13/Volumul 48

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

199

L 021/15

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Comunicarea Comisiei către Consiliu și către Parlamentul European din 2 iunie 2003 privind „Programul de acțiune european pentru siguranță rutieră – reducerea la jumătate a numărului de victime cauzate de accidentele rutiere în Uniunea Europeană până în 2010: o responsabilitate împărțită” (2) prezintă o abordare coerentă a problemei siguranței rutiere în Uniunea Europeană. De asemenea, în comunicarea sa către Consiliu și către Parlamentul European din 15 septembrie 2003, intitulată „Tehnologii ale informației și comunicațiilor pentru vehicule sigure și inteligente” (3), Comisia și-a anunțat intenția de a îmbunătăți siguranța rutieră în Europa, în cadrul inițiativei cunoscute drept eSafety, utilizând noile tehnologii ale informației și ale comunicațiilor și sisteme de siguranță rutieră inteligente, precum sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile. La 5 decembrie 2003, în concluziile sale privind siguranța rutieră (4), Consiliul a cerut, de asemenea, îmbunătățirea nivelului de siguranță a vehiculelor, prin promovarea noilor tehnologii, cum ar fi siguranța electronică.

(2)

Pentru a facilita o dezvoltare și instalare rapidă și coordonată a sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile în Comunitate, este necesar să se pună la dispoziție, fără întârziere, în Comunitate, pentru această aplicație, o bandă de frecvențe radio armonizată, cu stabilitatea asigurată, pentru a se crea climatul de încredere necesar care să permită industriei să facă investițiile necesare.

(3)

În vederea acestei armonizări, la 5 august 2003 Comisia a încredințat un mandat Conferinței Europene a Administrațiilor de Poștă și Telecomunicații (CEPT), în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia nr. 676/2002/CE, pentru armonizarea spectrului radioelectric și facilitarea unei introduceri coordonate a sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile.

(4)

Ca urmare a acestui mandat, CEPT a identificat banda de 79 GHz ca fiind cea mai potrivită pentru dezvoltarea și instalarea pe termen lung a sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile, această măsură urmând să fie introdusă până în ianuarie 2005. Prin urmare, Comisia adoptă Decizia 2004/545/CE a Comisiei din 8 iulie 2004 privind armonizarea spectrului radioelectric în banda de frecvențe de 79 GHz în vederea utilizării de către sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile în Comunitate (5).

(5)

Cu toate acestea, tehnologia radarelor cu rază scurtă de acțiune pentru automobile în banda de 79GHz este încă în curs de dezvoltare și nu este disponibilă imediat în condiții de eficiență a costurilor, deși se înțelege că industria va promova dezvoltarea unei astfel de tehnologii pentru ca aceasta să devină disponibilă cât mai curând posibil.

(6)

În raportul prezentat Comisiei Europene la 9 iulie 2004 în cadrul mandatului său din 5 august 2003, CEPT a identificat banda de 24 GHz ca fiind o soluție temporară care ar permite introducerea rapidă în Comunitate a sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile, pentru atingerea obiectivelor inițiativei e-Safety, deoarece tehnologia este considerată a fi suficient de dezvoltată pentru a funcționa în această bandă de frecvențe. Prin urmare, statele membre trebuie să adopte măsuri adecvate, ținând seama de situația lor națională în materie de spectru radioelectric, pentru a face disponibile în condiții armonizate resurse suficiente de spectru radioelectric în banda de 24 GHz (21,65-26,65 GHz), protejând, în același timp, serviciile existente care operează în această bandă împotriva interferențelor perturbatoare.

(7)

În conformitate cu nota de subsol 5 340 din Reglementările privind radiocomunicațiile ale UIT, orice emisii sunt interzise în banda de 23,6-24,0 GHz, pentru a proteja utilizarea acestei benzi cu prioritate de către serviciile pasive de radioastronomie, de explorare a pământului prin satelit și de cercetare spațială. Această interdicție este justificată de faptul că nu se poate tolera perturbarea acestor servicii de către interferențe perturbatoare cauzate de alte emisii în aceeași bandă.

(8)

Nota de subsol 5 340 se pune în aplicare la nivel național și poate fi aplicată împreună cu articolul 4.4 din Reglementările privind radiocomunicațiile, potrivit căruia nici o frecvență nu poate fi atribuită unei stații prin derogare de la reglementările menționate, decât cu condiția expresă ca acea stație, atunci când utilizează o frecvență astfel atribuită, să nu producă o interferență perturbatoare unei stații care funcționează în conformitate cu dispozițiile din normele UIT. Prin urmare, în raportul său către Comisie, CEPT a subliniat că nota de subsol 5 340 nu interzice în mod strict administrațiilor să utilizeze bande de frecvențe prevăzute la nota de subsol respectivă, cu condiția ca ele să nu perturbe serviciile altor administrații și nici să nu încerce să obțină o recunoaștere internațională a acestei utilizări în cadrul UIT.

(9)

Banda de frecvențe 23,6-24,0 GHz prezintă un interes major pentru comunitățile științifice și meteorologice, care o utilizează pentru a măsura conținutul de vapori de apă, un parametru esențial pentru măsurătorile de temperatură în cadrul serviciului de explorare a Pământului prin satelit. În special, această frecvență joacă un rol important în cadrul inițiativei GMES (Global Monitoring for Environment and Security – supraveghere globală pentru mediu și securitate), care urmărește instituirea unui sistem operațional de avertizare european. Banda de frecvențe 22,21-24,00 GHz este, de asemenea, necesară pentru măsurarea liniilor spectrale ale amoniacului și apei, precum și pentru observații continue efectuate de serviciile de radioastronomie.

(10)

Benzile de 21,2-23,6 GHz și 24,5-26,5 GHz, pe care Reglementările privind radiocomunicațiile le atribuie cu prioritate serviciilor fixe, sunt utilizate pe scară largă de legăturile fixe pentru a răspunde cerințelor de infrastructură pentru rețelele mobile existente de a doua și a treia generație, precum și pentru dezvoltarea rețelelor fixe de bandă largă fără fir.

(11)

Pe baza studiilor de compatibilitate între sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile și serviciile fixe, serviciile de explorare a Pământului prin satelit și serviciile de radioastronomie, CEPT a ajuns la concluzia că instalarea nelimitată de sisteme radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile în banda de 24 GHz ar cauza o interferență perturbatoare inacceptabilă aplicațiilor radio existente care operează în această bandă. Luând în considerare Reglementările privind radiocomunicațiile ale UIT și importanța acestor servicii, introducerea sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile în banda de 24 GHz este posibilă doar cu condiția asigurării unei protecții suficiente a serviciilor de acest tip, care operează în această bandă. În această privință, chiar dacă semnalul emis de sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile este extrem de slab în cea mai mare parte a benzii de 24 GHz, este important să se ia în considerare efectul cumulativ al utilizării unui mare număr de sisteme care, fiecare separat, ar putea să nu producă o interferență perturbatoare.

(12)

Conform CEPT, aplicațiile existente operând în banda de 24 GHz sau în jurul acestei valori ar suporta, în măsură tot mai mare, niveluri semnificative de interferență perturbatoare dacă s-ar depăși un anumit nivel de penetrare a vehiculelor care utilizează banda de 24 GHz pentru sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile. CEPT a ajuns în special la concluzia că folosirea în comun a acestei benzi de serviciile de explorare a Pământului prin satelit și sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile s-ar putea realiza numai temporar, dacă procentul de vehicule echipate cu un sistem radar cu rază scurtă de acțiune funcționând în banda de 24 GHz s-ar limita la 7,0 % pe fiecare piață națională. Chiar dacă acest procentaj a fost calculat pe baza pixelilor satelitului de explorare a pământului, piețele naționale sunt utilizate ca referință pentru calculul pragului, aceasta fiind metoda cea mai eficace pentru realizarea acestei monitorizări.

(13)

În plus, raportul CEPT a ajuns la concluzia că pentru respectarea exigențelor în materie de protecție a serviciului fix, folosirea în comun a benzii cu sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile s-ar putea realiza temporar numai dacă procentul de vehicule echipate cu sisteme radar cu rază scurtă de acțiune care se găsesc în câmpul de vizibilitate al unui receptor de serviciu fix ar fi limitat la mai puțin de 10 %.

(14)

Prin urmare, pe baza lucrărilor efectuate de CEPT, se poate presupune că ceilalți utilizatori ai benzii de frecvențe nu ar trebui să fie afectați de interferențe perturbatoare dacă numărul total de vehicule înmatriculate, comercializate sau puse în circulație, care sunt echipate cu sisteme radar cu rază scurtă de acțiune funcționând în banda de 24 GHz, nu reprezintă mai mult de 7 % din numărul total de vehicule aflate în circulație în fiecare stat membru.

(15)

În prezent, nu se anticipează atingerea acestui prag înainte de data de referință 30 iunie 2013.

(16)

Mai multe state membre utilizează banda de 24 GHz și pentru controlul vitezei cu ajutorul tahimetrelor cu radiolocație, ceea ce contribuie la siguranța rutieră. În urma studiilor de compatibilitate realizate pe sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile pentru un număr de echipamente de acest tip care funcționează în Europa, CEPT a ajuns la concluzia că această compatibilitate este posibilă în anumite condiții, în principal prin decuplarea frecvențelor centrale ale celor două sisteme cu cel puțin 25 MHz și că riscul unei interferențe perturbatoare este scăzut și nu va distorsiona măsurătorile de viteză. Fabricanții de vehicule care utilizează sistemele radar cu rază scurtă de acțiune s-au angajat, de asemenea, să ia în continuare măsuri corespunzătoare pentru a garanta că riscul de interferență produsă tahimetrelor cu radiolocație este minim. Prin urmare, fiabilitatea tahimetrelor cu radiolocație nu va fi afectată în mod semnificativ de utilizarea sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune.

(17)

Anumite state membre vor utiliza în viitor banda de 21,4-22,0 GHz pentru serviciul de radiodifuziune prin satelit pe direcția spațiu-Terra. În urma studiilor de compatibilitate, administrațiile naționale competente au ajuns la concluzia că nu există nici o problemă de compatibilitate dacă emisiile sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile sunt limitate la un nivel de – 61,3 dBm/MHz pentru frecvențele mai mici de 22 GHz.

(18)

Comisia, cu sprijinul statelor membre, trebuie să supună ipotezele și precauțiile menționate mai sus unui permanent examen obiectiv și adecvat, pentru a evalua, pe bază de elemente concrete, dacă pragul de 7 % va fi depășit pe o piață națională înaintea datei de referință, dacă alți utilizatori ai bandei de frecvențe au fost afectați sau riscă să fie afectați într-un interval scurt de timp de interferența perturbatoare, din cauza depășirii pragului de 7 % pe o piață națională sau dacă alți utilizatori ai benzii au fost afectați de interferența perturbatoare chiar și fără depășirea pragului.

(19)

Prin urmare, ca urmare a informațiilor disponibile în cursul procesului de analiză, poate rezulta necesară modificarea prezentei decizii, în special pentru a garanta că nu se produc interferențe perturbatoare către alți utilizatori ai benzii.

(20)

În consecință, nu se poate presupune că banda de 24 GHz va continua să fie disponibilă pentru sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile până la data de referință, dacă una din presupunerile de mai sus se dovedește a nu fi valabilă la un moment dat.

(21)

Pentru a facilita și a face mai eficace monitorizarea utilizării benzii de 24 GHz și procesul de examinare, statele membre pot decide să ceară informațiile necesare pentru efectuarea acestui control direct de la fabricanții și de la importatorii sistemelor.

(22)

Conform raportărilor CEPT, folosirea în comun a benzii de 22,21-24,00 GHz de către sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile și de către serviciul de radioastronomie ar putea cauza o interferență perturbatoare asupra acestuia din urmă, dacă se permite circulația fără restricții a vehiculelor echipate cu un radar cu rază scurtă de acțiune pe o anumită distanță în jurul fiecărei stații de radioastronomie. Prin urmare, și ținând seama de faptul că Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele radio și echipamentele terminale de telecomunicații și recunoașterea reciprocă a conformității lor (6), impune ca echipamentele radio să fie construite astfel încât să evite interferențele perturbatoare, sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile care operează în banda 22,21-24,00 GHz utilizată de radioastronomie trebuie să fie dezactivate când circulă în aceste zone. Stațiile de radioastronomie relevante și zonele de excludere aferente trebuie să fie definite și justificate de administrațiile naționale.

(23)

Pentru a fi eficace și fiabilă, cel mai bine este ca această dezactivare să se facă în mod automat. Cu toate acestea, pentru a permite o introducere rapidă a sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile în banda de 24 GHz, poate fi permis un număr limitat de emițători cu dezactivare manuală, întrucât, având în vedere o astfel de desfășurare limitată, se așteaptă ca probabilitatea producerii de interferențe perturbatoare pentru serviciul de radioastronomie să rămână scăzută.

(24)

Introducerea temporară a sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile care utilizează banda de 24 GHz prezintă un caracter excepțional și nu trebuie să fie privită ca un precedent pentru posibila introducere, cu titlu temporar sau permanent, a altor aplicații în benzile de frecvențe la care se aplică nota de subsol 5 340 din Reglementările privind radiocomunicațiile ale UIT. În plus, radarul cu rază scurtă de acțiune pentru automobile nu trebuie să fie considerat un serviciu pentru „siguranța vieții umane” în sensul Reglementărilor privind radiocomunicațiile ale UIT și trebuie să funcționeze fără interferențe și fără protecție. De asemenea, radarul cu rază scurtă de acțiune pentru automobile nu trebuie să împiedice extinderea viitoare a utilizării benzii de 24 GHz pentru aplicații care sunt protejate de nota de subsol 5 340.

(25)

Introducerea pe piață și utilizarea sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile în banda de 24 GHz, cu funcționare autonomă sau montate pe vehicule care se află deja pe piață, nu ar fi compatibile cu obiectivul de evitare a interferențelor perturbatoare asupra aplicațiilor radio existente care utilizează această bandă de frecvențe, deoarece ar putea conduce la o proliferare necontrolată a acestor echipamente. Dimpotrivă, ar fi mai ușor să se controleze utilizarea sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile în banda de 24 GHz dacă acestea ar fi concepute exclusiv ca element al unei integrări complexe a cablajului electric, al concepției vehiculului și al pachetului software și ar fi instalate inițial pe noul vehicul sau ca înlocuitori ai sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune originale montate pe vehicule.

(26)

Prezenta decizie se va aplica ținând seama de Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora (7) și de Directiva 1999/5/CE și fără a aduce atingere acestora.

(27)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru spectrul radioelectric,

1.

„bandă de frecvențe de 24 GHz” înseamnă banda de frecvențe 24,15 + / – 2,50 GHZ;

2.

„sisteme radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile” înseamnă echipamentele cu funcții radar, montate pe vehicule rutiere, pentru atenuarea gravității coliziunilor și pentru aplicații de siguranță rutieră;

3.

„sistem radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile pus în funcțiune în Comunitate” înseamnă sistemul radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile instalat inițial sau care înlocuiește un sistem instalat inițial pe un vehicul care va fi sau a fost înmatriculat, introdus pe piață sau pus în circulație în Comunitate;

4.

„fără interferențe și fără protecție” înseamnă că nu se poate cauza nici o interferență perturbatoare pentru alți utilizatori ai benzii și că nu se poate pretinde nici o protecție contra interferenței perturbatoare provenind de la alte sisteme sau servicii care operează în banda respectivă;

5.

„dată de referință” înseamnă 30 iunie 2013;

6.

„dată de tranziție” înseamnă 30 iunie 2007;

7.

„vehicul” înseamnă orice vehicul în sensul articolului 2 din Directiva 70/156/CEE;

8.

„dezactivare” înseamnă întreruperea emisiilor sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile;

9.

„zonă de excludere” înseamnă zona din jurul unei stații de radioastronomie, definită printr-o rază corespunzătoare unei distanțe specifice față de stație;

10.

„coeficient de utilizare” înseamnă raportul de timp în cursul oricărei perioade de o oră când sistemul transmite efectiv.

(a)

numărul total de vehicule înmatriculate, puse pe piață sau date în folosință în fiecare stat membru, echipate cu sisteme radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile, pentru a se verifica dacă acest număr nu depășește nivelul de 7 % din numărul total de vehicule aflate în circulație în fiecare stat membru;

(b)

dacă s-au pus la dispoziție informații adecvate de către statele membre sau de către fabricanți și importatori, în ceea ce privește numărul de vehicule echipate cu sisteme radar cu rază scurtă de acțiune ce operează în banda de 24 GHz, pentru o supraveghere eficace a utilizării benzii de 24 GHz de către sistemele radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile;

(c)

dacă utilizarea individuală sau cumulativă a sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile produce sau este posibil să producă o interferență perturbatoare pentru alți utilizatori în banda de 24 GHz sau în benzile adiacente în cel puțin un stat membru, indiferent dacă s-a atins sau nu pragul menționat la litera (a);

(d)

măsura în care data de referință continuă să fie corespunzătoare.

(1)

numărul de vehicule echipate cu sistem radar cu rază scurtă de acțiune care utilizează banda de frecvențe radio de 24 GHz, produse și/sau introduse pe piață și/sau înmatriculate pentru prima dată în cursul anului de referință în Comunitate;

(2)

numărul de vehicule echipate cu sistem radar cu rază scurtă de acțiune utilizând banda de frecvențe radio de 24 GHz, importate din afara Comunității în cursul anului de referință;

(3)

numărul total de vehicule aflate în circulație în cursul anului de referință.

—

tendințe actuale și viitoare ale pieței, atât în interiorul cât și în exteriorul Comunității;

—

vânzări pe piața serviciilor post-vânzare și modificarea sistemelor deja instalate;

—

evoluția tehnologiilor și aplicațiilor alternative, în special a sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile care funcționează în banda de frecvențe radio de 79 GHz, în conformitate cu Decizia 2004/545/CE.