei luni de la primirea lor de la Fondul European de Investiții; și

(c)

statul membru în cauză obține o declarație de la fiecare beneficiar în conformitate cu care valoarea totală a ajutoarelor de minimis pe care le-a primit nu depășește plafonul prevăzut la articolul 2 alineatul (2). În cazul în care plafonul este depășit pentru unul sau mai mulți beneficiari, statul membru în cauză se asigură că măsura de ajutor care conduce la depășirea plafonului fie este notificată Comisiei, fie este recuperată de la beneficiar.

(a)

la punctul 1, termenii „transformare și comercializare” se elimină;

(b)

punctul 3 se elimină.