03/Volumul 40

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

227

L 015/19

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Anumite directive verticale privind alimentele ar trebui să fie simplificate astfel încât să prevadă doar normele esențiale care trebuie îndeplinite de produsele la care se referă, pentru a permite libera circulație a produselor respective pe piața internă, conform concluziilor Consiliului European de la Edinburg, din 11 și 12 decembrie 1992, confirmate de concluziile Consiliului European de la Bruxelles din 10 și 11 decembrie 1993.

(2)

Directiva 76/118/CEE a Consiliului din 18 decembrie 1975 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind anumite tipuri de lapte conservat parțial sau total deshidratat destinat consumului uman (4) a fost justificată de faptul că diferențele dintre legislațiile naționale în materie de lapte conservat pot duce la crearea unor condiții de concurență neloială care îi pot induce în eroare pe consumatori și care pot astfel influența în mod direct realizarea și funcționarea pieței comune.

(3)

Directiva 76/118/CEE a fost, prin urmare, concepută astfel încât să stabilească definițiile și normele comune care reglementează compoziția, descrierea normelor de producție și etichetarea anumitor tipuri de lapte conservat, astfel încât să se asigure libera circulație pe teritoriul Comunității.

(4)

Directiva 76/118/CEE ar trebui să fie aliniată cu legislația comunitară generală în materie de alimente, în special cu legislația privind etichetarea, aditivii autorizați, normele de igienă și de sănătate stabilite de Directiva 92/46/CEE a Consiliului (5).

(5)

Din motive de claritate, Directiva 76/118/CEE ar trebui să fie reformulată pentru a face mai accesibile normele privind condițiile de fabricare și comercializare a anumitor tipuri de lapte conservat, parțial sau integral deshidratat și destinat consumului uman.

(6)

Normele generale de etichetare a alimentelor stabilite de Directiva 2000/13/CE (6) a Parlamentului European și a Consiliului ar trebui să fie aplicate sub rezerva anumitor condiții.

(7)

Sub rezerva Directivei 90/496/CEE a Consiliului din 24 septembrie 1990 privind indicarea valorii nutritive pe etichetele produselor alimentare (7), adăugarea vitaminelor la produsele menționate în prezenta directivă este autorizată în anumite state membre. Totuși, nu se poate lua decizia extinderii acestui tip de autorizații la nivelul întregii Comunități. Statele membre sunt, prin urmare, libere să autorizeze sau să interzică adăugarea de vitamine la produsele naționale, cu toate că libera circulație a bunurilor la nivelul Comunității este, în orice caz, garantată conform normelor și principiilor care derivă din tratat.

(8)

În cazul produselor destinate sugarilor, se aplică Directiva 91/321/CEE a Comisiei din 14 mai 1991 privind preparatele pentru sugari și preparatele de continuare (8).

(9)

Conform principiilor de subsidiaritate și de proporționalitate prevăzute în articolul 5 din tratat, obiectivul de a stabili definiții și norme comune pentru produsele în cauză și de a alinia prevederile cu legislația comunitară generală în materie de alimente nu poate fi realizat în mod suficient de către statele membre și, prin urmare, poate fi realizat, prin natura prezentei directive, de către Comunitate. Prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat anterior.

(10)

Dispozițiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de punere în aplicare conferite Comisiei (9).

(11)

Pentru a se evita crearea unor noi bariere în calea liberei circulații, statele membre ar trebui să se abțină de la adoptarea, în ceea ce privește produsele respective, a unor dispoziții care nu sunt prevăzute în prezenta directivă,

(1)

(2)

Etichetarea trebuie să precizeze conținutul în procente de grăsime în lapte, exprimat în funcție de greutatea produsului finit, cu excepția produselor definite în anexa I punctul 1d și g și în anexa I punctul 2d, precum și conținutul în procente de extract de lapte degresat în cazul produselor definite în anexa I punctul 1. Aceste elemente însoțesc denumirea comercială.

(3)

În cazul produselor definite în anexa I punctul 2, eticheta trebuie să cuprindă instrucțiunile cu privire la modul de diluare sau de reconstituire, incluzând detaliile privind conținutul de grăsime al produsului astfel diluat sau reconstituit.

(4)

În cazul produselor a căror masă nu depășește 20 g pe unitate și care au un ambalaj exterior, elementele prevăzute în prezentul articol trebuie să apară doar pe ambalajul exterior, cu excepția precizărilor necesare în conformitate cu punctul 1 litera (a).

(5)

Etichetarea produselor definite în anexa I punctul 2 precizează faptul că produsul „nu este destinat sugarilor cu vârsta sub 12 luni”.

—

prin alinierea prezentei directive cu legislația comunitară generală în materie de alimente;

—

prin adaptarea la progresul tehnic.

—

să autorizeze comercializarea produselor definite în anexa I, dacă sunt conforme definițiilor și normelor prevăzute în prezenta directivă, începând din 17 iulie 2003;

—

să interzică comercializarea produselor care nu sunt conforme cu prezenta directivă, începând din 17 iulie 2004.

—

Tipuri de lapte condensat neîndulcit

—

Tipuri de lapte condensat îndulcit

(a)

Lapte deshidratat cu conținut ridicat de grăsimi sau lapte praf cu conținut mare de grăsimi

Lapte deshidratat cu conținut masic de minimum 42 % grăsime.

(b)

Lapte deshidratat integral sau lapte praf integral

Lapte deshidratat cu conținut masic de minimum 26 % și maximum 42 % grăsime.

(c)

Lapte deshidratat parțial degresat sau lapte praf parțial degresat

Lapte deshidratat cu conținut masic de minimum 1,5 % și maximum 26 % grăsime.

(d)

Lapte deshidratat degresat sau lapte praf degresat

Lapte deshidratat cu conținut masic de maximum 1,5 % grăsime.

(a)

Se autorizează o cantitate suplimentară de lactoză de maximum 0,03 % din masa produsului finit pentru producerea produselor definite la punctul 1 litera (e)-(g).

(b)

Fără a aduce atingere Directivei 92/46/CEE din 16 iunie 1992 de stabilire a normelor sanitare pentru producția și punerea în vânzare a laptelui crud, a laptelui tratat termic și a produselor pe bază de lapte, conservarea produselor menționate la punctele 1 și 2 se realizează:

(a)

Termenul în limba engleză „evaporated milk” se referă la produsul definit în anexa I punctul 1(b) cu un conținut masic de minimum 9 % grăsime și de 31 % substanță uscată totală din lapte.

(b)

Termenii în limba franceză „lait demi-écrémé” și „lait demi-écrémé concentré non sucré”, termenul în limba spaniolă „leche evaporada semidesnatada”, termenii în limba olandeză „geëvaporeerde halfvolle melk” și „halfvolle koffiemelk”, precum și termenul în limba engleză „evaporated semi-skimmed milk” se referă la produsul definit în anexa I punctul 1(c), cu un conținut masic între 4 % și 4,5 % grăsime și de minimum 24 % substanță solidă totală.

(c)

Termenul în limba daneză „kondenseret kaffefløde” și termenul în limba germană „kondensierte Keffeesahne” se referă la produsul definit în anexa I punctul 1(a).

(d)

Termenul în limba daneză „flødepulver”, termenii în limba germană „Rahmpulver” și „Sahnepulver”, termenul în limba franceză „crème en poudre”, termenul în limba daneză „roompoeder”, termenul în limba suedeză „gräddpulver”, termenul în limba finlandeză „kermajauhe” se referă la produsul definit în anexa I punctul 2(a).

(e)

Termenul în limba franceză „lait demi-écrémé concentré sucré”, termenul în limba spaniolă „leche condensada semidesnatada” și termenul în limba olandeză „gecondenseerde halfvolle melk met suiker” se referă la produsul definit în anexa I punctul 1(f), cu un conținut masic între 4 % și 4,5 % grăsime și de minimum 28 % substanță solidă totală.

(f)

Termenul în limba franceză „lait demi-écrémé en poudre”, termenul în limba olandeză „halfvolle melkpoeder” și termenii în limba engleză „semi-skimmed milk powder” sau „dried semi-skimmed milk” se referă la produsul definit în anexa I punctul 2(c), cu un conținut de grăsime cuprins între 14 % și 16 %.

(g)

Termenul în limba portugheză „leite em pó meio gordo” se referă la produsul definit în anexa I punctul 2(c) cu un conținut de grăsime cuprins între 13 % și 26 %.

(h)

Termenul în limba olandeză „koffiemelk” se referă la produsul definit în anexa I punctul 1(b).

(i)

Termenul în limba finlandeză „rasvaton maitojuahe” se referă la produsul definit în anexa I punctul 2(d).

(j)

Termenul în limba spaniolă „leche en polvo semidesnatada” se referă la produsul definit în anexa I punctul 2(c) cu un conținut de grăsime cuprins între 10 % și 16 %.