privind accesul pe piața transportului rutier de mărfuri în cadrul Comunității către sau dinspre teritoriul unui stat membru sau care traversează teritoriul unuia sau mai multor state membre

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 75,

întrucât instituirea unei politici comune de transport implică, între altele, stabilirea unor norme comune aplicabile accesului pe piața transportului rutier internațional de mărfuri pe teritoriul Comunității; întrucât aceste norme trebuie stabilite astfel încât să contribuie la realizarea pieței interne a transporturilor;

întrucât aceste măsuri uniforme pentru accesul pe piață implică de asemenea libertatea de a furniza servicii prin eliminarea tuturor restricțiilor impuse furnizorului de servicii în temeiul nationalității sale sau al faptului că este stabilit într-un alt stat membru decât cel în care urmează a fi furnizat serviciul respectiv;

întrucât, în ceea ce privește transportul dinspre un stat membru către o țară terță și invers, punerea în aplicare a libertății de a furniza servicii pentru călătoria pe teritoriul statului membru de încărcare sau descărcare ar trebui amânată până la încheierea sau modificarea acordurilor adecvate cu țările terțe, pentru a garanta respectarea principiului nediscriminării și egalității condițiilor de concurență între transportatorii comunitari;

întrucât, conform deciziei Curții de Justiție din 22 mai 1985 în cazul 13/83 (4) și concluziilor adoptate pe 28 și 29 iunie 1985 de către Consiliul European privind comunicarea Comisiei cu privire la finalizarea pieței interne, Consiliul adoptă, pe 21 iunie 1988, Regulamentul (CEE) nr. 1841/88 (5) care modifică Regulamentul (CEE) nr. 3164/76 privind accesul pe piața transportului rutier internațional de marfă (6);

întrucât, în conformitate cu articolul 4a din Regulamentul (CEE) nr. 3164/76 introdus prin Regulamentul (CEE) nr. 1841/88 din 1 ianuarie 1993, contingentele comunitare, contingentele bilaterale între statele membre și contingentele pentru traficul de tranzit spre și dinspre statele terțe vor fi eliminate pentru tipurile de transporturi menționate în acel articol și se va introduce regimul de acces pe piață fără restricții cantitative, bazat pe criterii calitative pe care trebuie să le îndeplinească transportatorii rutieri;

întrucât aceste criterii calitative sunt stabilite în principal în Directiva 74/561/CEE a Consiliului din 12 noiembrie 1974 privind accesul la profesia de operator de transport rutier în operațiunile de transport intern și internațional, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/483/CEE a Consiliului din 21 iunie 1989 (7);

întrucât, în temeiul articolului 4b din Regulamentul (CEE) nr. 3164/76, introdus prin Regulamentul (CEE) nr. 1841/88, Consiliul trebuie să adopte măsurile necesare pentru punerea în aplicare a articolului 4a menționat anterior;

întrucât în ceea ce privește normele de aplicare a regimului de acces, transportul rutier internațional de mărfuri trebuie să fie condiționat de deținerea autorizației de transport comunitar necontingentat;

întrucât în prezent, în conformitate cu Prima Directivă a Consiliului din 23 iulie 1962 privind stabilirea unor norme comune pentru anumite tipuri de transporturi rutiere de mărfuri între statele membre (8), un anumit număr de tipuri de transport este scutit de orice contingent și sistem de autorizare de transport; întrucât, în cadrul noii organizări a pieței introduse prin prezentul regulament, trebuie menținut un sistem de scutire de autorizația comunitară și de orice altă autorizație de transport pentru unele dintre acele tipuri de transporturi, datorită naturii lor speciale;

întrucât trebuie stabilite condițiile care reglementează eliberarea și retragerea autorizațiilor și tipurile de transporturi cărora li se aplică, perioadele de valabilitate și normele detaliate pentru utilizarea acestora,

(1) Prezentul regulament se aplică transportului rutier internațional de mărfuri în numele terților contra cost pentru călătoriile efectuate pe teritoriul Comunității.

(2) În cazul transporturilor dinspre un stat membru către o țară terță și invers, prezentul regulament se va aplica pe parcursul acelei porțiuni a călătoriei care se efectuează pe teritoriul statului membru de încărcare sau descărcare, după încheierea acordului necesar între Comunitate și țara terță respectivă.

(3) Până la încheierea acordurilor între Comunitate și țările terțe respective, prezentul regulament nu aduce atingere:

(2) Autorizația comunitară este eliberată de un stat membru, în conformitate cu articolele 5 și 7, oricărui transportator rutier care transportă mărfuri în numele terților contra cost, care:

Autorizația comunitară menționată la articolul 3 înlocuiește documentul eliberat de autoritățile competente din statul membru de stabilire, în cazul în care există un asemenea document, certificând faptul că transportatorului rutier i s-a acordat acces pe piața transportului rutier internațional de mărfuri.

Pentru transporturile cuprinse în domeniul de aplicare al prezentului regulament, aceasta înlocuiește atât autorizațiile comunitare, cât și autorizațiile bilaterale între statele membre care sunt necesare până la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(1) Autorizația comunitară menționată la articolul 3 este eliberată de autoritățile de resort din statul membru de stabilire.

(2) Statele membre eliberează deținătorului originalul autorizației comunitare, care este păstrat de întreprinderea de transporturi rutiere, precum și un număr de copii conforme corespunzător numărului de vehicule aflate la dispoziția deținătorului autorizației comunitare, fie în proprietate, fie, de exemplu, în temeiul unor contracte de cumpărare, închiriere sau leasing.

(3) Autorizația comunitară va corespunde modelului stabilit în Anexa I, care stabilește și condițiile care guvernează utilizarea acesteia.

(4) Autorizația comunitară este eliberată pe numele transportatorului rutier, acesta neputând să o transfere unei părți terțe. O copie conformă este păstrată în vehicul și este prezentată la solicitarea agenților autorizați de control.

Autorizația comunitară este eliberată pentru o perioadă de cinci ani, cu posibilitate de reînnoire.

Ori de câte ori se înaintează o cerere pentru obținerea unei autorizații comunitare, timp de nu mai mult de cinci ani de la eliberare și ulterior cel puțin o dată la cinci ani, autoritățile comptente ale statului membru de stabilire verifică dacă transportatorul rutier îndeplinește sau încă îndeplinește condițiile stabilite la articolul 3 alineatul (2).

(1) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la articolul 3 alineatul (2), autoritățile competente ale statului membru de stabilire resping cererea de eliberare sau reînnoire a unei autorizații comunitare, prin intermediul unei decizii motivate.

(2) Autoritățile competente retrag autorizația comunitară în cazul în care deținătorul:

(3) În cazul unor încălcări grave sau al unor încălcări minore repetate ale reglementărilor privind transportul, autoritățile competente ale statului membru de stabilire al transportatorului rutier care a comis aceste încălcări pot, între altele, să suspende temporar sau parțial copiile conforme ale autorizației comunitare.

Aceste sancțiuni sunt stabilite ținându-se cont de gravitatea încălcării comise de deținătorul autorizației comunitare și avându-se în vedere numărul total de copii conforme pe care acesta le deține pentru traficul internațional.

Statele membre garantează faptul că solicitantul sau deținătorul unei autorizații comunitare poate să atace orice decizie de refuz sau retragere a autorizației din partea autorităților competente ale statului membru de stabilire.

Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre informează Comisia asupra numărului de transportatori rutieri care dețin autorizații comunitare la data de 31 decembrie a anului anterior și asupra numărului de copii conforme corespunzătoare vehiculelor în circulație la acea dată.

(1) Statele membre își acordă asistență reciprocă pentru garantarea aplicării și monitorizării prezentului regulament.

(2) În cazul în care autoritățile competente ale unui stat membru constată o încălcare a prezentului regulament imputabilă unui transportator rutier dintr-un alt stat membru, statul membru pe teritoriul căruia s-a constatat încălcarea informează autoritățile competente ale statului membru în care este înregistrat transportatorul rutier și poate solicita autorităților competente ale statului membru de stabilire să impună sancțiuni în conformitate cu prezentul regulament.

(3) În cazul unei încălcări grave sau al unor încălcări minore repetate ale reglementărilor privind transportul, autoritățile competente ale statului membru în care este stabilit transportatorul rutier examinează modalitățile în care sunt aplicate sancțiunile prevăzute la articolul 8 alineatul (3) și comunică decizia acestora autorităților competente din statul membru în care au fost constatate încălcările.

Prin prezentul regulament se modifică Prima Directivă a Consiliului din 23 iulie 1962 după cum urmează:

Statele membre transmit Comisiei măsurile pe care le-au luat pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.

Prezentul regulament va intra în vigoare în ziua următoare publicării sale în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

„

ANEXĂ

Tipuri de transporturi scutite de orice autorizație comunitară și de orice autorizație de transporturi

1. Transportul corespondenței în cadrul unui serviciu public.

2. Transportul vehiculelor deteriorate sau cu defecțiuni.

3. Transporturilor mărfurilor în autovehicule a căror greutate admisă cu încărcătură, inclusiv cea a remorcilor, nu depășește șase tone sau a căror încărcătură utilă admisă, inclusiv cea a remorcilor, nu depășește 3,5 tone.

4. Transportul mărfurilor în autovehicule, cu respectarea următoarelor condiții:

(a)	mărfurile transportate trebuie să fie în proprietatea întreprinderii sau trebuie să fi fost vândute, cumpărate, împrumutate sau închiriate, produse, extrase, procesate sau reparate de către întreprindere;

(b)	scopul călătoriei trebuie să fie transportul mărfurilor la sau de la întreprindere sau mutarea acestora, fie în interiorul întreprinderii, fie în exteriorul acesteia, pentru propriile cerințe;

(c)	autovehiculele utilizate pentru aceste transporturi trebuie să fie conduse de angajați ai întreprinderii;

(d)

vehiculele care transportă mărfurile trebuie să fie proprietatea întreprinderii sau să fi fost achiziționate de aceasta cu plata la o dată ulterioară sau închiriate, cu condiția ca în ultimul caz acestea să îndeplinească condițiile Directivei 84/647/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1984 privind utilizarea vehiculelor închiriate fără șoferi pentru transportul rutier de marfă (1).

Această prevedere nu se aplică utilizării unui vehicul de înlocuire în cursul unei defecțiuni de scurtă durată a vehiculului utilizat în mod normal;

(e)	transportul trebuie să fie strict auxiliar activităților generale ale întreprinderii.

5. Transportul produselor, aparatelor, echipamentelor medicale și al altor articole necesare asistenței medicale în caz de urgență, în special în caz de dezastre naturale.

”