32000R1348

REGULAMENTUL (CE) NR. 1348/2000 AL CONSILIULUI

din 29 mai 2000

privind notificarea și comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și comercială

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 61 litera (c) și articolul 67 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât:

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament se aplică în materie civilă sau comercială atunci când un act judiciar sau extrajudiciar trebuie să fie transmis dintr-un stat membru în altul pentru a fi notificat sau comunicat.

(2)   Prezentul regulament nu se aplică atunci când adresa destinatarului actului nu este cunoscută.

Articolul 2

Autorități de origine și autorități de destinație

(1)   Fiecare stat membru desemnează funcționarii publici, autoritățile sau alte persoane, denumite în continuare „autorități de origine”, care au competența să transmită actele judiciare sau extrajudiciare ce urmează să fie notificate sau comunicate într-un alt stat membru.

(2)   Fiecare stat membru desemnează funcționarii publici, autoritățile sau alte persoane, denumite în continuare „autorități de destinație”, care au competența să primească actele judiciare sau extrajudiciare provenind din alt stat membru.

(3)   Orice stat membru poate desemna fie o singură autoritate de origine și o singură autoritate de destinație, fie o singură autoritate care să îndeplinească ambele funcții. Statele federale, statele în care sunt în vigoare mai multe sisteme de drept sau statele în care există unități teritoriale autonome au libertatea de a desemna mai multe asemenea autorități. Desemnarea acestora este valabilă pe durata unei perioade de cinci ani și poate fi reînnoită la fiecare cinci ani.

(4)   Comisiei îi sunt comunicate de fiecare stat membru următoarele informații:

Statele membre informează Comisia cu privire la orice modificare ulterioară a acestor informații.

Articolul 3

Autoritatea centrală

Fiecare stat membru desemnează o autoritate centrală însărcinată să:

Statele federale, statele în care sunt în vigoare mai multe sisteme de drept sau statele în care există unități teritoriale autonome au libertatea de a desemna mai multe autorități centrale.

CAPITOLUL II

ACTE JUDICIARE

Secțiunea 1

Transmiterea și notificarea sau comunicarea actelor judiciare

Articolul 4

Transmiterea actelor

(1)   Actele judiciare sunt transmise direct și în termenul cel mai scurt între autoritățile desemnate în conformitate cu articolul 2.

(2)   Transmiterea actelor, cererilor, confirmărilor, confirmărilor de primire, certificatelor și a oricăror alte documente între autoritățile de origine și cele de destinație se poate face prin orice mijloace corespunzătoare, cu condiția ca actul primit să aibă un conținut conform și fidel cu cel al actului înaintat și ca toate informațiile conținute de acesta să poată fi citite cu ușurință.

(3)   Actul care urmează să fie transmis trebuie să fie însoțit de o cerere făcută prin formularul tip din anexă. Formularul se completează în limba oficială a statului membru căruia i se adresează această cerere sau, în cazul în care există mai multe limbi oficiale în statul membru în cauză, în limba oficială sau una din limbile oficiale ale locului unde urmează să se facă notificarea sau comunicarea ori într-o altă limbă pe care statul membru respectiv a indicat că o acceptă. Fiecare stat membru indică limba sau limbile oficiale ale Uniunii Europene, altele decât propria limbă, în care acesta acceptă să fie completat formularul.

(4)   Actele și toate documentele transmise sunt scutite de legalizare, precum și de orice altă formalitate echivalentă.

(5)   În cazul în care autoritatea de origine dorește să i se returneze un exemplar al actului, însoțit de certificatul prevăzut la articolul 10, aceasta expediază actul de notificat sau comunicat în dublu exemplar.

Articolul 5

Traducerea actelor

(1)   Solicitantul este informat de către autoritatea de origine căreia acesta îi înaintează actul în vederea transmiterii că destinatarul poate refuza să-l accepte, dacă nu este redactat într-una din limbile prevăzute la articolul 8.

(2)   Solicitantul suportă toate cheltuielile pentru traducere efectuate înainte de transmiterea actului, fără a aduce atingere unei eventuale decizii adoptate ulterior de instanță sau de autoritatea competentă cu privire la sarcina suportării acestor cheltuieli.

Articolul 6

Primirea actelor de către autoritatea de destinație

(1)   La primirea actului, autoritatea de destinație expediază autorității de origine o confirmare de primire, în cel mai scurt termen și, în orice caz, în termen de șapte zile de la primire, prin cel mai rapid mijloc de transmitere, utilizând formularul standardizat care figurează în anexă.

(2)   În cazul în care, pe baza informațiilor sau actelor transmise, nu poate fi dat curs cererii de notificare sau comunicare, autoritatea de destinație contactează prin cele mai rapide mijloace autoritatea de origine în vederea obținerii informațiilor sau actelor lipsă.

(3)   Dacă cererea de notificare sau de comunicare este, în mod evident, în afara domeniului de aplicare al prezentului regulament sau dacă neîndeplinirea condițiilor de formă impuse face imposibilă notificarea sau comunicarea, cererea și actele transmise sunt returnate, imediat după primire, autorității de origine, împreună cu avizul de retur al cărui formular standardizat figurează în anexă.

(4)   Autoritatea de destinație care primește un act pentru notificarea sau comunicarea căruia nu are competență teritorială transmite acest act, precum și cererea, autorității de destinație care are competență teritorială în același stat membru, dacă cererea îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (3) și informează în mod corespunzător autoritatea de origine, utilizând formularul standardizat care figurează în anexă. Autoritatea de destinație care are competență teritorială informează autoritatea de origine cu privire la primirea actului, în conformitate cu dispozițiile alineatului (1).

Articolul 7

Notificarea sau comunicarea actelor

(1)   Autoritatea de destinație notifică sau comunică ori dispune notificarea sau comunicarea actului, fie în conformitate cu legislația din statul membru de destinație, fie în conformitate cu forma particulară cerută de autoritatea de origine, dacă o astfel de metodă nu este incompatibilă cu legislația din statul membru în cauză.

(2)   Toate formalitățile necesare pentru notificarea sau comunicarea actului se realizează în cel mai scurt termen. În orice caz, dacă notificarea sau comunicarea nu poate fi efectuată în termen de o lună de la primire, autoritatea de destinație informează autoritatea de origine prin intermediul certificatului al cărui formular standardizat figurează în anexă, care este completat în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (2). Termenul se calculează în conformitate cu legislația din statul membru de destinație.

Articolul 8

Refuzul primirii unui act

(1)   Autoritatea de destinație informează destinatarul că poate să refuze să primească actul de notificat sau de comunicat dacă acesta este întocmit într-o altă limbă decât una din următoarele:

(2)   Atunci când autoritatea de destinație este informată că destinatarul refuză să accepte actul în conformitate cu alineatul (1), aceasta informează imediat autoritatea de origine prin intermediul certificatului menționat la articolul 10 și returnează cererea și documentele a căror traducere este solicitată.

Articolul 9

Data notificării sau comunicării

(1)   Fără a aduce atingere articolului 8, data notificării sau comunicării unui document în temeiul articolului 7 este data la care acesta este notificat sau comunicat în conformitate cu legislația din statul membru de destinație.

(2)   Cu toate acestea, dacă actul trebuie notificat sau comunicat într-un termen determinat în cadrul unei proceduri care va fi inițiată sau este pendinte în statul membru de origine, data care se ia în considerare în ceea ce-l privește pe solicitant este stabilită în conformitate cu legislația din statul membru de origine.

(3)   Din motive întemeiate, un stat membru poate să facă derogare de la dispozițiile alineatelor (1) și (2) pentru o perioadă de tranziție de cinci ani.

Acesta poate reînnoi această perioadă de tranziție la fiecare cinci ani pentru considerente care țin de sistemul său juridic. Comisiei îi sunt comunicate de către acesta conținutul unei asemenea derogări și împrejurările specifice ale cazului.

Articolul 10

Certificarea notificării sau comunicării și copia actului notificat sau comunicat

(1)   Atunci când formalitățile de notificare sau comunicare a actului au fost îndeplinite, se redactează un certificat care atestă acest lucru utilizând formularul standardizat care figurează în anexă și se expediază autorității de origine împreună cu o copie a actului notificat sau comunicat, în cazul în care se aplică articolul 4 alineatul (5).

(2)   Certificatul este redactat în limba oficială sau într-una din limbile oficiale din statul membru de origine sau într-o altă limbă pe care statul membru de origine a indicat că o poate accepta. Fiecare stat membru indică limba sau limbile oficiale din Uniunea Europeană, altele decât cea sau cele proprii, în care acesta acceptă să fie completat formularul.

Articolul 11

Cheltuielile de notificare sau comunicare

(1)   Notificarea sau comunicarea actelor judiciare provenind dintr-un alt stat membru nu poate să determine plata sau rambursarea taxelor sau cheltuielilor ocazionate de serviciile oferite în acest sens de statul membru de destinație.

(2)   Solicitantul este obligat să achite sau să ramburseze cheltuielile ocazionate de:

Secțiunea 2

Alte mijloace de transmitere și de notificare sau comunicare a actelor judiciare

Articolul 12

Transmiterea prin intermediul canalelor consulare sau diplomatice

Fiecare stat membru este liber, în cazuri excepționale, să utilizeze canale consulare sau diplomatice pentru transmiterea actelor judiciare, în scopul notificării sau comunicării lor, către autoritățile dintr-un alt stat membru desemnate în acest scop în temeiul articolului 2 sau 3.

Articolul 13

Notificarea sau comunicarea de către agenții diplomatici sau consulari

(1)   Fiecare stat membru este liber să procedeze la notificarea sau comunicarea actelor judiciare persoanelor care au reședința într-un alt stat membru, fără nici o constrângere, în mod direct prin agenții săi diplomatici sau consulari.

(2)   Orice stat membru își poate face cunoscută opoziția față de utilizarea acestei posibilități de notificare sau comunicare a actelor judiciare pe teritoriul său, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1), cu excepția cazului în care actul trebuie comunicat sau notificat unui resortisant al statului membru de origine.

Articolul 14

Notificarea sau comunicarea prin poștă

(1)   Fiecare stat membru este liber să efectueze notificarea sau comunicarea actelor judiciare direct prin poștă persoanelor având reședința într-un alt stat membru.

(2)   Orice stat membru poate să precizeze, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1), condițiile în care acceptă notificarea sau comunicarea actelor judiciare prin poștă.

Articolul 15

Cerere directă de notificare sau comunicare

(1)   Prezentul regulament nu aduce atingere libertății oricărei persoane interesate într-o procedură judiciară să obțină notificarea sau comunicarea actelor judiciare direct prin intermediul funcționarilor publici, autorităților sau altor persoane competente din statul membru de destinație.

(2)   În conformitate cu articolul 23 alineatul (1), orice stat membru își poate face cunoscută opoziția față de notificarea sau comunicarea actelor judiciare pe teritoriul său în temeiul alineatului (1).

CAPITOLUL III

ACTE EXTRAJUDICIARE

Articolul 16

Transmitere

Actele extrajudiciare pot fi transmise în vederea notificării sau comunicării într-un alt stat membru în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 17

Norme de aplicare

Măsurile ce se impun pentru aplicarea prezentului regulament, referitoare la chestiunile menționate mai jos se adoptă în conformitate cu procedura consultativă prevăzută la articolul 18 alineatul (2):

Articolul 18

Comitet

(1)   Comisia este asistată de un comitet.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

(3)   Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.

Articolul 19

Neprezentarea pârâtului la audiere

(1)   Atunci când o cerere introductivă de instanță sau un act echivalent a trebuit să fie transmis într-un alt stat membru în vederea notificării sau comunicării în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament și când pârâtul nu s-a înfățișat la audiere, pronunțarea hotărârii se suspendă până când se stabilește dacă:

precum și dacă, în fiecare din aceste situații, fie notificarea sau comunicarea, fie remiterea au avut loc în timp util pentru ca pârâtul să-și poată pregăti apărarea.

(2)   Fiecare stat membru are libertatea de a face cunoscut, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1), faptul că judecătorii săi, contrar dispozițiilor alineatului (1), se pot pronunța, chiar dacă nu s-a primit nici un certificat de constatare fie a notificării sau comunicării, fie a remiterii, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(3)   Alineatele (1) și (2) nu se opun ca, în cazuri urgente, judecătorul să dispună orice măsură provizorie sau de conservare.

(4)   Atunci când o cerere introductivă de instanță sau un act echivalent trebuie transmise în alt stat membru în scopul notificării sau comunicării, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, și împotriva pârâtului care nu s-a prezentat la audiere a fost pronunțată o hotărâre, judecătorul are libertatea de a exonera pârâtul de decăderea din termenul pentru formularea unei căi de atac dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

Cererea pentru exonerarea de decădere din termen trebuie formulată într-un termen rezonabil de la data la care pârâtul a luat cunoștință de hotărâre.

Fiecare stat membru are libertatea de a preciza, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1), faptul că această cerere este inadmisibilă dacă nu este formulată în termenul indicat, acest termen neputând fi, cu toate acestea, mai scurt de un an calculat de la data pronunțării hotărârii.

(5)   Alineatul (4) nu se aplică în cazul hotărârilor privind statutul sau capacitatea persoanelor.

Articolul 20

Relația cu acordurile sau înțelegerile la care statele membre sunt parte

(1)   În materiile aflate sub incidența domeniului său de aplicare, prezentul regulament are întâietate asupra dispozițiilor conținute în acordurile sau înțelegerile bilaterale sau multilaterale încheiate între statele membre, în special articolul IV din Protocolul la Convenția de la Bruxelles din 1968 și Convenția de la Haga din 15 noiembrie 1965.

(2)   Prezentul regulament nu se opune menținerii sau încheierii de către statele membre a unor acorduri sau înțelegeri care urmăresc accelerarea sau simplificarea transmiterii actelor, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu dispozițiile prezentului regulament.

(3)   Statele membre transmit Comisiei:

Articolul 21

Asistență judiciară

Prezentul regulament nu aduce atingere, în raporturile între statele membre care sunt parte la aceste convenții, aplicării articolului 23 din Convenția din 17 iulie 1905 privind procedura civilă, articolului 24 din Convenția din 1 martie 1954 privind procedura civilă și articolului 13 din Convenția din 25 octombrie 1980 care urmărește să faciliteze accesul internațional la justiție.

Articolul 22

Protecția informațiilor transmise

(1)   Informațiile, în special datele personale, transmise în temeiul prezentului regulament nu pot fi utilizate decât în scopul pentru care au fost transmise.

(2)   Autoritățile de destinație asigură confidențialitatea acestor informații, în conformitate cu legislația lor internă.

(3)   Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere dispozițiilor interne în temeiul cărora persoanele în cauză au dreptul să fie informate cu privire la utilizarea informațiilor transmise în baza prezentului regulament.

(4)   Prezentul regulament nu aduce atingere Directivelor 95/46/CE și 97/66/CE.

Articolul 23

Comunicare și publicare

(1)   Comisiei îi sunt comunicate de statele membre informațiile menționate la articolele 2, 3, 4, 9, 10, 13, 14, 15, la articolul 17 litera (a) și la articolul 19.

(2)   Comisia publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene informațiile menționate la alineatul (1).

Articolul 24

Revizuire

Cel târziu la 1 iunie 2004 și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social un raport cu privire la aplicarea prezentului regulament, acordând o deosebită atenție eficienței autorităților desemnate în conformitate cu articolul 2, precum și aplicării articolului 3 litera (c) și articolului 9. Raportul este însoțit, dacă este cazul, de propuneri pentru adaptarea prezentului regulament în funcție de evoluția sistemelor de notificare.

Articolul 25

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la 31 mai 2001.

(1)  JO C 247 E, 31.8.1999, p. 11.

(2)  Avizul din 17 noiembrie 1999 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO C 368, 20.12.1999, p. 47.

(4)  JO C 261, 27.8.1997, p. 1. În aceeași zi în care a fost redactată convenția, Consiliul a luat act de nota explicativă privind convenția, care apare la pagina 26 a Jurnalului Oficial citat anterior.

(5)  Convenția de la Bruxelles din 27 septembrie 1968 privind competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 299, 13.12.1972, p. 32; versiune consolidată, JO C 27, 26.1.1998, p. 1).

(6)  JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

(7)  JO L 24, 30.1.1998, p. 1.

(8)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

ANEXĂ

CERERE DE NOTIFICARE SAU DE COMUNICARE A UNOR ACTE[Articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului privind notificarea și comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială  (1) ]

Nr. de referință: …

1.   AUTORITATEA DE ORIGINE

1.1.   Denumire:

Adresă:

1.2.1   Strada și numărul/Căsuța poștală:

1.2.2.   Localitatea și codul poștal:

1.2.3.   Țara:

1.3.   Telefon:

1.4.   Fax (2):

1.5.   Adresă e-mail (2):

2.   AUTORITATEA DE DESTINAȚIE

2.1.   Denumire:

Adresă:

2.2.1.   Strada și numărul/Căsuța poștală:

2.2.2.   Localitatea și codul poștal:

2.2.3.   Țara:

2.3.   Telefon:

2.4.   Fax (2):

2.5.   Adresă e-mail (2):

3.   RECLAMANT

3.1.   Nume:

Adresă:

3.2.1.   Strada și numărul/Căsuța poștală:

3.2.2.   Localitatea și codul poștal:

3.2.3.   Țara:

3.3.   Telefon (2):

3.4.   Fax (2):

3.5.   Adresă e-mail (2):

4.   DESTINATAR

4.1.   Nume:

Adresă:

4.2.1.   Strada și numărul/Căsuța poștală:

4.2.2.   Localitatea și codul poștal:

4.2.3.   Țara:

4.3.   Telefon (2):

4.4.   Fax (2):

4.5.   Adresă e-mail (2):

4.6.   Număr de identificare/numărul asigurării sociale/numărul organizației sau echivalent (2):

5.   MODALITATE DE NOTIFICARE SAU COMUNICARE

5.1.   În conformitate cu legislația din statul membru de destinație

Prin următoarea modalitate:

Dacă această modalitate este incompatibilă cu legislația din statul membru de destinație, actul trebuie să fie notificat sau comunicat în conformitate cu legislația statului membru respectiv:

5.2.1.1.   da

5.2.1.2.   nu

6.   ACTUL DE NOTIFICAT SAU COMUNICAT

7.   UN EXEMPLAR AL ACTULUI TREBUIE RETURNAT ÎMPREUNĂ CU CERTIFICATUL DE NOTIFICARE SAU COMUNICARE [articolul 4 alineatul (5) din regulament]

7.1.   Da (în această situație, se trimit două exemplare ale actului de notificat sau comunicat)

7.2.   Nu

Întocmit la:

Data:

Semnătura și/sau ștampila:

Nr. de referință al autorității de destinație

CONFIRMARE DE PRIMIRE[Articolul 6 alineatul din Regulamentul (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului]

Această confirmare de primire trebuie să fie expediată prin cel mai rapid mijloc de transmitere, în cel mai scurt termen după primirea actului și, în orice caz, în termen de șapte zile de la primirea acestuia.

8.   DATA PRIMIRII:

Întocmită la:

Data:

Semnătura și/sau ștampila

AVIZ DE RETUR AL CERERII ȘI AL ACTULUI[Articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului]

Cererea și actul trebuie să fie returnate imediat ce au fost primite.

9.   MOTIVUL RETURNĂRII:

Se află în mod evident în afara domeniului de aplicare al prezentului regulament:

9.1.1.   actul nu are natură civilă sau comercială

9.1.2.   notificarea sau comunicarea nu este solicitată de către un stat membru altui stat membru

Nerespectarea condițiilor de formă necesare face ca notificarea sau comunicarea să fie imposibilă:

9.2.1.   actul nu este ușor lizibil

9.2.2.   limba utilizată pentru completarea formularului este incorectă

9.2.3.   actul recepționat nu este un exemplar conform și fidel

9.2.4.   alte motive (vă rugăm să precizați):

9.3.   Metoda de notificare este incompatibilă cu legislația statului membru în cauză [articolul 7 alineatul (1) din regulament]

Întocmită la:

Data:

Semnătura și/sau ștampila:

AVIZ DE RETRANSMITERE A CERERII ȘI A ACTULUI CĂTRE AUTORITATEA DE DESTINAȚIE CARE ARE COMPETENȚA TERITORIALĂ[Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului]

Cererea și actul au fost înaintate către următoarea autoritate de destinație care are compentență teritorială pentru notificare sau comunicare.

10.1.   Denumire:

Adresă:

10.2.1.   Strada și numărul/Căsuța poștală:

10.2.2.   Localitatea și codul poștal:

10.2.3.   Țara:

10.3.   Telefon:

10.4.   Fax (2):

10.5.   Adresa e-mail (2):

Întocmită la:

Data:

Semnătura și/sau ștampila:

Nr. de referință al autorității de destinație competente

AVIZ DE PRIMIRE DE LA AUTORITATEA DE DESTINAȚIE CARE ARE COMPETENȚA TERITORIALĂ CĂTRE AUTORITATEA DE ORIGINE[Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului]

Avizul trebuie să fie expediat prin cel mai rapid mijloc de transmitere, în cel mai scurt termen după primirea actului și, în orice caz, în termen de șapte zile de la primirea acestuia.

11.   DATA PRIMIRII:

Întocmită la:

Data:

Semnătura și/sau ștampila:

CERTIFICAT DE EFECTUARE SAU NEEFECTUARE A NOTIFICĂRII SAU A COMUNICĂRII ACTELOR[Articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului]

Notificarea sau comunicarea se efectuează în cel mai scurt termen. În orice caz, dacă notificarea nu a putut fi efectuată în termen de o lună de la primirea solicitării, autoritatea de destinație informează autoritatea de origine [în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulament].

12.   EFECTUAREA NOTIFICĂRII SAU COMUNICĂRII

13.   INFORMAȚII ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 7 ALINEATUL (2)

Notificarea sau comunicarea nu a putut fi efectuată în termen de o lună de la primire.

14.   REFUZUL ACCEPTĂRII UNUI ACT

Destinatarul a refuzat să accepte actul pe motivul limbii utilizate. Actul este anexat la prezentul certificat.

15.   MOTIVUL ABSENȚEI NOTIFICĂRII SAU COMUNICĂRII UNUI ACT

15.1.   Adresă necunoscută

15.2.   Destinatarul nu poate fi găsit

15.3.   Actul nu a putut fi notificat înainte de data sau termenul limită prevăzute la punctul 6.2.

15.4.   Altele (vă rugăm să precizați):

Actul este anexat la prezentul certificat.

Întocmit la:

Data:

Semnătura și/sau ștampila:

(1)  JO L 160, 30.6.2000, p. 37.

(2)  Facultativ.