01/Volumul 06

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

77

C 139/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

1.

Scopul prezentului acord este de a pune în aplicare disciplina bugetară și a îmbunătăți funcționarea procedurii bugetare anuale și cooperarea dintre instituții în domeniul bugetar, precum și de a asigura o bună gestiune financiară.

2.

Disciplina bugetară în sensul prezentului acord se referă la totalitatea cheltuielilor. Ea este obligatorie pentru toate instituțiile pe durata în care prezentul acord este în vigoare.

3.

Prezentul acord nu aduce atingere competențelor bugetare deținute de instituții, în conformitate cu tratatele. Atunci când se face trimitere la prezentul punct, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată și Parlamentul European cu majoritatea membrilor și trei cincimi din voturile exprimate, în conformitate cu regulile de votare prevăzute la articolul 272 alineatul (9) paragraful al cincilea din Tratatul de instituire a Comunității Europene (denumit în continuare „Tratatul CE”).

4.

În cazul apariției unei revizuiri a tratatului având implicații bugetare în perioada cadrului financiar multianual 2007-2013 (denumit în continuare „cadrul financiar”), se efectuează în mod corespunzător ajustările necesare.

5.

Orice modificare a dispozițiilor prezentului acord necesită consimțământul tuturor instituțiilor. Modificările cadrului financiar trebuie efectuate în conformitate cu procedurile prevăzute în acest sens de prezentul acord.

6.

Prezentul acord cuprinde trei părți:

7.

Atunci când consideră necesar și în orice caz în momentul prezentării unei propuneri pentru un nou cadru financiar în conformitate cu punctul 30, Comisia prezintă un raport privind aplicarea prezentului acord, însoțit, după caz, de o propunere de modificare.

8.

Prezentul acord intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 și înlocuiește:

9.

Cadrul financiar este prezentat în anexa I. Acesta constituie cadrul de referință pentru disciplina bugetară interinstituțională.

10.

Cadrul financiar este destinat să asigure o evoluție ordonată, pe termen mediu, a cheltuielilor Uniunii Europene, defalcate pe categorii mari, în limitele resurselor proprii.

11.

Cadrul financiar stabilește, pentru fiecare dintre anii cuprinși în perioada 2007-2013 și pentru fiecare capitol sau subcapitol, cuantumurile cheltuielilor în credite de angajament. Cheltuielile totale anuale globale sunt, de asemenea, exprimate atât în credite de angajament, cât și în credite pentru plăți.

Toate cuantumurile respective sunt exprimate în prețurile anului 2004.

Cadrul financiar nu ține seama de liniile din buget finanțate din venituri alocate în sensul articolului 18 din regulamentul financiar din 25 iunie 2002 aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (3), denumit în continuare „regulamentul financiar”.

Informațiile privind operațiunile care nu sunt incluse în bugetul general al Uniunii Europene și evoluția previzibilă a diverselor categorii de resurse proprii comunitare sunt prezentate, cu titlu orientativ, în tabele separate. Aceste informații se actualizează anual, în momentul efectuării ajustării tehnice a cadrului financiar.

12.

Instituțiile admit că fiecare dintre sumele absolute prezentate în cadrul financiar reprezintă un plafon anual de cheltuieli în cadrul bugetului general al Uniunii Europene. Fără a aduce atingere vreunei modificări a acestor plafoane în conformitate cu dispozițiile prezentului acord, instituțiile se angajează să își exercite competențele lor în domeniu astfel încât diversele plafoane anuale de cheltuieli să fie respectate pe durata fiecărei proceduri bugetare și la execuția bugetului pentru exercițiul în cauză.

13.

Prin încheierea prezentului acord, cele două componente ale autorității bugetare convin să accepte ratele de majorare a cheltuielilor neobligatorii derivate din bugetele stabilite în limita plafoanelor stabilite de cadrul financiar pentru întreaga durată a acestuia.

Cu excepția subcapitolului 1B din cadrul financiar, „Coeziune pentru creșterea și ocuparea forței de muncă”, în vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile vor asigura, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului, disponibilitatea unor marje suficiente sub plafoanele pentru diversele capitole.

14.

Nici un act adoptat în temeiul procedurii de codecizie de către Parlamentul European și Consiliu și nici un act adoptat de Consiliu care implică depășirea alocărilor disponibile din buget sau a alocărilor disponibile în cadrul financiar, în conformitate cu punctul 12, nu poate fi pus în aplicare din punct de vedere financiar până la rectificarea bugetului și, dacă este necesar, până la revizuirea corespunzătoare a cadrului financiar în conformitate cu procedura prevăzută pentru fiecare caz.

15.

Pentru fiecare dintre anii cuprinși în cadrul financiar, toate creditele pentru plăți necesare, după ajustarea anuală și ținând seama de orice alte ajustări sau revizuiri, nu trebuie să conducă la un procent al contribuției pentru resurse proprii care să depășească plafonul aferent resurselor proprii.

După caz, cele două componente ale autorității bugetare decid, în conformitate cu punctul 3, să reducă plafoanele stabilite de cadrul financiar pentru a asigura respectarea plafonului aferent resurselor proprii.

16.

În fiecare an, acționând anticipat față de procedura bugetară pentru exercițiul n + 1, Comisia efectuează următoarele ajustări tehnice ale cadrului financiar:

Comisia efectuează ajustările tehnice menționate anterior pe baza unui deflator fix de 2 % pe an.

Rezultatele ajustărilor tehnice respective și ale previziunilor economice de bază sunt comunicate celor două componente ale autorității bugetare.

Nu se efectuează nici o altă ajustare tehnică cu privire la exercițiul în cauză, nici în cursul exercițiului, nici ca ajustări ex-post în cursul exercițiilor ulterioare.

17.

Cu ocazia ajustării tehnice pentru anul 2011, în cazul în care se constată că PIB-ul cumulat al unui stat membru pentru anii 2007-2009 se abate cu mai mult de +/- 5 % de la PIB-ul cumulat estimat în momentul elaborării prezentului acord, Comisia ajustează sumele alocate cu titlu de fonduri de susținere a politicii de coeziune pentru statul membru respectiv pentru perioada menționată anterior. Efectul total net, pozitiv sau negativ, al respectivelor ajustări nu poate depăși 3 miliarde EUR. În cazul în care efectul net este pozitiv, resursele suplimentare totale sunt limitate la nivelul de subutilizare raportat la plafoanele stabilite pentru subcapitolul 1B pentru anii 2007-2010. Ajustările necesare se împart în cote egale pentru anii 2011-2013, iar plafoanele corespunzătoare se modifică în consecință.

18.

Atunci când notifică celor două componente ale autorității bugetare ajustările tehnice aduse cadrului financiar, Comisia prezintă eventuale propuneri de ajustare a cuantumului total al creditelor pentru plăți pe care le consideră necesare, ținând seama de execuție, pentru a asigura o evoluție ordonată în raport cu creditele de angajament. Parlamentul European și Consiliul decid în privința propunerilor respective înainte de data de 1 mai a exercițiului n, în conformitate cu punctul 3.

19.

În 2010, Comisia actualizează previziunile pentru creditele bugetare pentru perioada de după 2013. Actualizarea respectivă ține seama de execuția reală a creditelor de angajament din buget și a creditelor bugetare pentru plăți, precum și de previziunile privind execuția. Se au în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor bugetare comparativ cu creditele de angajament și previziunile privind creșterea venitul național brut (VNB) al Uniunii Europene.

20.

În cazul ridicării unei suspendări a angajamentelor bugetare referitoare la Fondul de coeziune, în contextul unei proceduri privind deficitul public excesiv, Consiliul hotărăște, la propunerea Comisiei și în conformitate cu actul de bază relevant, un transfer al angajamentelor suspendate pentru anii următori. Angajamentele suspendate ale anului n nu pot fi reportate în buget mai târziu de anul n + 2.

21.

Pe lângă ajustările tehnice obișnuite și ajustările referitoare la condițiile de execuție, în cazul unor circumstanțe neprevăzute, cadrul financiar poate fi revizuit, la propunerea Comisiei, în conformitate cu plafonul aferent resurselor proprii.

22.

Ca regulă generală, orice astfel de propunere de revizuire în conformitate cu punctul 21 trebuie prezentată și adoptată înainte de începerea procedurii bugetare pentru exercițiul în cauză sau pentru primul dintre exercițiile în cauză.

Orice decizie de revizuire a cadrului financiar cu până la 0,03 % din VNB-ul Uniunii Europene, în limita marjei pentru cheltuieli neprevăzute, este adoptată prin decizie comună de cele două componente ale autorității bugetare, în conformitate cu punctul 3.

Orice revizuire a cadrului financiar peste 0,03 % din VNB-ul Uniunii Europene, în limita marjei pentru cheltuieli neprevăzute, este adoptată prin decizie comună de cele două componente ale autorității bugetare, Consiliul hotărând în unanimitate.

23.

Fără a aduce atingere punctului 40, instituțiile examinează posibilitatea de realocare a cheltuielilor între programele incluse în capitolul revizuit, ținând seama în mod special de orice subutilizare estimată a alocărilor. Obiectivul ar trebui să fie ca o sumă semnificativă, în termeni absoluți și ca procent din noua cheltuială planificată, să se încadreze în plafonul existent pentru capitolul în cauză.

Instituțiile examinează posibilitatea de a compensa orice majorare a plafonului pentru un capitol prin scăderea plafonului pentru un alt capitol.

Nici o revizuire a cheltuielilor obligatorii din cadrul financiar nu trebuie să conducă la o reducere a sumelor disponibile pentru cheltuielile neobligatorii.

Orice revizuire trebuie să mențină o relație adecvată între angajamente și plăți.

24.

În absența unui acord între Parlamentul European și Consiliu privind orice ajustare sau revizuire a cadrului financiar propusă de Comisie, sumele stabilite anterior se aplică în continuare, după ajustarea tehnică anuală, ca plafoane de cheltuieli pentru exercițiul în cauză.

25.

Rezerva pentru ajutor de urgență este destinată să permită un răspuns rapid la cereri specifice de ajutor ale țărilor terțe, ca urmare a unor evenimente care nu puteau fi prevăzute în momentul stabilirii bugetului, în primul rând pentru operațiuni cu caracter umanitar, dar și pentru gestionarea civilă a crizelor și protecția civilă, atunci când circumstanțele o impun. Cuantumul anual al rezervei este stabilit la 221 milioane EUR pentru durata cadrului financiar, în prețuri constante.

Rezerva este înscrisă în bugetul general al Uniunii Europene ca provizion. Creditele de angajament corespunzătoare sunt înscrise în buget, dacă este necesar, peste nivelul plafoanelor stabilite în anexa I.

Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezervă, aceasta prezintă celor două componente ale autorității bugetare o propunere de transfer din rezervă la liniile bugetare corespunzătoare.

Orice propunere de transfer a Comisiei în vederea efectuări unei trageri din rezervă trebuie să fie, cu toate acestea, precedată de o analiză a oportunității de realocare a creditelor.

Simultan cu prezentarea propunerii de transfer, Comisia inițiază o procedură de discuții trilaterale, într-o formă simplificată, dacă este necesar, pentru a obține acordul celor două componente ale autorității bugetare cu privire la necesitatea de a utiliza rezerva și la suma solicitată. Transferurile se efectuează în conformitate cu articolul 26 din regulamentul financiar.

26.

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene este destinat să permită acordarea rapidă a unui ajutor financiar în cazul unor dezastre majore produse pe teritoriul unui stat membru sau al unei țări candidate, după cum sunt acestea definite în actul de bază relevant. Plafonul pentru cuantumul anual disponibil pentru fond se stabilește la 1 miliard EUR (prețuri curente). La data de 1 octombrie a fiecărui an, cel puțin un sfert din cuantumul anual rămâne disponibil pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul anului. Partea din cuantumul anual neînscrisă în buget nu poate fi reportată pentru exercițiile următoare.

În cazuri excepționale și în cazul în care resursele financiare rămase disponibile în fond în anul în care s-a produs dezastrul, așa cum este definit în actul de bază relevant, nu sunt suficiente pentru a acoperi valoarea ajutorului financiar considerat necesar de către autoritatea bugetară, Comisia poate propune ca diferența să fie finanțată din sumele anuale disponibile pentru exercițiul următor. Cuantumul anual al sumelor din fond incluse în buget în fiecare an nu poate depăși, în nici un caz, 1 miliard EUR.

Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a fondului, așa cum este prevăzut în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de utilizare a acestuia. Atunci când există posibilitatea de a se efectua realocări ale creditelor din capitolul care necesită cheltuieli suplimentare, Comisia le ia în considerare la elaborarea propunerii necesare, în conformitate cu regulamentul financiar, prin utilizarea instrumentului bugetar adecvat. Decizia de mobilizare a fondului este adoptată prin decizie comună de cele două componente ale autorității bugetare, în conformitate cu punctul 3.

Creditele de angajament corespunzătoare sunt înscrise în buget, dacă este necesar, peste nivelul plafoanelor stabilite în anexa I pentru capitolele respective.

Simultan cu prezentarea propunerii pentru o decizie de mobilizare a fondului, Comisia inițiază o procedură de discuții trilaterale, într-o formă simplificată, dacă este necesar, pentru a obține acordul celor două componente ale autorității bugetare cu privire la necesitatea de a utiliza fondul și la suma solicitată.

27.

Instrumentul de flexibilitate, cu un plafon anual de 200 de milioane EUR (prețuri curente), este destinat să permită finanțarea, pentru un exercițiu financiar dat și în limita valorilor indicate, a unor cheltuieli identificate precis care nu ar putea fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru unul sau mai multe capitole.

Partea neutilizată din cuantumul anual poate fi reportată până în exercițiul n + 2. În cazul în care instrumentul de flexibilitate este mobilizat, sumele reportate sunt utilizate în ordinea vechimii lor. Partea din cuantumul anual pentru exercițiul n care nu a fost utilizată în exercițiul n + 2 se anulează.

Comisia prezintă o propunere de utilizare a instrumentului de flexibilitate după ce a examinat toate posibilitățile de realocare a creditelor din capitolul în cadrul căruia sunt necesare cheltuieli suplimentare.

Propunerea vizează principiul utilizării instrumentului de flexibilitate și identifică necesitățile de acoperit și cuantumul. Propunerea poate fi prezentată, pentru orice exercițiu financiar, în cursul procedurii bugetare. Propunerea Comisiei este inclusă în proiectul preliminar de buget sau este însoțită, în conformitate cu regulamentul financiar, de instrumentul bugetar adecvat.

Decizia de utilizare a instrumentului de flexibilitate este adoptată comun acord de cele două componente ale autorității bugetare, în conformitate cu punctul 3. Acordul se obține prin procedura de conciliere prevăzută în anexa II partea C.

28.

Fondul european de adaptare la globalizare este destinat să ofere sprijin suplimentar pentru muncitorii afectați de consecințele modificărilor structurale majore în configurația comerțului mondial, pentru a-i ajuta să se reintegreze pe piața muncii.

Suma anuală maximă alocată fondului nu poate depăși 500 milioane EUR (prețuri curente), sumă care poate proveni din marja existentă sub plafonul global de cheltuieli pentru exercițiul anterior și/sau din credite de angajament anulate din cele două exerciții anterioare, cu excepția celor referitoare la capitolul 1B din cadrul financiar.

Alocările sunt înscrise în bugetul general al Uniunii Europene ca provizion prin procedura bugetară normală, de îndată ce Comisia a identificat marje și/sau angajamente anulate suficiente, în conformitate cu paragraful al doilea.

Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a fondului, astfel cum se prevede în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de utilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a fondului este adoptată de comun acord de cele două componente ale autorității bugetare, în conformitate cu punctul 3.

Simultan cu prezentarea propunerii pentru o decizie de mobilizare a fondului, Comisia inițiază o procedură de discuții trilaterale, într-o formă simplificată, dacă este necesar, pentru a obține acordul celor două componente ale autorității bugetare cu privire la necesitatea de a utiliza fondul și la suma solicitată și prezintă acestora o propunere de transfer la liniile bugetare relevante.

Transferurile referitoare la fond se efectuează în conformitate cu articolul 24 alineatul (4) din regulamentul financiar.

Creditele de angajament corespunzătoare sunt înscrise în buget la capitolele corespunzătoare, dacă este necesar peste nivelul plafoanelor stabilite în anexa I.

29.

În cazul în care, în perioada reglementată de cadrul financiar, noi state membre aderă la Uniunea Europeană, Parlamentul European și Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei și în conformitate cu punctul 3, ajustează de comun acord cadrul financiar pentru a ține seama de cheltuielile necesare generate de rezultatele negocierilor de aderare.

30.

Până la 1 iulie 2011, Comisia prezintă propuneri pentru un nou cadru financiar pe termen mediu.

În cazul în care cele două componente ale autorității bugetare nu ajung la un acord privind un nou cadru financiar și cu excepția denunțării exprese a cadrului financiar existent de către una dintre instituții, plafoanele pentru ultimul exercițiu cuprins în cadrul financiar existent se ajustează în conformitate cu punctul 16 astfel încât plafoanele prevăzute pentru 2013 să fie menținute la prețuri constante. În cazul în care după 2013 noi state membre aderă la Uniunea Europeană și în cazul în care se consideră necesar, cadrul financiar extins se ajustează pentru a lua în considerare rezultatele negocierilor de aderare.

31.

Instituțiile convin să stabilească o procedură de colaborare interinstituțională în domeniul bugetar. Modalitățile acestei colaborări respective sunt stabilite în anexa II.

32.

Comisia prezintă în fiecare an un proiect preliminar de buget în care se menționează necesitățile reale de finanțare ale Comunității.

Comisia ține seama de:

Proiectul preliminar de buget este însoțit de declarații de activitate care includ informațiile prevăzute la articolul 27 alineatul (3) și articolul 33 alineatul (2) litera (d) din regulamentul financiar (obiective, indicatori și informații privind evaluarea).

33.

Instituțiile evită, în măsura posibilităților, înscrierea în buget a unor elemente care implică valori nesemnificative ale cheltuielilor operaționale.

Cele două componente ale autorității bugetare se angajează, de asemenea, să țină seama de evaluarea posibilităților de execuție bugetară efectuată de Comisie în proiectele sale preliminare prezentate și în cadrul execuției bugetului curent.

Înainte de cea de-a doua lectură efectuată de Consiliu, Comisia trimite o scrisoare președintelui Comisiei pentru bugete a Parlamentului European și o copie celeilalte componente a autorității bugetare, cuprinzând propriile comentarii cu privire la posibilitățile de executare a modificărilor adoptate de Parlamentul European la proiectul de buget cu ocazia primei lecturi.

Cele două componente ale autorității bugetare țin seama de comentariile respective în contextul procedurii de conciliere prevăzute în anexa II partea C.

În scopul unei bune gestiuni financiare și din cauza efectului pe care îl au modificările majore din nomenclatura bugetară referitoare la titluri și capitole cu privire la responsabilitățile departamentelor Comisiei în materie de raportări privind gestiunea, cele două componente ale autorității bugetare se angajează să examineze cu Comisia în timpul procedurii de conciliere, orice modificări majore de această natură.

34.

Instituțiile consideră cheltuieli obligatorii acele cheltuieli care rezultă în mod necesar din tratate sau din actele adoptate în temeiul tratatelor.

35.

Proiectul preliminar de buget trebuie să conțină o propunere pentru clasificarea fiecărei noi linii bugetare și a fiecărei linii al cărei temei juridic este modificat.

În cazul în care nu acceptă clasificarea propusă în proiectul preliminar de buget, Parlamentul European și Consiliul examinează clasificarea liniei bugetare în cauză în temeiul anexei III. Se încearcă să se ajungă la un acord prin procedura de conciliere prevăzută în anexa II partea C.

36.

Fără a aduce atingere punctului 13 primul paragraf, instituțiile convin în privința următoarele dispoziții:

37.

Fiecare act legislativ privind un program multianual adoptat prin procedura de codecizie conține o dispoziție în cadrul căreia autoritatea legislativă prevede cadrul financiar al programului.

Cuantumul respectiv constituie referința primară pentru autoritatea bugetară în cursul procedurii bugetare anuale.

La elaborarea proiectului preliminar de buget, autoritatea bugetară și Comisia se angajează să nu se abată cu mai mult de 5 % de la cuantumul respectiv pentru întreaga durată a programului în cauză, cu excepția cazului în care apar circumstanțe noi, obiective și de lungă durată, ale căror motive sunt precizate explicit și precis, ținându-se seama de rezultatele obținute prin punerea în aplicare a programului, în special pe baza evaluărilor. Orice majorare rezultată din astfel de variații trebuie să se încadreze în plafonul existent pentru capitolul respectiv, fără a aduce atingere utilizării instrumentelor menționate de prezentul acord.

Prezentul punct nu se aplică alocărilor pentru coeziune adoptate prin procedura de codecizie și prealocate pe state membre, care cuprind un cadru financiar pentru întreaga durată a programului.

38.

Actele legislative referitoare la programele multianuale care nu fac obiectul procedurii de codecizie nu conțin o „sumă considerată necesară”.

În cazul în care Consiliul dorește să includă o referință financiară, aceasta va fi considerată ca ilustrând voința autorității legislative și nu aduce atingere competențelor autorității bugetare definite de Tratatul CE. Această dispoziție este menționată în toate actele legislative care includ o astfel de referință financiară.

În cazul în care suma în cauză a făcut obiectul unui acord în temeiul procedurii de conciliere prevăzute de Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 4 martie 1975 (4), aceasta este considerată ca sumă de referință în sensul punctului 37 din prezentul acord.

39.

Declarația financiară prevăzută la articolul 28 din regulamentul financiar reflectă în termeni financiari obiectivele programului propus și include un calendar care acoperă întreaga durată a programului. Declarația este revizuită, dacă este cazul, la elaborarea proiectului preliminar de buget, ținându-se seama de stadiul de punere în aplicare a programului. Declarația revizuită este înaintată autorității bugetare în momentul prezentării proiectului preliminar de buget și după adoptarea bugetului.

40.

În limita ratelor maxime de majorare a cheltuielilor neobligatorii menționate la punctul 13, primul paragraf, cele două componente ale autorității bugetare se angajează să respecte alocările de credite de angajament prevăzute în actele de bază relevante pentru operațiuni structurale, dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit.

41.

Instituțiile sunt de acord să finanțeze cheltuielile pentru acordurile în domeniul pescuitului în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa IV.

42.

În ceea ce privește cheltuielile PESC înscrise în bugetul general al Comunităților Europene, în conformitate cu articolul 28 din Tratatul privind Uniunea Europeană, instituțiile se străduiesc, în cadrul procedurii de conciliere prevăzute în anexa II partea C și pe baza proiectului preliminar de buget elaborat de Comisie, pentru a ajunge în fiecare an la un acord privind cuantumul cheltuielilor operaționale care urmează a fi incluse în bugetul comunitar și privind defalcarea acestei sume între articolele din capitolul PESC din buget, așa cum se sugerează în al patrulea paragraf de la prezentul punct. În absența unui acord, se înțelege că Parlamentul European și Consiliul înscriu în buget suma înscrisă în bugetul anterior sau pe aceea propusă în proiectul preliminar de buget, dacă aceasta din urma este mai mică.

Cuantumul total al cheltuielilor operaționale PESC este înscris în întregime într-un singur capitol bugetar (PESC) și este defalcat între articolele din capitolul respectiv, în conformitate cu paragraful al patrulea de la prezentul punct. Cuantumul respectiv trebuie să acopere nevoile reale previzibile, evaluate în cadrul elaborării proiectului preliminar de buget, pe baza previziunilor realizate anual de Consiliu, și o marjă rezonabilă pentru acțiuni neprevăzute. Nici o sumă nu se alocă rezervei. Fiecare articol reglementează instrumentele deja adoptate, instrumentele prevăzute, dar încă neadoptate, și toate instrumentele viitoare – adică neprevăzute –care urmează să fie adoptate de Consiliu în cursul exercițiului financiar în cauză.

Întrucât, în conformitate cu regulamentul financiar, Comisia are autoritatea de a transfera în mod autonom alocări între articolele dintr-un capitol bugetar, flexibilitatea considerată necesară pentru punerea rapidă în aplicare a acțiunilor PESC este, deci, asigurată. În cazul în care cuantumul pentru capitolul PESC din buget este insuficient în cursul exercițiului financiar pentru a acoperi cheltuielile necesare, Parlamentul European și Consiliul caută de urgență o soluție, la propunerea Comisiei, ținând seama de punctul 25.

În cadrul capitolului PESC din buget, articolele la care trebuie înscrise acțiunile PESC ar putea fi următoarele:

Instituțiile convin ca pentru PESC să fie disponibilă o sumă de cel puțin 1 740 milioane EUR pentru perioada 2007-2013 și ca suma pentru măsurile înscrise la articolul menționat la a treia liniuță să nu depășească 20 % din cuantumul total al capitolului PESC din buget.

43.

În fiecare an, președinția Consiliului consultă Parlamentul European cu privire la un document de previziune al Consiliului, care este transmis până la data de 15 iunie a anului în cauză și în care sunt prezentate principalele aspecte și opțiunile de bază ale PESC, inclusiv implicațiile financiare asupra bugetului general al Uniunii Europene și o evaluare a măsurilor lansate în anul n-1. În afară de aceasta, președinția Consiliului informează permanent Parlamentul European prin organizarea unor reuniuni de consultări comune cel puțin de cinci ori pe an, în cadrul dialogului politic regulat privind PESC, care se stabilesc cel târziu la ultima reuniune de conciliere care are loc înainte de a doua lectură a Consiliului. Participarea la reuniunile respective este după cum urmează:

Atunci când adoptă o decizie în domeniul PESC care presupune cheltuieli, Consiliul trimite Parlamentului European imediat și, în orice caz, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la adoptarea deciziei finale, o estimare a costurilor avute în vedere („declarația financiară”), în special cele privind calendarul, personalul angajat, utilizarea spațiilor și a altor infrastructuri, facilități de transport, cerințele de formare profesională și dispozițiile în materie de securitate.

Comisia informează trimestrial autoritatea bugetară în privința punerii în aplicare a acțiunilor PESC și a previziunilor financiare pentru perioada rămasă până la sfârșitul exercițiului.

44.

Instituțiile convin în privința importanței consolidării controlului intern fără a se adăuga sarcini administrative, o precondiție în acest sens fiind simplificarea legislației de bază. În acest context, se acordă prioritate bunei gestiuni financiare prin care se urmărește o declarație de asigurare pozitivă pentru fondurile gestionate în comun. Pot fi stabilite dispoziții în acest sens, dacă este cazul, în actele legislative de bază în cauză. Ca parte a responsabilității lor sporite cu privire la fondurile structurale și în conformitate cu cerințele constituționale naționale, autoritățile de audit din statele membre întocmesc o evaluare privind măsura în care sistemele de gestiune și control respectă reglementările comunitare.

Prin urmare, statele membre se angajează să întocmească o sinteză anuală, la nivelul național adecvat, a auditurilor și a declarațiilor disponibile.

45.

Instituțiile convin ca prezentul acord și bugetul să fie aplicate în contextul unei bune gestiuni financiare bazate pe principiile economiei, eficienței, eficacității, protejării intereselor financiare, proporționalității costurilor administrative și procedurilor ușor de utilizat. Instituțiile adoptă măsuri adecvate, în principal în regulamentul financiar, care ar trebui adoptat în conformitate cu procedura de conciliere stabilită prin Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 4 martie 1975, în spiritul care a permis încheierea acordului din 2002.

46.

Comisia înaintează de două ori pe an, prima dată în mai/iunie (împreună cu documentele care însoțesc proiectul preliminar de buget) și a doua oară în decembrie/ianuarie (după adoptarea bugetului), o programare financiară completă pentru capitolele 1A, 2 (pentru mediu și pescuit), 3A, 3B și 4 din cadrul financiar. Documentul respectiv, structurat pe capitole, politici și linii bugetare, trebuie să identifice:

Comisia trebuie să ia în considerare modalități de realizare a referințelor încrucișate între programarea financiară și programarea legislativă pentru a oferi previziuni mai precise și mai fiabile. Pentru fiecare propunere legislativă, Comisia trebuie să indice dacă aceasta este sau nu inclusă în programarea pentru mai-decembrie. Autoritatea bugetară trebuie informată în special cu privire la:

Atunci când este necesar, Comisia trebuie să indice reprogramarea generată de noile propuneri legislative.

Pe baza datelor oferite de Comisie, ar trebui realizat un inventar la fiecare discuție trilaterală, în conformitate cu dispozițiile prezentului acord.

47.

La elaborarea propunerii sale de creare a unei noi agenții, Comisia evaluează implicațiile bugetare pentru capitolul de cheltuieli în cauză. Pe baza informațiilor respective și fără a aduce atingere procedurilor legislative care reglementează înființarea agenției, cele două componente ale autorității bugetare se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă la un acord în timp util cu privire la finanțarea agenției.

O procedură similară trebuie aplicată atunci când se are în vedere crearea unei noi Școli europene.

48.

În cazul adoptării, după 1 ianuarie 2007, a unor noi norme sau programe de reglementare a Fondurilor structurale, a Fondului de coeziune, a dezvoltării rurale și a Fondului european pentru pescuit, cele două componente ale autorității bugetare se angajează să autorizeze, la propunerea Comisiei, transferul pentru anii următori, peste plafoanele corespunzătoare pentru cheltuieli, a alocărilor neutilizate în 2007.

Parlamentul European și Consiliul iau decizii la propunerea Comisiei cu privire la transferul alocărilor neutilizate din anul 2007 înainte de 1 mai 2008, în conformitate cu punctul 3.

49.

Instituțiile convin că introducerea unor mecanisme de cofinanțare este necesară pentru consolidarea efectului de levier al bugetului Uniunii Europene prin creșterea stimulentelor de finanțare.

Acestea convin să încurajeze dezvoltarea unor instrumente financiare multianuale adecvate care să acționeze ca și catalizatori pentru investitorii publici și privați.

Atunci când prezintă proiectul preliminar de buget, Comisia raportează autorității bugetare cu privire la activitățile finanțate de Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru susținerea investițiilor în cercetare și dezvoltare, rețele transeuropene și întreprinderi mici și mijlocii.

A.

După ajustarea tehnică a cadrului financiar pentru următorul exercițiu financiar, ținându-se seama de strategia politică anuală prezentată de Comisie și înainte de decizia acesteia privind proiectul preliminar de buget, se convoacă o reuniune trilaterală pentru a discuta posibilele priorități pentru bugetul exercițiului respectiv. Se va ține seama în mod adecvat de competențele instituțiilor, precum și de evoluția previzibilă a necesităților pentru exercițiul financiar următor și cele ulterioare, cuprinse în cadrul financiar. Se va ține seama, de asemenea, de elementele nou apărute de la stabilirea cadrului financiar inițial, care ar putea avea un impact financiar semnificativ și de durată asupra bugetului Uniunii Europene.

B.

În ceea ce privește cheltuielile obligatorii, la prezentarea proiectului preliminar de buget, Comisia identifică:

Comisia realizează o estimare atentă a implicațiilor financiare ale obligațiilor Comunității, în conformitate cu normele. Dacă este necesar, Comisia actualizează estimările în cursul procedurii bugetare. Aceasta furnizează autorității bugetare toate justificările care ar putea fi necesare.

În cazul în care consideră că este necesar, Comisia poate prezenta celor două componente ale autorității bugetare o scrisoare rectificativă ad hoc pentru actualizarea datelor pe care se bazează estimarea cheltuielilor agricole din proiectul preliminar de buget și/sau pentru corectarea, pe baza celor mai recente informații disponibile cu privire la acordurile în domeniul pescuitului în vigoare la data de 1 ianuarie a exercițiului financiar în cauză, a sumelor și a defalcării acestora în alocări înscrise la liniile operaționale pentru acordurile internaționale în domeniul pescuitului și alocări înscrise în rezervă.

Scrisoarea rectificativă menționată anterior trebuie trimisă autorității bugetare înainte de sfârșitul lunii octombrie.

În cazul în care aceasta este prezentată Consiliului cu mai puțin de o lună înainte de prima lectură a Parlamentului European, de regulă, Consiliul hotărăște asupra scrisorii rectificative ad hoc la a doua sa lectură a proiectului de buget.

În consecință, înainte de a doua lectură a proiectului de buget de către Consiliu, cele două componente ale autorității bugetare încearcă să îndeplinească cerințele necesare adoptării scrisorii rectificative la o singură lectură de către fiecare dintre instituțiile în cauză.

C.

D.

Pentru a permite Comisiei să evalueze în timp util posibilitățile de punere în aplicare a modificărilor avute în vedere de autoritatea bugetară prin care se creează acțiuni pregătitoare/proiecte pilot noi sau se prelungesc cele existente, cele două componente ale autorității bugetare informează Comisia până la mijlocul lunii iunie cu privire la intențiile pe care le au în acest sens, astfel încât o prima discuție să poată avea loc deja în cadrul reuniunii de conciliere organizate cu ocazia primei lecturi a Consiliului. Următorii pași ai procedurii de conciliere prevăzute în partea C se aplică, de asemenea, precum și dispozițiile privind posibilitățile de punere în aplicare menționate la punctul 36 din prezentul acord.

În afară de aceasta, instituțiile convin să limiteze cuantumul total al alocărilor pentru proiecte pilot la 40 milioane EUR pentru un an bugetar. Instituțiile convin, de asemenea, să limiteze cuantumul total al alocărilor pentru noi acțiuni pregătitoare la 50 milioane EUR pentru un an bugetar, iar cuantumul total al alocărilor angajate efectiv pentru acțiuni pregătitoare la 100 milioane EUR.

A.

Cheltuielile legate de acordurile în domeniul pescuitului sunt finanțate din două linii aparținând sferei politicii în domeniul pescuitului (prin trimitere la nomenclatura de stabilire a bugetului pe activități):

Toate sumele referitoare la acordurile și protocoalele în vigoare la data de 1 ianuarie a exercițiului în cauză se înscriu la capitolul 11 03 01. Sumele referitoare la toate acordurile noi sau care pot fi reînnoite și care intră în vigoare după data de 1 ianuarie a exercițiului în cauză se înscriu la capitolul 40 02 41 02 – Rezerve/credite disociate (cheltuieli obligatorii).

B.

În cadrul procedurii de conciliere prevăzute în anexa II partea C, Parlamentul European și Consiliul încearcă să ajungă la un acord privind suma care urmează să fie înscrisă în liniile bugetare și în rezervă pe baza propunerii făcute de Comisie.

C.

Comisia se angajează să informeze regulat Parlamentul European cu privire la pregătirea și desfășurarea negocierilor, inclusiv implicațiile bugetare.

În cursul procesului legislativ privind acordurile în domeniul pescuitului, instituțiile se angajează să depună toate eforturile pentru a asigura desfășurarea tuturor procedurilor în cel mai scurt termen.

În cazul în care alocările pentru acordurile în domeniul pescuitului (inclusiv rezerva) se dovedesc insuficiente, Comisia furnizează autorității bugetare informațiile necesare pentru un schimb trilateral de opinii, posibil în formă simplificată, privind cauzele situației și măsurile care ar putea fi adoptate în cadrul procedurilor stabilite. Dacă este necesar, Comisia propune măsuri adecvate.

Comisia prezintă trimestrial autorității bugetare informații detaliate privind punerea în aplicare a acordurilor în vigoare și previziunile financiare pentru perioada rămasă din anul bugetar.

1.

În conformitate cu concluziile Consiliului European, Comisia a fost invitată să realizeze o revizuire completă, globală, cuprinzând toate aspectele legate de cheltuielile UE, inclusiv politica agricolă comună, și de resurse, inclusiv compensarea în favoarea Regatului Unit și să realizeze raportul pentru 2008/2009. Această revizuirea trebuie să fie însoțită de o evaluare a funcționării acordului interinstituțional. Parlamentul European este asociat revizuirii în toate stadiile procedurii, în temeiul următoarelor dispoziții:

2.

Ca parte a procesului de consultare și reflecție care are ca rezultat întocmirea revizuirii, Comisia se angajează să țină seama de schimbul de opinii aprofundat pe care îl are cu Parlamentul European la analizarea situației. Comisia ține seama, de asemenea, de intenția Parlamentului European de a convoca o conferință privind revizuirea sistemului de resurse proprii, la care să participe Parlamentul European și parlamentele naționale. Comisia ia în considerare rezultatul unei asemenea conferințe ca o contribuție în cadrul procesului de consultare. Se înțelege că propunerile Comisiei sunt înaintate pe răspunderea deplină a acesteia.

—

să informeze Parlamentul European și Consiliul în cazul în care, în cadrul unei propuneri de act normativ, ea consideră necesară o derogare de la dispozițiile regulamentului financiar și să menționeze motivele speciale care o justifică;

—

să se asigure că sunt realizate evaluări periodice ale impactului legislativ cu privire la propunerile legislative importante și la orice modificări substanțiale ale acestora, ținând seama de principiile subsidiarității și proporționalității.

—

în conformitate cu concluziile Consiliului European din decembrie 2005, în vederea creșterii capacității de finanțare a BEI pentru credite și garanții în domeniul cercetării și dezvoltării până la 10 miliarde EUR în perioada 2007-2013, cu o contribuție a BEI de până la 1 miliard EUR din rezerva pentru finanțarea comună a riscului;

—

în vederea întăririi instrumentelor în favoarea rețelelor transeuropene (RTE) și a întreprinderilor mici și mijlocii până la un nivel aproximativ al împrumuturilor și garanțiilor de 20 miliarde EUR și respectiv 30 miliarde EUR, cu o contribuție a BEI de până la 0,5 miliarde EUR din rezerve (RTE) și respectiv de până la 1 miliard EUR (competitivitate și inovare).