01/Volumul 01

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

121


31994D0168


L 077/51

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 22 februarie 1994

privind normele metodologice de aplicare a Directivei 89/130/CEE, Euratom a Consiliului privind armonizarea calculării produsului național brut la prețurile pieței

(94/168/CE, Euratom)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Directiva 89/130/CEE, Euratom a Consiliului din 13 februarie 1989 privind armonizarea calculării produsului național brut la prețurile pieței (1),

întrucât Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind formalitățile uniforme definitive de colectare a propriilor resurse care provin din taxa pe valoarea adăugată (2) prevede că:

baza propriilor resurse TVA se calculează utilizându-se cifrele conturilor naționale (articolul 4);

Comisia se asigură că datele utilizate și calculele efectuate sunt corespunzătoare (articolul 11);

statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare (articolul 12);

întrucât Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1552/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de punere în aplicare a Deciziei 88/376/CEE, Euratom privind sistemul resurselor proprii ale Comunității (3) prevede că cifrele agregate furnizate vor fi verificate în fiecare an de Comisie pentru depistarea eventualelor erori de elaborare și că statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare facilitării acestui control;

întrucât declarația Consiliului și a Comisiei, cu ocazia adoptării Directivei 89/130/CEE, Euratom, înregistrată în procesul verbal al Consiliului, arată că comitetul constituit în temeiul articolului 6 din directiva menționată anterior, denumit în continuare „Comitetul PNB”, trebuie să își concentreze activitatea în direcția îmbunătățirii gradului de acoperire a așa-numitei economii paralele în conturile naționale;

întrucât gradul actual de acoperire a activității economice desfășurate fără respectarea legislației privind impozitarea și securitatea socială, în cadrul estimărilor produsului național brut la prețurile pieței ale statelor membre, denumit în continuare „PNBpp”, este în prezent neuniform;

întrucât noțiunea de populație a unităților de producție este relevantă pentru calculul PNBpp, indiferent de care anume dintre cele trei modalități de abordare a produsului intern brut la prețurile pieței, denumit în continuare „PIBpp”, se aplică;

întrucât noțiunea de ocupare a forței de muncă care stă la baza PIBpp este relevantă pentru elaborarea PIBpp pe baza producției și a venitului; întrucât toate statele membre aplică cel puțin una dintre aceste două modalități de abordare la PIBpp;

întrucât sursele demografice (recensămintele populației, ancheta asupra forței de muncă comunitare) constituie un mijloc eficient de validare a ocupării forței de muncă care stă la baza PIBpp;

întrucât nouă state membre au efectuat recensăminte ale populației în 1990/91, iar celelalte state membre au putut prezenta date comparabile, pe baza registrelor și/sau anchetelor prin sondaj;

întrucât, începând cu anul 1987, cele 12 state membre au efectuat ancheta asupra forței de muncă armonizat;

întrucât intervievarea directă aplicată în cadrul anchetei asupra forței de muncă poate conduce, iar în unele cazuri s-a și dovedit astfel, la dezvăluirea forței de muncă excedentare, comparativ cu recensămintele populației;

întrucât în toate statele membre există sisteme de percepere a impozitului pe venit și a taxei pe valoarea adăugată, atât la nivel individual, cât și la nivel de companie, alături de mecanismele fiscale și de audit corespunzătoare;

întrucât informațiile provenite din activitatea de audit fiscal pot fi utilizate pentru efectuarea unor ajustări privind evaziunea fiscală și raportările greșite din anchete;

întrucât în unele state membre se utilizează deja, în acest scop, informațiile provenite din activitatea de audit fiscal;

întrucât, în conformitate cu principiul subsidiarității, măsurile de îmbunătățire a caracterului exhaustiv al PNBpp sunt reprezentate de programe care nu pot fi realizate eficient decât la nivel comunitar; întrucât acele măsuri vor fi aplicate în fiecare stat membru sub autoritatea organismelor și instituțiilor răspunzătoare de elaborarea statisticilor oficiale;

întrucât Comitetul PNB a fost consultat și nu a respins măsura prevăzută în prezenta decizie,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

TITLUL I

Scopul și domeniul de aplicare

Articolul 1

(1)   Scopul prezentei decizii este îmbunătățirea caracterului exhaustiv al PIBpp, care reprezintă o componentă majoră a PNBpp al statelor membre, în ceea ce privește activitatea economică din cadrul producției înregistrate conform sistemului european de conturi economice integrate („SEC”). Este vorba despre activitățile economice care sunt legale, ca atare, dar care nu se desfășoară conform reglementărilor privind impozitele și asigurările sociale.

(2)   Activitatea economică ilegală, ca atare, conform legislației naționale, nu intră în domeniul de aplicare a măsurilor prevăzute în prezenta decizie.

(3)   Primele rezultate ale programelor prevăzute la Titlurile III, IV, V și VI vor fi integrate în estimările PNB ale statelor membre până la 30 septembrie 1995 cel târziu.

TITLUL II

Definirea termenilor

Articolul 2

Estimările PNB și PIB sunt exhaustive atunci când acoperă nu numai producția, veniturile primare și cheltuielile care sunt urmărite direct în anchetele statistice sau registrele administrative, ci includ și producția și veniturile primare și cheltuielile care nu sunt urmărite direct. Acestea din urmă sunt legate, între altele, de unul sau mai multe din următoarele fenomene:

absența unităților înregistrate și active economic din evidențele statistice;

evaziunea de la plata impozitelor și/sau primelor de asigurări sociale;

scutirea de obligația de a prezenta informații autorităților fiscale și de asigurări sociale.

Absența din evidențele statistice include neînregistrarea în fișele statistice a unităților active economic, înregistrate la autoritățile fiscale sau de asigurări sociale, reversul acestei situații constând în înregistrarea în evidențele statistice a unor unități care nu mai sunt active din punct de vedere economic.

Evaziunea de la plata impozitelor și a primelor de asigurări sociale include declararea unor cifre autorităților fiscale și de asigurări sociale, care conțin omisiuni sau sunt falsificate și include neprezentarea declarațiilor obligatorii de achitare a impozitului pe venit și asigurări sociale, de exemplu în cazul unităților clandestine de producție.

Scutirea de obligația de a prezenta informații autorităților fiscale și de asigurări sociale este legată, între altele, de pragurile minime pentru înregistrarea obligatorie a anumitor activități sau tranzacții. Ea include scutirea acordată anumitor grupuri de persoane sau de întreprinderi și prezentarea unor declarații de impunere parțiale care nu încalcă regulamentele de reglementare a sistemelor fiscale și de asigurări sociale.

Forța de muncă ocupată reprezintă populația internă ocupată, conform SEC alineatele 808-814.

TITLUL III

Descrierea calculelor și ajustărilor necesare pentru asigurarea caracterului exhaustiv al estimărilor PNB actuale

Articolul 3

Statele membre trebuie să întocmească o descriere a tuturor calculelor și ajustărilor avute în vedere pentru înregistrarea producției, veniturilor primare și cheltuielilor care nu pot fi urmărite direct, conform articolului 2. Calculele și ajustările sunt explicite sau implicite. Exemple de ajustări implicite sunt calculele și estimările prețului cantitativ obținute pe baza cererii, utilizând anchetele privind cumpărătorii de bunuri și servicii. Descrierile furnizează, pe cât posibil, o defalcare a ajustărilor și calculelor respective pentru următoarele situații:

1.

absența din evidențele statistice a unităților înregistrate și active din punct de vedere economic;

2.

evaziunea de la plata impozitelor și/sau primelor de asigurări sociale:

2.1.

unități de producție clandestine;

2.2.

alte evaziuni, în special declarația falsă sau nedeclararea din partea întreprinderilor înregistrate;

3.

scutirea de obligația înregistrării la autoritățile fiscale sau de asigurări sociale:

3.1.

datorită unor praguri minime de înregistrare;

3.2.

datorită altor motive de scutire de obligația înregistrării.

Descrierile trebuie să se refere la un an recent pentru care există estimări finale.

Articolul 4

Statele membre care aplică abordarea PIB din punct de vedere al producției trebuie să redacteze un tabel cu toate ajustările și calculele pe ramuri, conform NACE-CLIO R44, sau, dacă acest lucru nu este posibil, la nivelul de agregare utilizat pentru calculele lor și cel puțin la nivelul NACE-CLIO R25 (vezi SEC, secțiunea privind clasificarea și codificarea). Tabelul trebuie:

să descrie tipul de ajustare (de exemplu, motivul ajustării, dacă o ajustare este implicită sau explicită, mărimea înregistrării, pragul etc.);

să descrie sursa/sursele de date utilizate pentru ajustare (tip, an, legătura cu domeniul de activitate din clasa NACE-CLIO);

să descrie metoda de calcul (variabilele utilizate, ipotezele, oferind un exemplu concret pentru metoda de calcul);

în cazul ajustărilor explicite: să indice valoarea ajustării în termeni absoluți și ca procent din valoarea adăugată brută (pentru care trebuie folosită estimarea finală, după toate modificările și integrările);

în cazul ajustărilor implicite: să explice de ce trebuie considerate ca atare și, dacă este posibil, să furnizeze dovada valabilității ipotezelor emise.

Formatul acestui tabel este prezentat la anexa I.

Articolul 5

Statele membre care aplică abordarea PIB din punct de vedere al veniturilor trebuie să facă o descriere a tuturor ajustărilor și calculelor referitoare la compensarea salariaților, excedentul brut de exploatare a întreprinderilor neînregistrate și excedentul brut de exploatare a întreprinderilor înregistrate. Tabelul folosit pentru această descriere va prezenta, pe sectoare sau pe ramuri:

tipul ajustării (după cum se menționează la articolul 4);

sursele datelor pentru ajustare (după cum se menționează la articolul 4);

metodele de calcul (după cum se menționează la articolul 4);

în cazul ajustărilor explicite: mărimea absolută și relativă (după cum se menționează la articolul 4);

în cazul ajustărilor implicite: raționamentul (după cum se menționează la articolul 4).

Formatul acestui tabel este prezentat la anexa II.

Articolul 6

Statele membre care aplică abordarea PIB din punct de vedere al cheltuielilor trebuie să alcătuiască o descriere a tuturor ajustărilor și calculelor, în toate cazurile în care cifrele privind cheltuielile se bazează pe vânzările sau achizițiile de unități de producție (spre exemplu, vânzările cu amănuntul sau achizițiile de mijloace de producție de către producători). Tabelul folosit pentru această descriere trebuie să indice, la nivelul de agregare utilizat pentru calcule:

tipul ajustării (după cum se menționează la articolul 4);

sursele datelor pentru ajustare (după cum se menționează la articolul 4);

metoda de calcul (după cum se menționează la articolul 4);

în cazul ajustărilor explicite: mărimea absolută și relativă a ajustării, mărimea fiind exprimată ca un procent din cheltuieli (pentru care se va utiliza estimarea finală, după toate modificările);

în cazul ajustărilor implicite: raționamentul (după cum se menționează la articolul 4).

Formatul tabelului pentru această descriere este prezentat la anexa III.

Articolul 7

Dacă la estimarea PNB nu se fac nici un fel de ajustări sau se fac doar ajustări parțiale pentru absență, evaziune sau scutire, statele membre înaintează propuneri pentru un program de măsuri destinat remedierii acestor deficiențe.

Articolul 8

Toate informațiile menționate la articolele 3-7 se trimit Oficiului Statistic al Comunităților Europene până la 30 iunie 1994 cel târziu. Ele trebuie discutate de Comitetul PNB în a doua jumătate a anului 1994.

TITLUL IV

Validarea gradului de ocupare a forței de muncă ce stă la baza actualelor estimări PNB

Articolul 9

Statele membre trebuie să compare datele privind forța de muncă ocupată, în funcție de sursele demografice, cu forța de muncă ocupată care stă la baza estimărilor PNB curente. Conceptul forței de muncă ocupate ce trebuie aplicat este acela al populației ocupate interne. Dacă o sursă de informații demografice nu este conformă acestui concept al forței de muncă ocupate, trebuie în primul rând elaborat un tabel care să evidențieze modificările ce urmează a fi făcute pentru obținerea acestei conformități. Tabelul trebuie să prezinte, pe cât posibil și în funcție de practica națională:

motivul modificării;

sursa datelor utilizate pentru modificări și principalele lor caracteristici;

metoda de calcul (variabile, ipoteze și un exemplu concret de calcul);

mărimea modificării (absolută și ca procent din volumul forței de muncă).

Formatul tabelului este prezentat în anexa IV. În cazul cifrelor privind ancheta forței de muncă trebuie făcute modificări, spre exemplu pentru persoanele care locuiesc în centre instituționale și pentru muncitorii transfrontalieri. Întrucât ancheta forței de muncă este o anchetă prin sondaj, trebuie descrisă de asemenea procedura de extrapolare la totalul național (sursele datelor și metoda de calcul). Statelor membre li se cere să furnizeze informații privind marjele de eroare ale recensământului populației și anchetei forței de muncă. Se vor elabora, de asemenea, tabele cu modificările pe ramuri. Clasificarea utilizată va fi NACE-CLIO R44 pentru servicii și NACE-CLIO R25 pentru celelalte ramuri. Formatul pentru acest tabel este prezentat în anexa V.

Articolul 10

Pentru anul 1990 sau 1991, statele membre trebuie să întocmească un tabel pentru fiecare ramură în parte, cu numărul total de salariați și lucrătorii care desfășoară activități independente, conform recensământului populației, anchetei forței de muncă și conturilor naționale. Clasificarea folosită va fi NACE-CLIO R44 pentru servicii și NACE-CLIO R25 pentru celelalte ramuri. Se va descrie sursa cifrelor referitoare la forța de muncă ocupată, care stau la baza conturilor naționale, și modul în care se raportează acestea la cifrele pentru veniturile din valoarea adăugată și factoriale. Datele provenite din ancheta forței de muncă trebuie să specifice următoarele:

activitățile cu normă întreagă și cu fracțiune de normă pentru salariați;

numărul activităților de bază;

numărul mediu al orelor lucrate în activitățile de bază;

numărul activităților secundare;

numărul mediu al orelor lucrate în activitățile secundare;

echivalentul în activități cu normă întreagă pentru activitățile principale și secundare.

Formatul pentru acest tabel este prezentat în anexa VI. În plus, trebuie prezentate și estimările disponibile privind numărul de imigranți clandestini și activitățile lor.

Trebuie descrisă convertirea numărului de locuri de muncă în echivalente normă întreagă. Descrierea trebuie să cuprindă sursele datelor, variabilele, ipotezele și un exemplu concret de calcul al echivalentelor normă întreagă. Transformarea trebuie să țină cont de fenomene cum ar fi activitățile temporare, sezoniere, cele prestate de ucenici și de imigranții clandestini.

Dacă în cazul unor activități economice se manifestă diferențe semnificative, statele membre trebuie să furnizeze informațiile solicitate, la cel mai detaliat nivel al clasificării naționale a activităților economice.

Articolul 11

Statele membre care dispun de recensăminte ale locurilor de muncă, anchete îmbunătățite asupra forței de muncă, anchete ale bugetului de timp, anchete vizând cheltuielile gospodăriilor și de orice alte date care aruncă lumină asupra ocupării forței de muncă în general și asupra activităților secundare, în special, pot furniza tabele cuprinzând aceste informații. În special:

statele membre care dispun de un recensământ al locurilor de muncă (o numărătoare a locurilor de muncă pe baza unei înregistrări) pot întocmi un tabel pe ramuri, cu numărul de activități desfășurate de salariați și de lucrătorii care desfășoară activități independente, conform recensământului locurilor de muncă;

statele membre care efectuează anchete îmbunătățite ale forței de muncă, care includ întrebări suplimentare, anchete privind bugetul de timp sau anchete speciale vizând cheltuielile gospodăriilor, pot întocmi tabele care să indice numărul activităților secundare implicate de aceste surse.

Articolul 12

Informațiile indicate în articolele 9, 10 și 11 trebuie trimise Oficiului Statistic al Comunităților Europene până la 30 iunie 1994 cel târziu. Ele trebuie discutate de Comitetul PNB în a doua jumătate a anului 1994.

TITLUL V

Descrierea regulamentelor și ajustărilor statistice referitoare la veniturile în natură, precum și la bacșișuri sau gratuități

Articolul 13

(1)   Statele membre trebuie să elaboreze un studiu al reglementărilor fiscale în vigoare cu privire la fiecare dintre următoarele puncte:

mașini de serviciu folosite în scopuri personale;

contribuții ale salariaților la cheltuielile de funcționare a cantinelor, inclusiv costul hranei servite și remunerarea personalului cantinei, dar exclusiv chirii, curățenie, încălzire, electricitate și alte costuri legate de funcționarea localului;

bonuri de masă furnizate salariaților de angajatori;

hrană și cazare oferite gratuit sau la prețuri reduse salariaților din hoteluri, firme de catering și agricultură;

locuințe fără chirie și locuințe închiriate salariaților la chirii sub prețurile pieței;

valoarea dobânzii la care renunță angajatorii atunci când furnizează salariaților împrumuturi cu dobândă redusă sau chiar cu dobândă zero;

bilete de călătorie oferite salariaților gratuit sau la prețuri reduse;

curent electric și cărbune furnizate angajaților gratuit sau la prețuri reduse;

telefon gratuit (acasă);

consumarea de către comercianți a propriilor produse și servicii comercializate;

toate celelalte aspecte care sunt importante din punct de vedere cantitativ.

Statele membre descriu, pentru fiecare dintre aceste puncte, procedurile utilizate pentru ca atât partea care reprezintă venit impozabil, cât și partea care este scutită de impozit să fie tratate ca remunerație a salariaților sau ca excedent brut de exploatare al întreprinderilor neînregistrate (și nu ca consum intermediar). Dacă se efectuează ajustări la anumite puncte, trebuie descrise sursele datelor, metoda de calcul și mărimea ajustării.

(2)   Statele membre trebuie să își compare propriile estimări ale veniturilor în natură cu rezultatele anchetei comunitare privind costul forței de muncă, care se efectuează la fiecare patru ani, întrucât aceasta din urmă cuprinde și informații despre venitul în natură. Această comparație trebuie descrisă de statele membre.

Articolul 14

Calculele aplicate în privința bacșișurilor sau gratuităților trebuie descrise. Descrierea cuprinde principalele caracteristici ale sursei de date utilizate (tipul, anul etc.).

Articolul 15

Dacă descrierile indicate în articolele 13 și 14 arată clar că oricare dintre componentele menționate ale veniturilor în natură sau ale bacșișurilor și gratuităților nu este tratată corespunzător în elaborarea PNB, statele membre trebuie să înainteze propuneri pentru includerea acestei părți de venituri.

Articolul 16

Descrierile și propunerile trebuie prezentate Oficiului Statistic al Comunităților Europene până la 30 iunie 1994 cel târziu. Ele trebuie discutate de Comitetul PNB, în a doua jumătate a anului 1994.

TITLUL VI

Analiza utilizării informațiilor furnizate de auditurile fiscale pentru îmbunătățirea caracterului exhaustiv al estimărilor PNB

Articolul 17

Statele membre trebuie să prezinte Oficiului Statistic al Comunităților Europene, până cel târziu la 30 iunie 1994, un raport privind posibilitatea utilizării activității de audit financiar pentru îmbunătățirea caracterului exhaustiv al estimărilor PNB. Raportul trebuie să cuprindă în special:

tipul informațiilor disponibile (dacă auditul este întâmplător sau periodic, anii avuți în vedere, criteriile de selectare a unităților auditate și variabilele utilizate);

accesibilitatea acestor informații. Aceasta include calculele pe care le-ar putea efectua instituțiile statistice care obțin acces la informațiile anonime din registrele fiscale. Mai cuprinde și calculele care ar trebui efectuate de înseși autoritățile fiscale, datorită reglementărilor de protecție a datelor;

utilitatea acestor informații pentru îmbunătățirea caracterului exhaustiv al estimărilor PNB ale statelor membre.

Rapoartele trebuie discutate de Comitetul PNB în a doua jumătate a anului 1994.

Articolul 18

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 februarie 1994.

Pentru Comisie

Henning CHRISTOPHERSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 49, 21.2.1989, p. 26.

(2)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(3)  JO L 155, 7.6.1989, p. 1.


ANEXA I

Tabel de completare a articolului 4: descrierea calculelor și ajustărilor privind absența, evaziunea sau scutirea, în cadrul abordării PNB din perspectiva producției.

Image


ANEXA II

Tabel de completare a articolului 5: descrierea calculelor și ajustărilor privind absența, evaziunea sau scutirea, în cadrul abordării PNB din perspectiva veniturilor.

Image


ANEXA III

Tabel de completare a articolului 6: descrierea calculelor și ajustărilor privind absența, evaziunea sau scutirea, în cadrul abordării PNB din perspectiva cheltuielilor.

Image


ANEXA IV

Tabel de completare a articolului 9: modificări pentru conformitatea cu conceptul de populație ocupată internă.

Image


ANEXA V

Tabel de completare a articolului 9: modificările pentru conformitatea cu conceptul de populație ocupată internă, defalcate pe ramuri.

Image


ANEXA VI

Tabel de completare a articolului 10: volumul forței de muncă, în conformitate cu recensământul populației, ancheta forței de muncă și conturile naționale (NB: după efectuarea modificărilor necesare pentru obținerea conformității cu conceptul de populație ocupată internă, a se vedea tabelele de completare a articolului 9).

Image