06/Volumul 03 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
63 |
31998L0076
L 277/17 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 98/76/CE A CONSILIULUI
din 1 octombrie 1998
de modificare a Directivei 96/26/CE privind accesul la profesiunea de operator de transport rutier de marfă și de operator de transport rutier de călători și recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare pentru a facilita acestor operatori de transport dreptul la libera stabilire pentru operațiuni de transport național și internațional
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 75, alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189c din tratat (3),
(1) |
întrucât diferențele existente între reglementările de drept intern referitoare la accesul la profesiunea de operator de transport rutier și la recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare riscă să antreneze denaturări ale concurenței; |
(2) |
întrucât trebuie să se continue, în cadrul funcționării pieței interne, procesul de armonizare în acest domeniu prin întărirea regulilor comune prevăzute de Directiva 96/26/CE (4); |
(3) |
întrucât, ca urmare a dezvoltării pieței transporturilor rutiere de marfă precum și a condițiilor de funcționare a pieței interne, trebuie să se lărgească domeniul de aplicare a Directivei 96/26/CE cu anumite categorii de operatori de transport rutieri de mărfuri în beneficiul altor persoane utilizând vehicule de tonaj mic, ca, de exemplu, servicii de mesagerie, sub rezerva unei derogări particulare pentru întreprinderile de transport de mărfuri care efectuează transporturi locale pe distanță scurtă și utilizează vehicule cu o greutate maximă autorizată situată între 3,5 și 6 tone; |
(4) |
întrucât în materie de corectitudine trebuie prevăzute condiții mai riguroase, inclusiv în ceea ce privește protecția mediului înconjurător și responsabilitatea profesională; |
(5) |
întrucât în materie de capacitate financiară este necesar să se plaseze valoarea capitalului disponibil și a rezervelor la un nivel minim mai ridicat pentru a se evita dezechilibrele pe piață și pentru a fixa valoarea monedei euro în devizele naționale ale statelor membre care nu participă la cea de-a treia fază a Uniunii Monetare și aceasta la fiecare cinci ani; |
(6) |
întrucât în ceea ce privește capacitatea profesională este necesar ca toți candidații operatori de transport să justifice un nivel minim armonizat de formare în aceleași materii, să posede un certificat, stabilit după un model comparabil, atestând capacitatea lor profesională, mai ales în domeniul comercial, la un nivel minim armonizat și pe baza unor metode de control uniforme în toate statele membre; trebuie, de asemenea, în acest scop, să se armonizeze anumite aspecte ale organizării examenului; |
(7) |
întrucât nu se aduce vreun prejudiciu dreptului statelor membre de a organiza, pentru candidații care au reședința curentă pe teritoriul lor, cursuri obligatorii de pregătire pentru examenul care le permite să își dovedească pentru prima dată capacitatea profesională; |
(8) |
întrucât, în consecință, nivelurile de cunoștințe luate în considerare pentru eliberarea certificatului de capacitate profesională, fără a se aduce prejudiciu Directivei 96/26/CE, diferă de la un stat membru la altul; ținând seama de aceste diferențe, măsurile de drept intern sunt așadar susceptibile de a varia considerabil în interiorul cadrului definit în anexa I la directiva menționată, și anume în ceea ce privește calificarea operatorilor de transport, calitatea serviciului și securitatea rutieră; |
(9) |
întrucât se admite că, în timpul unei perioade limitate și după consultarea Comisiei, statele membre pot să supună la un examen complementar persoanele care anterior nu au obținut niciodată un certificat de capacitate profesională într-un stat membru, dar care au reușit la examenul de capacitate profesională într-un stat membru în cazul în care își aveau reședința curentă în alt stat membru în care au intenția să exercite pentru prima dată profesia de operator de transport rutier; întrucât acest examen complementar trebuie să se refere la domeniile în care aspectele naționale ale profesiei diferă de cele ale statului membru în care au reușit la examen, și anume aspectele naționale specifice de natură comercială, socială, fiscală și tehnică sau aspectele legate de organizarea pieței și de dreptul societăților; |
(10) |
întrucât trebuie să se introducă măsuri tranzitorii pentru punerea în aplicare a Directivei 96/26/CE în Austria, Finlanda și Suedia; |
(11) |
întrucât este necesar să se controleze în mod periodic dacă operatorii de transport autorizați îndeplinesc în continuare cerințele de bună reputație, de capacitate financiară și de capacitate profesională; |
(12) |
întrucât trebuie ca statele membre să impună sancțiuni eficace, proporționale și descurajatoare pentru funcționarea pieței interioare, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 96/26/CE se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 1 alineatul (2):
|
2. |
La articolul 2:
|
3. |
La articolul 3:
|
4. |
La articolul 5:
|
5. |
La articolul 6 alineatul (1) se adăugă paragrafele următoare: „Statele membre se asigură că autoritățile competente verifică în mod regulat și cel puțin o dată la cinci ani că întreprinderile continuă să îndeplinească cerințele de bună reputație, de capacitate financiară și de capacitate profesională. În cazul în care această condiție de capacitate financiară nu este îndeplinită în momentul verificării, dar, în ultimă instanță, situația economică a întreprinderii lasă să se întrevadă că această condiție a capacității financiare va fi îndeplinită din nou și în mod durabil, pe baza unui plan financiar, într-un viitor previzibil, autoritățile competente pot să acorde un termen suplimentar care să nu depășească un an.” |
6. |
La articolul 7:
|
7. |
La articolul 8:
|
8. |
La articolul 10 alineatul (3) data de 1 ianuarie 1990 se înlocuiește cu cea menționată la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf din prezenta directivă. |
9. |
După articolul 10 se adaugă următoarele articole: „Articolul 10a Statele membre stabilesc un regim de sancțiuni pentru infracțiunile contra reglementărilor de drept intern adoptate în conformitate cu prezenta directivă și adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestor sancțiuni. Sancțiunile astfel prevăzute vor fi eficace, proporționate și ferme. Articolul 10b Începând de la 1 octombrie 1999, statele membre recunosc drept dovadă suficientă a capacității profesionale atestările conforme cu modelul de certificat reprodus în anexa Ia și eliberate de autoritatea sau instanța desemnată în acest scop de fiecare alt stat membru.” |
10. |
Anexa I se înlocuiește cu anexa I la prezenta directivă și se adaugă anexa Ia reprodusă în anexa II la prezenta directivă. |
Articolul 2
(1) Statele membre aplică actele cu putere de lege și acte administrative pentru a se conforma prezentei directive până la 1 octombrie 1999. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 1 octombrie 1998.
Pentru Consiliu
Președintele
C. EINEM
(1) JO C 95, 24.3.1997, p. 66 și JO C 324, 25.10.1997, p. 6.
(2) JO C 287, 22.9.1997, p. 21.
(3) Avizul Parlamentului European din 17 iulie 1997 (JO C 286, 22.9.1997, p. 224), Poziția comună a Consiliului din 17 martie 1998 (JO C 161, 27.5.1998, p. 12) și Decizia Parlamentului European din 17 iunie 1998 (JO C 210, 6.7.1998).
(4) JO L 124, 23.5.1996, p. 1.
ANEXA I
„ANEXA I
I. LISTA MATERIILOR PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (4)
Cunoștințele care trebuie luate în considerare pentru constatarea capacității profesionale de către statele membre trebuie să se refere cel puțin la materiile prevăzute în prezenta listă, respectiv pentru transportul rutier de marfă și pentru transportul rutier de călători. Referitor la aceste materii, candidații operatori de transport rutier trebuie să atingă nivelul de cunoștințe și aptitudini practice necesare pentru a conduce o întreprindere de transporturi.
Nivelul minim de cunoștințe, așa cum se indică mai jos, nu poate fi inferior nivelului 3 al structurii nivelurilor de formare prevăzute în anexa la Decizia 85/368/CEE (1), adică unui nivel atins printr-o formare dobândită în cadrul unei școlarizări obligatorii completată fie printr-o formare profesională și o formare tehnică complementară, fie printr-o formare tehnică școlară sau alta, de nivel secundar.
A. Elemente de drept civil
Transport rutier de marfă și călători
Candidatul trebuie în primul rând:
1. |
să cunoască principalele contracte utilizate în activitățile de transport rutier, precum și drepturile și obligațiile care decurg din acestea; |
2. |
să fie capabil să negocieze un contract cu valabilitate legală, și anume în ceea ce privește condițiile de transport; |
Transportul rutier de marfă
3. |
să poată să analizeze o reclamație a mandantului referitoare la daunele rezultând fie din pierderile sau avariile survenite mărfii în cursul transportului, fie din întârzierea la livrare, precum și efectele acestei reclamații asupra responsabilității sale contractuale; |
4. |
să cunoască normele și obligațiile care decurg din convenția CMR referitoare la contractul de transport internațional rutier de marfă; |
Transportul rutier de călători
5. |
să poată să analizeze o reclamație a mandantului său referitoare la daunele produse călătorilor sau bagajelor acestora în timpul unui accident survenit în cursul transportului sau referitor la daunele datorate întârzierii precum și efectele acestei reclamații asupra responsabilității sale contractuale. |
B. Elemente de drept comercial
Transport rutier de marfă și călători
Candidatul trebuie în primul rând:
1. |
să cunoască condițiile și formalitățile prevăzute pentru exercitarea comerțului și obligațiile generale ale comercianților (înmatriculare, cărți de comerț etc.), precum și consecințele falimentului; |
2. |
să aibă cunoștințe corespunzătoare cu privire la diversele forme de societate comercială, precum și la regulile lor de constituire și funcționare. |
C. Elemente de drept social
Transport rutier de mărfuri și călători
Candidatul trebuie în primul rând:
1. |
să cunoască rolul și funcționarea diferitelor instituții sociale care intervin în sectorul transportului rutier (sindicate, comitete de întreprindere, delegați ai personalului, inspectori ai muncii etc.); |
2. |
să cunoască obligațiile angajatorilor în ceea ce privește asigurarea socială; |
3. |
să cunoască regulile aplicabile contractelor de muncă referitoare la diferitele categorii de muncitori ai întreprinderilor de transport rutier (forma contractelor, obligațiile părților, condițiile și durata muncii, concediile plătite, remunerația, desfacerea contractului); |
4. |
să cunoască dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 (2), precum și ale Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 (3) și măsurile practice de aplicare a acestor regulamente; |
D. Elemente de drept fiscal
Transport rutier de marfă și călători
Candidatul trebuie să cunoască în special regulile referitoare la:
1. |
TVA pe serviciile de transport; |
2. |
taxa de circulație a vehiculelor; |
3. |
taxele asupra anumitor vehicule utilizate pentru transportul rutier de marfă, precum și la taxele și drepturile de utilizare percepute pentru utilizarea unor anumite infrastructuri; |
4. |
impozitele pe venit. |
E. Gestiunea comercială și financiară a întreprinderii
Transport rutier de marfă și călători
Candidatul trebuie în primul rând:
1. |
să cunoască dispozițiile legale și practicile privind utilizarea cecurilor, a scrisorilor de schimb, biletelor la ordin, cărților de credit și a altor mijloace sau metode de plată; |
2. |
să cunoască diferitele forme de credit (bancare, documentare, depozite de garantare, ipoteci, leasing, renting, factoring etc.), precum și sarcinile și obligațiile care decurg din acestea; |
3. |
să știe ce este un bilanț, cum se prezintă acesta și să-l poată interpreta; |
4. |
să poată citi și interpreta o declarație de profit și pierderi; |
5. |
să poată proceda la analiza situației financiare și a rentabilității întreprinderii, mai ales pe baza indicilor financiari; |
6. |
să poată elabora un buget; |
7. |
să cunoască diferitele elemente ale prețului de cost (costuri fixe, costuri variabile, fonduri de exploatare, amortismente etc.) și să le poată calcula pentru fiecare vehicul, kilometru, călătorie sau tonă; |
8. |
să poată realiza o organigramă referitoare la tot personalul întreprinderii și să organizeze planuri de lucru etc.; |
9. |
să cunoască principiul studiului de piață (marketing), de promovare a vânzărilor serviciilor de transport, de elaborare a fișierelor de clienți, al publicității, al relațiilor publice etc. |
10. |
să cunoască diferitele tipuri de asigurări proprii transporturilor rutiere (asigurări de răspundere, de persoane, de obiecte, de bagaje), precum și garanțiile și obligațiile care decurg de aici; |
11. |
să cunoască aplicațiile telematice în domeniul transportului rutier; |
Transport rutier de marfă
12. |
să poată aplica regulile referitoare la facturarea serviciilor de transport rutier de marfă, precum și să cunoască semnificația și efectele Incoterms; |
13. |
să cunoască diferitele categorii de auxiliari ai transportului, rolul, funcțiile și, eventual, statutul lor; |
Transport rutier de călători
14. |
să poată aplica regulile referitoare la tarife și formarea prețurilor în transporturile publice și particulare de călători; |
15. |
să poată aplica regulile referitoare la facturarea serviciilor de transport rutier de călători. |
F. Accesul la piață
Transport rutier de marfă și călători
Candidatul trebuie în primul rând:
1. |
să cunoască reglementările profesionale pentru transporturile rutiere pentru terți, pentru locația vehiculelor industriale, pentru subcontractare, și anume regulile referitoare la organizarea oficială a profesiei, la accesul la aceasta, la autorizațiile pentru transporturile rutiere intracomunitare și extracomunitare și la control și sancțiuni; |
2. |
să cunoască reglementările referitoare la înființarea unei întreprinderi de transport rutier; |
3. |
să cunoască diferitele documente cerute pentru executarea serviciilor de transport rutier și să poată aplica procedee de verificare pentru a asigura prezența, atât în întreprindere, cât și la bordul vehiculelor, a documentelor corespunzătoare privind fiecare transport efectuat, și anume a documentelor referitoare la vehicul, la conducător, la mărfuri sau bagaje; |
Transport rutier de marfă
4. |
să cunoască regulile referitoare la organizarea pieței transporturilor rutiere de mărfuri, la casele de expediție, la logistică; |
5. |
să cunoască formalitățile în momentul trecerii frontierelor, rolul și sfera de acțiune a documentelor T și a carnetelor TIR, precum și obligațiile și responsabilitățile care decurg din utilizarea lor; |
Transport rutier de călători
6. |
să cunoască regulile referitoare la organizarea pieței transporturilor rutiere de călători; |
7. |
să cunoască regulile pentru crearea serviciilor de transport și să poată elabora planuri de transport. |
G. Norme și exploatare tehnică
Transport rutier de marfă și călători
Candidatul trebuie în primul rând:
1. |
să cunoască regulile referitoare la greutatea și dimensiunile vehiculelor din statele membre, precum și procedurile referitoare la transporturile excepționale care derogă de la aceste reguli; |
2. |
să poată alege în funcție de nevoile întreprinderii vehiculele, precum și elementele acestora (șasiu, motor, organe de transmisie, sisteme de frânare etc.); |
3. |
să cunoască formalitățile referitoare la recepția, înmatricularea și controlul tehnic al acestor vehicule; |
4. |
să poată lua în considerare măsurile care trebuie luate pentru lupta împotriva poluării aerului cu emisiile autovehiculelor, precum și a zgomotului lor; |
5. |
să poată elabora planuri de întreținere periodică a vehiculelor și a echipamentului lor; |
Transport rutier de marfă
6. |
să cunoască diferite tipuri de manevrare și de încărcare (haioane, containere, paleți etc.) și să poată aplica procedee și dispoziții referitoare la operațiunile de încărcare și descărcare a mărfurilor (repartizarea încărcăturii, legare, fixare, calare etc.); |
7. |
să cunoască diferitele tehnici de transport combinat rutier-feroviar; |
8. |
să poată pune în aplicare proceduri vizând respectarea regulilor referitoare la transportul de mărfuri periculoase și al deșeurilor, și anume cele care decurg din Directiva 94/55/CE (4), din Directiva 96/35/CE (5) și din Regulamentul (CEE) nr. 259/93 (6); |
9. |
să poată pune în aplicare proceduri vizând respectarea regulilor privind transportul de alimente perisabile, și anume cele care decurg din acordul referitor la transporturile internaționale de alimente perisabile cu mașini speciale destinate acestor transporturi (ATP); |
10. |
să poată pune în aplicare procedurile referitoare la respectarea regulamentelor privind transporturile de animale vii. |
H. Securitatea rutieră
Transport rutier de marfă și călători
Candidatul trebuie în primul rând:
1. |
să cunoască calificările cerute pentru conducătorii auto (permis de conducere, certificate medicale, atestări ale capacității etc.); |
2. |
să poată adopta măsurile necesare pentru a se asigura că toți conducătorii auto respectă regulile, interdicțiile și restricțiile de circulație în vigoare în diferite state membre (limitări de viteză, acordarea priorității, oprire și staționare, folosirea farurilor, semnalizarea rutieră etc.); |
3. |
să poată elabora dispoziții destinate conducătorilor auto privind verificarea normelor de securitate referitoare, pe de o parte, la starea materialului de transport și a echipamentului său și a încărcăturii și, pe de altă parte, la conducerea preventivă; |
4. |
să poată instaura proceduri de conduită în caz de accident și să pună în aplicare proceduri corespunzătoare pentru a evita repetarea accidentelor sau a infracțiunilor grave. |
Transport rutier de călători
5. |
să aibă cunoștințe de geografie rutieră a statelor membre. |
II. ORGANIZAREA EXAMENULUI
1. Statele membre vor organiza un examen scris obligatoriu pe care îl pot completa cu un examen oral pentru a verifica dacă acești candidați operatori de transport rutier posedă nivelul de cunoștințe cerut la punctul I în materiile indicate la acest punct și, mai ales, capacitatea de a utiliza instrumentele și tehnicile corespunzătoare și de a îndeplini sarcinile de execuție și de coordonare prevăzute.
(a) |
Examenul scris obligatoriu constă din două probe, și anume:
Durata minimă a fiecărei probe este de două ore; |
(b) |
în cazul în care se organizează examen oral, statele membre pot condiționa participarea la acest examen de reușita la examenul scris. |
2. În măsura în care statele membre organizează și un examen oral, ele trebuie să prevadă pentru fiecare din cele trei probe o proporție a punctelor care nu poate fi mai mică de 25 %, nici mai mare de 40 % din totalul punctelor acordate.
În măsura în care statele membre organizează numai un examen scris, ele trebuie să prevadă, pentru fiecare probă, o proporție a punctelor care nu poate fi mai mică de 40 % și nici mai mare de 60 % din totalul punctelor acordate.
3. Pentru toate probele, candidații trebuie să obțină o medie de cel puțin 60 % din totalul punctelor acordate fără ca procentajul punctelor obținute la fiecare probă să fie mai mic de 50 % din punctele posibile. Un stat membru poate să reducă procentajul de la 50 % la 40 % numai pentru o singură probă.
(1) Decizia 85/368/CEE a Consiliului din 16 iulie 1985 cu privire la corespondența calificărilor de formare profesională între statele membre ale Comunităților Europene (JO L 199, 31.7.1985, p. 56).
(2) Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 3820/85 din 20 decembrie 1985 privind armonizarea unor dispoziții de natură socială în domeniul transporturilor rutiere (JO L 370, 31.12.1985, p. 1).
(3) Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 3821/85 din 20 decembrie 1985 privind aparatura de control în domeniul transporturilor rutiere (JO L 370, 31.12.1985, p. 8), regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) al Comisiei nr. 1056/97 (JO L 154, 12.6.1997, p. 21).
(4) Directiva 94/55/CE a Consiliului din 21 noiembrie 1994 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitor la transportul rutier de mărfuri periculoase (JO L 319, 12.12.1994, p. 7), directivă modificată de Directiva 96/86/CE a Comisiei (JO L 335, 24.12.1996, p. 43).
(5) Directiva 96/35/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind desemnarea, precum și calificarea profesională a consilierilor pentru securitatea transportului rutier, feroviar sau fluvial de mărfuri periculoase (JO L 145, 19.6.1996, p. 10).
(6) Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transferurilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și la ieșirea din Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p. 1), regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 120/97 (JO L 22, 24.1.1997, p. 14).”
ANEXA II
ANEXA Ia
COMUNITATEA EUROPEANĂ