privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale ale statelor membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

întrucât administrarea resurselor de pescuit ale Comunității necesită date statistice precise și furnizate la timp privind capturile efectuate în Atlanticul de Nord-Est de navele de pescuit ale statelor membre;

întrucât convenția cu privire la viitoarea cooperare multilaterală în domeniul pescuitului în Atlanticul de Nord-Est, care a fost aprobată prin Decizia 81/608/CEE (3) și prin care s-a instituit Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (CPANE) impune Comunității să-i furnizeze acesteia datele statistice disponibile pe care Comisia le-ar putea solicita;

întrucât avizul primit de la Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), pe baza acordului de cooperare între ICES și Comunitate (4), va fi mai fiabil datorită datelor statistice disponibile privind activitatea flotei de pescuit comunitare;

întrucât convenția privind pescuitul și conservarea resurselor vii din Marea Baltică și Belts, care a fost aprobată prin Decizia 83/414/CEE (5) și prin care s-a instituit Comisia internațională pentru pescuit în Marea Baltică (IBSFC), impune Comunității să comunice respectivei Comisii toate datele statistice disponibile pe care aceasta le-ar putea solicita;

întrucât convenția privind conservarea somonului din Atlanticul de Nord, care a fost aprobată prin Decizia 82/886/CEE (6) și prin care s-a instituit Organizația pentru conservarea somonului din Atlanticul de Nord (NASCO), impune Comunității să furnizeze respectivei organizații informațiile statistice disponibile pe care aceasta le-ar putea solicita;

întrucât este necesar să se detalieze definițiile și descrierile utilizate pentru datele statistice referitoare la pescuit și la administrarea pescuitului în Atlanticul de Nord-Est,

Fiecare stat membru va prezenta Oficiului Statistic al Comunităților Europene, denumit în cele ce urmează „Eurostat”, datele referitoare la capturile nominale anuale efectuate de navele înmatriculate în respectivul stat membru sau aflate sub pavilionul acestuia și care pescuiesc în Atlanticul de Nord-Est.

Datele despre capturile nominale includ totalitatea produselor de pescuit debarcate sau transbordate pe mare, sub orice formă, dar exclud cantitățile care, după captură, sunt aruncate înapoi în mare, consumate la bord sau folosite ca momeală. Producția de acvacultură este exclusă. Datele sunt înregistrate în echivalent de greutate în viu debarcată sau transbordată, rotunjită la tona cea mai apropiată.

(1) Datele care trebuie comunicate se referă la capturile nominale din fiecare specie enumerată în anexa I, efectuate în zonele statistice de pescuit enumerate în anexa II și definite în anexa III.

(2) Datele referitoare la fiecare an calendaristic vor fi comunicate în termen de șase luni de la sfârșitul anului respectiv. Nu va fi solicitată nici o comunicare cu privire la combinațiile specie/zonă de pescuit pentru care nu s-a înregistrat nici o captură în cursul perioadei anuale luate în considerare. Datele referitoare la speciile care prezintă o importanță secundară într-un stat membru nu vor fi neapărat identificate în mod individual în documentele de expediere, dar pot fi prezentate sub formă agregată, cu condiția ca greutatea produselor astfel înregistrate să nu depășească 10 % din greutatea totală a capturilor efectuate în respectivul stat membru în cursul lunii luate în considerare.

(3) Lista speciilor și a zonelor statistice de pescuit, precum și descrierea acestor zone de pescuit și gradul autorizat de agregare a datelor pot fi modificate după procedura prevăzută la articolul 5.

În lipsa unor dispoziții contrare adoptate în cadrul politicii comune de pescuit, orice stat membru este autorizat să folosească metode de eșantionare în vederea obținerii datelor despre capturi pentru acele părți din flota de pescuit pentru care obținerea de date complete ar necesita o aplicare excesivă a procedurilor administrative. Atât procedurile de eșantionare, cât și proporția din datele totale obținută prin asemenea metode vor fi expuse în detaliu de către statul membru în raportul prezentat în conformitate cu articolul 6 alineatul (1).

Statele membre se vor achita de obligațiile ce le revin față de Comisie în conformitate cu articolele 1 și 2 comunicând datele pe un suport magnetic al cărui format este indicat în anexa IV.

Cu acordul prealabil al Eurostat, statele membre pot comunica datele sub altă formă sau pe alt suport.

În cazul în care se face referire la procedura definită în prezentul articol, Comitetul permanent pentru statistică agricolă, denumit în cele ce urmează „comitetul”, va fi sesizat de către președinte, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

Reprezentantul Comisiei va prezenta comitetului un proiect de măsuri. Comitetul își va da avizul în legătură cu acest proiect într-un termen pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența problemei, iar după caz, prin vot.

Avizul este consemnat în procesul-verbal; de asemenea, fiecare stat membru are dreptul să ceară ca poziția sa să fie consemnată în procesul-verbal.

Comisia acordă avizului dat de comitet cea mai mare importanță și informează comitetul în legătură cu modul în care a ținut seama de aviz.

(1) În termen de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre vor prezenta Eurostat un raport detaliat privind metodele de stabilire a datelor referitoare la capturi, cu precizarea gradului de reprezentativitate și de fiabilitate a acestor date. În cooperare cu statele membre, Eurostat va stabili o sinteză a acestor rapoarte.

(2) Statele membre vor semnala Eurostat, în termen de trei luni, orice modificare adusă informațiilor comunicate în conformitate cu alineatul (1).

(3) În cazul în care din rapoartele metodologice vizate la alineatul (1) reiese că un stat membru nu este în măsură să îndeplinească de îndată condițiile prezentului regulament și că se impun modificări în ceea ce privește tehnicile de anchetă și metodologia, Eurostat poate stabili, în cooperare cu fiecare stat membru, o perioadă tranzitorie nu mai mare de doi ani, pe parcursul căreia programul care face obiectul prezentului regulament va fi dus la bun sfârșit.

(4) Rapoartele metodologice, măsurile tranzitorii, disponibilitatea și fiabilitatea datelor, precum și alte chestiuni pertinente legate de aplicarea prezentului regulament sunt examinate o dată pe an de către grupul de lucru competent al Comitetului pentru statistică agricolă.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 1991.

Pentru Consiliu

Președintele

P. BUKMAN

LISTA SPECIILOR MENȚIONATE ÎN STATISTICILE REFERITOARE LA CAPTURILE NOMINALE COMERCIALE EFECTUATE ÎN ATLANTICUL DE NORD-EST

Statele membre trebuie să comunice capturile nominale din speciile marcate cu asterisc (*). În ceea ce privește identificarea fiecărei specii, lista capturilor din celelalte specii este facultativă. Cu toate acestea, atunci când nu se comunică date individuale pentru fiecare specie, datele vor fi incluse în categorii agregate. Statele membre pot comunica date legate de speciile care nu figurează pe listă, cu condiția ca acestea să fie clar identificate.

Observație: „sz” și „nei” sunt prescurtările de la „specific zonei” sau „not elsewhere identified”.

ZONELE STATISTICE DE PESCUIT DIN ATLANTICUL DE NORD-EST PENTRU CARE SE VOR COMUNICA DATE

DELIMITAREA SUBZONELOR ȘI A DIVIZIUNILOR ICES UTILIZATE ÎN SCOPURI STATISTICE ȘI PENTRU REGULAMENTELE DE PESCUIT ÎN ATLANTICUL DE NORD-EST

Totalitatea apelor oceanelor Atlantic și Arctic, precum și mările tributare, delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului patruzeci longitudine vestică până la coasta de nord a Groenlandei; apoi, în direcția est și sud, de-a lungul coastei Groenlandei până la un punct situat la 44°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 59°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 42°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 36°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la un punct de pe coasta Spaniei (istmul Punta Marroqui), situat la 5°36′ longitudine vestică; de aici, în direcția nord-vest și nord, de-a lungul coastei de sud-vest a Spaniei, coastei Portugaliei și coastelor de nord-vest și nord ale Spaniei, coastelor Franței, BELGIEI, ȚăRILOR de Jos și Germaniei, până la extremitatea occidentală a frontierei acesteia din urmă cu Danemarca; apoi de-a lungul coastei occidentale a Iutlandei, până la Thyboroen; de aici, în direcția sud și est, de-a lungul coastei de sud a strâmtorii Limfjord, până la capul Egensekloster; apoi spre sud, de-a lungul coastei de est a Iutlandei, până la extremitatea orientală a frontierei Danemarcei cu Germania; de aici, de-a lungul coastelor Germaniei și Poloniei, coastei occidentale a URSS, coastelor Finlandei, Suediei și Norvegiei și coastei de nord a URSS până la Haborova; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Iugorski-Șar; apoi spre vest și nord, de-a lungul coastei insulei Vaigaci; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Karskie Vorota; apoi spre vest și nord, de-a lungul coastei insulei de sud a arhipelagului Novaia Zemlia; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Matocikin-Șar; apoi de-a lungul coastei occidentale a insulei de nord a arhipelagului Novaia-Zemlia până la un punct situat la 68°30′ longitudine estică; iar de aici spre nord, până la polul nord geografic.

De asemenea, această zonă corespunde zonei statistice 27 (zona statistică a Atlanticului de Nord-Est) din clasificarea statistică internațională tip a zonelor de pescuit stabilită de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului treizeci longitudine estică, până la 72°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 26°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Norvegiei; de aici spre est, de-a lungul coastelor Norvegiei și ale URSS, până la Khaborova; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Iugorski-Șar; apoi spre vest și nord, de-a lungul coastei insulei Vaigaci; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Karskie Vorota; apoi spre vest și nord, de-a lungul coastei insulei de sud a arhipelagului Novaia Zemlia; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Matocikin-Șar; apoi de-a lungul coastei occidentale a insulei de nord a arhipelagului Novaia Zemlia până la un punct situat la 68°30′ longitudine estică; iar de aici spre nord, până la polul nord geografic.

Subzona statistică II a ICES (denumită în mod curent „Marea Norvegiei, Spitzberg și Insula Urșilor”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului treizeci longitudine estică până la 72°00′ latitudine nordică; de aici spre vest, până la 26°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Norvegiei; de aici, pe direcția vest și sud-vest, de-a lungul coastei Norvegiei, până la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 63°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; iar de aici spre nord, până la polul nord geografic.

Diviziunea statistică II a a ICES (denumită în mod curent „Marea Norvegiei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta Norvegiei la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 63°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 73°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 30°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la 72°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 26°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Norvegiei; iar de aici în direcția vest și sud-vest, de-a lungul coastei Norvegiei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică II b a ICES (denumită în mod curent „Spitzberg și Insula Urșilor”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului treizeci longitudine estică, până la 73°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la polul nord geografic.

Subzona statistică III a ICES (denumită în mod curent „Skagerrak, Kattegat, Sund, Belt și Marea Baltică”; Sund și Belt sunt cunoscute împreună și sub denumirea de „zona de tranziție”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta Norvegiei la 7°00′ longitudine estică; de aici spre sud, până la 57°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 8°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Danemarcei; apoi, de-a lungul coastelor nord-vest și est ale peninsulei Iutlanda, până la Hals; apoi, prin intrarea de la est în strâmtoarea Limfjord, până la capul Egensekloster; de aici spre sud, de-a lungul coastei peninsulei Iutlanda, până la extremitatea orientală a frontierei Danemarcei cu Germania; apoi, de-a lungul coastelor Germaniei și Poloniei, coastei de vest a URSS, coastelor Finlandei, Suediei și Norvegiei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică III a a ICES (denumită în mod curent „Skagerrak și Kattegat”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta Norvegiei la 7°00′ longitudine estică; de aici spre sud, până la 57°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 8°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Danemarcei; apoi, de-a lungul coastelor de nord-vest și est ale peninsulei Iutlanda, până la Hals; de aici, prin intrarea de la est în strâmtoarea Limfjord, până la capul Egensekloster; de aici spre sud, de-a lungul coastei peninsulei Iutlanda, până la capul Hasenore; apoi prin Grand Belt, până la capul Gniben; apoi, de-a lungul coastei de nord a Insulei Sjaelland, până la capul Gilbjerg Hoved; apoi, prin intrările de la nord în Oresund, până la Kullen, pe coasta Suediei; apoi, pe direcția est și nord, de-a lungul coastei occidentale a Suediei și coastei meridionale a Norvegiei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică III b, c a ICES (denumită în mod curent „Sound și Belts sau zona de tranziție”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la capul Hasenoere, de pe coasta orientală a Iutlandei, până la capul Gniben, de pe coasta occidentală a insulei Sjaelland; de aici, de-a lungul coastei de nord a insulei Sjaelland, până la capul Gilbjerg Hoved; apoi, prin intrările de la nord în Oresund, până la Kullen, pe coasta Suediei; de aici, pe direcția sud, de-a lungul coastei Suediei, până la farul de la Fulsterbo; apoi, prin intrarea de la sud în Oresund, până la farul de la Stevns; de aici, de-a lungul coastei de sud-est a Insulei Sjaelland; apoi, prin intrarea de la est în strâmtoarea Storstrommen; apoi, de-a lungul coastei orientale a insulei Falster, până la Gedser; apoi până la capul Darsser Ort, de pe coasta Germaniei; de aici, pe direcția sud-vest, de-a lungul coastei Germaniei, precum și de-a lungul coastei estice a Iutlandei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 22 a ICES (= BAL 22) (denumită în mod curent „Belts”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la capul Hasenoere (56°09′ latitudine nordică și 10°44′ longitudine estică) de pe coasta orientală a Iutlandei până la capul Gniben (56°01′ latitudine nordică și 11°18′ longitudine estică) de pe coasta occidentală a insulei Sjaelland; apoi de-a lungul coastelor de vest și de sud ale insulei Sjaelland, până la un punct situat la 12°00′ longitudine estică; de aici spre sud, până la insula Falster; apoi, de-a lungul coastei de est a insulei Falster, până la capul Gedser Odde (54°34′ latitudine nordică și 11°58′ longitudine estică); apoi spre est, până la 12°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Germaniei; iar de aici, în direcția sud-vest, de-a lungul coastei Germaniei, precum și de-a lungul coastei de est a Iutlandei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 23 a ICES (= BAL 23) (denumită în mod curent „Sud”)

Apele delimitate printr-o linie trasată între capul Gilbjerg Hoved (56°08′ latitudine nordică și 12°18′ longitudine estică) de pe coasta de nord a insulei Sjaelland și Kullen (56°18′ latitudine nordică și 12°28′ longitudine estică), de pe coasta Suediei; de aici, pe direcția sud, de-a lungul coastei Suediei, până la farul de la Falsterbo (55°23′ latitudine nordică și 12°50′ longitudine estică); apoi, prin intrarea de la sud în Sund, până la farul de la Stevns (55°19′ latitudine nordică și 12°29′ longitudine estică), de pe coasta insulei Sjaelland; apoi în direcția nord, de-a lungul coastei de est a insulei Sjaelland, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică III d a ICES (denumită în mod curent „Marea Baltică”)

Apele Mării Baltice și ale golfurilor, golfulețelor și estuarelor sale, delimitate la vest printr-o linie trasată de la farul de la Falterbo, de pe coasta de sud-vest a Suediei, prin intrarea de la sud în Oresund, până la farul de la Stevns; de aici, de-a lungul coastei de sud-est a insulei Sjaelland, apoi prin intrarea de la est în strâmtoarea Storstrommen; apoi, de-a lungul coastei de est a insulei Falster, până la Gedser; iar de aici, până la capul Darsser Ort, de pe coasta Germaniei.

Subdiviziunea statistică 24 a ICES (= BAL 24) (denumită în mod curent „Marea Baltică din vestul insulei Bornholm”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la farul de la Stevns (55°19′ latitudine nordică și 12°29′ longitudine estică), de pe coasta orientală a insulei Sjaelland, prin intrarea de la sud în Sund, până la farul de la Falsterbo (55°23′ latitudine nordică și 12°50′ longitudine estică), de pe coasta Suediei; apoi, de-a lungul coastei meridionale a Suediei, până la farul de la Sandhammaren (55°24′ latitudine nordică și 14°12′ longitudine estică); apoi până la farul de la Hammerodde (55°18′ latitudine nordică și 14°47′ longitudine estică), de pe coasta de nord a insulei Bornholm; de aici, de-a lungul coastelor de vest și de sud ale insulei Bornholm, până la un punct situat la 15°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Poloniei; apoi spre vest, de-a lungul coastelor Poloniei și Germaniei, până la un punct situat la 12°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la un punct situat la 54°34′ latitudine nordică și 12°00′ longitudine estică; de aici spre vest, până la capul Gedser Odde (54°34′ latitudine nordică și 11°58′ longitudine estică); apoi, de-a lungul coastelor de est și nord ale insulei Falster, până la un punct situat la 12°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la coasta de sud a insulei Sjaelland; apoi în direcția vest și nord, de-a lungul coastei occidentale a insulei Sjaelland, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 25 a ICES (= BAL 25) (denumită în mod curent „sudul Mării Baltice centru-vest”)

Apele delimitate printr-o linie care pleacă dintr-un punct de pe coasta orientală a Suediei, situat la 56°30′ latitudine nordică; de aici spre est, până la coasta occidentală a insulei Oland; apoi pe la sudul insulei Oland, până la un punct situat pe coasta orientală la 56°30′ latitudine nordică, apoi spre est, până la 18°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Poloniei; apoi spre vest, de-a lungul coastei Poloniei, până la un punct situat la 15°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la insula Bornholm; apoi, de-a lungul coastelor occidentale din partea de sud a insulei Bornholm, până la farul de la Hammerodde (55°18′ latitudine nordică și 14°47′ longitudine estică); apoi până la farul de la Sandhammaren (55°24′ latitudine nordică și 14°12′ longitudine estică), de pe coasta meridională a Suediei; apoi spre nord, de-a lungul coastei Suediei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 26 a ICES (= BAL 26) (denumită în mod curent „sudul Mării Baltice centru-est”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește de la un punct situat la 56°30′ latitudine nordică și 18°00′ longitudine estică; de aici spre est, până la coasta occidentală a URSS; apoi spre sud, de-a lungul coastelor URSS și Poloniei, până la un punct de pe coasta poloneză, situat la 18°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 27 a ICES (= BAL 27) (denumită în mod curent „vestul insulei Gotland”)

Apele delimitate printr-o linie care pleacă dintr-un punct situat în estul părții continentale a coastei Suediei, la 59°41′ latitudine nordică și 19°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta septentrională a insulei Gotland; apoi spre sud, de-a lungul coastei de vest a insulei Gotland, până la un punct situat la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la 56°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta de est a insulei Oland; de aici, după ce ocolește insula Oland pe la sud, până la un punct de pe coasta de vest a acesteia, situat la 56°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta Suediei; apoi spre nord, de-a lungul coastei de est a Suediei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 28 a ICES (= BAL 28) (denumită în mod curent „estul insulei Gotland” sau „Golful Riga”)

Apele delimitate printr-o linie care pleacă de la un punct situat la 58°30′ latitudine nordică și 19°00′ longitudine estică; apoi spre est, până la coasta occidentală a insulei Saaremaa; apoi, pe la nordul insulei Saaremaa, până la un punct de pe coasta orientală a acestei insule, situat la 58°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta URSS; apoi în direcția sud, de-a lungul coastei occidentale a URSS, până la un punct situat la 56°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta occidentală a insulei Gotland; apoi spre nord, până la un punct de pe coasta septentrională a insulei Gotland, situat la 19°00′ longitudine estică; iar de aici spre nord, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 29 a ICES (= BAL 29) (denumită în mod curent „Marea Arhipelagului”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește de la un punct situat în estul părții continentale a coastei Suediei, la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la partea continentală a coastei Finlandei; apoi în direcția sud, de-a lungul coastelor occidentale și meridionale ale Finlandei, până la un punct situat în sudul părții continentale a coastei finlandeze, la 23°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la 59°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la partea continentală a coastei URSS; apoi spre sud, de-a lungul coastei occidentale a URSS, până la un punct situat la 58°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta orientală a insulei Saaremaa; apoi, după ce trece pe la nordul insulei Saaremaa, până la un punct de pe coasta occidentală a acestei insule, situat la 58°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 19°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la un punct de pe coasta de est a părții continentale a Suediei, situat la 59°41′ latitudine nordică; iar de aici în direcția nord, de-a lungul coastei orientale a Suediei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 30 a ICES (= BAL 30) (denumită în mod curent „sudul Golfului Botnic”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta orientală a Suediei, la 63°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta părții continentale a Finlandei; apoi spre sud, de-a lungul coastei Finlandei, până la un punct situat la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta părții continentale a Suediei; apoi spre nord, de-a lungul coastei orientale a Suediei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 31 a ICES (= BAL 31) (denumită în mod curent „nordul Golfului Botnic”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct al coastei orientale a Suediei, situat la 63°30′ latitudine nordică; apoi, după ce ocolește pe la nord Golful Botnic, până la un punct de pe coasta occidentală a părții continentale a Finlandei, aflat la 63°30′ latitudine nordică; iar de aici spre vest, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 32 a ICES (= BAL 32) (denumită în mod curent „Golful Finlandei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct de pe coasta meridională a Finlandei situat la 23°00′ longitudine estică; apoi, după ce ocolește Golful Finlandei pe la est, până la un punct 2 de pe coasta occidentală a URSS, situat la 59°00′ longitudine nordică; apoi spre vest, până la 23°00′ longitudine estică; iar de aici spre nord, până la punctul de plecare.

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta Norvegiei la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la coasta Scoției; de aici spre est și sud, de-a lungul coastelor Scoției și Angliei, până la un punct situat la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Franței; apoi spre nord-est, de-a lungul coastelor Franței, Belgiei, Țărilor de Jos și Germaniei, până la extremitatea occidentală a frontierei cu Danemarca; apoi de-a lungul coastei occidentale a Iutlandei, până la Thyboroen; apoi spre sud și est, de-a lungul coastei de sud a strâmtorii Limfjord până la capul Egensekloster; apoi prin intrarea de la est în strâmtoarea Limfjord, până la Hals; de aici spre vest, de-a lungul coastei de nord a strâmtorii Limfjord, până la punctul cel mai sudic al istmului Agger Tange; apoi spre nord, de-a lungul coastei de vest a Iutlandei, până la un punct situat la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 8°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la 57°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 7°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la coasta Norvegiei; iar de aici pe direcția nord-vest, de-a lungul coastei Norvegiei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică IV a a ICES (denumită în mod curent „Marea Nordului septentrională”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta Norvegiei la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 3°00′ longitudine vestică, apoi spre sud, până la coasta Scoției; de aici spre est și sud, de-a lungul coastei Scoției, până într-un punct situat la 57°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 7°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la coasta Norvegiei; apoi spre nord-vest, de-a lungul coastei Norvegiei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică IV b a ICES (denumită în mod curent „Marea Nordului centrală”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Danemarcei, la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 8°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la 57°30′ latitudine nordică; apoi spre vest până la coasta Scoției; apoi spre sud, de-a lungul coastelor Scoției și Angliei, până la un punct situat la 53°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Germaniei; apoi spre nord-est, de-a lungul coastei Iutlandei, până la Thyboroen; apoi spre sud și est, de-a lungul coastei de sud a strâmtorii Limfjord, până la capul Egensekloster; apoi prin intrarea de la est în strâmtoarea Limfjord, până la Hals; apoi spre vest, de-a lungul coastei de nord a strâmtorii Limfjord, până în punctul cel mai sudic al istmului Agger Tange; iar de aici spre nord, de-a lungul coastei vestice a Iutlandei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică IV c a ICES (denumită în mod curent „Marea Nordului meridională”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Germaniei, la 53°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta Angliei; apoi spre sud, până la un punct situat la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Franței; de aici, pe direcția nord-est, de-a lungul coastelor Franței, Belgiei, Țărilor de Jos și Germaniei, până la punctul de plecare.

Subzona statistică V a ICES (denumită în mod curent „Islanda și Platforma Feroe”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 68°00′ latitudine nordică și 11°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 27°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 15°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 63°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; iar de aici spre nord, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică V a a ICES (denumită în mod curent „Platforma Islandei”)

Divizunea statistică V b a ICES (denumită în mod curent „Platforma Feroe”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe 63°00′ latitudine nordică și 4°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 15°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 4°00′ longitudine vestică; iar apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică V b 1 a ICES (denumită în mod curent „Platforma Feroe”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 63°00′ latitudine nordică și 4°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 15°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 10°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 61°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 8°00′ longitudine vestică; apoi, descriind o curbă rombică, până la un punct situat la 61°15 latitudine nordică și 7°30′ longitudine vestică; de aici spre sud, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 8°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică V b 2 a ICES (denumită în mod curent „Bancul Feroe”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 60°00′ latitudine nordică și 10°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 61°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 8°00′ longitudine vestică; de aici, descriind o curbă rombică, până la un punct situat la 61°15 latitudine nordică și 7°30′ longitudine vestică; de aici spre sud, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 8°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la punctul de plecare.

Subzona statistică VI a ICES (denumită în mod curent „Rockall, coasta de nord-vest a Scoției și nordul Irlandei”; coasta de nord-vest a Scoției și nordul Irlandei mai sunt numite și „vestul Scoției”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta de nord a Scoției la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 54°30 latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Irlandei; de aici spre nord și est, de-a lungul coastelor Irlandei și Irlandei de Nord, până la un punct situat pe coasta orientală a Irlandei de Nord, la 55°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Scoției; iar de aici spre nord, de-a lungul coastei occidentale a Scoției, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VI a a ICES (denumită în mod curent „coasta de nord-vest a Scoției și Irlandei de Nord” sau „vestul Scoției”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește de la un punct situat pe coasta de nord a Scoției la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 54°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Irlandei; de aici spre nord și est, de-a lungul coastelor Irlandei și Irlandei de Nord, până la un punct situat pe coasta orientală a Irlandei de Nord 55°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Scoției; iar de aici spre nord, de-a lungul coastei occidentale a Scoției, până la punctul de plecare.

(denumită în mod curent „Rockall”)Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 60°00′ latitudine nordică și 12°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 54°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subzona statistică VII a ICES (denumită în mod curent „Marea Irlandei, vestul Irlandei, Porcupine Bank, Marea Mânecii de Est și de Vest, canalul Bristol, Marea Celtică de Nord și de Sud și sud-vestul Irlandei - est și vest”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Irlandei la 54°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Franței; de aici spre nord și nord-est, de-a lungul coastei Franței, până la un punct situat la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta de sud-est a Angliei; apoi spre vest și nord, de-a lungul coastelor Angliei, Țării Galilor și Scoției, până la un punct situat pe coasta de vest a Scoției, la 55°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta Irlandei de Nord; de aici spre nord și vest, de-a lungul coastelor Irlandei de Nord și ale Irlandei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII a a ICES (denumită în mod curent „Marea Irlandei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct de pe coasta occidentală a Scoției la 55°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta Irlandei de Nord; de aici spre sud, de-a lungul coastelor Irlandei de Nord și ale Irlandei, până la un punct situat pe coasta de sud-est a Irlandei, la 52°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Țării Galilor; de aici spre nord-est și nord, de-a lungul coastelor Țării Galilor, Angliei și Scoției, până la punctul de plecare.

(denumită în mod curent „vestul Irlandei”)Apele delimitate printr-o linie care pornește de la un punct situat pe coasta occidentală a Irlandei la 54°30′ latitudine nordică; de acolo spre vest până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre sud până la 52°30′ latitudine nordică; apoi spre est până la coasta Irlandei; de acolo spre nord de-a lungul coastei occidentale a Irlandei până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII c a ICES (denumită în mod curent „Porcupine Bank”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 54°30′ latitudine nordică și 12°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 52°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII d a ICES (denumită în mod curent „Marea Mânecii de Est”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Franței, la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta Angliei; apoi spre vest, de-a lungul coastei de sud a Angliei, până la 2°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, spre coasta Franței până la capul Hague; de aici spre nord-est, de-a lungul coastei Franței, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII e a ICES (denumită în mod curent „Marea Mânecii de Vest”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta de sud a Angliei, la 2°00′ longitudine vestică; apoi spre sud și vest, de-a lungul coastei Angliei, până la un punct situat pe coasta de sud-vest, la 50°00′ latitudine nordică; de aici spre vest, până la 7°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 49°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Franței; apoi spre nord și nord-est, de-a lungul coastei Franței, până la capul Hague; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII f a ICES (denumită în mod curent „Canalul Bristol”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta de sud a Țării Galilor, la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 6°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 50°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 7°00′ longitudine vestică; apoi spre sud până la 50°00′ latitudine nordică; apoi spre est până la coasta Angliei; iar de aici, de-a lungul coastei de sud-vest a Angliei și a coastei de sud a Țării Galilor, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII g a ICES (denumită în mod curent „Marea Celtică de Nord”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 52°00′ latitudine nordică de pe coasta occidentală a Țării Galilor; apoi spre vest, până la coasta de sud-est a Irlandei; de aici spre sud-vest, de-a lungul coastei Irlandei, până la un punct situat la 9°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 50°00′ latitudine nordică; de aici spre est, până la 7°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 50°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 6°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la coasta de sud a Țării Galilor; apoi spre nord-vest, de-a lungul coastei Țării Galilor, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII h a ICES (denumită în mod curent „Marea Celtică de Sud”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 50°00′ latitudine nordică și 7°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 9°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 49°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 7°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII i a ICES (denumită în mod curent „sud-vestul Irlandei-est”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 52°30′ latitudine nordică, pe coasta occidentală a Irlandei; apoi spre vest, până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 9°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la coasta de sud a Irlandei; iar de aici spre nord, de-a lungul coastei Irlandei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII k a ICES (denumită în mod curent „sud-vestul Irlandei-vest”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 52°30′ latitudine nordică și 12°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subzona statistică VIII a ICES (denumită în mod curent „Golful Gasconiei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Franței, la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ logitudine vestică; apoi spre sud, până la 43°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta occidentală a Spaniei; iar de aici spre nord, de-a lungul coastelor Spaniei și Franței, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VIII a a ICES (denumită în mod curent „Golful Gasconiei-nord”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Franței la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre vest până la 8°00′ longitudine vestică; apoi spre sud până la 47°30′ latitudine nordică; apoi spre est până la 6°00′ longitudine vestică; apoi spre sud până la 47°00′ latitudine nordică; apoi spre est până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre sud până la 46°00′ latitudine nordică; apoi spre est până la coasta Franței; de acolo spre nord-vest de-a lungul coastei franceze până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VIII b a ICES (denumită în mod curent „Golful Gasconiei-centru”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 46°00′ latitudine nordică, pe coasta occidentală a Franței; apoi spre vest, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 45°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 3°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 44°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 2°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la coasta de nord a Spaniei, iar de aici de-a lungul coastei de nord a Spaniei și a coastei de vest a Franței, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VIII c a ICES (denumită în mod curent „Golful Gasconiei-sud”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 2°00′ longitudine vestică, pe coasta de nord a Spaniei; apoi spre nord, până la 44°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 43°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta de vest a Spaniei; apoi spre nord și est, de-a lungul coastei spaniole, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VIII d a ICES (denumită în mod curent „Golful Gasconiei-zona de coastă”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 48°00′ latitudine nordică și 8°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 44°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 3°00′ longitudine vestică; apoi spre nord până la 45°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 46°00′ latitudine nordică; apoi spre vest până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 47°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 6°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 47°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 8°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VIII e a ICES (denumită în mod curent „vestul Golfului Gasconiei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 48°00′ latitudine nordică și 11°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 43°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta de nord-vest a Spaniei, la 43°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 36°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la un punct de pe coasta de sud a Spaniei (istmul Punta Marroqui), situat la 5°36′ longitudine vestică; apoi spre nord-vest, de-a lungul coastei de sud-vest a Spaniei, coastei Portugaliei și coastei de nord-vest a Spaniei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică IX a a ICES (denumită în mod curent „apele portugheze – est”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta de nord-vest a Spaniei, la 43°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 36°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la un punct de pe coasta de sud a Spaniei (istmul Punto Marroqui), situat la 5°36′ longitudine vestică; apoi spre nord-vest, de-a lungul coastei de sud-vest a Spaniei, coastei Portugaliei și coastei de nord-vest a Spaniei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică IX b a ICES (denumită în mod curent „apele portugheze – vest”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 43°00′ latitudine nordică și 11°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 36°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 48°00′ latitudine nordică și 18°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 42°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 36°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 62°00′ latitudine nordică și 15°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 27°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 59°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 42°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 15°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subzona statistică XIV a ICES (denumită în mod curent „estul Groenlandei”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului patruzeci longitudine vestică, până la coasta de nord a Groenlandei; de aici spre est și sud, de-a lungul coastei Groenlandei, până la un punct situat la 44°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 59°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 27°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 68°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 11°00′ longitudine vestică; iar apoi spre nord, până la polul nord geografic.

(denumită în mod curent „nord-estul Groenlandei”)Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului patruzeci longitudine vestică, până la coasta de nord a Groenlandei; apoi spre est și sud, de-a lungul coastei Groenlandei până la un punct din capul Savary, situat la 68°30′ latitudine nordică; de aici spre sud, de-a lungul meridianului douăzeci și șapte longitudine vestică, până la 68°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la polul nord geografic.

(denumită în mod curent „sud-estul Groenlandei”)Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct de pe coasta de sud a Groenlandei, situat la 44°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 59°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 27°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la un punct din capul Savary, situat la 68°30′ latitudine nordică; apoi spre sud-vest, de-a lungul coastei Groenlandei, până la punctul de plecare.

FORMATUL OBLIGATORIU LA COMUNICAREA DATELOR PRIVIND CAPTURILE NOMINALE EFECTUATE ÎN ATLANTICUL DE NORD-EST

Benzi magnetice: nouă piste; densitate 1 600 sau 6 250 BPI, codificare în caractere EBCDIC sau ASCII, de preferință fără etichetă. În cazul în care se folosește o etichetă, se va introduce un cod de încheiere de fișier.

Dischete suple: formatate MS DOS; dischete de 3,5 „720 K sau 1,4 Moctet sau dischete de 5,25” 360 K sau 1,2 Moctet.

Subzona I a ICES	Diviziunea VII k a ICES
Diviziunea II a a ICES	Diviziunea VIII a a ICES
Diviziunea II b a ICES	Diviziunea VIII b a ICES
Diviziunea III a a ICES	Diviziunea VIII c a ICES
Diviziunea III b, c a ICES	Diviziunea VIII d a ICES
Diviziunea III d a ICES	Diviziunea VIII e a ICES
Diviziunea IV a a ICES	Subzona IX a ICES
Diviziunea IV b a ICES	Diviziunea IX a a ICES
Diviziunea IV c a ICES	Diviziunea IX b a ICES
Diviziunea IV (necunoscut) a ICES	Subzona X a ICES
Diviziunea V a a ICES	Subzona XII a ICES
Diviziunea V b 1 a ICES	Diviziunea XIV a a ICES
Diviziunea V b 2 a ICES	Diviziunea XIV b a ICES
Diviziunea VI a a ICES	BAL 22
Diviziunea VI b a ICES	BAL 23
Diviziunea VII a a ICES	BAL 24	Subdiviziuni ale diviziunii III d a ICES pentru care comunicarea datelor este facultativă
Diviziunea VII b a ICES	BAL 25
Diviziunea VII c a ICES	BAL 26
Diviziunea VII d a ICES	BAL 27
Diviziunea VII e a ICES	BAL 28
Diviziunea VII f a ICES	BAL 29
Diviziunea VII g a ICES	BAL 30
Diviziunea VII h a ICES	BAL 31
Diviziunea VII j a ICES	BAL 32

Număr octeți	Poșta	Observații
1-4	Țara (cod alfabetic ISO din 3 litere)	Exemplu: FRA = Franța
5-6	Anul	Exemplu: 90 = 1990
7-8	Principala zonă de pescuit FAO	27 = Atlanticul de Nord-Est
9-15	Divizia	Exemplu: IV a = diviziunea IV a a ICES
16-18	Specia	Identificare alfabetică din 3 litere
19-26	Captura	Tone metrice

Denumire în română	Ident. alfabetică (3 litere)	Denumire științifică	Denumire în engleză
Plătică de apă dulce (sz)	FBR	Abramis spp.	Freshwater breams (nei)
Văduviță melanotă	FID	Leuciscus (= Idus) idus	Ide (Orfe)
Babușcă,ocheană, tarancă	FRO	Rutilus rutilus	Roach
Crap comun	FCP	Cyprinus carpio	Common carp
Caras comun, caracudă	FCC	Carassius carassius	Crucian carp
Lin	FTE	Tinca tinca	Tench
Fam. ciprinide	FCY	Cyprinidae	Cyprinids (nei)
Știucă, mirliță	FPI	Esox Lucius	Nothern Pike
Șalău	FPP	Stizostedion lucioperca	Pike-perch
Biban comun	FPE	Perca fluviatilis	European Perch
Mihalț, midhai	FBU	Lota lota	Burbot
Pești de apă dulce (sz)	FRF	ex Osteichthyes	Freshwater fishes (nei)
Sturioni (sz)	STU	Acipenseridae	Sturgeons (nei)
Anghilă de Europa	ELE (*)	Anguilla anguilla	European Eel
Coregon alb	FVE	Coregonus albula	European Whitefish
Specii de coregoni (sz)	WHF	Coregonus spp.	Whitefishes (nei)
Somon de Atlantic	SAL (*)	Salmo salar	Atlantic salmon
Păstrăv de mare	TRS	Salmo trutta labrax	Sea trout
Păstrăv	TRO	Salmo spp.	Trouts (nei)
Păstrăv-auriu, păstrăv-roșu, fântânel	CHR	Salvelinus spp.	Chars (nei)
Merlan	SME	Osmerus eperlanus	European Smelt
Salmonide	SLX	Salmonoidei	Salmonids (nei)
Tip salmonide (sz)	STR	Salmonoidei	Trouts, chars (nei)
Coregon lavaret	PLN	Coregonus lavaretus	Pollen (= Powan)
Coregon oxirinc	HOU	Coregonus oxyrinchus	Houting
Specii de chișcar, țipar	LAM	Petromyzon spp.	Lampreys
Specii de scrumbie (sz)	SHD	Alosa spp.	Shads (nei)
Pești osoși	DIA	ex Osteichthyes	Diadromous fishes (nei)
Cardină	MEG (*)	Lepidorhombuswhiffiagonis	Megrim
Calcan comun	TUR (*)	Psetta mazima	Turbot
Calcan-neted, calcan-mic	BLL (*)	Scophtalmus thombus	Brill
Fletan comun (specie de cambulă)	HAL	Hippoglossus hippoglossus	Atlantic halibut
Cambulă de Europa	PLE (*)	Pleuronectes platessa	European plaice
Fletan negru	GHL (*)	Reinhardtius hippoglossoides	Greenland halibut
Cambulă cenușie	WIT (*)	Glyptocephalus cynoglossus	Witch flounder
Cambulă canadiană	PLA (*)	Hippoglossoides platessoides	American plaice
Limandă comună	DAB (*)	Limanda limanda	Common dab
Limandă limbă-de-mare	LEM (*)	Microstomus kitt	Lemon sole
Cambulă	FLE (*)	Platichthys flessus	European flounder
Limbă-de-mare comună	SOL (*)	Solea vulgaris	Common sole
Limbă-de-mare de nisip	SOS	Solea lascaris	Sand sole
Pești plați	FLX	Pleuronectiformes	Flatfishes (nei)
	USK (*)	Brosme brosme	Tusk (= Cusk)
Cod	COD (*)	Gadus morhua	Atlantic cod
Merluciu	HKE (*)	Merluccius merluccius	European hake
Mihalț-de-mare	LIN (*)	Molva molva	Ling
Mihalț-de-mare albastru	BLI (*)	Molva dypterygia (= byrkelange)	Blue ling
	GFB	Phycis blennoides	Greater forkbeard
Egrefin	HAD (*)	Melanogrammus aeglefinus	Haddock
Cod arctic	COW	Eleginus navaga	Wachna cod (= Navaga)
Merlan negru	POK (*)	Pollachius virens	Saithe (= Pollock = Coalfish)
Merlan galben	POL (*)	Pollachius pollachius	Pollack
Cod polar	POC	Boreogadus saida	Polar cod
Capelin norvegian	NOP (*)	Trisopterus esmarki	Norway pout
Capelin	BIB	Trisopterus luscus	Pouting (= Bib)
Merlan albastru	WHB (*)	Micromesistius poutassou	Blue whiting
Merlan	WHG (*)	Merlangius merlangus	Whiting
Grenadier de stâncă	RNG	Coryphaenoides rupestris	Roundnose grenadier
Mihalț de Mediterana	SLI	Molva macrophthalma	Spanish ling
Diferite specii de cod	MOR	Moridae	Morid cods
Gadiforme	GAD	Gadiformes	Gadiformes (nei)
Specii din genul Argentina	ARG	Argentina spp.	Argentines
Murenă	COE	Conger conger	European conger
Pește dulgher	JOD	Zeus faber	Atlantic John Dory
Biban comun	BSS	Dicentrarchus labrax	Seabass
Meru (numele a două specii din Marea Mediterană)	GPO	Epinephalus guaza	Dusky grouper
Meru cenușiu	WRF	Polyprion americanus	Wreckfish
Seranide	BSX	Serranidae	Seabasses, seaperches
Specii de hemulide	GRX	Haemulidae (= Pomadasydae)	Grunts (nei)
	MGR	Argyrosomus regius	Meagre
Doradă roz	SBR	Pagellus bogaraveo	Red (= Common) seabream
Pagel roșu	PAC	Pagellus erythrinus	Common pandora
Dentex cu ochi mari	DEL	Dentex macrophthalmus	Large-eye dentex
Specii de dentex (sz)	DEX	Dentex spp.	Dentex (nei)
Pagrus filos	RPG	Sparus pagrus (= sedicum)	Red porgy
Doradă cu cap auriu	SBG	Sparus aurata	Gilthead seabream
Gupă	BOG	Boops boops	Bogue
Plătică-de-mare (sz)	SBX	Sparidae	Porgies, seabream (nei)
Barbun vărgat	MUR	Mullus surmuletus	Red mullet
Drac-de-mare	WEG	Trachinus draco	Greater Weaver
Lup-de-mare	CAA (*)	Anarhichas lupus	Atlantic wolffish (= Catfish)
Lup-de-mare mic	CAS (*)	Anarhichass minor	Spotted wolffish
Mihalț	ELP	Zoarces viviparus	Eel pout
Pești lance	SAN (*)	Ammodytes spp.	Sandeels
Guvizi de Atlantic	GOB	Gobius spp.	Atlantic gobies
Specii de sebastă	RED (*)	Sebastes spp.	Atlantic redfishes
Scorpionide	SCO	Scorpaenidae	Scorpionfishes (nei)
Specii de rândunică-de-mare (sz) (Triglide)	GUX (*)	Triglidae	Gurnards (nei)
Lump	LUM	Cyclopterus lumpus	Lumpfish (= Lumpsucker)
Pește-undițar	MON (*)	Lophius piscatorius	Monk (= Anglerfish)
Ghidrin	SKB	Gasterosteus spp.	Sticklebacks
Pagel roșu	SBA	Pagellus acarne	Axillary seabream
Dentex comun	DEC	Dentex dentex	Common dentex
Specii de pești trompetă	SNI	Macrorhamphosidae	Snipefishes
Lavrac vărgat	STB	Morone saxatilis	Striped bass
Specii de pești-lup (sz)	CAT (*)	Anarchicas spp.	Wolffishes (nei)
Sebastă nordică	REB (*)	Sebastes mentella	Beaked redfish
Sebastă aurie	REG (*)	Sebastes marinus	Golden redfish
Rândunică-de-mare roșie	GUR (*)	Aspitrigla (= Trigla) cuculus	Red gurnard
Rândunică-de-mare cenușie	GUG (*)	Eutrigla (= Trigla) gurnardus	Grey gurnard
Perciforme	DPX	ex Perciformes	Demersal percomorphs (nei)
Capelin	CAP (*)	Mallotus villosus	Capelin
Zărgan	GAR	Belone belone	Garfish
Zărgan de Atlantic	SAU	Scomberesox saurus	Atlantic saury
Barbuni	MUL	Mugilidae	Mullets (nei)
Lufar	BLU	Pomatomus saltatrix	Bluefish
Stavrid	HOM (*)	Trachurus trachurus	Atlantic horsemackerel
Lichia	LEE	Lichia amia	Leerfish
Plătică de Atlantic	POA	Brama brama	Atlantic pomfret
Atherinidae	SIL	Atherinidae	Silversides (= Sandsmelts)
Perciforme	PPX	Perciformes	Pelagic percomorphs (nei)
Hering de Atlantic	HER (*)	Clupea harengus	Atlantic herring
Sardinelă (sz)	SIX	Sardinella spp.	Sardinellas (nei)
Sardină europeană	PIL (*)	Sardina pilchardus	European sardine
Sprot	SPR (*)	Sprattus sprattus	Sprat
Hamsie comună	ANE (*)	Engraulis encrasicholus	European anchovy
Clupeide (tip hering)	CLU	Clupeoidei	Clupeoids (nei)
Pălămidă	BON	Sarda sarda	Atlantic bonito
Pește-spadă	SWO	Xiphias gladius	Swordfish
Melvă	FRI	Auxis thazard	Frigate tuna
Ton roșu	BFT	Thunnus thynnus	Northern bluefin tuna
Ton alb	ALB	Thunnus alalunga	Albacore
Ton cu înotătoare galbene	YFT	Thunnus albacares	Yellowfin tuna
Ton dungat	SKI	Katsuwonus pelamis	Skipjack tuna
Ton cu ochi mari	BET	Thunnus obesus	Bigeye tuna
Pești de tipul ton (sz)	TUX	Scombroidei	Tune-like fishes (nei)
Macrou spaniol	MAS (*)	Scomber japonicus	Chub mackerel
Macrou comun	MAC (*)	Scomber scombrus	Atlantic mackerel
Scombride (sz)	MAX	Scombridae	Mackerels (nei)
Pește-sabie cu coadă	SFS	Lepidopus caudatus	Silver scabbardfish
Calcan din specia Aphanopus carbo	BSF	Aphanopus carbo	Black scabbardfish
Alte specii de scombride (sz)	MKX	Scombroidei	Mackerel-like fishes (nei)
Rechin comun	POR (*)	Lamna nasus	Porbeagle
Rechin de talie mare	BSK	Cetorhinus maximus	Basking shark
Specie de rechin	DGS (*)	Squalus acanthias	Picked (= Spiny) dogfish
Rechin de Groenlanda	GSK	Somniosus microcephalus	Greenland shark
Fam. rechin cu spini (sz)	DGX (*)	Squalidae	Dogfish sharks (nei)
Calcan (sz)	SKA (*)	Raja spp.	Skates (nei)
Fam. rechini cu spini	DGH (*)	Squalidae, Scyliorhinidae	Dogfishes and hounds
Diverși rechini (sz)	SKH	Selachimorpha (Pleurotremata)	Various sharks (nei)
Selacieni (sz)	CAR	Chondrichthyes	Cartilaginous fishes (nei)
Pești bentonici (sz)	GRO	ex Osteichthyes	Groundfishes (nei)
Pești pelagici (sz)	PEL	ex Osteichthyes	Pelagic fishes (nei)
Pești osoși (sz)	FIN	ex Osteichthyes	Finfishes (nei)
Crab turtă	CRE (*)	Cancer pagurus	Edible crab
Crab verde	CRG	Carcinus maenas	Green crab
Păianjen-de-mare	SCR	Maja squinado	Spinous spider crab
Subordinul Reptantia, raci (sz)	CRA	Reptantia	Marine crabs (nei)
Crabi	CRS	Portunus spp.	Swimcrabs
Langustă (sz)	CRW (*)	Palinurus spp.	Palinurid spiny lobster (nei)
Homar	LBE (*)	Homarus gammarus	European lobster
Homar de Norvegia	NEP (*)	Nephrops norvegicus	Norway lobster
Crevetă comună	CPR (*)	Palaemon serratus	Common prawn
Crevetă nordică	PRA (*)	Pandalus borealis	Northern prawn
Crevetă cenușie	CSH (*)	Crangon crangon	Common shrimp
Specii de crevete (sz)	PEN (*)	Penaeus spp.	Penaeus shrimps (nei)
Crevete mari	PAL (*)	Palaemonidae	Palaemonid shrimps
Crevete roz	PAN (*)	Pandalus spp.	Pink (= Pandalid) shrimps
Specii de crevete (crangonide)	CRN (*)	Crangonidae	Crangonid shrimps
Specii de crevete decapode (subord. Natantia) (sz)	DCP	Natantia	Natantian decapods (nei)
Anatife (crustacee)	GOO	Lepas spp.	Goose bernacles
Crustacee marine (sz)	CRU	ex Crustacea	Marine crustaceans (nei)
Melc-de-mare	WHE	Buccinium undatum	Whelk
Litorină	PEE	Littorina littorea	Periwinkle
Specii de litorină	PER	Littorina spp.	Periwinkles (nei)
Stridie plată	OYF (*)	Ostrea edulis	European flat oyster
Stridie portugheză	OYP	Crassostrea angulata	Portuguese cupped oyster
Stridie scobită (sz)	OYC (*)	Crassostrea spp.	Cupped oyster (nei)
Midie comună	MUS (*)	Mytilus edulis	Blue mussel
Specii de midii (sz)	MSX	Mytilidae	Sea mussels (nei)
Scoică comestibilă	SCE (*)	Pecten maximus	Common Scallop
Pecten	QSC (*)	Chlamys opercularis	Queen scallop
Specii de scoici comestibile (sz)	SCX (*)	Pectinidae	Scallops (nei)
Moluscă bivalvă comună	COC	Cardium edule	Common cockle
Scoică	CTG	Tapes decussatus	Grooved carpet shell
Moluște marine comestibile (sz)	CLX	Bivalvia	Clams (nei)
Scoică-bivalvă	RAZ	Solen spp.	Razor clams
Moluscă	CTS	Tapes pullastra	Carpet shell
Moluscă Venus	SVE	Venus gallina	Striped venus
Sepie comună	CTC	Sepia officinalis	Common cuttlefish
Calmari	SOC (*)	Loligo spp.	Common squids
Calmar roșu nordic	SQI (*)	Illexillecebrosus	Short-finned squid
Caracatițe (sz)	OCT	Octopodidae	Octopuses (nei)
Calmari (sz)	SQU (*)	Loliginidae, Ommastrephidae	Squids (nei)
Sepii, Sepiole (sz)	CTL (*)	Sepiidae, Sepiolidae	Cuttlefishes (nei)
Calmar roșu	SOE (*)	Todarodes sagittatus sagittatus	European flying squid
Moluște marine (sz)	MOL	ex Mollusca	Marine molluscs (nei)
Stea-de-mare roșie	STH	Asterias rubens	Starfish
Stele-de-mare (sz)	STF	Asteroidae	Starfishes (nei)
Arici-de-mare comestibil violet	URS	Echinus esculentus	Sea-urchin
Arici-de-mare purpuriu	URP	Strongylocentrus lividus	Purple sea urchin
Arici-de-mare (sz)	URX	Echinodea	Sea urchins (nei)
Castraveți-de-mare (sz)	CUX	Holothurioidea	Sea cucumbers (nei)
Arici-de-mare (sz)	ECH	Echinodermata	Echinoderms (nei)
Violet	SSG	Microcosmus sulcatus	Grooved sea-squirt
Ascidii (sz)	SSX	Ascidiacea	Sea squirts (nei)
Nevertebrate marine (sz)	INV	ex Invertebrata	Aquatic invertebrates (nei)
Varec (iarbă-de-mare)	KEL	ex Laminariales	Kelps
Varec spiralat	WRK	Fucales	Wracks
Alge brune	SWB	Phaeophyceae	Brown seaweeds
Chondrus crispus	IMS	Chondrus crispus	Carragheen
Gelidium	GEL	Gelidium spp.	Gelidium spp.
Gigartină	GIG	Gigartina spp.	Gigartina spp.
Litotamnii	LIT	Lithothamnion spp.	Lithothamnion spp.
Alge roșii	SWR	Rhodophyceae	Red seaweeds
Alge (sz)	SWX	ex Algae	Spotted wolffish