03/Volumul 07

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

31989R1576

L 160/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL CEE NR. 1576/89 AL CONSILIULUI

din 29 mai 1989

de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43 și 100a,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

în cooperare cu Parlamentul European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât, în prezent, nu există dispoziții comunitare specifice cu referire la băuturile spirtoase, mai ales în ceea ce privește definirea acestor produse și cerințele impuse de desemnarea și prezentarea lor; întrucât, dată fiind importanța economică a acestor produse, se impune adoptarea unor dispoziții comune în acest domeniu, în vederea unei bune funcționări a pieței comune;

întrucât domeniul băuturilor spirtoase constituie o importantă piață de desfacere pentru agricultura comunitară; întrucât această piață de desfacere este, în mare parte, rezultatul reputației pe care aceste produse au dobândit-o în interiorul Comunității și pe piața mondială; întrucât această reputație poate fi atribuită calității produselor tradiționale; întrucât ar trebui, prin urmare, să se mențină un anumit standard de calitate pentru produsele respective dacă se dorește păstrarea acestei piețe de desfacere; întrucât cea mai adecvată metodă de menținere a acestui standard de calitate o constituie definirea produselor respective ținându-se cont de metodele tradiționale pe care se bazează reputația lor; întrucât, în plus, termenii astfel definiți trebuie utilizați doar pentru produsele având aceeași calitate cu produsele tradiționale, pentru a împiedica devalorizarea acestora;

întrucât legislația comunitară trebuie să rezerve, pentru anumite teritorii printre care pot figura, în mod excepțional, anumite țări, utilizarea denumirilor geografice referitoare la aceste teritorii, în măsura în care acea etapă de producție pe durata căreia se obține produsul finit și acesta își dobândește caracteristicile și proprietățile finale se desfășoară în zona geografică respectivă; întrucât, conferind drepturi exclusive producătorilor respectivi, dispozițiile comunitare asigură păstrarea caracterului de indicație de proveniență pentru denumirile respective, împiedicând ca, prin intrarea în domeniul public, acestea să devină denumiri generice; întrucât denumirile respective au și rolul de a informa consumatorul cu privire la proveniența produselor caracterizate de materiile prime utilizate sau de procesele speciale de fabricare;

întrucât modalitatea normală și obișnuită de informare a consumatorului este de a înscrie anumite mențiuni pe etichetă; întrucât băuturile spirtoase sunt supuse, în ceea ce privește etichetarea, regulilor generale stabilite de Directiva Consiliului 79/112/CEE din 18 decembrie 1978 privind apropierea legislativă a statelor membre în ceea ce privește etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și publicitatea făcută acestora (4), modificată ultima dată de Directiva 86/197/CEE (5); întrucât, ținându-se cont de natura produselor respective și pentru o mai bună informare a consumatorului, se impune adoptarea unor dispoziții specifice suplimentare pentru aceste reguli generale, privind în special introducerea în definirea produselor a noțiunilor referitoare la maturarea și tăria alcoolică minimă pentru livrarea către consumul uman;

întrucât, deși Directiva 79/112/CEE stabilește mențiunile care trebuie să apară în mod obligatoriu pe etichete, nu face referiri precise privind locul de fabricație; întrucât, în sectorul băuturilor spirtoase respective, acestei noțiuni i se acordă o importanță specială, dat fiind faptul că, adeseori, consumatorul asociază băutura cu locul său de fabricație; întrucât absența unei astfel de noțiuni în acest domeniu riscă să dea consumatorului impresia unei origini false; întrucât, prin urmare, pentru evitarea acestui risc, se impune, în anumite cazuri, menționarea obligatorie a locului de fabricație pe etichetă;

întrucât, în anumite cazuri, se impune stabilirea unor cerințe suplimentare; întrucât, în cazul utilizării alcoolului etilic, trebuie să se impună utilizarea exclusivă a alcoolului etilic de origine agricolă, așa cum se obișnuiește deja în interiorul Comunității, pentru a se asigura în continuare o piață de desfacere importantă a produselor agricole de bază;

întrucât Directiva 80/778/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 privind calitatea apei destinate consumului uman (6) și Directiva 80/777/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale (7), modificată ultima dată de Actul de aderare a Spaniei și Portugaliei, stabilesc caracteristicile apelor care pot fi folosite în alimentație; întrucât trebuie să se facă referire la acestea;

întrucât Directiva 88/388/CEE a Consiliului din 22 iunie 1988 privind apropierea legislațiilor statelor membre în domeniul aromelor folosite în produsele alimentare și al materiilor de bază pentru producerea acestora (8) definește diferiți termeni care pot fi folosiți referitor la aromatizare; întrucât, în prezentul regulament, se va folosi aceeași terminologie;

întrucât se impune adoptarea unor dispoziții specifice desemnării și prezentării băuturilor spirtoase importate, ținându-se cont de angajamentele Comunității în relațiile sale cu țările terțe;

întrucât, în scopul apărării renumelui produselor comunitare pe piața mondială, se impune extinderea acelorași reguli și la produsele exportate, în cazul în care nu există alte dispoziții contrare, ținându-se cont de obiceiurile și practicile tradiționale;

întrucât, în vederea unei aplicări uniforme și simultane a măsurilor propuse, se recomandă să se acționeze în temeiul unui regulament;

întrucât, în scopul simplificării și accelerării procedurii, Comisiei îi revine sarcina de a adopta măsurile de aplicare cu caracter tehnic; întrucât, în acest sens, trebuie să se stabilească proceduri adecvate care să asigure o colaborare strânsă între statele membre și Comisie în cadrul unui comitet de aplicare;

întrucât sunt necesare măsuri tranzitorii pentru facilitarea trecerii la sistemul stabilit prin prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Prezentul regulament stabilește regulile generale privind definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase.

(2) În sensul prezentului regulament, „băuturi spirtoase” reprezintă lichidul alcoolic:

—	destinat consumului uman,

—	având caracteristicile organoleptice specifice și, cu excepția produselor enumerate la anexa III punctul 1, tăria alcoolică minimă de 15 % vol, și

—

obținut:

—

fie direct prin distilare, cu sau fără arome, din produse fermentate naturale și/sau prin macerarea unor substanțe vegetale și/sau prin adăugarea de arome, zahăr sau alte produse edulcorante menționate la alineatul (3) litera (a) și/sau alte produse agricole conținând alcool etilic de origine agricolă și/sau distilat de origine agricolă și/sau rachiu, conform definițiilor din prezentul regulament;

—

fie din amestecul unei băuturi spirtoase cu:

—	una sau mai multe alte băuturi spirtoase;

—	alcool etilic de origine agricolă, distilat de origine agricolă sau rachiu;

—	una sau mai multe băuturi alcoolice;

—	una sau mai multe băuturi.

Totuși, băuturile spirtoase având codurile NC 2203 00, 2204, 2205, 2206 00 și 2207 nu sunt considerate băuturi spirtoase.

(3) Definiții preliminare

În sensul prezentului regulament, următorii termeni sunt definiți astfel:

(a)

îndulcirea:

procesul care constă în folosirea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multora dintre următoarele produse:

zahăr semi-alb, zahăr alb, zahăr alb rafinat, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, zahăr lichid, zahăr lichid invertit, sirop de zahăr invertit, must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat, must de struguri proaspeți, zahăr caramelizat (burned sugar), miere, sirop de roșcove, precum și alți carbohidrați naturali care au un efect asemănător cu cel al produselor menționate anterior.

„Zahăr caramelizat” reprezintă produsul obținut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze sau acizi minerali sau de orice alt aditiv chimic;

(b)	amestecul: procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi diferite, în vederea obținerii unei băuturi noi;

(c)	adăugarea de alcool: procesul care constă în adăugarea de alcool etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă;

(d)

combinarea:

procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeași categorie, între care există numai diferențe minore de compoziție, datorate unuia sau mai multor factori, cum ar fi:

—	metodele de fabricare;

—	aparatele de distilare folosite;

—	durata de maturare sau de învechire;

—	zona geografică de producție.

Băutura spirtoasă obținută aparține aceleiași categorii ca și băuturile spirtoase inițiale, înainte de combinare;

(e)	maturarea sau învechirea: procesul care constă în a permite dezvoltarea naturală a anumitor reacții în recipiente adecvate, reacții care conferă băuturii spirtoase respective calități organoleptice pe care nu le avea inițial;

(f)	aromatizarea: procesul care constă în folosirea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome, conform definițiilor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 88/388/CEE;

(g)	colorarea: procesul care constă în folosirea de coloranți la prepararea băuturilor spirtoase;

(h)

alcoolul etilic de origine agricolă:

alcoolul etilic, ale cărui caracteristici sunt cele enumerate la anexa I a prezentului regulament, obținut prin distilare, după fermentarea alcoolică a produselor agricole menționate la anexa II din Tratat, cu excepția băuturilor spirtoase definite la alineatul (2). În cazul în care se fac referiri la materia primă utilizată, alcoolul trebuie să fie obținut exclusiv din materia primă respectivă;

(i)

distilatul de origine agricolă:

lichidul alcoolic obținut prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a produselor agricole menționate în anexa II din Tratat, care nu prezintă nici caracteristicile alcoolului etilic definit la litera (h), nici pe cele ale unei băuturi spirtoase, dar care a păstrat aroma și gustul materiilor prime utilizate. În cazul în care se fac referiri la materia primă utilizată, distilatul trebuie să fie obținut exclusiv din materia primă respectivă;

(j)	tăria alcoolică în volum: raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de 20 de grade Celsius, al produsului luat în considerare, și volumul total al produsului respectiv, la aceeași temperatură;

(k)	conținutul în substanțe volatile: conținutul unei băuturi spirtoase, obținute exclusiv prin distilare, în substanțe volatile (altele decât alcoolul etilic și alcoolul metilic), lucru datorat în exclusivitate distilării sau redistilării materiilor prime folosite;

(l)	locul de fabricare: localitatea sau regiunea în care are loc faza procesului de fabricare a produsului finit care conferă băuturii caracterul și calitățile definitive esențiale;

(m)	categoria de băuturi spirtoase: ansamblul de băuturi spirtoase care corespund aceleiași definiții.

(4) Definiții ale diferitelor categorii de băuturi spirtoase

În sensul prezentului regulament, se înțelege prin:

(a)

rom:

băutura spirtoasă obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea melaselor sau siropurilor provenite din fabricarea zahărului din trestie de zahăr sau din sucul de trestie de zahăr ca atare, distilată la mai puțin de 96 % vol, astfel încât produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului;

rachiul obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului și care are un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu mențiunea „agricol”, adăugată denumirii „rom”, însoțită de una dintre denumirile geografice ale departamentelor franceze de peste mări menționate în anexa II;

(b)

whisky sau whiskey:

băutura spirtoasă obținută prin distilarea unui must de cereale

—	zaharificat prin diastaza malțului pe care îl conține, cu sau fără alte enzime naturale;

—	fermentat cu ajutorul drojdiei;

—	distilat la mai puțin de 94,8 % vol, astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice materiilor prime utilizate

și maturat timp de 3 ani în butoaie de lemn de o capacitate de maxim 700 de litri;

(c)

băutură spirtoasă de cereale:

băutura spirtoasă obținută prin distilarea unui must de cereale fermentat, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate.

Denumirea „băutură spirtoasă de cereale” poate fi înlocuită de denumirea „Korn” sau „Kornbrand” în cazul băuturii produse în Germania și în regiunile Comunității în care limba germană este una dintre limbile oficiale, cu condiția ca producerea acestei băuturi să fie tradițională în regiunile respective și ca băutura spirtoasă de cereale să fie obținută fără nici un aditiv:

—	fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat de cereale integrale cum ar fi grâul, orzul ovăzul, secara sau hrișca, împreună cu toate componentele acestora;

—	fie prin redistilarea unui distilat obținut conform primei liniuțe;

2.	Pentru ca băutura spirtoasă de cereale să poată primi denumirea de „rachiu de cereale”, trebuie să fie obținută prin distilarea, la mai puțin de 95 % vol, a unui must de cereale fermentat care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime utilizate;

(d)

rachiu de vin:

băutura spirtoasă:

—	obținută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la mai puțin de 86 % vol sau prin redistilarea unui distilat de vin la mai puțin de 86 % vol;

—	având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol și

—	având un conținut maxim în alcool metilic de 200 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol.

Această băutură, dacă este supusă maturării, poate fi comercializată în continuare sub denumirea de „rachiu de vin” numai dacă durata maturării este mai mare sau egală cu cea prevăzută pentru produsul descris la litera (e);

(e)

Brandy sau Weinbrand:

băutura spirtoasă:

—	obținută din rachiuri de vin, combinate sau nu cu un distilat de vin, distilat la mai puțin de 94,8 % vol, cu condiția ca acest distilat să nu depășească limita maximă de 50 % grade alcoolice ale produsului finit;

—	maturată în recipiente de stejar timp de cel puțin un an de zile sau timp de cel puțin 6 luni în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1 000 litri;

—	având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol și provenind exclusiv din distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;

—	având un conținut maxim în alcool metilic de 200 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;

(f)

rachiu de tescovină de struguri sau marc:

(a)

băutura spirtoasă:

—

obținută din tescovină de struguri, fermentată sau distilată fie direct prin vapori de apă, fie după adaosul de apă, la care s-au mai adăugat drojdii într-o proporție care urmează să fie determinată conform procedurii prevăzute la articolul 15, distilarea efectuându-se în prezența tescovinelor ca atare, la mai puțin de 86 % vol. Redistilarea la această tărie alcoolică este autorizată;

—	având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 140 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol și un conținut maxim în alcool metilic de 1 000 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;

(b)	totuși, în perioada de tranziție prevăzută pentru Portugalia prin Actul de aderare din 1985, litera (a) nu interzice comercializarea în Portugalia a rachiurilor de tescovină produse în această țară și având un conținut maxim în alcool metilic de 1 500 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;

2.	denumirea de „marc” sau de „rachiu de tescovină de struguri” poate fi înlocuită de denumirea „grappa” numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia;

(g)	rachiu din marc de fructe: băutura spirtoasă obținută prin fermentarea și distilarea marcului de fructe. Condițiile de distilare, caracteristicile produsului și celelalte dispoziții sunt stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 15;

(h)

rachiu din stafide sau „raisin brandy”:

băutura spirtoasă obținută prin distilarea produsului obținut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viță de vie „negru de Corint” sau „muscat de Malaga”, distilat la mai puțin de 94,5 % vol, astfel încât distilatul să aibă o aromă și un gust specifice materiei prime utilizate;

(i)

rachiu de fructe:

(a)

băutura spirtoasă:

—	obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct, cu sau fără sâmburi;

—	distilată la mai puțin de 86 % vol, astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice fructului respectiv;

—	având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol;

—	având un conținut maxim în alcool metilic de 1 000 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol și

—	având un conținut în acid cianhidric, în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi, de maximum 10 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;

(b)

derogările de la prevederile literei (a), a treia, a patra și a cincea liniuță pot fi stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 15, în special pentru produsele tradiționale ale căror fabricare și vânzare constituie o sursă de venit substanțială pentru anumiți producători de fructe din cadrul Comunității;

(c)

băutura definită astfel poartă denumirea de „rachiu de” urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cireșe (sau kirsch), de prune (sau slivovic), de corcodușe, de piersici, de mere, de pere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alt fruct. Această băutură poate avea și denumirea „wasser”, acest nume fiind asociat cu numele fructului.

Termenul „Williams” este rezervat rachiului de pere produs în exclusivitate din pere din soiul Williams.

În cazul în care se distilează împreună una sau mai multe specii de fructe, produsul rezultat se va numi „rachiu de fructe”. Această mențiune poate fi completată de numele fiecărei specii de fructe, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate;

(d)	cazurile și condițiile în care numele fructului poate înlocui denumirea de „rachiu de” urmată de numele fructului respectiv se stabilesc conform procedurii prevăzute la articolul 15.

pot primi, de asemenea, denumirea de „rachiu de” urmată de numele fructului băuturile spirtoase obținute prin macerare, în proporția minimă de 100 de kg de fructe la 20 de litri de alcool 100 % vol, din anumite boabe și alte fructe, cum ar fi zmeura, murele, afinele și altele, parțial fermentate sau nefermentate, în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, definite de prezentul regulament, urmată de distilare.

Condițiile de folosire a denumirii de „rachiu de” urmată de numele fructului, în vederea evitării confuziei între rachiurile de fructe menționate la punctul 1) și fructele respective se stabilesc conform procedurii prevăzute la articolul 15;

3.	băuturile spirtoase obținute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, conform punctul 2, în alcool etilic de origine agricolă, urmată de o distilare, pot purta denumirea de „geist”, acest termen fiind însoțit de numele fructului;

(j)

rachiu de cidru sau de pere:

băutura spirtoasă:

—	obținută prin distilarea exclusivă a cidrului sau a perelor și

—	conformă cerințelor stabilite pentru rachiurile de fructe menționate la punctul (i) alineatul (1) litera (a) a doua, a treia și a patra liniuță;

(k)	rachiu de gențiană: băutura spirtoasă obținută pe baza unui distilat de gențiană care a fost obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiană cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă;

(l)

băutură spirtoasă de fructe:

băutura spirtoasă obținută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă și/sau în rachiu (conform prezentului regulament) într-o proporție minimă ce urmează a fi determinată conform procedurii prevăzute la articolul 15.

Aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanțe aromatizante și/sau preparate aromatizante diferite de cele provenind din fructele utilizate. Aceste substanțe și preparate aromatizante sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și respectiv litera (c) din Directiva 88/388/CEE. Cu toate acestea, gustul caracteristic al băuturii spirtoase, precum și culoarea sa trebuie să provină exclusiv din fructele utilizate;

Băutura astfel definită poartă denumirea de „băutură spirtoasă de” sau „spirtoasă de” urmată de numele fructului. Cazurile și condițiile în care numele fructului poate înlocui denumirile de mai sus se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15.

Cu toate acestea, nu pot fi denumite „Pacharán” decât „băuturile spirtoase din fructe” produse în Spania și obținute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporție minimă de 250 grame de fruct la litrul de alcool pur;

(m)

băutură spirtoasă de ienupăr:

(a)

băutura spirtoasă obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă și/sau a rachiului de cereale și/sau distilatului de cereale cu ienupăr (Juniperus communis).

Pot fi utilizate și alte substanțe aromatizante naturale și/sau identice substanțelor naturale, conform definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din Directiva 88/388/CEE și/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeași directivă și/sau plante sau părți de plante aromatice, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă uneori sunt atenuate;

(b)	băutura obținută poate fi denumită „Wacholder”, „ginebra” sau „genebra”. Utilizarea acestor denumiri se stabilește în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15;

(c)

alcoolurile utilizate pentru băuturile spirtoase denumite „génièvre”, „jenever”, „genever” sau „péket” trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse, un conținut maxim de alcool metilic de 5 grame la hectolitru de alcool la 100 % vol. și un conținut maxim de aldehide exprimat în acetaldehidă de 0,2 grame la hectolitru de alcool la 100 % vol. Pentru produsele menționate mai sus, gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil;

(a)

băutura poate fi denumită „gin” dacă este obținută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristicile organoleptice adecvate cu substanțe aromatizante naturale și/sau identice substanțelor naturale, conform definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din Directiva 88/388/CEE și/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeași directivă, astfel încât gustul ienupărului să fie predominant;

(b)

băutura poate fi denumită „gin distilat” dacă este obținută exclusiv prin redistilarea unui alcool etilic de origine agricolă având calitatea corespunzătoare, caracteristicile organoleptice dorite și o tărie alcoolică inițială de minim 96 % vol în recipientele tradiționale discontinue din aramă utilizate pentru gin, în prezența boabelor de ienupăr și a altor produse vegetale naturale, gustul ienupărului trebuind să fie preponderent. Denumirea de „gin distilat” poate fi utilizată și pentru amestecul dintre produsul acestei distilări și un alcool etilic de origine agricolă având aceeași compoziție, puritate și tărie alcoolică. Pentru aromatizarea băuturii gin distilat, pot fi utilizate, în plus, și substanțe aromatizante naturale și/sau substanțe identice substanțelor naturale și/sau preparate aromatizante definite la litera (a). „London Gin” este un tip de gin distilat.

Ginul obținut prin simpla adăugare de esențe sau arome unui alcool etilic de origine agricolă nu are dreptul de a purta denumirea de „gin distilat”;

(n)

băutură spirtoasă pe bază de chimion:

băutura spirtoasă obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi L.).

Se pot utiliza adițional și alte substanțe aromatizante naturale și/sau identice substanțelor naturale, conform definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din Directiva 88/388/CEE și/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeași directivă, dar gustul chimionului trebuie să rămână predominant;

(a)

băutura spirtoasă definită la punctul 1 poate fi numită și „akvavit” sau „aquavit” dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante.

Mai pot fi utilizate și alte substanțe aromatizante menționate la punctul 1 al doilea paragraf, dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor de semințe de chimion și/sau de semințe de mărar (Anethum graveolens L.), utilizarea de uleiuri esențiale fiind interzisă.

(b)	substanțele amare nu pot domina gustul; reziduurile uscate nu vor depăși 1,5 grame la 100 ml;

(o)

băutură spirtoasă din anason:

băutura spirtoasă obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în stea (Illicium verum), anason verde (Pimpinella anissum), anason dulce (Foeniculum vulgare) sau de oricare altă plantă care are același component aromatizant principal, cu ajutorul unuia dintre următoarele procedee:

—	macerare și/sau distilare;

—	redistilarea alcoolului în prezența semințelor sau a altor părți ale plantelor menționate anterior;

—	adăugarea de extracte naturale distilate de anason;

—	utilizarea combinată a celor trei metode precedente.

Pot fi utilizate și alte extracte vegetale naturale sau semințe aromatizante, dar gustul anasonului trebuie să rămână predominant;

pentru ca băutura spirtoasă pe bază de anason să poată fi denumită „pastis”, aceasta trebuie să conțină și extracte naturale provenind din „lemn dulce” (Glycyrrhiza glabra), ceea ce implică prezența substanțelor colorante numite „calcone”, precum și prezența acidului gliceric, cu tărie alcoolică minimă și maximă de 0,05, respectiv 0,5 grame la litru.

Băutura cu denumirea pastis are un conținut de zahăr mai mic de 100 de grame la litru și un conținut de anetol de minimum 1,5 și maximum 2 grame la litru;

pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită „ouzo”, aceasta trebuie:

—	să fie produsă exclusiv în Grecia;

—

să fie obținută prin amestecul alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul semințelor de anason și eventual de anason dulce, din masticul obținut din lentisc indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) și al altor semințe, plante și fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puțin 20 % din tăria alcoolică a băuturii ouzo.

Acest distilat trebuie:

—	să fie obținut prin distilarea în recipiente tradiționale discontinue din aramă, cu o capacitate de maxim 1 000 de litri;

—	să aibă o tărie alcoolică de minim 55 % vol și de maxim 80 % vol.

Ouzo trebuie să fie incolor și să aibă un conținut de zahăr mai mic sau egal cu 50 de grame la litru;

pentru ca băutura spirtoasă pe bază de anason să poată fi denumită „anis”, aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anasonul verde (Pimpinella anisum) și/sau de la anasonul în stea (Illicium verum) și/sau de la anasonul dulce (Foeniculum vulgare). Denumirea „anis distilat” poate fi utilizată dacă băutura conține alcool distilat în prezența acestor semințe, într-o proporție minimă de 20 % din tăria sa alcoolică;

(p)

băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter:

băutura spirtoasă cu un gust amar preponderent, obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanțe aromatizante naturale și/sau identice substanțelor naturale, conform definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din Directiva 88/388/CEE, și/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeași directivă.

Această băutură poate fi comercializată și sub denumirea „amar” sau „bitter”, asociată sau nu unui alt termen.

Prezenta dispoziție nu împiedică posibilitatea de a utiliza termenii „amar” sau „bitter” pentru produsele care nu sunt menționate în prezentul articol;

(q)

votca:

băutura spirtoasă obținută dintr-un alcool etilic de origine agricolă, fie prin rectificare, fie prin filtrare cu cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă sau printr-un tratament echivalent care are ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente materiilor prime utilizate. Procesul de aromatizare conferă produsului caracteristici organoleptice deosebite, în special un gust catifelat;

(r)

lichior:

băutura spirtoasă:

—	cu un conținut de zahăr de minim 100 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit, fără a aduce atingere prevederilor unei decizii diferite adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15;

—

obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă, a unui distilat de origine agricolă sau a uneia sau a mai multor băuturi spirtoase conform definițiilor din prezentul regulament sau a unui amestec din produsele menționate anterior, edulcorate și eventual cu un adaos de produse agricole cum ar fi smântâna, laptele sau alte produse lactate, fructele, vinul, precum și vinul aromatizat;

denumirea de „cremă de” urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate, cu excepția produselor lactate, este rezervată lichiorurilor cu un conținut minim de zahăr de 250 grame la litru exprimat în zahăr invertit.

Cu toate acestea, denumirea „crème de cassis” este rezervată lichiorurilor de coacăze care conțin minimum 400 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit;

(s)

lichior pe bază de ouă/advocaat/avocat/Advokat:

băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, ale cărei ingrediente sunt: gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru. Conținutul minim de gălbenuș de ou este de 140 de grame la litru de produs final;

(t)

lichior de ouă:

băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, ale cărei ingrediente sunt: gălbenușul de ouă de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru. Conținutul minim de gălbenuș de ou este de 70 de grame la litru de produs final.

Articolul 2

Sub rezerva dispozițiilor articolelor 3, 4 și 12, pentru a putea fi comercializată în vederea consumului uman sub una dintre denumirile menționate la articolul 1 alineatul (4), băutura spirtoasă trebuie să corespundă definițiilor și cerințelor care se aplică categoriei căreia îi aparține.

Articolul 3

(1) Cu excepția băuturilor spirtoase de ienupăr, descrise la articolul 1 alineatul (4) litera (m) punctul 1, pentru a putea fi livrate consumului uman în cadrul Comunității sub una dintre denumirile menționate la articolul 1 alineatul (4), băuturile spir toase menționate mai jos trebuie să aibă tăria alcoolică în volum minimă menționată mai jos, cu excepția anumitor produse specifice a căror tărie alcoolică este indicată la anexa III:

—

40 %

whisky/whiskey

pastis

—

37,5 %

rom

Rum-Verschnitt

rachiu de vin

rachiu de tescovină de struguri

rachiu de marc de fructe

rachiu din stafide

rachiu de cidru sau de pere

rachiu de gențiană

gin/gin distilat

akvavit/aquavit

votcă

grappa

ouzo

Kornbrand

—

36 %

brandy/Weinbrand

—

35 %

băuturi spirtoase din cereale/rachiu de cereale

anis

—

32 %

Korn

—

30 %

băuturi spirtoase pe bază de chimion (cu excepția akvavit/aquavit)

—

25 %

băuturi spirtoase din fructe

—

15 %

băuturi spirtoase din anason (cu excepția ouzo, pastis și anis)

restul produselor menționate la articolul 1 alineatul (4) care nu sunt incluse în această listă

(2) Dispozițiile naționale pot stabili o tărie alcoolică în volum minimă superioară valorilor menționate la alineatul (1) pentru băuturile spirtoase enumerate la anexa II. Statele membre vor comunica aceste valori ale tăriei alcoolice Comisiei, într-un interval de trei luni,

—	fie după intrarea în vigoare a prezentului regulament, în cazul dispozițiilor deja existente;

—	fie după adoptarea unor dispoziții în cazul dispozițiilor care ar putea fi adoptate după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Comisia asigură publicarea acestora în „Jurnalul Oficial al Comunităților Europene”, seria C.

(3) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate stabili tării alcoolice minime în volum pentru categorii de băuturi diferite de cele menționate la alineatul (1).

(4) Înainte de data de 31 decembrie 1992, Consiliul va reexamina tăria alcoolică minimă pentru whisky/whiskey, pe baza unui studiu de piață efectuat de Comisie.

Articolul 4

(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor adoptate în conformitate cu alineatele (2), (3), (4) și (5), în urma adăugării oricărei substanțe diferite de cele autorizate de legislația comunitară sau, în absența acesteia, de dispozițiile naționale, băutura spirtoasă își pierde dreptul la denumirea rezervată.

(2) Lista substanțelor aditive autorizate, a modalităților de utilizare ale acestora cât și a băuturilor spirtoase respective va fi stabilită în conformitate cu procedura prevăzută de Directiva Consiliului 89/107/CEE din 21 decembrie 1988 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la substanțele aditive care pot fi utilizate pentru produsele alimentare destinate consumului uman (9).

(3) Lista aparatelor tehnologice auxiliare autorizate, a modalităților de utilizare a acestora cât și a băuturilor spirtoase respective poate fi stabilită conform procedurii prevăzute la articolul 15.

(4) Fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive de la articolul 1 alineatul (4), colorarea băuturilor spirtoase este autorizată în conformitate cu dispozițiile naționale adoptate conform Directivei Consiliului din 23 octombrie 1962 privind apropierea normelor statelor membre în ceea ce privește materiile colorante care pot fi utilizate pentru produsele alimentare destinate consumului uman (10), modificată ultima dată de Actul de aderare a Spaniei și Portugaliei.

(5) Pentru obținerea băuturilor spirtoase definite la articolul 1 alineatul (4), cu excepția celor definite la articolul menționat anterior alineatul (4) literele (m), (n) și (p), pot fi utilizate doar substanțele și preparatele aromatizante naturale definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și litera (c) din Directiva 88/388/CEE.

Cu toate acestea, substanțele aromatizante identice substanțelor naturale definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Directiva 88/388/CEE sunt autorizate în obținerea lichiorurilor, cu excepția celor enumerate mai jos:

(a)

lichioruri (sau creme) de fructe:

—

ananas;

—

coacăze;

—

cireșe;

—

zmeură;

—

mure;

—

afine;

—

citrice;

(b)

lichioruri de plante:

—

mentă;

—

gențiană;

—

anason;

—	„génépi” (grupă de plante medicinale);

—	„vulnéraire” (specii de pelin din Alpi).

(6) Pentru elaborarea băuturilor spirtoase, adaosul de apă, eventual distilată sau demineralizată, este autorizat numai în cazul în care calitatea apei este conformă dispozițiilor naționale adoptate în vederea aplicării Directivelor 80/777/CEE și 80/778/CEE și dacă adaosul acesteia nu modifică natura produsului.

(7)

((a)	Alcoolul etilic utilizat la elaborarea băuturilor spirtoase poate fi numai de origine agricolă;
(b)	dacă se folosește alcool etilic în vederea diluării sau dizolvării coloranților, aromelor sau a altor aditivi autorizați, utilizați la elaborarea băuturilor spirtoase, se folosește numai alcool etilic de origine agricolă;
(c)	fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive prevăzute la articolul 1 alineatul (4) litera (m) punctul 1, calitatea alcoolului etilic de origine agricolă trebuie să corespundă precizărilor menționate la anexa I.

(8) Normele de punere în aplicare, în special metodele de analiză a băuturilor spirtoase utilizate, se stabilesc conform procedurii prevăzute la articolul 14.

Listele lichiorurilor enumerate la alineatul (5) al doilea paragraf pot fi eventual completate de către Consiliu, care statuează cu majoritate calificată la propunerea Comisiei.

Articolul 5

(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor adoptate în vederea aplicării articolului 6, denumirile prevăzute la articolul 1 alineatul (4) sunt rezervate băuturilor spirtoase definite în acest articol, ținându-se cont de cerințele prevăzute la articolele 2, 3, 4 și 12. Aceste denumiri se utilizează pentru desemnarea băuturilor spirtoase menționate anterior.

Băuturile spirtoase care nu corespund cerințelor stabilite pentru produsele definite la articolul 1 alineatul (4) nu pot primi denumirile menționate în articolul respectiv. Acestea primesc denumirea de „băuturi spirtoase” sau „spirtoase”.

(2) Denumirile menționate la alineatul (1) pot fi completate cu indicații geografice diferite de cele menționate la alineatul (3), cu condiția să nu fie indus în eroare consumatorul.

(3)

(a)

Denumirile geografice enumerate în lista din anexa II pot înlocui denumirile menționate la alineatul (1) sau pot veni în completarea acestora, formând astfel denumiri compuse. Denumirile respective, compuse sau nu, pot fi eventual însoțite de mențiuni suplimentare, cu condiția ca acestea să fie reglementate de către statul membru producător.

Prin derogare de la dispozițiile primului paragraf, indicația „marcă națională luxemburgheză” înlocuiește denumirea geografică și poate completa denumirile rachiurilor produse în Marele Ducat al Luxemburgului prevăzute în anexa II;

(b)

aceste denumiri geografice sunt rezervate băuturilor spirtoase pentru care stadiul de producție pe parcursul căruia dobândesc caracterul și calitățile definitive are loc în zona geografică menționată;

(c)

statele membre pot aplica reguli naționale specifice privind producția, circulația internă, desemnarea și prezentarea produselor obținute pe teritoriul propriu în măsura în care acestea sunt compatibile cu dispozițiile dreptului comunitar. În cadrul adoptării unei politici privind calitatea, aceste reguli pot limita producția dintr-o zonă geografică determinată la produsele de calitate conforme acestor reguli specifice.

Articolul 6

(1) Mențiunile care însoțesc denumirea comercială pot fi reglementate prin dispoziții specifice referitoare la:

—	folosirea anumitor termeni, sigle sau însemne;

—	folosirea termenilor compuși care includ una dintre definițiile generice menționate la articolul 1 alineatele (2) și (4).

(2) Denumirile amestecurilor de băuturi spirtoase și a amestecurilor altor băuturi cu o băutură spirtoasă pot fi reglementate prin dispoziții specifice.

(3) Dispozițiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt adoptate conform procedurii prevăzute la articolul 15. Acestea urmăresc în special evitarea confuziei create de denumirile prevăzute la alineatele respective, ținându-se cont în special de produsele existente în momentul intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 7

(1) Pe lângă reglementările naționale adoptate conform Directivei 79/112/CEE, etichetarea și prezentarea băuturilor spirtoase definite la articolul 1 alineatul (4), destinate consumatorului final, precum și publicitatea făcută acestora, trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile alineatelor (2) și (3).

(2)

(a)	Denumirea comercială a produselor menționată la articolul 1 alineatele (2) și (4) este una dintre denumirile care le sunt rezervate conform articolului 5 și articolului 6 alineatul (2);
(b)	având în vedere că pe etichetă se precizează materia primă utilizată la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă, fiecare alcool de origine agricolă utilizat trebuie să fie menționat în ordinea descrescătoare a cantităților folosite;
(c)	denumirea comercială a băuturilor spirtoase menționate la alineatul (1) poate fi completată de mențiunea „combinare”, în cazul în care băutura spirtoasă a fost supusă acestei operațiuni;
(d)	dacă nu există mențiuni speciale, durata maturării nu poate fi indicată decât dacă se referă la cele mai noi componente alcoolice și cu condiția ca produsul să fie maturat sub control fiscal sau sub un control care oferă garanții echivalente.

(3) Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (4) se pot stabili, conform procedurii prevăzute la articolul 14, următoarele:

(a)	condițiile în care pot fi menționate pe etichete durata de maturare, precum și cele privind materiile prime utilizate;

(b)	condițiile de folosire a denumirilor la vânzare care indică o noțiune de maturare, precum și eventualele excepții și condițiile unui control echivalent;

(c)	dispozițiile specifice care trebuie să reglementeze folosirea termenilor care fac referire la o anumită calitate a produsului, cum ar fi istoria acestuia sau modul de elaborare;

(d)	regulile de etichetare a produselor aflate în recipiente care nu sunt destinate consumatorului final, inclusiv eventualele derogări de la regulile de etichetare, ținându-se cont în special de antrepozitare și de transport.

(4) Indicațiile prevăzute de prezentul regulament sunt elaborate în una sau mai multe limbi oficiale ale Comunității, astfel încât consumatorul final să poată înțelege cu ușurință fiecare dintre aceste mențiuni, cu excepția cazului în care cumpărătorul primește informațiile prin alte mijloace.

(5) Denumirile geografice enumerate în anexa II, denumirile scrise cu litere italice la articolul 1 alineatul (4), precum și denumirea „Rum-Verschnitt” nu se traduc.

Cu toate acestea, la cererea unui stat membru consumator, se poate hotărî, conform procedurii prevăzute la articolul 14, ca denumirile respective, scrise cu litere italice, în special cea de „raisin brandy”, să fie completate de denumirile echivalente existente în statul membru respectiv, pentru a nu induce în eroare consumatorii.

(6) Pentru produsele provenite din țări terțe, utilizarea unei limbi oficiale din țara terță de fabricație este admisă numai dacă indicațiile prevăzute de prezentul regulament sunt scrise și într-o limbă oficială a Comunității, astfel încât consumatorul final să poată înțelege cu ușurință fiecare dintre aceste mențiuni.

(7) Fără a aduce atingere prevederilor articolul 12, pentru produsele provenite din Comunitate și destinate exportului, indicațiile prevăzute de prezentul regulament pot fi repetate într-o altă limbă, cu excepția denumirilor menționate la alineatul (5).

(8) Conform procedurii menționate la articolul 15, pot fi stabilite cazurile și/sau băuturile spirtoase pentru care mențiunea locului de fabricare și/sau de origine și/sau de proveniență este obligatorie, precum și modalitățile de punere în aplicare a acestei mențiuni.

Articolul 8

Pentru ca băuturile spirtoase produse în interiorul Comunității să poată fi comercializate în vederea consumului uman, acestea nu pot fi desemnate prin asocierea unor cuvinte sau formule cum ar fi „gen”, „tip”, „fel”, „stil”, „marcă”, „gust” sau alte mențiuni asemănătoare, cu una dintre denumirile prevăzute de prezentul regulament.

Articolul 9

(1) Băuturile spirtoase enumerate în continuare:

—

rom;

—	whisky și whiskey;

—	băutură spirtoasă din cereale/rachiu de cereale;

—	rachiu de vin și brandy;

—	rachiu de tescovină de struguri;

—	rachiu din stafide;

—	rachiu de fructe, cu excepția produselor definite la articolul 1 alineatul (4) punctul (i) 2;

—	rachiu de cidru și de pere,

în cazul în care li se adaugă alcool etilic de origine agricolă, nu pot conține în prezentarea lor, sub nici o formă, termenul generic rezervat băuturilor enumerate anterior.

(2) Cu toate acestea, alineatul (1) nu se opune comercializării, în vederea consumului uman în cadrul Comunității, a produsului elaborat în Germania și obținut prin cupaj de rom și de alcool. Produsul final „Rum-Verschnitt” trebuie să conțină o proporție minimă de 5 % de alcool provenit din rom. În cazul vânzării în afara pieței germane, compoziția alcoolică a acestui produs trebuie să figureze pe etichetă.

În ceea ce privește etichetarea și prezentarea produsului denumit „Rum-Verschnit”, termenul „Verschnitt” trebuie să figureze pe ambalajul de prezentare (pe sticlă sau pe ambalaj) cu caractere de tipul, de dimensiunea și de culoarea celor folosite pentru cuvântul „Rum”, pe același rând cu acesta și, pe sticle, trebuie să fie menționat pe eticheta frontală.

Articolul 10

(1) Statele membre iau măsurile necesare în vederea asigurării respectării dispozițiilor comunitare din sectorul băuturilor spirtoase. Ele desemnează una sau mai multe instanțe însărcinate să controleze respectarea acestor dispoziții.

Pentru produsele de la anexa II, conform procedurii prevăzute la articolul 14, se poate hotărî ca, pe perioada circulației intracomunitare, controlul și protecția să fie asigurate prin documente comerciale controlate de către administrație și prin evidența unor registre adecvate.

(2) Pentru băuturile spirtoase enumerate la anexa II și exportate, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, stabilesc un sistem de documente de autentificare, în scopul eliminării fraudelor și falsificărilor. Acest sistem înlocuiește sistemele naționale existente. El trebuie să prezinte cel puțin aceleași garanții ca sistemele existente, respectând normele comunitare, în special cele privind concurența.

Până la punerea în aplicare a sistemului menționat la primul paragraf, statele membre își pot păstra propriile sisteme de autentificare, dacă acestea sunt în conformitate cu normele comunitare.

(3) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă măsurile necesare aplicării uniforme a dispozițiilor comunitare din sectorul băuturilor spirtoase, în special în ceea ce privește controlul și relațiile dintre instanțele competente ale statelor membre.

(4) Statele membre și Comisia își transmit reciproc datele necesare aplicării prezentului regulament. Modalitățile de comunicare și de difuzare a acestor date sunt adoptate conform procedurii prevăzute la articolul 14.

Articolul 11

(1) Sub rezerva dispozițiilor alineatului (2), în vederea comercializării lor pentru consumul uman în interiorul Comunității, băuturile spirtoase importate și desemnate cu ajutorul unei indicații geografice sau a unei denumiri diferite de cele menționate la articolul 1 alineatul (4) pot beneficia, cu condiția reciprocității, de controlul și de protecția prevăzute la articolul 10.

Primul paragraf se aplică prin intermediul acordurilor cu țările terțe interesate, care urmează să fie negociate și încheiate conform procedurii prevăzute la articolul 113 din Tratatul CEE.

Normele de aplicare, precum și lista produselor menționate la primul paragraf, se vor adopta conform procedurii prevăzute la articolul 15.

(2) Prezentul regulament nu împiedică importul și comercializarea în vederea consumului uman în cadrul Comunității, sub denumirea de origine, a băuturilor spirtoase speciale provenite din țările terțe care beneficiază de concesii tarifare din partea Comunității în cadrul Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT) sau a acordurilor bilaterale și ale căror condiții de admitere au fost stabilite prin regulamente comunitare.

Articolul 12

(1) Băuturile spirtoase destinate exportului trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

(2) Cu toate acestea, statele membre pot stabili derogări de la dispozițiile articolului 4 alineatele (2), (3), (4) și (6), cu excepția băuturilor spirtoase menționate la anexele II și III, precum și a băuturilor spirtoase cu denumiri rezervate.

(3) De asemenea, pot fi stabilite derogări de la dispozițiile articolului 3, privind tăria alcoolică la comercializare, în vederea consumului uman pentru:

—	băuturile spirtoase prevăzute la articolul 1 alineatele (2) și (4);

—	băuturile spirtoase din anexa II, în special dacă legislația țării terțe importatoare prevede acest lucru,

la cererea statului membru producător, conform procedurii prevăzute la articolul 14.

(4) Statele membre pot autoriza derogări de la regulile de desemnare și de prezentare, cu excepția denumirilor prevăzute la articolul 1 alineatele (2) și (4), în anexele II și III, și fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 8 și 9:

—	dacă legislația în vigoare a țării terțe importatoare prevede acest lucru;

—	în cazurile care nu sunt incluse la prima liniuță, cu excepția anumitor mențiuni care urmează să fie stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 14.

(5) Derogările autorizate de către statele membre sunt comunicate serviciilor Comisiei și ale celorlalte state membre.

Articolul 13

(1) Se instituie un comitet de aplicare pentru băuturile spirtoase, numit în continuare „comitet”, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei.

(2) În cadrul comitetului, voturile statelor membre sunt determinate în conformitate cu dispozițiile articolului 148 alineatul (2) din Tratatul CEE. Președintele nu participă la vot.

Articolul 14

(1) În cazul aplicării procedurii stabilite de prezentul articol, președintele sesizează comitetul, fie din proprie inițiativă, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

(2) Reprezentantul Comisiei înaintează un proiect de măsuri care urmează a fi adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la aceste măsuri într-un interval pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența problemelor analizate. Comitetul decide cu o majoritate de cincizeci și patru de voturi.

(3) Comisia adoptă măsurile care sunt aplicabile de îndată. Cu toate acestea, dacă nu sunt în conformitate cu decizia emisă de comitet, aceste măsuri sunt de îndată comunicate Consiliului de către Comisie. În acest caz, Comisia poate amâna cu o lună aplicarea acestor măsuri.

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate lua o decizie diferită în termen de o lună.

Articolul 15

(1) În cazul aplicării procedurii stabilite de prezentul articol, președintele sesizează comitetul, fie din proprie inițiativă, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

(2) Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect de măsuri care urmează a fi adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect într-un interval pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența problemelor analizate. Avizul este emis pe baza majorității prevăzute la articolul 148 alineatul (2) din Tratatul CEE pentru adoptarea deciziilor pe care Consiliul trebuie să le ia la propunerea Comisiei. Ponderea voturilor reprezentanților statelor membre în comitet este determinată în funcție de metoda stabilită în articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.

(3)

(a)

Comisia adoptă măsurile respective în cazul în care sunt conforme cu avizul comitetului;

(b)

Dacă măsurile respective nu sunt în conformitate cu dispozițiile avizului comitetului sau dacă acest aviz lipsește, Comisia înaintează de îndată Consiliului o propunere referitoare la măsurile care urmează a fi luate. Consiliul decide cu majoritate calificată.

Dacă, la expirarea unui termen de trei luni începând de la data sesizării Consiliului, acesta nu a luat o decizie, măsurile propuse sunt adoptate de către Comisie.

Articolul 16

Comitetul poate analiza orice altă problemă pusă în discuție de către președintele său, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

Articolul 17

(1) Pentru facilitarea trecerii de la regimul existent la cel stabilit de prezentul regulament, se adoptă măsuri tranzitorii conform procedurii descrise la articolul 14.

(2) Aceste măsuri tranzitorii nu pot depăși o durată de maximum doi ani de la data punerii în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 18

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în „Jurnalul Oficial al Comunităților Europene”.

Prezentul regulament se aplică începând cu data de 15 decembrie 1989, cu excepția articolelor 13-16, care se aplică începând de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 mai 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ROMERO HERRERA

(1) JO C 189, 23.7.1982, p. 7 și

JO C 269, 25.10.1986, p. 4.

(2) JO C 127, 14.5.1984, p. 175 și decizia din 24 mai 1989 (încă nepublicată în Jurnalul Oficial).

(3) JO C 124, 9.5.1983, p. 16.

(4) JO L 33, 8.2.1979, p. 1.

(5) JO L 144, 29.5.1986, p. 38.

(6) JO L 229, 30.8.1980, p. 11.

(7) JO L 229, 30.8.1980, p. 1.

(8) JO L 184, 15.7.1988, p. 61.

(9) JO L 40, 11.2.1989, p. 27.

(10) JO 115, 11.11.1962, p. 2645/62.

ANEXA I

Caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (h)

1. Caracteristici organoleptice:

nu se detectează nici un gust străin de materia primă folosită

2. Tăria alcoolică minimă în volum:

96,0 % vol

3. Valori minime ale elementelor reziduale:

—	aciditatea totală, exprimată în grame acid acetic per hl alcool la 100 % vol:

1,5

—	esteri, exprimați în grame acetat de etil per hl alcool la 100 % vol:

1,3

—	aldehide, exprimate în grame acetaldehidă per hl alcool la 100 % vol:

0,5

—	alcooluri superioare, exprimate în grame de 2-metil 1-propanolol per hl alcool la 100 % vol:

0,5

—	metanol, exprimat în grame per hl alcool la 100 % vol:

—	extract sec, exprimat în grame per hl alcool la 100 % vol:

1,5

—	baze azotate volatile, exprimate în grame azot per hl alcool la 100 % vol:

0,1

—

furfurol:

nedetectabil

ANEXA II

BĂUTURI SPIRTOASE

Denumiri geografice menționate la articolul 5 alineatul (3)

Categorie

Denumire geografică

1. Rom

Rhum de la Martinique

Rhum de la Guadeloupe

Rhum de la Réunion

Rhum de la Guyane

(Aceste denumiri pot fi completate cu mențiunea „tradițional”.)

Ron de Málaga

Ron de Granada

Rum da Madeira

2. (a) Whisky

Scotch Whisky

Irish Whisky

Whisky español

(Aceste denumiri pot fi completate cu mențiunea „malț” sau „cereale”.)

(b) Whiskey

Irish Whiskey

Uisce Beatha Eireannach/Irish Whiskey

(Aceste denumiri pot fi completate cu mențiunea „Pot Still”.)

3. Băuturi spirtoase pe bază de cereale

Eau-de-vie de seigle de marque nationale luxembourgeoise

4. Rachiu de vin

Eau-de-vie de Cognac

Eau-de-vie de Charentes

Cognac

(Aceste denumiri pot fi completate cu una dintre următoarele mențiuni:

—

Fine;

—	Grande Fine Champagne;

—	Grande Champagne

—	Petite Fine Champagne;

—	Petite Champagne;

—	Fine Champagne;

—	Borderies;

—	Fins Bois;

—	Bons Bois.)

Fine Bordeaux

Armagnac

Bas-Armagnac

Haut-Armagnac

Ténarèse

Eau-de-vie de vin de la Marne

Eau-de-vie de vin originaire d'Aquitaine

Eau-de-vie de vin de Bourgogne

Eau-de-vie de vin originaire du Centre-Est

Eau-de-vie de vin originaire de Franche-Comté

Eau-de-vie de vin originaire de Bugey

Eau-de-vie de vin de Savoie

Eau-de-vie de vin originaire des Coteaux de la Loire

Eau-de-vie de vin des Côtes-du-Rhône

Eau-de-vie de vin originaire de Provence

Faugères sau Eau-de-vie de Faugères

Eau-de-vie de vin originaire du Languedoc

Aguardente do Minho

Aguardente do Douro

Aguardente da Beira Interior

Aguardente da Bairrada

Aguardente do Oeste

Aguardente do Ribatejo

Aguardente do Alentejo

Aguardente do Algarve

5. Brandy

Brandy de Jerez

Brandy de Penedes

Brandy italiano

Brandy Αττικής/Brandy din Attique

Brandy Πελοποννήσον/Brandy din Peloponesia

Brandy Κεντρικής Ελλάδας/Brandy din Grecia centrală

Deutscher Weinbrand

6. Rachiuri din tescovină de struguri

Eau-de-vie de marc de Champagne sau marc de Champagne

Eau-de-vie de marc originaire d'Aquitaine

Eau-de-vie de marc de Bourgogne

Eau-de-vie de marc originaire du Centre-Est

Eau-de-vie de marc originaire de Franche-Comté

Eau-de-vie de marc originaire de Bugey

Eau-de-vie de marc originaire de Savoie

Marc de Bourgogne

Marc de Savoie

Marc d'Auvergne

Eau-de-vie de marc originaire des Coteaux de la Loire

Eau-de-vie de marc des Côtes-du-Rhône

Eau-de-vie de marc originaire de Provence

Eau-de-vie de marc originaire du Languedoc

Marc d'Alsace Gewürztraminer

Marc de Lorraine

Bagaceira do Minho

Bagaceira do Douro

Bagaceira da Beira Interior

Bagaceira da Bairrada

Bagaceira do Oeste

Bagaceira do Ribatejo

Bagaceira do Alentejo

Bagaceira do Algarve

Orujo gallego

Grappa di Barolo

Grappa piemontese sau del Piemonte

Grappa lombarda sau di Lombardia

Grappa trentina sau del Trentino

Grappa friulana sau del Friuli

Grappa veneta sau del Veneto

Südtiroler Grappa/Grappa dell'Alto Adige

Τσικουδιά Κρήτης/Tsikoudia de Creta

Τσίπονρο Μακεδονίας/Tsipouro din Macedonia

Τσίπονρο Θεσσαλίας/Tsipouro de Tesalia

Τσίπονρο Τυρνάβου/Tsipouro de Tyrnavos

Eau-de-vie de marc de marque nationale luxembourgeoise

7. Rachiuri de fructe

Schwarzwälder Kirschwasser

Schwarzwälder Himbeergeist

Schwarzwälder Mirabellenwasser

Schwarzwälder Williamsbirne

Schwarzwälder Zwetschgenwasser

Fränkisches Zwetschgenwasser

Fränkisches Kirschwasser

Fränkischer Obstler

Mirabelle de Lorraine

Kirsch d'Alsace

Quetsch d'Alsace

Framboise d'Alsace

Mirabelle d'Alsace

Kirsch de Fougerolles

Südtiroler Williams/Williams dell'Alto Adige

Südtiroler Aprikot sau Südtiroler

Marille/Aprikot dell'Alto Adige sau Marille dell'Alto Adige

Südtiroler Kirsch/Kirsch dell'Alto Adige

Südtiroler Zwetschgeler/Zwetschgeler dell'Alto Adige

Südtiroler Obstler/Obstler dell'Alto Adige

Südtiroler Gravensteiner/Gravensteiner dell'Alto Adige

Südtiroler Golden Delicious/Golden Delicious dell'Alto Adige

Williams friulano sau del Friuli

Sliwovitz del Veneto

Sliwovitz del Friuli-Venezia Giulia

Sliwovitz del Trentino-Alto Adige

Distillato di mele trentino sau del Trentino

Williams trentino sau del Trentino

Sliwovitz trentino sau del Trentino

Aprikot trentino sau del Trentino

Medronheira do Algarve

Medronheira do Buçaco

Kirsch sau Kirschwasser Friulano

Kirsch sau Kirschwasser Trentino

Kirsch sau Kirschwasser Veneto

Aguardente de pèra da Lousã

Eau-de-vie de pommes de marque nationale luxembourgeoise

Eau-de-vie de poires de marque nationale luxembourgeoise

Eau-de-vie de kirsch de marque nationale luxembourgeoise

Eau-de-vie de quetsch de marque nationale luxembourgeoise

Eau-de-vie de mirabelle de marque nationale luxembourgeoise

Eau-de-vie de prunelles de marque nationale luxembourgeoise

8. Rachiu de cidru și de pere

Calvados din Pays d'Auge

Calvados

Eau-de-vie de cidre de Bretagne

Eau-de-vie de poiré de Bretagne

Eau-de-vie de cidre de Normandie

Eau-de-vie de poiré de Normandie

Eau-de-vie de cidre du Maine

Aguardiente de sidra de Asturias

Eau-de-vie de poiré du Maine

9. Rachiu de gențiană

Bayerischer Gebirgsenzian

Südtiroler Enzian/Genziana dell'Alto Adige

Genziana trentina sau del Trentino

10. Băuturi spirtoase din fructe

Pacharán navarro

11. Băuturi spirtoase din ienupăr

Ostfriesischer Korngenever

Genièvre Flandres Artois

Hasseltse jenever

Balegemse jenever

Péket de Wallonie

Steinhäger

Plymouth Gin

Gin de Mahon

12. Băuturi spirtoase din chimion

Dansk Akvavit/Dansk Aquavit

13. Băuturi spirtoase din anason

Anis español

Evora anisada

Cazalla

Chinchón

Ojén

Rute

14. Lichioruri

Berliner Kümmel

Hamburger Kümmel

Münchener Kümmel

Chiemseer Klosterlikör

Bayerischer Kräuterlikör

Cassis de Dijon

Cassis de Beaufort

Irish Cream

Palo de Mallorca

Ginjinha portuguesa

Licor de Singeverga

Benediktbeurer Klosterlikör

Ettaler Klosterlikör

Ratafia de Champagne

Ratafia catalana

Anis português

15. Băuturi spirtoase

Pommeau de Bretagne

Pommeau du Maine

Pommeau de Normandie

ANEXA III

Excepție de la regulile generale stabilite la:

articolul 1 alineatul (2):

lichior pe bază de ouă/advocaat/avocat/Advokat: tăria alcoolică minimă: 14 % vol;

articolul 5 alineatul (3) (denumiri geografice necorespunzătoare):

Königsberger Bärenfang;

Ostpreußischer Bärenfang.