03/Volumul 59

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

130

32004D0558

L 249/20

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 15 iulie 2004

de punere în aplicare a Directivei 64/432/CEE a Consiliului privind garanțiile suplimentare pentru schimburile intracomunitare cu bovine în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină și aprobarea programelor de eradicare prezentate de anumite state membre

[notificată cu numărul C(2004) 2104]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2004/558/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de sănătate animală care afectează schimburile intracomunitar cu bovine și porcine (1), în special articolul 9 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Rinotraheita infecțioasă bovină pune în evidență semnele clinice cele mai importante ale infecției datorate herpesvirusului bovin de tip 1 (BHV -1). Cum numeroase infecții cu acest virus cunosc o fază subclinică, măsurile de luptă ar trebui să se axeze pe eradicarea infecției și nu pe eliminarea simptomelor.

(2)	Anexa E partea II la Directiva 64/432/CEE menționează „rinotraheita infecțioasă bovină” în lista bolilor pentru care programele naționale de luptă se pot aproba și se pot cere garanții suplimentare.

(3)

Germania a prezentat un program care urmărește eradicarea infectării cu BHV-1 în toate regiunile teritoriului său, program care îndeplinește criteriile definite în articolul 9 alineatul (1) din Directiva 64/432/CEE și care prevede norme aplicabile circulației bovinelor pe teritoriul național, echivalente celor care, puse anterior în aplicare în Austria, în provincia Bolzano în Italia și în Suedia, au permis eradicarea bolii în aceste țări.

(4)

Programul prezentat de Germania și garanțiile suplimentare în raport cu schimburile de bovine cerute de acest stat membru pentru a garanta succesul au fost aprobate prin Decizia 2004/215/CE a Comisiei din 1 martie 2004 de punere în aplicare a Directivei 64/432/CEE a Consiliului privind garanțiile suplimentare pentru schimburile intracomunitare cu bovine în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină și aprobarea programelor de eradicare prezentate de anumite state membre (2).

(5)

Garanții suplimentare există pentru Danemarca, Austria, Finlanda și Suedia, precum și pentru Italia în ceea ce privește provincia Bolzano. Aceste state membre estimează că teritoriul lor este indemn de rinotraheita infecțioasă bovină; Italia consideră că același lucru este valabil pentru provincia Bolzano. În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Directiva 64/432/CEE, ele au prezentat Comisiei probe care să demonstreze în special că situația face obiectul unei supravegheri permanente.

(6)

Este necesar să nu se aplice statelor membre sau regiunilor acestora din urmă recunoscute ca fiind indemne de această boală și care figurează în prezent la anexa la Decizia 93/42/CEE a Comisiei decât condițiile minime privind expedierea bovinelor de fermă și de producție către alte state membre (3).

(7)

Pentru standardizarea testelor BHV-1 în laborator, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală (OIE) adoptă, ca standarde internaționale OIE pentru testele BHV-1 un ser puternic pozitiv, un ser slab pozitiv și un ser negativ, disponibile în laboratoarele de referință ale OIE pentru rinotraheita infecțioasă bovină, în conformitate cu Manualul standardelor pentru testele de diagnostic și vaccinuri (4).

(8)	Au apărut probleme în schimburile intracomunitare cu bovine originare din statele membre care prezintă statute diferite în privința rinotraheitei infecțioase bovine.

(9)	Din motive de claritate și pentru a garanta coerența lingvistică a măsurilor, este adecvat să se reunească într-o decizie unică aprobarea programului german și garanțiile suplimentare privind rinotraheita infecțioasă bovină și să se abroge Decizia 2004/215/CE.

(10)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se aprobă programele prezentate de către statele membre care figurează în prima coloană a tabelului de la anexa I pentru a combate și a eradica infectarea prin herpesvirusul bovin de tip 1 (BHV-1), denumită în continuare „rinotraheită infecțioasă bovină” sau „RIB”, în regiunile acestor state membre precizate în a doua coloană a tabelului din anexa I.

Articolul 2

(1) Bovinele pentru creștere și pentru producție care provin din statele membre sau din regiuni ale acestora care nu figurează în lista de la anexa II și sunt destinate statelor membre sau regiunilor acestora din urmă care figurează la anexa I prezintă cel puțin următoarele garanții suplimentare:

(a)	animalele care provin de pe o exploatație unde, în conformitate cu informațiile oficiale, nu s-a constatat nici o dovadă clinică sau patologică de rinotraheită infecțioasă bovină în cursul ultimelor douăsprezece luni;

(b)	au fost izolate într-un spațiu desemnat de autoritatea competentă, pe parcursul celor treizeci de zile care preced imediat circulația, iar toate bovinele din același spațiu de izolare trebuie să fi rămas indemne de semne clinice ale rinotraheitei infecțioase bovine pe parcursul acestei perioade;

(c)

aceste animale și toate celelalte bovine din același spațiu de izolare au fost supuse unui test serologic, cu rezultat negativ, realizat pe eșantioane de sânge prelevate cu cel puțin douăzeci și una de zile după sosirea în spațiul de izolare pentru detectarea următorilor anticorpi:

(i)	în cazul bovinelor vaccinate, anticorpii contra glicoproteinei gE a BHV-1 sau

(ii)	în cazul bovinelor nevaccinate, anticorpii contra BHV-1 complet.

(2) Prin derogare de la dispozițiile din alineatul (1), autoritățile competente ale statului membru de origine pot autoriza expedierea către exploatațiile situate în regiunile enumerate în anexa I a bovinelor care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a)	animalele sunt originare dintr-un stat membru care figurează în anexa I și provin din exploatații indemne de BHV-1 care îndeplinesc cel puțin una dintre cerințele stabilite în anexa III;

(b)

animalele sunt destinate producției de carne și îndeplinesc următoarele condiții:

(i)

animalele:

—	sunt originare din exploatații indemne de BHV-1 în sensul anexei III sau

—	au mame vaccinate și revaccinate în mod regulat sau

—	au fost vaccinate și revaccinate în mod regulat cu un vaccin gE deletat, în conformitate cu instrucțiunile producătorului sau

—	au fost supuse, în statul membru de origine, cu rezultat negativ, unui test serologic pentru detectarea anticorpilor în sensul alineatului (1) litera (c), efectuat pe un eșantion de sânge prelevat în cele paisprezece zile care preced expedierea și

(ii)

sunt transportate fără a intra în contact cu animale cu un statut sanitar inferior către o exploatație al cărei statut BHV-1 este necunoscut, situată în statul membru de destinație care figurează în anexa I, în care, în conformitate cu programul național de eradicare aprobat, toate animalele sunt îngrășate și de la care acestea pot fi transportate numai direct către abator;

(c)

animalele sunt originare din exploatații în care toate bovinele în vârstă de mai mult de cincisprezece luni au fost vaccinate și revaccinate în mod regulat și toate animalele în vârstă de mai mult de nouă luni au fost supuse, cu rezultat negativ, la intervale care nu depășesc douăsprezece luni, unui test serologic pentru detectarea anticorpilor contra glicoproteinei gE a BHV-1 și în care animalele au fost supuse, cu rezultat negativ, unui test pentru detectarea anticorpilor, în sensul alineatului (1) litera (c) punctul (i), realizat pe eșantioane de sânge prelevate în cele paisprezece zile care preced expedierea;

(d)

animalele sunt originare din exploatații indemne de BHV-1 în sensul anexei III situate într-un stat membru în care rinotraheita infecțioasă bovină este supusă unei notificări obligatorii și în care, pe o rază de 5 km în jurul exploatațiilor, nu s-a constatat nici o dovadă clinică sau patologică a infectării cu BHV-1 pe parcursul ultimelor treizeci de zile și animalele au fost supuse, cu rezultat negativ, unui test pentru detectarea anticorpilor în sensul alineatului (1) litera (c), realizat pe un eșantion de sânge prelevat pe parcursul celor paisprezece zile care preced expedierea.

(3) Bovinele destinate sacrificării care provin din state membre sau din regiuni ale acestora care nu figurează pe lista de la anexa II și sunt destinate unor state membre sau unor regiuni ale acestora care figurează în anexa I sunt transportate direct către abatorul de destinație sau către un centru de colectare desemnat, de unde sunt conduse către abator pentru a fi sacrificate, în conformitate cu articolul 7 a doua liniuță din Directiva 64/432/CEE.

(4) Secțiunea C punctul 4 din certificatul sanitar prevăzut în anexa F, modelul 1, la Directiva 64/432/CEE, care însoțește bovinele prevăzute în alineatul (1), trebuie completată cu următoarele menționări:

(a)	după prima liniuță: „RIB”;

(b)	după a doua liniuță: „articolul 2 alineatul … punctul … din Decizia 2004/558/CE a Comisiei”.

Articolul 3

(1) Bovinele pentru creștere și pentru producție care provin din state membre sau din regiuni ale acestora ce nu figurează în lista de la anexa II și sunt destinate statelor membre sau unor regiuni ale acestora indemne de rinotraheita infecțioasă bovină și enumerate în anexa II trebuie să prezinte următoarele garanții suplimentare:

(a)	corespund garanțiilor suplimentare prevăzute la articolul 2 alineatul (1) literele (a) și (b);

(b)

aceste animale și toate celelalte bovine din același spațiu de izolare prevăzut la articolul 2 alineatul (1) litera (b) au fost supuse, cu rezultat negativ, unui test serologic efectuat pe eșantioane de sânge prelevate cu mai puțin de douăzeci și una de zile după sosirea în spațiul de izolare pentru detectarea anticorpilor de BHV-1 complet;

(c)	nu au fost vaccinate contra rinotraheitei infecțioase bovine.

(2) Bovinele destinate sacrificării care provin din state membre sau din regiuni ale acestora ce nu figurează în lista de la anexa II și sunt destinate unor state membre sau regiuni ale acestora enumerate în anexa II sunt transportate direct către abatorul de destinație pentru a fi sacrificate, în conformitate cu articolul 7 prima liniuță din Directiva 64/432/CEE.

(3) Secțiunea C punctul (4) din certificatul sanitar prevăzut în anexa F, modelul 1, la Directiva 64/432/CEE, care însoțește bovinele prevăzute la alineatul (1), trebuie completată cu următoarele menționări:

(a)	după prima liniuță:„RIB”;

(b)	după a doua liniuță:„articolul 3 din Decizia 2004/558/CE a Comisiei”.

Articolul 4

Bovinele pentru creștere și pentru producție care provin dintr-un stat membru sau dintr-o regiune a acestuia ce figurează în anexa II și sunt destinate unui stat membru sau unei regiuni a acestuia care figurează în anexele I sau II îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (a).

Articolul 5

Statele membre se asigură că testul serologic prevăzut la articolul 2 alineatul (1) litera (c) punctul (ii) și la articolul 3 alineatul (1) litera (b) pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1 complet este standardizat în raport cu serurile puternic pozitive, slab pozitive și negative, adoptate ca standarde internaționale de OIE pentru testele BHV-1.

Articolul 6

Decizia 2004/215/CE se abrogă.

Articolul 7

Prezenta decizie se aplică de la 26 iulie 2004.

Articolul 8

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 15 iulie 2004.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64, Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 21/2004 (JO L 5, 9.1.2004, p. 8).

(2) JO L 67, 5.3.2004, p. 24.

(3) JO L 16, 25.1.1993, p. 50, Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/502/CE (JO L 200, 8.8.2000, p. 62).

(4) Manualul standardelor pentru testele de diagnostic și vaccinuri, a patra ediție, august 2000.

ANEXA I

Stat membru	Regiuni din statul membru în care garanțiile suplimentare pentru rinotraheita infecțioasă bovină se aplică în conformitate cu articolul 9 din Directiva 64/432/CEE
Germania	Toate regiunile

ANEXA II

Stat membru	Regiuni din statul membru în care garanțiile suplimentare pentru rinotraheita infecțioasă bovină se aplică în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE
Danemarca	Toate regiunile
Italia	Provincia Bolzano
Austria	Toate regiunile
Finlanda	Toate regiunile
Suedia	Toate regiunile

ANEXA III

Exploatații indemne de BHV-1

O exploatație care deține bovine este considerată indemnă de infectarea cu BHV-1 în cazul în care îndeplinește următoarele condiții:

1.1.	Nu s-a înregistrat nici o suspiciune de infectare cu BHV-1 pentru exploatație în cursul ultimelor șase luni și toate bovinele din exploatație sunt indemne de simptomele clinice de infectare cu BHV-1.

1.2.

Numai bovinele care provin din exploatații situate în state membre sau regiuni ale acestora care figurează în anexa II sau din exploatații indemne de BHV-1 au fost introduse și nici una dintre bovinele exploatației nu a fost în contact cu alte bovine decât cele care provin din exploatații situate în state membre sau în regiuni ale acestora care figurează în anexa II sau din exploatații indemne de BHV-1.

1.3.

Bovinele femele sunt inseminate numai cu material seminal produs în conformitate cu Directiva 88/407/CEE care provine de la tauri care au fost supuși, cu rezultat negativ, unui test pentru detectarea anticorpilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (c) punctul (i) sau care au fost fecundate de tauri care provin din exploatații situate în state membre sau în regiuni ale acestora care figurează în anexa II sau provin din exploatații indemne de BHV-1.

1.4.

Cel puțin unul dintre următoarele programe de depistare se aplică în exploatație:

1.4.1.

un test serologic pentru detectarea anticorpilor în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c), cu rezultat negativ în toate cazurile, realizat cel puțin pe două eșantioane de sânge, prelevate la intervale de cinci până la șapte luni pe ansamblul de bovine femele și masculi utilizate sau destinate creșterii, în vârstă de mai mult de nouă luni;

1.4.2.

un test serologic pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, cu rezultat negativ, realizat pe cel puțin două eșantioane individuale de lapte sau pe un amestec de eșantioane de lapte prelevate pe maximum cinci animale, la intervale de cinci până la șapte luni, pe ansamblul de animale în lactație și un test serologic pentru detectarea anticorpilor în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c), cu rezultat negativ în toate cazurile, realizat pe cel puțin două eșantioane de sânge, prelevate la intervale de cinci până la șapte luni pe ansamblul de bovine femele care nu sunt în lactație și pe ansamblul de bovine utilizate sau destinate creșterii, în vârstă de mai mult de nouă luni;

1.4.3.

în cazul fermelor de lapte în care cel puțin 30 % din bovine sunt vaci de lapte în lactație, un test serologic pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, cu rezultat negativ în toate cazurile, realizat pe cel puțin trei eșantioane de lapte, prelevate, în funcție de cerința testului utilizat, pe un ansamblu de maximum cincizeci de animale, la intervale de cel puțin trei luni, și un test serologic pentru detectarea anticorpilor în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c), cu rezultat negativ în toate cazurile, realizat pe cel puțin un eșantion de sânge, prelevat pe ansamblul de bovine femele care nu sunt în lactație și pe ansamblul bovinelor masculi utilizate sau destinate creșterii, cu o vârstă mai mare de nouă luni;

1.4.4.

ansamblul bovinelor din exploatație provin din exploatații situate în statele membre sau regiuni ale acestora care figurează în anexa II sau din exploatații indemne de BHV-1.

Statutul „indemnă de BHV-1” atribuit unei exploatații care deține bovine se menține în cazul în care:

2.1.	condițiile stabilite la punctele 1.1. – 1.3. rămân îndeplinite;

2.2.

se aplică cel puțin unul dintre următoarele programe de depistare:

2.2.1.

un test serologic pentru detectarea anticorpilor în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c), cu rezultat negativ pentru toate bovinele din exploatație în vârstă de mai mult de douăzeci și patru de luni, realizat pe un eșantion de sânge prelevat la intervale care nu depășesc douăsprezece luni;

2.2.2.

un test serologic pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, cu rezultat negativ, realizat pe cel puțin un eșantion individual de lapte sau pe un amestec de eșantioane de lapte prelevate pe maximum cinci animale, la intervale care nu depășesc douăsprezece luni, pe ansamblul de animale în lactație și un test serologic pentru detectarea anticorpilor în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c), cu rezultat negativ pentru toate bovinele femele care nu sunt în lactație și bovinele masculi din exploatație care au o vârstă mai mare de douăzeci și patru de luni, realizat pe un eșantion de sânge, prelevat la intervale care nu depășesc douăsprezece luni;

2.2.3.

3.	Statutul „indemnă de BHV-1” pentru o exploatație care deține bovine se suspendă atunci când, în cursul testelor prevăzute la punctele 2.2.1 – 2.2.3, un animal a reacționat pozitiv la un test pentru detectarea anticorpilor în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c).

Statutul „indemn de BHV-1” suspendat în conformitate cu punctul 3 se reatribuie numai după o dublă examinare serologică, cu rezultat negativ în fiecare caz, realizat la un interval de două luni și care începe cel mai devreme la treizeci de zile după eliminarea animalelor seropozitive. Această examinare include un test serologic pentru detectarea anticorpilor în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c), pentru toate bovinele din exploatație, realizat pe eșantioane de sânge sau, în ceea ce privește vacile în lactație, un test pentru detectarea anticorpilor anti-BHV-1, realizat pe eșantioane de lapte individuale sau pe amestecuri de eșantioane de lapte prelevate pe maximum cinci animale.