05/Volumul 05

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

91

L 209/46

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

întrucât una dintre libertățile fundamentale ale Comunității este libera circulație a persoanelor; întrucât tratatul prevede că, hotărând în unanimitate, Consiliul trebuie să adopte măsuri în domeniul protecției sociale care sunt necesare pentru a asigura libera circulație a lucrătorilor;

(2)

întrucât protecția socială a lucrătorilor este garantată prin regimurile legale de protecție socială, completate de regimuri de securitate socială suplimentare;

(3)

întrucât legislația deja adoptată de Consiliu cu privire la protecția drepturilor de securitate socială ale lucrătorilor care se deplasează în cadrul Comunității și a membrilor familiilor lor, și anume Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității (4) și Regulamentul nr. 574/72 al Consiliului din 21 martie 1972 de stabilire a procedurilor pentru aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității (5), privește numai regimurile legale de pensie; întrucât sistemul de coordonare prevăzut de regulamentele menționate nu se aplică și pentru regimurile suplimentare de pensie, cu excepția acelor regimuri care sunt incluse în termenul de „legislație”, definit la articolul 1 litera (j) primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71, sau cu privire la care un stat membru dă o declarație conform articolului menționat;

(4)

întrucât Consiliul are deplină putere de decizie în ceea ce privește alegerea celor mai potrivite măsuri pentru îndeplinirea obiectivului prevăzut la articolul 51 din tratat; întrucât sistemul de coordonare prevăzut de regulamentele (CEE) nr. 1408/71 și (CEE) nr. 574/72 și, în special, reglementările privind agregarea nu sunt corespunzătoare pentru regimurile suplimentare de pensii, cu excepția acelor regimuri care sunt incluse în termenul de „legislație” definit la articolul 1 litera (j) primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 sau cu privire la care un stat membru dă o declarație conform articolului menționat, și astfel ar trebui să facă obiectul unor prevederi speciale, dintre care prezenta directivă este cea dintâi, cu scopul de a ține seama și de natura lor specifică, și de caracteristicile sau diversitatea unor astfel de regimuri de pensii în și între statele membre;

(5)

întrucât nici o pensie sau indemnizație nu trebuie supusă nici prevederilor prezentei directive și nici celor ale Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și ale Regulamentului (CEE) nr. 574/72 și, ca urmare, nici un regim de pensii suplimentare care intră în domeniul de aplicare a regulamentelor respective, datorită faptului că un stat membru a făcut o declarație în acest scop în conformitate cu articolul 1 litera (j) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului, nu poate fi reglementat de prezenta directivă;

(6)

întrucât, în Recomandarea sa 92/442/CEE din 27 iulie 1992 privind convergența politicilor și a obiectivelor de protecție socială (6), Consiliul a recomandat ca statele membre „să promoveze, atunci când este necesar, modificarea condițiilor care reglementează dobândirea pensiilor și, în special, a drepturilor la pensie suplimentară, cu privire la eliminarea obstacolelor în calea mobilității salariaților”;

(7)

întrucât se poate aduce o contribuție la realizarea acestui obiectiv dacă lucrătorilor care se deplasează sau celor al căror loc de muncă se deplasează dintr-un stat membru în altul li se poate garanta, în ceea ce privește protecția drepturilor la pensie suplimentară, tratament egal cu cel al lucrătorilor care rămân sau al căror loc de muncă se schimbă, dar rămâne în același stat membru;

(8)

întrucât libera circulație a persoanelor, care este unul din drepturile de bază înscrise în tratat, nu se limitează la lucrătorii salariați, ci se extinde și asupra lucrătorilor care desfășoară activități independente;

(9)

întrucât tratatul nu conferă alte competențe decât cele dintre articolul 235 în scopul adoptării de măsuri adecvate în domeniul protecției sociale pentru persoanele care desfășoară activități independente;

(10)

întrucât, în scopul de a face posibilă exercitarea efectivă a dreptului de liberă circulație, lucrătorii și celelalte persoane îndreptățite ar trebui să aibă garanții sigure în ceea ce privește tratamentul egal vizând păstrarea drepturilor lor de pensionare stabilite, care derivă din regimurile de pensie suplimentară;

(11)

întrucât statele membre ar trebui să ia măsurile necesare spre a se asigura că beneficiile ce decurg din regimurile de pensie suplimentară sunt plătite membrilor și foștilor membri, precum și altor persoane îndreptățite conform acestor regimuri în toate statele membre, în condițiile în care toate restricțiile referitoare la libera circulație a plăților și capitalului sunt interzise conform articolului 73b din tratat;

(12)

întrucât, în scopul de a facilita exercitarea dreptului la liberă circulație, reglementările naționale ar trebui, acolo unde este necesar, să fie adaptate pentru a permite continuarea contribuției la regimul de pensii suplimentare stabilit într-un stat membru de către sau pentru lucrătorii care se deplasează dintr-un stat membru în altul, în conformitate cu titlul II din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

(13)

întrucât, în această privință, tratatul cere nu numai abolirea oricărei discriminări bazate pe cetățenie între lucrătorii din statele membre, ci și eliminarea oricărei măsuri naționale care ar putea să împiedice sau să facă mai puțin atractivă pentru respectivii lucrători exercitarea libertăților fundamentale garantate prin tratat, așa cum au fost acestea interpretate de Curtea de Justiție a Comunităților Europene, prin hotărâri succesive;

(14)

întrucât lucrătorii care își exercită dreptul la liberă circulație ar trebui să fie în mod adecvat informați de către angajatori, administratori sau alte persoane răspunzătoare de administrarea regimurilor de pensie suplimentară în special cu privire la opțiunile și alternativele pe care le au la dispoziție;

(15)

întrucât prezenta directivă nu aduce atingere legislațiilor statelor membre cu privire la acțiunile colective de apărare a intereselor profesionale;

(16)

întrucât, dată fiind diversitatea regimurilor suplimentare de securitate socială, Comunitatea ar trebui să stabilească un cadru general unic de obiective și, în consecință, o directivă reprezintă instrumentul juridic potrivit;

(17)

întrucât, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, definite la articolul 3b din tratat, obiectivele prezentei directive nu pot fi pe deplin realizate de către statele membre și ar putea fi, în consecință, mai bine îndeplinite la nivelul Comunității; întrucât prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor respective,

(a)

„pensie suplimentară” reprezintă pensiile de vârstă și, dacă regulile regimurilor de pensie suplimentară stabilite în conformitate cu legislația și practica națională prevăd acest lucru, indemnizațiile de invaliditate și de urmaș, care ar trebui să suplimenteze sau să le înlocuiască pe cele echivalente din regimurile legale de securitate socială;

(b)

„regim de pensie suplimentară” reprezintă orice regim de pensii stabilite după criteriul profesional în conformitate cu legislația și practica națională, cum ar fi contractele de asigurare de grup sau schemele de repartiție convenite de către unul sau mai multe ramuri sau sectoare, regimuri finanțate prin capitalizare sau promisiuni de pensii sprijinite prin înscrierea unor provizioane sau orice alt aranjament, colectiv sau similar, care poate să asigure o pensie suplimentară lucrătorilor salariați sau lucrătorilor care desfășoară activități independente;

(c)

„drepturi la pensie” reprezintă orice beneficii la care membrii acestor regimuri sau alte persoane îndreptățite au dreptul, conform regulilor specifice regimurilor de pensie suplimentară și, acolo unde este cazul, conform legislației naționale;

(d)

„drepturi de pensie dobândite” reprezintă orice îndreptățire la beneficii obținute după îndeplinirea condițiilor cerute de regulile specifice regimurilor de pensie suplimentară și, acolo unde este cazul, de legislația națională;

(e)

„lucrător detașat” reprezintă acea persoană care este trimisă la lucru în alt stat membru și care, în condițiile titlului II din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71, continuă să facă obiectul legislației din statul membru de origine, iar termenul „detașare” se interpretează în consecință;

(f)

„contribuție” reprezintă orice plată efectuată sau considerată a fi fost efectuată într-un regim de pensie suplimentară.