18.6.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 217/3

ACORD DE PARTENERIAT VOLUNTAR ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA HONDURAS PRIVIND ASIGURAREA RESPECTĂRII LEGISLAȚIEI ȘI GUVERNANȚA ÎN SECTORUL FORESTIER ȘI SCHIMBURILE COMERCIALE CU PRODUSE DIN LEMN CARE AU CA DESTINAȚIE UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniunea”,

și

REPUBLICA HONDURAS, denumită în continuare „Honduras”,

denumite în continuare împreună „părțile”,

AVÂND ÎN VEDERE relația dintre Uniune și Honduras, în special în contextul Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte, semnat în 2012;

AVÂND ÎN VEDERE Acordul de dialog politic și de cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republicile Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama, pe de altă parte, semnat în 2003, precum și Acordul-cadru de cooperare dintre Comunitatea Economică Europeană și Republicile Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama, semnat în 1993;

AVÂND ÎN VEDERE Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European intitulată „Aplicarea reglementărilor forestiere, guvernare și schimburi comerciale (FLEGT) – propunere de plan de acțiune al UE”, ca o primă etapă în soluționarea preocupării urgente pe care o reprezintă exploatarea forestieră ilegală și comerțul cu lemnul exploatat ilegal;

CONȘTIENTE de importanța principiilor privind gestionarea durabilă a pădurilor prevăzute în Declarația de la Rio din 1992 privind mediul și dezvoltarea, în special a principiului 10 privind importanța sensibilizării publicului și a participării acestuia la chestiunile de mediu și a principiului 22 privind rolul esențial al populațiilor indigene și al comunităților acestora, precum și al altor comunități locale în gestionarea și dezvoltarea mediului;

AVÂND ÎN VEDERE Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) și, în special, cerința ca permisele de export eliberate de părțile la CITES pentru exemplare din speciile enumerate în apendicele I, II și III să fie acordate numai în anumite condiții, în special cu condiția ca aceste exemplare să nu fi fost obținute prin încălcarea legislației relevante în materie de protecție a faunei și florei;

REAFIRMÂND importanța pe care o acordă părțile principiilor și normelor care reglementează comerțul multilateral, în special drepturile și obligațiile prevăzute în Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 și în alte acorduri multilaterale enumerate în anexa 1A la Acordul de la Marrakesh din 1994 de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), și necesității de a le aplica într-un mod transparent și nediscriminatoriu;

AVÂND ÎN VEDERE Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană;

AVÂND ÎN VEDERE Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte, în special articolul 289 din titlul VIII privind comerțul cu produse forestiere, în temeiul căruia părțile se angajează să conlucreze pentru a îmbunătăți asigurarea respectării legislației și guvernanța în sectorul forestier și pentru a promova comerțul cu produse din lemn legal și gestionarea durabilă a pădurilor prin intermediul unor instrumente cum ar fi CITES sau acordurile de parteneriat voluntar privind asigurarea respectării legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier (Forest Law Enforcement Governance and Trade, FLEGT);

REAFIRMÂND angajamentul și hotărârea părților în ceea ce privește obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și, în special, contribuția pe care punerea în aplicare a unui acord de parteneriat voluntar o va avea la îndeplinirea obiectivului 15 referitor la promovarea unei gestionări durabile a pădurilor, oprirea despăduririi și adoptarea de măsuri menite să combată cererea și oferta de produse ilegale din specii sălbatice de faună și floră;

RECUNOSCÂND contribuția pe care punerea în aplicare a unui acord de parteneriat voluntar FLEGT o va avea în combaterea schimbărilor climatice, în conformitate cu eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor (REDD +), prin promovarea asigurării respectării legislației și a guvernanței în sectorul forestier;

RECUNOSCÂND faptul că obiectivul principal al sistemului de asigurare a legalității din Honduras pentru produsele din lemn (SALH) este acela ca toate tipurile de lemn și de produse din lemn ar trebui să intre sub incidența cadrului juridic și, totodată, cerințele SALH se aplică fără excepție pieței naționale și exporturilor de lemn și de produse din lemn din Honduras;

AVÂND ÎN VEDERE importanța pe care părțile o acordă participării tuturor părților interesate relevante, inclusiv societatea civilă, sectorul privat, populațiile indigene și de descendență africană din Honduras și populația locală, indiferent de sex, vârstă, locație, religie sau convingeri, origine etnică, rasă, limbă, handicap sau orice altă afecțiune, pentru succesul politicilor de guvernanță în sectorul forestier, în special prin intermediul consultărilor și al furnizării de informații publicului;

AVÂND ÎN VEDERE faptul că resursele forestiere ale Hondurasului reprezintă un activ strategic gestionat în mod durabil de Institutul Național pentru Conservarea și Dezvoltarea Pădurilor, a Zonelor Protejate și a Speciilor Sălbatice de Faună și Floră (Instituto Nacional de Conservación y Desarrollo Forestal, Áreas Protegidas y Vida Silvestre, ICF), printr-un model național de politică națională în sectorul forestier care vizează să răspundă în mod eficace provocărilor legate de gestionarea durabilă a pădurilor și să îndeplinească în mod eficient sarcinile de orientare, reglementare, gestionare și facilitare a investițiilor în dezvoltarea sectorului forestier public și privat;

AVÂND ÎN VEDERE faptul că, în cadrul politicii Hondurasului privind sectorul forestier și în conformitate cu Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră din Honduras, s-au depus eforturi pentru protecția și dezvoltarea economică a zonelor protejate, refacerea și gestionarea durabilă a pădurilor de conifere, protecția pădurilor de foioase și promovarea gestionării durabile a pădurilor, implicarea organizațiilor comunitare în gestionarea durabilă a pădurilor, promovarea conservării mediului și reîmpădurirea la nivel național, gestionarea integrată a microbazinelor, monitorizarea cuprinzătoare a exploatării forestiere ilegale și a comerțului ilegal cu lemn și cu flora și fauna sălbatică, precum și pentru modernizarea instituțională a sectorului forestier, a zonelor protejate și a sectorului faunei și florei sălbatice;

AVÂND ÎN VEDERE faptul că prezentul acord va constitui un pilon central al programelor de dezvoltare socială puse în aplicare în Honduras cu scopul de a genera locuri de muncă, de a îmbunătăți condițiile în materie de investiții, de a elabora politici privind amenajarea teritoriului, de a contribui la revitalizarea industriei și de a asigura utilizarea durabilă a resurselor dintr-o perspectivă socială și de mediu;

AVÂND ÎN VEDERE faptul că Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră din Honduras este menită să instituie cadrul juridic pentru administrarea și gestionarea resurselor forestiere, a zonelor protejate și a faunei și florei sălbatice, inclusiv protecția, refacerea, utilizarea productivă, conservarea și promovarea acestora, încurajând astfel dezvoltarea durabilă în acord cu interesele sociale, economice, de mediu și culturale ale țării;

AVÂND ÎN VEDERE faptul că tratatele internaționale privind mediul și sectorul forestier ratificate de Congresul Național al Republicii Honduras fac parte din legislația națională, care, la rândul său, constituie baza pentru formularea și punerea în aplicare a politicii țării în sectorul forestier;

AVÂND ÎN VEDERE faptul că, odată cu semnarea prezentului acord, Hondurasul speră să consolideze guvernanța, drepturile în materie de utilizare și posesie a terenurilor și legislația din sectorul forestier, să instituie procese solide și eficace pentru diversele părți interesate, creând astfel condiții pentru investiții la scară mai largă și mai transparente, să instituie politici privind utilizarea terenurilor; să instituie politici de investiții care să sprijine producția legală și să sprijine punerea în aplicare a politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor (REDD+) prin abordarea directă a unora dintre cauzele despădurii și ale degradării pădurilor;

AVÂND ÎN VEDERE faptul că punerea în aplicare a prezentului acord va sprijini eforturile de combatere a schimbărilor climatice, în conformitate cu eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor (REDD+);

ȚINÂND SEAMA de faptul că Declarația de la Rio din 1992 privind mediul și dezvoltarea constituie un text de referință pentru un consens mondial privind gestionarea, conservarea și exploatarea durabilă din punct de vedere ecologic a tuturor tipurilor de păduri, și ținând seama de recenta adoptare de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a unui instrument fără forță juridică obligatorie privind toate tipurile de păduri,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

ARTICOLUL 1

Obiectiv

Obiectivul prezentului acord, în conformitate cu angajamentul comun al părților de a gestiona în mod durabil toate tipurile de păduri, este de a oferi un cadru juridic menit să asigure faptul că toate importurile în Uniune de produse din lemn din Honduras care fac obiectul prezentului acord au fost produse în mod legal și, acționând în acest mod, de a promova comerțul cu respectivele produse din lemn.

De asemenea, prezentul acord oferă o bază de dialog și cooperare între părți pentru a facilita și a promova punerea sa în aplicare integrală și pentru a îmbunătăți asigurarea respectării legislației și guvernanța în sectorul forestier.

ARTICOLUL 2

Definiții

În sensul prezentului acord, se aplică următoarele definiții:

(a)

„import în Uniune” înseamnă punerea în liberă circulație în Uniune, în înțelesul articolului 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, a produselor din lemn care nu pot fi clasificate ca „mărfuri fără caracter necomercial”, astfel cum sunt definite la articolul 1 punctul 21 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii;

(b)

„export” înseamnă ieșirea sau scoaterea fizică a produselor din lemn din orice parte a teritoriului Hondurasului, cu excepția produselor din lemn aflate în tranzit pe teritoriul Hondurasului;

(c)

„produse din lemn aflate în tranzit” înseamnă orice produse din lemn originare dintr-o țară terță care intră pe teritoriul Hondurasului sub control vamal și care îl părăsesc sub aceeași formă, fără să își modifice țara de origine și fără să fie comercializate în Honduras;

(d)

„produse din lemn” înseamnă produsele enumerate în anexa I;

(e)

„cod SA” înseamnă un cod format din până la șase cifre, astfel cum este prevăzut în Nomenclatura sistemului armonizat instituit de Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor al Organizației Mondiale a Vămilor;

(f)

„licență FLEGT” înseamnă un document care confirmă faptul că un transport este de proveniență legală și că a fost verificat în conformitate cu criteriile prevăzute în prezentul acord;

(g)

„autoritate de acordare a licențelor” înseamnă autoritatea desemnată de Honduras să elibereze și să valideze licențele FLEGT;

(h)

„autorități competente” înseamnă autoritățile desemnate de statele membre ale Uniunii să primească, să accepte și să verifice licențele FLEGT;

(i)

„transport” înseamnă o cantitate de produse din lemn care fac obiectul unei licențe FLEGT, trimisă din Honduras de un expeditor sau de un transportator și care este prezentată pentru punerea în liberă circulație la un birou vamal din Uniune;

(j)

„lemn produs în mod legal” înseamnă produse din lemn recoltate, produse, prelucrate, transportate și comercializate prin intermediul unor procese care respectă legislația în vigoare în Honduras, astfel cum este prevăzută în anexa II, și/sau importate și produse în conformitate cu această legislație;

(k)

„punere în liberă circulație” înseamnă un regim vamal al Uniunii care conferă statutul vamal de marfă a Uniunii unor mărfuri care nu provin din Uniune, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013, și care implică: perceperea oricăror taxe la import datorate, încasarea altor taxe, dacă este cazul, aplicarea de măsuri de politică comercială și de măsuri de prohibiție sau restricție, precum și îndeplinirea altor formalități prevăzute pentru importul de mărfuri.

ARTICOLUL 3

Regimul de licențe FLEGT

(1)   Se instituie între părți un regim de licențe privind asigurarea respectării legislației, guvernanța și schimburile comerciale în sectorul forestier (denumit în continuare „regimul de licențe FLEGT”). Acest regim stabilește o serie de proceduri și cerințe menite să verifice și să certifice, prin intermediul licențelor FLEGT, producerea în mod legal a produselor din lemn expediate către Uniune. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului și cu prezentul acord, Uniunea nu acceptă transporturi din Honduras destinate importului în Uniune decât dacă acestea fac obiectul unor licențe FLEGT.

(2)   Regimul de licențe FLEGT se aplică produselor din lemn enumerate în anexa I.

(3)   Părțile convin să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare regimul de licențe FLEGT.

ARTICOLUL 4

Autoritatea de acordare a licențelor

(1)   Hondurasul desemnează autoritatea de acordare a licențelor și transmite Comisiei Europene datele de contact ale acesteia. Ambele părți pun aceste informații la dispoziția publicului.

(2)   Autoritatea de acordare a licențelor verifică dacă produsele din lemn au fost produse în mod legal, în conformitate cu legislația prevăzută în anexa II. Autoritatea de acordare a licențelor eliberează licențe FLEGT pentru transporturile de produse din lemn care au fost produse în mod legal în Honduras și sunt destinate exportului în Uniune. Atunci când este cazul, Hondurasul emite documentația necesară pentru produsele din lemn aflate în tranzit pe teritoriul său sub controlul autorităților vamale din Honduras.

(3)   Autoritatea de acordare a licențelor nu poate elibera licențe FLEGT pentru niciun produs din lemn care este format din sau include produse din lemn importate în Honduras dintr-o țară terță, dacă legislația respectivei țări terțe interzice exportul acestora sau în cazul în care există dovezi că au fost produse cu încălcarea legislației țării în care au fost recoltați arborii.

(4)   În conformitate cu principiul transparenței, autoritatea de acordare a licențelor înregistrează și face publice procedurile de eliberare a licențelor FLEGT. De asemenea, aceasta ține evidența tuturor transporturilor care fac obiectul licențelor FLEGT și, în conformitate cu legislația națională privind protecția datelor, pune la dispoziție respectivele evidențe în scopul efectuării unui audit independent, respectând totodată confidențialitatea datelor exportatorilor.

ARTICOLUL 5

Autoritățile competente ale Uniunii

(1)   Comisia Europeană informează Hondurasul cu privire la datele de contact ale autorităților competente desemnate de statele membre ale Uniunii. Ambele părți pun aceste informații la dispoziția publicului.

(2)   Autoritățile competente verifică dacă fiecare transport face obiectul unei licențe FLEGT valabile înainte de punerea acestuia în liberă circulație în Uniune. Punerea în liberă circulație poate fi suspendată și transportul poate fi reținut dacă există îndoieli cu privire la valabilitatea licenței FLEGT, în conformitate cu anexa III.

(3)   Autoritățile competente țin evidența licențelor FLEGT primite și publică anual aceste informații.

(4)   În conformitate cu legislația națională privind protecția datelor, autoritățile competente acordă acces la documentele și datele relevante persoanelor sau organismelor desemnate de Honduras ca auditori independenți.

(5)   În cazul în care produse din lemn din speciile enumerate în apendicele la CITES care fac obiectul unei licențe FLEGT intră în Uniune, acestea sunt supuse doar examinării prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea. În orice situație, regimul de licențe FLEGT garantează caracterul legal al recoltării acestor produse.

ARTICOLUL 6

Licențele FLEGT

(1)   Autoritatea de acordare a licențelor eliberează licențele FLEGT ca un mijloc de certificare a faptului că produsele din lemn au fost produse în mod legal.

(2)   Licențele FLEGT se eliberează utilizând versiunea în limba spaniolă a formularului prevăzut în apendicele 1 la anexa IV.

(3)   Părțile pot să instituie, de comun acord, un sistem electronic pentru eliberarea, transmiterea și primirea licențelor FLEGT.

(4)   Procedura de eliberare a licențelor FLEGT și specificațiile tehnice sunt prevăzute în anexa IV.

ARTICOLUL 7

Definiția lemnului produs în mod legal

În sensul prezentului acord, o definiție a lemnului produs în mod legal este prevăzută în anexa II. Această anexă prezintă legislația națională a Hondurasului care trebuie respectată pentru ca produsele din lemn să poată face obiectul unei licențe FLEGT. Această anexă conține, de asemenea, principiile, criteriile, indicatorii și elementele de verificare pe baza cărora se stabilește conformitatea cu legislația respectivă.

ARTICOLUL 8

Verificarea legalității lemnului produs sau achiziționat

(1)   Hondurasul instituie un sistem pentru a verifica dacă produsele din lemn destinate unui transport au fost produse în mod legal și pentru a se asigura faptul că doar transporturile verificate care îndeplinesc aceste condiții sunt exportate în Uniune. Sistemul de verificare a legalității include controale ale conformității pentru a se asigura faptul că produsele din lemn destinate exportului în Uniune au fost produse sau achiziționate în mod legal și că nu se eliberează licențe FLEGT pentru transporturile de produse din lemn care nu au fost produse sau achiziționate în mod legal sau a căror proveniență este necunoscută. Sistemul include, de asemenea, proceduri menite să asigure faptul că lemnul de proveniență ilegală sau necunoscută nu intră în lanțul de aprovizionare.

(2)   Sistemul menit să verifice dacă produsele din lemn expediate au fost produse în mod legal este prezentat în anexa V.

ARTICOLUL 9

Punerea în liberă circulație a transporturilor care fac obiectul unei licențe FLEGT

(1)   Procedurile care reglementează punerea în liberă circulație în Uniune a transporturilor care fac obiectul unei licențe FLEGT sunt prezentate în anexa III.

(2)   În cazul în care există îndoieli cu privire la valabilitatea unei licențe, autoritatea competentă a statului membru al Uniunii care primește transportul poate solicita imediat autorității de acordare a licențelor informații suplimentare și/sau clarificări. Dacă autoritatea de acordare a licențelor nu răspunde în termen de 21 de zile lucrătoare de la data primirii cererii de informații suplimentare, autoritatea competentă acționează în conformitate cu legislația națională în vigoare și nu acceptă licența. Dacă, după furnizarea informațiilor suplimentare, se stabilește că informațiile care figurează în licență nu corespund transportului, autoritatea competentă acționează în conformitate cu legislația națională în vigoare și nu acceptă licența. Autoritatea de acordare a licențelor este informată cu privire la fiecare caz de neacceptare a unei licenței FLEGT, precum și cu privire la motivul neacceptării.

(3)   În cazul în care în cadrul consultărilor cu privire la licențele FLEGT apar dezacorduri sau dificultăți persistente, chestiunea în cauză poate fi înaintată Comitetului mixt de punere în aplicare (Joint Implementation Committe, JIC).

ARTICOLUL 10

Auditorul independent

(1)   Părțile sunt de acord cu privire la faptul că este necesar să se recurgă, la intervale convenite, la serviciile unui auditor independent pentru a verifica funcționarea și eficiența sistemului de asigurare a legalității din Honduras pentru produsele din lemn (SALH) și ale regimului de licențe FLEGT, astfel cum se prevede în anexa VI.

(2)   Hondurasul recurge la serviciile unui auditor independent, în consultare cu Uniunea, pentru a îndeplini sarcinile enumerate în anexa VI.

(3)   Auditorul independent prezintă părților observațiile sale prin intermediul unor rapoarte, în conformitate cu procedura prezentată în anexa VI. Rapoartele auditorului independent se publică în conformitate cu procedura prevăzută în anexa VI.

(4)   Părțile facilitează activitatea auditorului independent, în special asigurându-se că auditorul are acces la informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale pe teritoriul fiecărei părți. Cu toate acestea, o parte poate, în conformitate cu legislația sa privind protecția datelor, să nu divulge informații pe care nu este autorizată să le comunice.

ARTICOLUL 11

Nereguli

Părțile se informează reciproc, în conformitate cu articolul 21, dacă suspectează sau au găsit dovezi cu privire la orice circumvenție sau neregulă în cadrul regimului de licențe FLEGT, în special în legătură cu următoarele aspecte:

(a)

efectuarea de schimburi comerciale în mod fraudulos, în special devierea schimburilor comerciale din Honduras către Uniune prin intermediul unei țări terțe, în cazul în care există motive să se creadă că acest lucru se realizează cu intenția de a se evita solicitarea unei licențe;

(b)

licențe FLEGT eliberate pentru produse din lemn care conțin lemn originar din țări terțe în cazul cărora există suspiciunea că ar fi fost produse în mod ilegal; și

(c)

fraudă în obținerea sau utilizarea licențelor FLEGT.

ARTICOLUL 12

Data de punere în aplicare a regimului de licențe FLEGT

(1)   Părțile se notifică reciproc, prin intermediul JIC, atunci când consideră că au efectuat pregătirile necesare pentru ca regimul de licențe FLEGT să fie pe deplin operațional.

(2)   Prin intermediul JIC, părțile comandă efectuarea unei evaluări independente a regimului de licențe FLEGT pe baza criteriilor prevăzute în anexa VII. Evaluarea stabilește dacă SALH, care stă la baza regimului de licențe FLEGT prevăzut în anexa V, își îndeplinește în mod corespunzător funcțiile.

(3)   Pe baza recomandărilor JIC, părțile convin asupra datei de la care va intra în vigoare regimul de licențe FLEGT. Părțile își notifică reciproc această dată prin mijloacele scrise pe care JIC le consideră adecvate.

ARTICOLUL 13

Aplicarea regimului de licențe FLEGT în cazul produselor din lemn care nu sunt exportate în Uniune

(1)   Hondurasul depune eforturi pentru a verifica legalitatea produselor din lemn destinate atât consumului intern, cât și exportului către alte piețe decât Uniunea. De asemenea, Hondurasul depune eforturi corespunzătoare pentru a verifica legalitatea produselor din lemn importate, utilizând sistemele de verificare a legalității elaborate pentru punerea în aplicare a prezentului acord.

(2)   Pentru a sprijini aceste eforturi, Uniunea, în dialog cu părțile interesate, încurajează utilizarea sistemelor dezvoltate pentru punerea în aplicare a prezentului acord în cazul schimburilor comerciale efectuate pe alte piețe internaționale și cu țări terțe.

ARTICOLUL 14

Calendarul de punere în aplicare a prezentului acord

(1)   Prin intermediul colaborării în cadrul JIC, părțile aprobă un calendar de punere în aplicare a prezentului acord.

(2)   Părțile evaluează evoluția punerii în aplicare din perspectiva calendarului aprobat de JIC.

ARTICOLUL 15

Măsuri suplimentare și de sprijin

(1)   În anexa VIII sunt prevăzute domeniile în care sunt necesare resurse tehnice și financiare suplimentare pentru punerea în aplicare a prezentului acord și pentru combaterea cauzelor profunde și a factorilor care determină exploatarea forestieră ilegală.

(2)   Hondurasul se asigură că în cadrul instrumentelor sale naționale de planificare, al strategiilor de reducere a sărăciei și al bugetului general al republicii este inclusă consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a prezentului acord.

(3)   Părțile se asigură că activitățile legate de punerea în aplicare a prezentului acord sunt coordonate cu inițiativele relevante, existente și viitoare, în materie de dezvoltare, în special de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor (REDD+).

(4)   Furnizarea de resurse suplimentare în conformitate cu alineatul (1) face obiectul procedurilor obișnuite de programare a asistenței destinate Hondurasului și al procedurilor bugetare ale Hondurasului.

(5)   Părțile examinează necesitatea unui acord sau a unui mecanism comun prin care finanțarea și contribuțiile tehnice ale Comisiei Europene și ale statelor membre ale Uniunii să fie coordonate pentru a sprijini aplicarea prezentului acord.

ARTICOLUL 16

Implicarea părților interesate în punerea în aplicare a prezentului acord

(1)   Hondurasul implică părțile interesate relevante în punerea în aplicare a prezentului acord.

(2)   Hondurasul se asigură că punerea în aplicare și monitorizarea prezentului acord implică părțile interesate relevante, inclusiv societatea civilă, sectorul privat, populațiile indigene și de descendență africană din Honduras și populația locală, indiferent de sex, vârstă, locație, religie sau convingeri, origine etnică, rasă, limbă, handicap sau orice altă afecțiune.

(3)   Participarea la JIC reflectă diversitatea grupurilor de actori din sectorul forestier din Honduras: sectorul public și sectorul privat, societatea civilă, populațiile indigene și de descendență africană din Honduras, comunitățile locale și alții, dacă este necesar.

(4)   Uniunea organizează consultări regulate cu părțile interesate referitoare la punerea în aplicare a prezentului acord, ținând seama de obligațiile care îi revin în temeiul Convenției din 1998 privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu.

ARTICOLUL 17

Garanțiile sociale

(1)   Pentru a reduce la minimum posibilele efecte negative asupra părților interesate enumerate la articolul 16 alineatul (2), părțile evaluează impactul prezentului acord asupra modului de viață al acestor părți interesate.

(2)   Părțile monitorizează impactul prezentului acord asupra părților interesate enumerate la articolul 16 alineatul (2), luând măsuri rezonabile și adecvate pentru a atenua orice efecte negative. Părțile pot să convină asupra unor măsuri suplimentare menite să combată orice impact negativ pe baza unei metode de evaluare a prezentului acord care va fi convenită de către părți.

ARTICOLUL 18

Stimulentele de piață

Ținând seama de obligațiile internaționale care îi revin, Uniunea depune eforturi pentru a promova accesul favorabil pe piața sa pentru produsele din lemn care fac obiectul prezentului acord. Aceste eforturi includ încurajarea:

(a)

politicilor de achiziții publice și private care recunosc eforturile de a se asigura o ofertă de produse din lemn legale; și

(b)

unei percepții mai favorabile pe piața Uniunii a produselor care fac obiectul unei licențe FLEGT.

ARTICOLUL 19

Comitetul mixt de punere în aplicare

(1)   Părțile instituie un Comitet mixt de punere în aplicare (JIC), care este responsabil cu punerea în aplicare și monitorizarea prezentului acord și cu gestionarea auditului independent. De asemenea, JIC va facilita dialogul și schimburile de informații dintre părți.

(2)   JIC se instituie în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord, în conformitate cu articolul 31. Fiecare parte își numește reprezentanții în cadrul JIC, care își adoptă deciziile prin consens.

(3)   JIC examinează orice chestiune referitoare la punerea în aplicare eficace a prezentului acord. În special, JIC:

(a)

se reunește cel puțin de două ori pe an în primii doi ani și, ulterior, o dată pe an, la o dată și cu o ordine de zi convenite în prealabil de către părți.;

(b)

stabilește ordinea de zi a lucrărilor sale și mandatul acțiunilor comune;

(c)

își stabilește propriul regulament de procedură;

(d)

stabilește un acord de copreședinție pentru prezidarea reuniunilor sale;

(e)

elaborează, analizează, actualizează și aprobă documentele și procedurile de punere în aplicare a prezentului acord;

(f)

se asigură că activitatea sa este transparentă și că informațiile cu privire la activitatea și deciziile sale sunt puse la dispoziția publicului;

(g)

dacă este cazul, instituie grupuri de lucru sau alte organisme auxiliare pentru domeniile de activitate în care sunt necesare cunoștințe de specialitate specifice;

(h)

convine asupra unei metode de monitorizare și evaluare a punerii în aplicare și a impactului prezentului acord; și

(i)

publică un raport anual. Informații detaliate privind conținutul acestui raport sunt prevăzute în anexa X.

(4)   Funcțiile specifice ale JIC sunt prezentate în anexa X.

(5)   La cererea oricăreia dintre părți, se pot convoca reuniuni suplimentare ale JIC.

ARTICOLUL 20

Transparența și accesul la informațiile publice

(1)   Pentru a îmbunătăți guvernanța, furnizarea de informații părților interesate constituie un element central al prezentului acord. Se publică în mod regulat informații pentru a facilita punerea în aplicare și monitorizarea sistemelor, pentru a spori transparența și, astfel, pentru a îmbunătăți încrederea părților interesate și a consumatorilor și pentru a se asigura faptul că părțile răspund pentru acțiunile lor. Informațiile care trebuie publicate sunt prezentate în detaliu în anexa IX.

(2)   Fiecare parte alege mecanismele pe care le consideră ca fiind cele mai adecvate (mass-media, documente, internet, ateliere, rapoarte anuale) pentru a pune informațiile la dispoziția publicului. Aceste mecanisme sunt prezentate în anexa IX. În special, părțile depun eforturi pentru a furniza diverselor părți interesate din sectorul forestier informații fiabile, relevante și actualizate.

ARTICOLUL 21

Comunicarea privind punerea în aplicare a prezentului acord

(1)   Reprezentanții părților responsabili de comunicările oficiale privind punerea în aplicare a prezentului acord sunt:

—

pentru Uniunea Europeană, șeful Delegației Uniunii în Honduras;

—

pentru Honduras, ministrul-director al Instituto Nacional, de Conservación y Desarrollo Forestal, Áreas Protegidas y Vida Silvestre (ICF).

(2)   Părțile își comunică reciproc, în timp util, informațiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord.

ARTICOLUL 22

Informațiile confidențiale

(1)   Fiecare parte se angajează să nu divulge, în limitele prevăzute de legislația sa, informațiile confidențiale transmise în temeiul prezentului acord. Niciuna dintre părți nu divulgă publicului și nici nu permite autorităților sale să divulge secrete comerciale sau informații comerciale confidențiale transmise în temeiul prezentului acord.

(2)   Sub rezerva alineatului (1), următoarele informații nu sunt considerate confidențiale:

(a)

numărul de licențe FLEGT eliberate de Honduras și primite de Uniune și volumul produselor din lemn exportate de Honduras și primite de Uniune în temeiul acestor licențe;

(b)

denumirile (numele) și adresele titularilor licențelor FLEGT și ale importatorilor;

(c)

cuantumul taxelor și al impozitelor plătite de orice exportator; și

(d)

amenzile aplicate sau acțiunile de reglementare întreprinse împotriva oricărui contractant sau titular al unei licențe FLEGT.

ARTICOLUL 23

Aplicarea teritorială

Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor în care este aplicabil Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în condițiile prevăzute de acest tratat, și, pe de altă parte, teritoriului Hondurasului.

ARTICOLUL 24

Soluționarea litigiilor

(1)   Părțile depun eforturi pentru soluționarea oricărui litigiu privind aplicarea sau interpretarea prezentului acord, prin consultări prompte.

(2)   Consultările prevăzute la alineatul (1) sunt inițiate printr-o cerere scrisă care menționează problema (problemele) care trebuie să fie soluționată (soluționate), precum și data și locul consultării.

(3)   În cazul în care un litigiu nu a fost soluționat prin consultări în termen de trei luni de la data cererii inițiale de consultare, oricare dintre părți poate înainta litigiul JIC, care depune eforturi pentru soluționarea acestuia. JIC îi sunt furnizate toate informațiile relevante pentru o analiză aprofundată a situației, în vederea identificării unei soluții acceptabile. În acest scop, JIC trebuie să analizeze toate posibilitățile de menținere a punerii în aplicare eficace a prezentului acord.

(4)   În cazul în care JIC nu poate să soluționeze litigiul, părțile pot solicita în comun bunele oficii ale unui terț sau medierea de către un terț.

(5)   Dacă litigiul nu poate fi soluționat în conformitate cu alineatul (3), oricare dintre părți poate notifica celeilalte părți numirea unui arbitru; cealaltă parte numește apoi un al doilea arbitru în termen de 30 de zile calendaristice de la data numirii primului arbitru. Părțile numesc în comun un al treilea arbitru în termen de două luni de la data numirii celui de al doilea arbitru.

(6)   Deciziile arbitrilor se iau cu majoritate de voturi, în termen de șase luni de la data numirii celui de al treilea arbitru.

(7)   Decizia arbitrilor este obligatorie pentru părți și nu poate face obiectul unei căi de atac.

(8)   JIC stabilește procedurile de lucru pentru arbitraj.

ARTICOLUL 25

Suspendare

(1)   O parte care dorește să suspende prezentul acord notifică celeilalte părți, în scris, intenția sa de a face acest lucru. Părțile discută apoi această chestiune, ținând seama de opiniile părților interesate relevante.

(2)   Oricare dintre părți poate suspenda punerea în aplicare a prezentului acord, dacă cealaltă parte:

(a)

nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul prezentului acord;

(b)

nu menține măsurile de reglementare și administrative și mijloacele necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord; sau

(c)

generează, prin acțiunea sau inacțiunea sa, riscuri semnificative pentru mediu sau pentru sănătatea, siguranța ori securitatea cetățenilor Uniunii sau ai Hondurasului.

Decizia cu privire la suspendare și motivele acestei decizii se notifică în scris celeilalte părți.

(3)   Dispozițiile prezentului acord încetează să se aplice la 30 de zile lucrătoare de la efectuarea notificării prevăzute la alineatul (2).

(4)   Aplicarea prezentului acord se reia la 30 de zile lucrătoare de la data la care partea care a suspendat aplicarea acordului informează cealaltă parte cu privire la faptul că motivele care au dus la suspendare nu se mai aplică.

ARTICOLUL 26

Amendamente

(1)   Partea care dorește să modifice prezentul acord înaintează o propunere cu cel puțin trei luni înainte de următoarea reuniune a JIC. Acesta analizează propunerea și, dacă se ajunge la un consens, formulează o recomandare. Fiecare parte examinează recomandarea și, dacă este de acord cu aceasta, o aprobă în conformitate cu propriile proceduri.

(2)   Orice amendament astfel aprobat de ambele părți intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile își notifică reciproc încheierea procedurilor necesare în acest scop.

(3)   JIC poate adopta amendamente la anexele la prezentul acord.

(4)   Notificarea oricărui amendament se trimite la depozitarii comuni ai prezentului acord.

ARTICOLUL 27

Durată

De la intrarea sa în vigoare, prezentul acord rămâne valabil pentru o perioadă de cinci ani, cu prelungire tacită pentru o perioadă echivalentă, cu excepția cazului în care este denunțat în temeiul procedurii prevăzute la articolul 28.

Articolul 28

Denunțarea prezentului acord

În pofida articolului 27, oricare dintre părți poate denunța prezentul acord prin notificarea în scris a celeilalte părți. Prezentul acordul încetează să se aplice după 12 luni de la notificarea în cauză.

ARTICOLUL 29

Anexe

Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acord.

ARTICOLUL 30

Texte autentice

Prezentul acord se întocmește în dublu exemplar, în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, elenă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, fiecare text fiind în egală măsură autentic. În caz de divergențe, prevalează textul în limba spaniolă.

ARTICOLUL 31

Intrarea în vigoare

(1)   Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile își notifică reciproc, în scris, încheierea procedurilor lor necesare în acest scop.

(2)   Notificarea se trimite Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene și Ministerului Afacerilor Externe din Honduras, care sunt depozitarii comuni ai prezentului acord.

DREPT CARE, subsemnații plenipotențiari, pe deplin autorizați în acest scop, semnează prezentul acord.

Съставено в Брюксел на двадесет и трети февруари две хиляди двадесет и първа година.

Hecho en Bruselas, el veintitrés de febrero de dos mil veintiuno.

V Bruselu dne dvacátého třetího února dva tisíce dvacet jedna.

Udfærdiget i Bruxelles den treogtyvende februar to tusind og enogtyve.

Geschehen zu Brüssel am dreiundzwanzigsten Februar zweitausendeinundzwanzig.

Kahe tuhande kahekümne esimese aasta veebruarikuu kahekümne kolmandal päeval Brüsselis.

Έγινε στις Βρυξέλλες, στις είκοσι τρεις Φεβρουαρίου δύο χιλιάδες είκοσι ένα.

Done at Brussels on the twenty-third day of February in the year two thousand and twenty one.

Fait à Bruxelles, le vingt-trois février deux mille vingt et un.

Sastavljeno u Bruxellesu dvadeset trećeg veljače godine dvije tisuće dvadeset prve.

Fatto a Bruxelles, addì ventitré febbraio duemilaventuno.

Briselē, divi tūkstoši divdesmit pirmā gada divdesmit trešajā februārī.

Priimta du tūkstančiai dvidešimt pirmų metų vasario dvidešimt trečią dieną Briuselyje.

Kelt Brüsszelben, a kétezer-huszonegyedik év február havának huszonharmadik napján.

Magħmul fi Brussell, fit-tlieta u għoxrin jum ta’ Frar fis-sena elfejn u wieħed u għoxrin.

Gedaan te Brussel, drieëntwintig februari tweeduizend eenentwintig.

Sporządzono w Brukseli dnia dwudziestego trzeciego lutego roku dwa tysiące dwudziestego pierwszego.

Feito em Bruxelas, em vinte e três de fevereiro de dois mil e vinte e um.

Întocmit la Bruxelles la douăzeci și trei februarie două mii douăzeci și unu.

V Bruseli dvadsiateho tretieho februára dvetisícdvadsaťjeden.

V Bruslju, dne triindvajsetega februarja leta dva tisoč enaindvajset.

Tehty Brysselissä kahdentenakymmenentenäkolmantena päivänä helmikuuta vuonna kaksituhattakaksikymmentäyksi.

Som skedde i Bryssel den tjugotredje februari år tjugohundratjugoett.

Image 1

ANEXE

I.   

Lista produselor din lemn care fac obiectul regimului de licențe FLEGT

II.   

Grilele legalității din Honduras

III.   

Condițiile care reglementează punerea în liberă circulație în Uniune a produselor din lemn exportate din Honduras și care fac obiectul unei licențe FLEGT

IV.   

Procedura de eliberare a licențelor FLEGT

V.   

Sistemul de asigurare a legalității din Honduras pentru produsele din lemn (SALH)

VI.   

Auditurile independente

VII.   

Criteriile de evaluare a sistemului de asigurare a legalității din Honduras pentru produsele din lemn (SALH)

VIII.   

Măsuri suplimentare și de sprijin

IX.   

Transparența și accesul la informațiile publice

X.   

Comitetul mixt de punere în aplicare

ANEXA I

LISTA PRODUSELOR DIN LEMN CARE FAC OBIECTUL REGIMULUI DE LICENȚE FLEGT

Prezenta anexă conține 19 produse din lemn, și anume cele cinci produse obligatorii în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (1) și alte 14 produse selecționate de Honduras pe baza unei revizuiri a datelor din diverse surse: Banca Centrală a Hondurasului pentru piața de export și registrul Instituto Nacional de Conservación y Desarrollo Forestal, Áreas Protegidas y Vida Silvestre (ICF) pentru piața internă. De asemenea, în 2013 au avut loc consultări cu diverși operatori din sectorul forestier din principalele regiuni ale țării în ceea ce privește produsele din lemn care urmau să fie incluse în prezenta anexă.

Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră (Ley Forestal, Áreas Protegidas y Vida Silvestre, LESPAVS) din Honduras interzice exportul anumitor produse din lemn. Articolul 102 din legea menționată prevede că lemnul din specii de foioase din păduri naturale poate fi exportat numai sub formă de lemn prelucrat. Prin urmare, nu se permite exportul de lemn rotund sau ecarisat din aceste specii.

Cu toate că exportul de lemn rotund sau ecarisat din speciile în cauză este interzis, acesta face obiectul sistemului de asigurare a legalității din Honduras (Sistema para Asegurar la Legalidad de los productos de la madera de Honduras, SALH) pentru produsele din lemn, în orice stadiu de prelucrare (2).

Lista din tabelul de mai jos se referă la Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor instituit de Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor al Organizației Mondiale a Vămilor și la Nomenclatura combinată a sistemului vamal comun al UE.

Codurile Sistemului armonizat (SA) și ale Nomenclaturii combinate (NC) pentru produsele din lemn care fac obiectul regimului de licențe FLEGT

Număr

Cod

Descriere

Denumirea comună în Honduras

1

4401.21

Lemn de conifere sub formă de așchii sau particule.

Astillas o chips

2

4401.22

Lemn din alte specii de arbori decât coniferele, sub formă de așchii sau particule.

Astillas o chips

3

4401.31

Pelete din lemn.

Pellets, briquetas

4

Ex. 4403

Lemn brut, chiar decojit, curățat de ramuri sau ecarisat; cu excepția lemnului rotund sau ecarisat din specii de foioase din păduri naturale, care corespunde codului 4403 4985.

Madera en rollo, timber

Ex 4403 4985

Lemn brut, chiar decojit, curățat de ramuri sau ecarisat. Netratat cu vopsea, creozot sau alți agenți de conservare. Lemn din alte specii de arbori decât coniferele. Lemn tropical din păduri naturale.

(SA 4403.49.00.00 în Honduras). Exportul este interzis de legislația din Honduras. În conformitate cu articolul 3 din prezentul acord, produsele prevăzute la acest cod SA nu pot face obiectul unei licențe FLEGT și, prin urmare, nu pot fi importate în UE.

5

4404

Lemn pentru dogărie; prăjini despicate; țăruși și pari din lemn, ascuțiți, dar nedespicați longitudinal; lemn simplu degroșat sau rotunjit dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare; lemn sub formă de eclise, lame, benzi și produse similare.

Estacas, palos de escoba, palillos, nasas, tampas

6

4406

Traverse din lemn pentru căi ferate sau similare.

Durmientes

7

4407

Lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, îmbinat lateral sau cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm.

Madera aserrada, madera cepillada, madera en bloque, cuartones

8

4408

Foi pentru furnir (inclusiv cele obținute prin tranșarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar și alt lemn tăiat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit, îmbinat lateral sau cap la cap, cu o grosime de maximum 6 mm.

Chapa, enchapado, plywood

9

4409

Lemn (inclusiv lamele și frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălțuit, șanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau a mai multor canturi, fețe sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap.

Molduras, pisos, forros, cielos, machimbres

10

4410

Plăci aglomerate, panouri numite „oriented strand board” (OSB) și panouri similare (de exemplu, panourile numite „waferboard”), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau cu alți lianți organici.

Tableros, OSB

11

4411

Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau cu alți lianți organici.

Tableros, MDF

12

4412

Placaj, lemn furniruit și lemn stratificat similar.

Contrachapada

13

4415

Lăzi, lădițe, coșuri, cilindri și ambalaje similare din lemn; tambure pentru cabluri, din lemn; paleți simpli, boxpaleți și alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje din lemn pentru paleți.

Pallets, tarimas, cajas

14

4418

Lucrări de tâmplărie și piese de dulgherie pentru construcții, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua și șindrile („shingles” și „shakes”), din lemn.

Puertas, ventanas, marcos, contramarcos, encofrados, postes, vigas

15

4419

Articole de masă sau de bucătărie, din lemn

 

16

9403.30

Mobilier din lemn de tipul celui utilizat în birouri

 

17

9403.40

Mobilier din lemn de tipul celui utilizat în bucătării

 

18

9403.50

Mobilier din lemn de tipul celui utilizat în dormitoare

 

19

9403.60

Alt mobilier din lemn

 

(1)  JO UE L 347, 30.12.2005, p. 1.

(2)  În Honduras, lemnul din speciile de foioase este definit ca provenind de la arbori cu frunza lată.

ANEXA II

GRILELE LEGALITĂȚII DIN HONDURAS

Definiția lemnului legal și a produselor din lemn legale

În sensul prezentului acord, lemnul și produsele din lemn sunt considerate ca fiind legale atunci când originea, recoltarea, transportul, debitarea, prelucrarea și comercializarea acestora pe piețele naționale și internaționale respectă actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile privind pădurile, mediul, economia, afacerile sociale, cultura, fiscalitatea și vânzările, astfel cum se prevede în prezenta anexă și în conformitate cu anexa V.

Implicarea deplină și activă a instituțiilor guvernamentale, a sectorului privat, a organizațiilor societății civile, a grupurilor agroforestiere, a comunităților, a mediului academic și, a populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras au permis elaborarea grilelor legalității, astfel încât acestea să conțină informațiile esențiale necesare pentru a îmbunătăți guvernanța în sectorul forestier.

Grilele legalității din Honduras se bazează pe 6 principii, 17 criterii, 36 de indicatori și 56 de elemente de verificare. Acestea sunt structurate pe baza legislației privind sectorul forestier și care acoperă diverse aspecte ale gestiunii publice în ceea ce privește:

—

procedurile administrative pentru recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenurilor publice și private;

—

aplicarea corectă a procedurilor de atribuire a terenurilor forestiere publice persoanelor sau grupurilor;

—

respectarea drepturilor ancestrale ale populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras;

—

respectarea drepturilor lucrătorilor din sectorul forestier.

În ceea ce privește lanțul de producție din sectorul forestier, scopul este de a se asigura:

—

conformitatea cu cerințele tehnice și juridice privind aprobarea și utilizarea autorizațiilor de recoltare a produselor din lemn;

—

conformitatea cu dispozițiile juridice privind transportul produselor din lemn de-a lungul întregului lanț de aprovizionare;

—

conformitatea cu dispozițiile tehnice și juridice privind înregistrarea și administrarea întreprinderilor din sectorul produselor forestiere (primare și secundare) și privind înregistrarea și administrarea platformelor forestiere;

—

conformitatea cu dispozițiile juridice în materie de comerț local, național și internațional;

—

conformitatea cu dispozițiile tarifare și fiscale.

Grilele nu includ un principiu specific referitor la mediu, deoarece acesta este interpretat ca un aspect transversal în cadrul tuturor grilelor și este luat în considerare în mod implicit în cadrul principiului 3, dat fiind faptul că operațiunile forestiere și activitățile de recoltare se bazează pe planuri de gestionare a pădurilor, al căror obiectiv este de a asigura gestionarea corespunzătoare și durabilitatea resurselor. Mai exact, mediul este menționat la indicatorul 3.4.2, care se referă la evaluarea impactului asupra mediului în cadrul planurilor de gestionare a pădurilor, și la indicatorul 3.6.2, care se referă la respectarea de către întreprinderile din sectorul forestier a măsurilor de atenuare a efectelor asupra mediului.

1.   Principii

Grilele sunt structurate conform următoarelor șase principii:

1.

Drepturile de proprietate și posesie asupra terenurilor forestiere

2.

Drepturile populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras care trăiesc în zonele forestiere

3.

Respectarea actelor cu putere de lege și a normelor administrative privind gestionarea pădurilor și recoltarea, transportul și prelucrarea industrială și comercializarea produselor din lemn de către operatorii din sectorul forestier

4.

Obligații în materie de muncă și securitate și sănătate în muncă

5.

Norme privind comerțul internațional cu produse din lemn

6.

Obligații tarifare și fiscale

2.   Considerații privind verificarea legalității

Mijloacele de verificare a indicatorilor din cadrul fiecăruia dintre cele șase principii prevăzute în aceste grile ale legalității constau în documente și evidențe administrative care sunt elaborate de instituțiile publice în conformitate cu cererea de servicii. Un manual de verificare prezintă metodologiile de creare și verificare a fiecărui indicator și frecvența verificării pentru fiecare indicator, precum și arhivele fizice și electronice în care se păstrează mijloacele de verificare. JIC răspunde de acest manual, pe care îl va analiza, actualiza și aproba, după caz.

Pentru a se asigura respectarea principiilor, se vor institui acorduri de cooperare între instituțiile implicate în lanțul de producție din sectorul forestier și Instituto Nacional de Conservación y Desarrollo Forestal, Áreas Protegidas y Vida Silvestre (ICF).

3.   Sursele de lemn

Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră (Ley Forestal, Áreas Protegidas y Vida Silvestre, LESPAVS) descrie tipurile de proprietate asupra zonelor din care lemnul este tăiat, prelucrat și vândut în Honduras. Acestea sunt următoarele:

A.

Zonele forestiere publice: acestea sunt zonele forestiere naționale situate pe terenuri aflate în proprietatea statului, zonele forestiere municipale (zonele ejido) situate pe terenuri aflate în proprietatea municipalităților și zonele împădurite achiziționate de instituții ale statului, împreună cu toate zonele împădurite aflate în proprietatea statului și concesionate de stat (articolele 45, 46 și 47 din LESPAVS). Concesiune înseamnă procesul prin care proprietarul acordă unei persoane fizice sau juridice dreptul de utilizare și de exploatare a unei zone forestiere pentru o anumită perioadă de timp și în anumite condiții.

(a)

Zonele forestiere naționale sunt formate din:

—

terenurile forestiere situate în limitele teritoriale ale statului, care nu se află în proprietatea altcuiva;

—

terenurile forestiere achiziționate de stat sau de oricare dintre instituțiile acestuia, prin expropriere, achiziționare, vânzare sau orice titlu de proprietate legitim, în temeiul căruia deține drepturi de proprietate, indiferent dacă sunt înregistrate sau nu în cartea funciară. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de bienes fiscales sau bienes nacionales [proprietate de stat sau națională] (articolul 46 din LESPAVS).

(b)

Zonele forestiere municipale (ejido) sunt formate din:

—

terenurile forestiere care fac obiectul titlurilor de proprietate acordate anterior de către stat municipalităților în calitate de ejidos (teren deținut în comun);

—

alte terenuri forestiere aflate în proprietatea municipalităților în temeiul oricărui alt titlu de proprietate, în conformitate cu LESPAVS (articolul 47). Zonele forestiere municipale sunt publice; cu toate acestea, în ceea ce privește recoltarea lemnului, ICF consideră municipalitatea ca fiind un proprietar privat.

(c)

Zonele forestiere achiziționate de instituții de stat sau terrenos fiscales (terenuri aflate în proprietatea statului) fac parte din patrimoniul statului, titlurile de proprietate asupra acestora fiind deținute de un organism public. În pădurile aflate în proprietatea statului se pot desfășura activități de recoltare a lemnului dacă respectivele păduri sunt încadrate într-o categorie de gestionare care permite acest lucru și dacă activitățile în cauză au fost autorizate în mod corespunzător de autoritatea competentă în planul relevant de gestionare a pădurii. Dacă într-o pădure aflată în proprietatea statului [care a fost înregistrată în Catalogul resurselor forestiere publice care nu pot fi înstrăinate (Catálogo del Patrimonio Público Forestal Inalienable, CPPFI) și în cartea funciară] se efectuează activități de recoltare a lemnului, atunci aceasta trebuie să fie considerată pădure privată, și nu pădure publică.

B.

Zonele forestiere private: acestea sunt zonele forestirere situate pe terenuri care aparțin unor persoane fizice sau juridice de drept privat, a căror proprietate deplină este recunoscută printr-un titlu de proprietate legitim emis inițial de către stat și înregistrat în cartea funciară (articolul 45 din LESPAVS).

—

Zonele forestiere private comunitare sau intercomunitare sunt formate din pădurile situate pe terenurile aflate în proprietatea comunităților rurale și din zonele forestiere aflate - sau nu - în proprietatea populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras. În temeiul drepturilor ancestrale, zonele forestiere de pe terenurile care aparțin în mod tradițional populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras sunt respectate de stat în conformitate cu legislația națională și cu Convenția nr. 169 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) referitoare la populațiile indigene și tribale din țările independente, indiferent dacă acestea dețin sau nu titlul de proprietate.

C.

Zonele neforestiere: în prezent, nu există un cadru juridic sau de reglementare privind utilizarea lemnului din aceste zone, de unde se recoltează uneori lemn provenit de la arbori răzleți. Printre măsurile suplimentare prevăzute în anexa VIII se numără structura unui astfel de cadru de reglementare.

4.   Modificări ale cadrului de reglementare, organizațional și instituțional din Honduras

Dat fiind faptul că toate cadrele de reglementare, administrative și instituționale evoluează, este posibil să fie necesar să se efectueze modificări ale procedurilor din Honduras, ceea ce ar conduce la ajustări ale conținutului indicatorilor prezentați în cadrul acestor grile ale legalității. Cel puțin o dată la doi ani, aceste modificări vor fi analizate și, dacă este necesar, vor fi aprobate de Comitetul mixt de punere în aplicare (JIC). De asemenea, JIC va analiza, cel puțin o dată la doi ani, orice revizuiri sau actualizări ale prezentei anexe care ar putea fi necesare pentru a ține seama de orice modificări relevante ale cadrelor de reglementare, administrative și instituționale din Honduras.

GRILELE LEGALITĂȚII

PRINCIPIUL 1. OPERATORII DIN SECTORUL FORESTIER RESPECTĂ DREPTURILE DE PROPRIETATE ȘI POSESIE ASUPRA ZONELOR FORESTIERE ÎN CONFORMITATE CU LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE.

Criteriul 1.1 Operatorii publici și privați din sectorul forestier implicați în activități de producție forestieră trebuie să respecte legislația în vigoare privind demonstrarea dreptului de proprietate asupra zonelor forestiere.

Indicatorul 1.1.1 Proprietarii zonelor forestiere private, inclusiv ai zonelor forestiere comunitare sau intercomunitare și municipale (ejido), dețin documente care atestă dreptul de proprietate.

Mijloace de verificare:

1.

Certificat de proprietate înregistrată, actualizat și complet.

Referință juridică:

 

Articolele 37, 94 și 95 din Decretul nr. 82-2004, Legea proprietății.

Instituția competentă:

 

Institutul Proprietății (El Instituto de la Propiedad, IP), Direcția generală pentru publicitate imobiliară, cadastru și geografie (Dirección General de Registros, Catastro y Geografía, DGOCR).

Indicatorul 1.1.2 Zonele forestiere naționale aflate în proprietatea statului sunt înregistrate în cartea funciară a IP și în Catalogul ICF privind resursele forestiere publice care nu pot fi înstrăinate.

Mijloace de verificare:

1.

Înscrierea titlului de proprietate în cartea funciară a IP.

2.

Înregistrarea titlului de proprietate în Catalogul ICF privind resursele forestiere publice care nu pot fi înstrăinate (CPPFI).

Referință juridică:

 

Pentru mijlocul 1:

 

Articolul 37 din Decretul nr. 82-2004, Legea proprietății.

 

Pentru mijlocul 2:

 

Articolele 56 și 61 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

Instituția competentă:

 

Pentru mijlocul 1:

 

IP, Direcția generală pentru publicitate imobiliară, cadastru și geografie.

 

Pentru mijlocul 2:

 

ICF, Centrul în materie de informare și patrimoniu forestier (Centro de Información y Patrimonio Forestal, CIPF).

Criteriul 1.2 Alocarea zonelor forestiere naționale și municipale (ejido) comunităților, grupurilor agroforestiere și persoanelor fizice sau juridice.

Indicatorul 1.2.1 ICF încheie contracte de gestionare a pădurilor în zonele naționale pentru a desfășura activități de gestionare a pădurilor pe termen scurt, mediu și lung.

Mijloace de verificare (oricare dintre următoarele două):

1.

Contract semnat și valabil de gestionare a pădurilor sau privind activitățile forestiere (se aplică persoanelor fizice și juridice).

2.

Contract semnat și valabil de gestionare a pădurilor comunitare (se aplică grupurilor agroforestiere și comunităților).

Referință juridică:

 

Pentru ambele mijloace:

 

Articolul 77 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

Instituția competentă:

 

Pentru mijlocul 1:

 

ICF, Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor.

 

Pentru mijlocul 2:

 

ICF, Departamentul pentru dezvoltarea pădurilor comunitare.

Indicatorul 1.2.2. Municipalitatea încheie un contract de gestionare a pădurilor comunitare în zonele municipale (ejido) pentru a efectua activități de gestionare a pădurilor pe termen scurt, mediu și lung.

Mijloace de verificare:

1.

Contract de gestionare a pădurilor comunitare pentru terenurile municipale (ejido), semnat și valabil.

Referință juridică:

 

Articolul 128 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Articolul 451 din Acordul executiv nr. 031-2010, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Acordul nr. 027-2015 al ICF privind gestionarea pădurilor din zonele municipale (ejido) în cadrul pădurilor comunitare.

Instituția competentă:

 

Municipalitatea, Consiliul municipal.

 

ICF, Departamentul pentru dezvoltarea pădurilor comunitare.

PRINCIPIUL 2. STATUL HONDURAS RESPECTĂ DREPTURILE POPULAȚIILOR INDIGENE ȘI DE DESCENDENȚĂ AFRICANĂ DIN HONDURAS CARE TRĂIESC ÎN ZONELE FORESTIERE.

Criteriul 2.1 Statul Honduras trebuie să respecte Convenția nr. 169 a OIM în ceea ce privește recunoașterea drepturilor de proprietate și consultare („consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză”) pentru zonele aflate în posesia ancestrală a populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras.

Indicatorul 2.1.1 Statul, prin instituțiile competente, IP, Institutul Național Agrar (INA) și ICF, eliberează titluri de proprietate complete, iar IP înregistrează terenurile forestiere aflate în posesia ancestrală a populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras pentru a autoriza recoltarea lemnului în scopuri comerciale.

Mijloace de verificare:

 

Pentru terenurile naționale și municipale (ejido) (pentru mijloacele 1 și 2):

1.

Titlu de proprietate înscris în cartea funciară a IP.

2.

Titlu de proprietate înscris în Registrul agrar național al INA.

 

Pentru terenurile populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras care sunt deținute în totalitate de ICF (mijlocul 3):

3.

Titlu de proprietate, rezultat în urma separării, înscris în cartea funciară a IP.

Referință juridică:

 

Pentru mijloacele 1, 2 și 3:

—

Articolele 13, 14, 15, 18 și 19 din Decretul nr. 26-94 (ratificarea Convenției nr. 169 a OIM).

 

Pentru mijloacele 1 și 2:

—

Articolele 93, 94, 95, 100, 101 și 125 din Decretul nr. 82-2004, Legea privind proprietatea și regulamentul de punere în aplicare a acesteia.

—

Articolul 92 din Legea privind reforma agrară modificată prin Legea privind modernizarea și dezvoltarea sectorului agricol, Decretul nr. 31-92.

Instituția competentă:

 

Pentru mijlocul 1:

 

IP, Direcția generală pentru publicitate imobiliară, cadastru și geografie.

 

Pentru mijlocul 2:

 

INA, Registrul agrar național.

 

Pentru mijlocul 3:

 

ICF, Centrul în materie de informare și patrimoniu forestier (CIPF).

 

Pentru mijlocul 2:

—

Articolul 69 din Legea modificată privind municipalitățile, Decretul nr. 127 -2000.

Pentru mijlocul 3:

—

Articolul 45 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

—

Decretul nr. 61-2013 din 17 aprilie 2013 de autorizare a ICF să răspundă cererilor de titluri de proprietate pentru zonele comunale și intercomunale prezentate de organizațiile populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras.

—

Acordul nr. 031-2012 din 3 august 2012, în care ICF definește procedura de eliberare a titlurilor de proprietate pentru terenurile ancestrale ale populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras care trăiesc în biosfera Río Plátano.

—

Astfel cum se prevede în Acordul nr. 031-2012 din 3 august 2012, trebuie să se publice un decret legislativ pentru a autoriza separarea zonelor forestiere identificate și aflate în proprietatea ICF, astfel încât titlurile de proprietate să poată fi transferate populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras.

 

Indicatorul 2.1.2: ICF respectă dreptul la consultare liberă, prealabilă și în cunoștință de cauză a populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras în cazul în care se intenționează recoltarea lemnului în scopuri comerciale care le afectează în mod direct.

Mijloace de verificare:

1.

Raportul privind consultarea organizată de ICF.

Notă: Raportul privind consultarea organizată de ICF prezintă rezultatul consultării (și anume acordul necesar sau aprobarea măsurilor propuse pentru a efectua recoltarea lemnului în scopuri comerciale), desfășurată în temeiul Convenției nr. 169 a OIM privind populațiile indigene și tribale și al legislației naționale în vigoare.

Referință juridică:

 

Articolele 6 și 15 din Decretul nr. 26-94 (ratificarea Convenției nr. 169 a OIM).

 

Trebuie să se includă o trimitere la legea națională privind FPIC după aprobarea acesteia.

Instituția competentă:

 

ICF, Departamentul pentru dezvoltarea pădurilor comunitare.

PRINCIPIUL 3. OPERATORII DIN SECTORUL FORESTIER RESPECTĂ LEGISLAȚIA ȘI NORMELE PRIVIND GESTIONAREA PĂDURILOR, RECOLTAREA, TRANSPORTUL, PRELUCRAREA ȘI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR DIN LEMN.

Criteriul 3.1 Proprietarii și uzufructuarii terenurilor care au contracte de gestionare a pădurilor trebuie să aibă planuri de gestionare a pădurilor sau planuri speciale pentru sistemele agroforestiere care îndeplinesc cerințele prevăzute de lege.

Indicatorul 3.1.1 Proprietarii zonelor forestiere private și municipale (ejido) care efectuează activități de recoltare trebuie să aibă un plan de gestionare a pădurii aprobat și valabil.

Mijloace de verificare:

1.

Plan de gestionare a pădurii aprobat și valabil.

Referință juridică:

 

Articolele 70 și 74 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

Instituția competentă:

 

ICF, Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor.

Indicatorul 3.1.2. Uzufructuarii (comunități, organizații agroforestiere și persoane fizice sau juridice) zonelor forestiere publice naționale care sunt înregistrați la ICF și efectuează activități de recoltare au un plan de gestionare a pădurii aprobat și valabil.

Mijloace de verificare:

1.

Plan de gestionare a pădurii aprobat și valabil pentru zonele forestiere publice naționale.

Referință juridică:

 

Articolele 70 și 74 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

Instituția competentă:

 

ICF, Departamentul pentru dezvoltarea pădurilor comunitare și Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor.

Indicatorul 3.1.3 Proprietarii zonelor cu sisteme agroforestiere aflate în proprietate privată și municipală (ejido) care efectuează activități de recoltare au un plan special pentru sistemele agroforestiere, respectivul plan fiind aprobat și valabil.

Mijloace de verificare:

1.

Plan special pentru sistemele agroforestiere (Plan Especial en Sistema Agroforestal, PESA), aprobat și valabil.

Referință juridică:

 

Acordul nr. 010-2015 al ICF de aprobare a instrucțiunilor de aplicare a standardelor tehnice privind planurile speciale pentru sistemele agroforestiere pe terenuri mai mici de 100 de hectare.

Instituția competentă:

Ocolul silvic regional relevant din cadrul ICF.

Indicatorul 3.1.4 Proprietarii și uzufructuarii zonelor forestiere care dețin un plan de gestionare a pădurii aprobat și valabil au un plan de exploatare anual, iar proprietarii care dețin un plan special pentru sistemele agroforestiere au un plan de tăiere anual.

Mijloace de verificare:

1.

Plan de exploatare anual (Plan Operativo Anual, POA) aprobat (pentru proprietarii zonelor forestiere și uzufructuarii pădurilor care au un plan de gestionare a pădurii aprobat și valabil).

2.

Plan de tăiere anual (Plan de Corta Anual, PCA) (pentru titularii planurilor speciale pentru sistemele agroforestiere (PESA)).

Referință juridică:

 

Pentru mijlocul 1:

 

Articolul 70 alineatul (2) din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră, pentru planurile de gestionare.

 

Pentru mijlocul 2:

 

Acordul ICF nr. 010-2015, punctul IV și punctul V subpunctul 3, instrucțiuni pentru aplicarea standardelor tehnice în planurile speciale pentru sistemele agroforestiere (PESA) pe terenuri mai mici de 100 de hectare.

 

Pentru PESA pe terenuri de minimum 100 de hectare, legislația în vigoare va fi revizuită și modificată (a se vedea măsura suplimentară relevantă din anexa VIII).

Instituția competentă:

 

ICF, Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor.

Criteriul 3.2 Operatorii care sunt responsabili cu punerea în aplicare a activităților forestiere și care sunt desemnați să efectueze aceste activități în temeiul unei autorizații de recoltare pentru planurile de exploatare anuale, planurile de tăiere anuale, plantațiile forestiere, planurile de salvare și planurile de recuperare sunt persoane fizice sau juridice care îndeplinesc cerințele necesare pentru a-și desfășura activitatea în sectorul forestier.

Indicatorul 3.2.1 Tehnicienii silvici calificați care sunt responsabili cu punerea în aplicare a activităților forestiere, în temeiul autorizațiilor de recoltare pentru planurile de exploatare anuale, planurile de tăiere anuale, plantațiile forestiere, planurile de salvare și planurile de recuperare, sunt înregistrați la ICF și în evidențele autorizațiilor de recoltare corespunzătoare.

Mijloace de verificare:

1.

Legitimația (carnet) tehnicianului silvic calificat.

2.

Nota de acceptare din partea tehnicianului silvic calificat, prin care acesta își dă acordul de a pune în aplicare autorizația de recoltare.

Referință juridică:

 

Articolul 477 din Acordul executiv nr. 031-2010, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Articolul 159 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

Instituția competentă:

 

ICF, Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor.

Indicatorul 3.2.2 Persoanele juridice sau fizice care sunt angajate prin contract să pună în aplicare activitățile de recoltare pentru planurile de exploatare anuale, planurile de tăiere anuale, plantațiile forestiere, planurile de salvare și planurile de recuperare sunt înregistrate la ICF și sunt înscrise în evidențele autorizațiilor de recoltare corespunzătoare.

Mijloace de verificare:

1.

Legitimația contractantului (carnet de contratista), la zi.

2.

Raportul care prezintă situația existentă înainte de începerea activităților (acta preoperacional) din cadrul POA.

Referință juridică:

 

Pentru mijlocul 1:

 

Articolele 216 și 217 din Acordul executiv nr. 031-2010, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Instrucțiunile de aplicare a Acordului nr. 045 A-2013 privind taxele pentru serviciile prestate de întreprinderi din sectorul produselor forestiere primare și secundare și de platformele forestiere.

 

Pentru mijlocul 2:

 

Pentru PAO aferente pădurilor de pin, capitolul 4 litera (c) din Ghidul administrativ privind planurile de recoltare din pădurile de pin, Circulara nr. DE-ICF-001-2013 a ICF.

 

Pentru toate celelalte autorizații de recoltare, în prezent nu există referințe juridice pentru mijlocul 2, astfel încât eliberarea acestora este prevăzută ca măsură suplimentară în anexa VIII.

Instituția competentă:

 

Pentru mijlocul 1:

 

ICF, Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor.

 

Pentru mijlocul 2:

 

Ocolul silvic regional relevant din cadrul ICF.

Indicatorul 3.2.3 Tehnicienii silvici independenți sunt responsabili cu executarea corectă a activităților forestiere, în temeiul autorizațiilor de recoltare pentru planurile operative anuale, planurile de tăiere anuale, plantațiile forestiere, planurile de salvare și planurile de recuperare. Tehnicienii silvici independenți sunt membri ai unui organism profesional, fiind solvabili și înregistrați în evidențele corespunzătoare privind autorizațiile de recoltare.

Mijloace de verificare:

1.

Dovada solvabilității tehnicianului silvic independent (legitimație sau certificat).

2.

Nota de acceptare din partea tehnicianului silvic independent, prin care acesta își dă acordul de a pune în aplicare autorizația de recoltare.

Referință juridică:

 

Pentru mijlocul 1:

 

Articolul 1 din Decretul nr. 73 (emis la 17 mai 1962), Legea privind apartenența obligatorie la un organism profesional.

 

Pentru mijlocul 2:

 

Acordul ICF privind ordinea structurată de prezentare a planurilor de gestionare a pădurilor, care urmează să fie elaborată ca o măsură suplimentară prevăzută în anexa VIII.

Instituția competentă:

 

ICF, Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor.

Criteriul 3.3 Titularii și uzufructuarii planurilor de gestionare și ai autorizațiilor de recoltare a lemnului recoltează lemnul și alte produse forestiere nelemnoase în conformitate cu cerințele legale.

Indicatorul 3.3.1 Titularii planurilor de gestionare și ai altor autorizații de recoltare a lemnului respectă standardele tehnice privind recoltarea lemnului atunci când efectuează activitățile enumerate în planurile de exploatare anuale și în alte autorizații de recoltare a lemnului.

Mijloace de verificare:

1.

Rapoarte de inspecție pe teren (pentru pădurile de pin și de foioase).

2.

Documentul (finiquito) care confirmă respectarea sau nerespectarea standardelor tehnice la încheierea POA (numai pentru pădurile de pin).

Referință juridică:

 

Pentru mijloacele 1 și 2:

 

Titlurile IX și XI din Ghidul administrativ privind planurile de recoltare din pădurile de pin.

 

Pentru mijlocul 1:

 

Secțiunea 6.17 din Acordul nr. 050-2012 al ICF privind standardele și orientările tehnice pentru elaborarea planurilor de gestionare a pădurilor și a planurilor de exploatare a pădurilor de foioase.

Instituția competentă:

 

Ocolul silvic regional relevant din cadrul ICF.

Indicatorul 3.3.2 Proprietarii și uzufructuarii zonelor forestiere care efectuează activități de recoltare au planuri de salvare aprobate și valabile pentru pădurile afectate de dezastre naturale, boli sau infestări, proiecte de construcții publice și/sau private și modificările vegetației pe terenurile destinate agriculturii.

Mijloace de verificare:

1.

Decizia de aprobare a planului de salvare.

Referință juridică:

 

Articolul 147 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Acordul nr. 030/2013 al ICF, aprobarea planurilor de salvare.

Instituția competentă:

 

Ocolul silvic regional relevant din cadrul ICF și Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor.

Indicatorul 3.3.3 Proprietarii plantațiilor forestiere au un certificat de plantare aprobat și valabil, precum și o autorizație de recoltare pentru recoltarea și vânzarea produselor rezultate din gestionarea zonelor private, a zonelor municipale (ejido) sau a zonelor naționale ocupate, împădurite sau reîmpădurite.

Mijloace de verificare:

1.

Certificat de plantație forestieră.

2.

Autorizație de efectuare a activităților de recoltare în plantația certificată.

Referință juridică:

 

Articolul 149 alineatele (10) și (11), Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Rezoluția nr. DE-MP-071-2010 a ICF, Manual privind normele de eliberare a certificatelor de plantații forestiere.

Instituția competentă:

 

Pentru mijlocul 1:

 

ICF, Programul național de reîmpădurire.

 

Pentru mijlocul 2:

 

Ocolul silvic regional relevant din cadrul ICF.

Criteriul 3.4 Titularii și uzufructuarii autorizațiilor de recoltare a lemnului aplică măsuri de protecție a mediului care îndeplinesc cerințele legale.

Indicatorul 3.4.1 Titularii planurilor de gestionare a pădurilor pentru pădurile naționale, municipale (ejido) și private respectă programul de protecție în ceea ce privește incendiile, infestările, bolile pădurii, sursele de apă, flora și fauna.

Mijloace de verificare:

1.

Program anual de protecție.

2.

Raport tehnic privind conformitatea planurilor de exploatare anuale aprobate cu programul de protecție.

Referință juridică:

 

Articolul 172 alineatul (3) din Acordul executiv nr. 031-2010, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Secțiunea 6.2 subsecțiunile 6.2.1 și 6.2.2 din Acordul nr. 050-2012, privind standardele și orientările tehnice pentru elaborarea planurilor de gestionare a pădurilor și a planurilor de exploatare a pădurilor de foioase.

 

Capitolul 1 punctul 5 din Rezoluția nr. DE-MP-285-2010 a ICF, Orientări și standarde pentru o mai bună gestionare a pădurilor.

Instituția competentă:

 

Ocolul silvic regional relevant din cadrul ICF.

Indicatorul 3.4.2 Titularii planurilor de gestionare a pădurilor respectă cerințele Programului de evaluare a impactului activităților forestiere asupra mediului.

Mijloace de verificare:

1.

Programul de evaluare a impactului activităților forestiere asupra mediului, aprobat și valabil.

2.

Rapoarte privind conformitatea tehnică a programului de evaluare a impactului asupra mediului incluse în planurile de exploatare anuale aprobate.

Referință juridică:

 

Pentru mijlocul 1:

 

Articolul 70 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Articolul 170 din Acordul executiv nr. 031-2010, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Pentru mijlocul 2:

 

Rezoluția nr. DE-MP-285-2010 a ICF, Orientări și standarde pentru o mai bună gestionare a pădurilor, capitolul III punctul 3.1.

Instituția competentă:

 

ICF, Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor (DMDF).

Criteriul 3.5 Lemnul este transportat în conformitate cu legislația în vigoare.

Indicatorul 3.5.1 Lemnul transportat din pădure către un centru de colectare a lemnului, întreprinderi din sectorul produselor forestiere primare și secundare și platforme forestiere face obiectul unui permis de transport.

Mijloace de verificare:

1.

Permis de transport.

N.B.: ICF autorizează trei tipuri de permis de transport: pentru lemnul rotund (1), pentru produse și subproduse (2) și pentru cherestea (3).

Referință juridică:

 

Articolul 103 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Articolul 239 din Acordul executiv nr. 031-2010, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

Pentru pădurile de foioase:

 

Referința juridică, ce se va aplica doar pădurilor de foioase, trebuie să fie elaborată (a se vedea măsura suplimentară corespunzătoare din anexa VIII).

Instituția competentă:

 

Ocolul silvic regional relevant din cadrul ICF.

Indicatorul 3.5.2 Se utilizează facturi autorizate pentru transportul la orice destinație al lemnului prelucrat vândut de întreprinderi din sectorul produselor forestiere primare și secundare și de platforme forestiere.

Mijloace de verificare:

1.

Facturi autorizate.

Referință juridică:

 

Articolul 12 din Acordul nr. 189-2014, Regulamentul de punere în aplicare privind sistemul de facturare și modificările aduse acestuia.

 

Articolul 236 din Acordul executiv nr. 031-2010, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

Instituția competentă:

 

SAR, Departamentul de facturare.

 

Ocolul silvic regional relevant din cadrul ICF.

Indicatorul 3.5.3 Se utilizează scrisori de transport valabile pentru transportul lemnului la orice destinație.

Mijloace de verificare:

1.

Scrisoare de transport.

Referință juridică:

 

Articolele 11, 19 și 44 din Acordul nr. 189-2014, Regulamentul de punere în aplicare privind sistemul de facturare și modificările aduse acestuia.

Instituția competentă:

 

SAR, Departamentul de facturare.

Criteriul 3.6 Persoanele fizice sau juridice care dețin întreprinderi și platforme forestiere respectă legislația în vigoare la înființarea și administrarea întreprinderilor din sectorul produselor forestiere primare și secundare, precum și la înființarea și administrarea platformelor forestiere.

Indicatorul 3.6.1 Persoanele fizice sau juridice care dețin o întreprindere din sectorul produselor forestiere primare sau secundare sau o platformă forestieră sunt înregistrate la municipalitate și la ICF.

Mijloace de verificare:

1.

Licență comercială.

2.

Autorizație de funcționare.

Referință juridică:

 

Pentru mijlocul 1:

 

Articolul 119 din Acordul nr. 018-93, Regulamentul de punere în aplicare a Legii privind municipalitățile.

 

Pentru mijlocul 2:

 

Articolul 98 din Decretul nr. 98-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

Instituția competentă:

 

Pentru mijlocul 1:

 

Municipalitatea, Biroul administrativ (Oficina de Administración) sau Inspectoratul fiscal (Control Tributario).

 

Pentru mijlocul 2:

 

ICF, Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor.

Indicatorul 3.6.2 Persoanele fizice sau juridice care dețin întreprinderi din sectorul produselor forestiere primare și secundare și platforme forestiere respectă măsurile de monitorizare a mediului în conformitate cu clasificarea privind impactul asupra mediului.

Mijloace de verificare:

1.

Certificat de licență de mediu (Certificado de Licencia Ambiental).

2.

Aviz tehnic de monitorizare și verificare referitor la contractul privind măsurile de monitorizare a mediului.

Referință juridică:

MiAmbiente:

—

Articolul 11 litera (c) și articolul 83 din Decretul nr. 104-93, Legea generală privind mediul;

—

Articolul 10 alineatul (3), articolul 24 alineatul (6) Acordul executiv nr. 008-2015, Regulamentul de punere în aplicare a sistemului național de evaluare a impactului asupra mediului.

Municipalități cu competențe de acordare a licențelor de mediu:

—

Articolul 1 (punctul 28-A) din Decretul nr. 181-2007, modificarea Legii generale privind mediul;

—

Articolul 19 din Acordul execcutiv nr. 008-2015, Regulamentul de punere în aplicare a sistemului național de evaluare a impactului asupra mediului.

Municipalități cu autonomie juridică:

Articolele 12 și 12-A din Legea privind municipalitățile, Decretul nr. 134-90.

Instituția competentă:

 

Ministerul Energiei, Resurselor Naturale, Mediului și Minelor (MiAmbiente), Direcția generală pentru evaluarea și monitorizarea mediului (Dirección de Evaluación y Control Ambiental, DECA).

 

Municipalitățile care au încheiat un acord privind competențele de acordare a licențelor de mediu sau care au autonomie juridică.

Criteriul 3.7 Operatorii din lanțul de producție din sectorul forestier respectă normele în vigoare privind comerțul intern cu produse din lemn.

Indicatorul 3.7.1. Operatorii din lanțul de producție din sectorul forestier respectă normele prevăzute în cadrul prezentelor grile ale legalității, care se aplică pieței interne a produselor din lemn.

Mijloace de verificare:

1.

Rapoarte lunare privind întreprinderile din sectorul produselor forestiere primare și secundare și platformele forestiere.

2.

Evidențe ale intrărilor și ieșirilor.

3.

Dosarul privind obligația de diligență.

Referință juridică:

 

Pentru mijlocul 1:

 

Articolele 225 și 229 din Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Pentru mijlocul 2:

 

Articolul 219 din Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

 

Pentru mijlocul 3:

 

Trebuie să fie elaborate articole specifice după aprobarea legislației corespunzătoare (a se vedea măsura suplimentară corespunzătoare din anexa VIII).

Instituția competentă:

 

Pentru mijloacele 1, 2 și 3:

 

ICF, Departamentul comerțului și industriei (până când va fi înființat, responsabilitățile sale vor fi îndeplinite de Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor).

PRINCIPIUL 4. ANGAJATORII DIN SECTORUL FORESTIER RESPECTĂ OBLIGAȚIILE ÎN MATERIE DE MUNCĂ ȘI CERINȚELE PRIVIND SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ.

Criteriul 4.1 Angajatorii din sectorul forestier respectă legislația privind recrutarea și salariile angajaților din sectorul forestier.

Indicatorul 4.1.1 Angajatorii din sectorul forestier își recrutează în mod formal angajații (permanenți sau temporari).

Mijloace de verificare:

1.

Documentul sau raportul de inspecție care confirmă că angajatorii din sectorul forestier respectă indicatorul.

Referință juridică:

 

Articolul 11 litera (e) și articolul 13 alineatul (1) din Decretul nr. 178-2016, Legea privind inspecția muncii.

Instituția competentă:

 

Ministerul Muncii și Securității Sociale (Secretaría de Trabajo y Seguridad Social, STSS), Inspectoratul General al Muncii (Dirección General de Inspección de Trabajo, DGIT).

Indicatorul 4.1.2 Angajatorii din cadrul lanțului de producție din sectorul forestier plătesc angajaților (permanenți sau temporari) cel puțin salariul minim.

Mijloace de verificare:

1.

Documentul sau raportul de inspecție care confirmă că angajatorii din cadrul lanțului de aprovizionare din sectorul forestier respectă indicatorul.

Referință juridică:

 

Articolul 11 litera (e) și articolul 13 alineatul (1) din Decretul nr. 178-2016, Legea privind inspecția muncii.

 

Articolul 2 din Decretul nr. 103, Legea privind salariul minim, aprobată la 3 iunie 1971, și modificările aduse acesteia.

 

Articolele 381 și 387 din Decretul nr. 189-1959, Codul muncii.

Instituția competentă:

 

Ministerul Muncii și Securității Sociale (STSS), Inspectoratul General al Muncii (DGIT).

Criteriul 4.2 Angajatorii din cadrul lanțului de producție din sectorul forestier respectă normele în materie de securitate și sănătate în muncă pentru angajați.

Indicatorul 4.2.1 Angajatorii din cadrul lanțului de aprovizionare din sectorul forestier asigură securitatea și sănătatea în muncă a angajaților lor la locul de muncă.

Mijloace de verificare:

1.

Raportul de inspecție privind securitatea și sănătatea în muncă atestă faptul că angajatorii din cadrul lanțului de producție din sectorul forestier respectă indicatorul.

Referință juridică:

 

Capitolul I titlul V articolele 391 și 392 din Decretul nr. 189-1959, Codul muncii.

 

Capitolul VII articolul 36 din Regulamentul general de punere în aplicare privind măsurile de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

Instituția competentă:

 

Ministerul Muncii și Securității Sociale (STSS), Direcția generală pentru asigurări sociale, Departamentul pentru servicii de inspecție și securitate și sănătate în muncă.

Criteriul 4.3 Angajatorii din sectorul forestier respectă normele privind asigurările sociale ale angajaților.

Indicatorul 4.3.1 Angajatorii din cadrul lanțului de producție din sectorul forestier își înregistrează angajații la Institutul Securității Sociale din Honduras (Instituto Hondureño de Seguridad Social, IHSS).

Mijloace de verificare:

1.

Certificat de înregistrare și solvabilitate.

2.

Extras din baza de date care prezintă un rezumat al istoricului fișelor de salariu.

3.

Raport de inspecție (dacă este disponibil).

Referință juridică:

 

Pentru mijloacele 1 și 2:

 

Articolul 7 din Decretul nr. 140-1959, Legea securității sociale, și Decretul nr. 080-2001 din 1 iunie 2001, care conține modificările aduse acesteia.

 

Pentru mijlocul 3:

 

Articolul 96 din Decretul nr. 140-1959, Legea securității sociale.

Instituția competentă:

 

Institutul Securității Sociale din Honduras (IHSS), Departamentul de control al angajatorilor (Departamento de Control Patronal).

PRINCIPIUL 5. OPERATORII DIN SECTORUL FORESTIER RESPECTĂ NORMELE PRIVIND COMERȚUL INTERNAȚIONAL CU PRODUSE DIN LEMN.

Criteriul 5.1 Exportatorii și importatorii de produse din lemn își desfășoară activitatea în mod legal având autorizația necesară și își îndeplinesc obligațiile fiscale și vamale.

Indicatorul 5.1.1 Importatorii și exportatorii își îndeplinesc obligațiile vamale în conformitate cu regimul vamal.

Mijloace de verificare:

1.

Datele extrase din sistemul automatizat de venituri vamale (Sistema Automatizado de Rentas Aduaneras, SARAH) care prezintă un rezumat al evidențelor vamale pentru importator/exportator.

Referință juridică:

 

Articolul 23 din Rezoluția nr. 224-2008 (COMIECO-XLIX), Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal uniform din America Centrală (Reglamento del Código Aduanero Uniforme Centroamericano, RECAUCA).

Instituția competentă:

 

Secretariatul de coordonare generală a guvernului, Subdirecția pentru venituri vamale (Dirección Adjunta de Rentas Aduaneras, DARA).

Indicatorul 5.1.2 Importatorii îndeplinesc cerințele privind obligația de diligență aplicabile importurilor de produse din lemn.

Mijloace de verificare:

1.

Dosarul privind obligația de diligență a importatorului.

Referință juridică:

 

Trebuie să fie elaborate articole specifice după aprobarea legislației corespunzătoare (a se vedea măsura suplimentară corespunzătoare din anexa VIII).

Instituția competentă:

 

ICF, Departamentul comerțului și industriei (până când va fi înființat, responsabilitățile sale vor fi îndeplinite de Departamentul pentru gestionarea și dezvoltarea pădurilor).

Indicatorul 5.1.3 Exportatorii de produse din lemn derivate din specii care fac obiectul Convenției CITES respectă dispozițiile acesteia.

Mijloace de verificare:

1.

Certificat CITES.

Referință juridică:

 

Articolul 116 din Decretul nr. 098-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră. Acordul SAG nr. 936-13, Regulamentul de procedură pentru punerea în aplicare a Convenției privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES).

Instituția competentă:

 

SAG, Biroul Național CITES.

PRINCIPIUL 6. OPERATORII DIN SECTORUL FORESTIER ÎȘI ÎNDEPLINESC OBLIGAȚIILE TARIFARE ȘI FISCALE.

Criteriul 6.1 Operatorii din sectorul forestier sunt constituiți în mod legal.

Indicator 6.1.1 Operatorii din sectorul forestier sunt înregistrați la administrația fiscală.

Mijloace de verificare:

1.

Documentul eliberat de registrul fiscal național (Registro Tributario Nacional, RTN).

Referință juridică:

 

Articolele 1 și 2 din Decretul-lege nr. 102-1974, Legea privind registrul fiscal național.

 

Articolul 27 din Decretul nr. 51-2003, Legea privind impozitarea echitabilă.

Instituția competentă:

 

Serviciul de administrare a veniturilor (Servicio de Administración de Rentas, SAR), Departamentul de asistență pentru contribuabili.

Criteriul 6.2 Operatorii din sectorul forestier își îndeplinesc obligațiile fiscale față de administrația centrală și cea locală (Gobierno Central y Municipal).

Indicatorul 6.2.1. Titularii autorizațiilor de recoltare plătesc taxa de autorizare pentru eliberarea unei autorizații de recoltare sau exploatare a resurselor naturale, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare a Legii privind municipalitățile, și onorariile prevăzute în planul de impozitare municipal în vigoare.

Mijloace de verificare:

1.

Chitanță de plată a taxei pentru eliberarea unei autorizații de recoltare sau exploatare a resurselor naturale.

2.

Chitanță de plată a onorariului pentru eliberarea unei autorizații de recoltare sau exploatare a resurselor naturale.

Referință juridică:

 

Pentru mijlocul 1:

 

Articolele 128 și 130 din Acordul nr. 018-93, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind municipalitățile.

 

Pentru mijlocul 2:

 

Articolul 152 litera (c) punctul 15 din Acordul nr. 018-93, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind municipalitățile.

Instituția competentă:

 

Municipalitatea, Biroul administrativ (Oficina de Administración) sau Inspectoratul fiscal (Control Tributario).

Indicatorul 6.2.2 Operatorii din sectorul forestier plătesc impozit pe venit, contribuția de solidaritate și impozit pe activele nete.

Mijloace de verificare:

1.

Declarații fiscale

(a)

Declarația CPAT-272 (venitul persoanelor fizice) sau

(b)

Declarația CPAT-352 (venitul persoanelor juridice).

Referință juridică:

 

Articolul 30 din Decretul nr. 25-1963, Legea privind impozitul pe venit.

Instituția competentă:

 

Serviciul de administrare a veniturilor (SAR), Departamentul de informații fiscale.

Indicatorul 6.2.3 Operatorii din sectorul forestier utilizează sistemul de facturare pentru vânzările de lemn și serviciile prestate de gatere.

Mijloace de verificare:

1.

Datele extrase din modulul de facturare care prezintă istoricul facturilor autorizate de RAS.

Referință juridică:

 

Articolul 10 din Acordul nr. 189-2014, Regulamentul de punere în aplicare privind sistemul de facturare, alte documente fiscale și registrul fiscal al imprimeriilor (registro fiscal de imprentas).

Instituția competentă:

 

Serviciul de administrare a veniturilor (SAR), Departamentul de facturare.

Criteriul 6.3 Operatorii din sectorul forestier își îndeplinesc obligațiile tarifare față de administrația centrală.

Indicatorul 6.3.1 Operatorii din sectorul forestier își îndeplinesc obligațiile tarifare.

Mijloace de verificare:

1.

Certificat de solvabilitate fiscală.

Referință juridică:

 

Articolul 49 din Decretul nr. 17-2010, Legea privind consolidarea veniturilor, egalitatea socială și raționalizarea cheltuielilor publice.

Instituția competentă:

 

Serviciul de administrare a veniturilor (SAR), Departamentul de colectare și recuperare.

Apendice

1.   

Definiția operatorilor din sectorul forestier inclusă în documentele prezentului acord

În contextul prezentului acord, un „operator din sectorul forestier” este orice persoană fizică sau juridică ce desfășoară activități în cadrul lanțului de producție din sectorul forestier. Operatorii din sectorul forestier au obligația de a respecta diferiții indicatori și diferitele mijloace de verificare descrise în prezenta anexă care se referă la implicarea lor în diferitele etape ale lanțului de producție din sectorul forestier.

Operator

Definiție/Concept

Indicator/Mijloace de verificare

1.

Operatori din sectorul forestier

Persoane fizice sau juridice care desfășoară activități în cadrul lanțului de producție din sectorul forestier. Printre aceste activități se numără și gestionarea pădurilor, recoltarea, prelucrarea, transportul, vânzarea, importul și exportul de lemn și de produse din lemn, precum și modificarea utilizării unei zone forestiere. Se încadrează în această definiție operatorii subcontractați pentru efectuarea acestor activități; de exemplu: operatorii ferăstraielor cu lanț, controlorii sau dispecerii, reprezentanții de vânzări, transportatorii și destinatarii produselor din lemn.

Prezentate în cadrul diferitelor rubrici din tabel.

2.

Comunitate rurală

Grup de persoane fizice și organizațiile acestora situate într-o zonă rurală (sat sau comună), în zone forestiere sau în locuri de la marginea acestor zone, cu acces la gestionarea pădurilor și la alte resurse agroforestiere.

1.1.1/1 - 1.2.1/2 - 1.2.2/1 - 2.1.2/1 - 3.1.2/1 - 3.3.2/1

3.

Grup comunitar

Organizație comunitară cu personalitate juridică, inclusiv organizații agroforestiere, grupuri etnice, întreprinderi forestiere rurale și comunități organizate situate într-o zonă forestieră națională, al cărei scop este de a gestiona, a recolta, a prelucra și a vinde bunuri și servicii care au legătură cu pădurile.

1.1.1/1 - 1.2.1/2 - 1.2.2/1 - 2.1.1/1 - 2.1.1/2 - 2.1.1/3 - 2.1.2/1 - 3.1.2/1 - 3.3.2/1

4.

Proprietar al pădurii

Persoană fizică sau juridică ce deține terenul pe care se află suprafața împădurită, care poate fi, de exemplu, privată, municipală (ejido), națională, comunitară sau deținută în comun de populațiile indigene, printre alții.

1.1.1/1 - 1.1.2/1 - 1.1.2/2 - 1.2.1/1 - 1.2.1/2 - 1.2.2/1 - 2.1.1/1 - 2.1.1/2 - 2.1.1/3 - 2.1.2/1 - 3.1.1/1 - 3.1.2/1 - 3.1.3/1 - 3.3.2/1 - 3.3.3/1 - 3.3.3/2

5.

Proprietar al unei păduri private

Persoana fizică sau juridică ce deține proprietatea deplină asupra terenului pe care se află suprafața împădurită.

1.1.1/1 - 2.1.1/1 - 2.1.1/2 - 2.1.2/1 - 3.1.1/1 - 3.1.3/1 - 3.3.2/1 - 3.3.3/1 - 3.3.3/2

6.

Proprietar al unei păduri municipale (ejido)

O municipalitate care deține terenul pe care se află suprafața împădurită.

1.1.1/1 - 1.2.2/1 - 2.1.1/1 - 2.1.1/2 - 2.1.2/1 - 3.1.1/1 - 3.1.3/1 - 3.3.2/1 - 3.3.3/1 - 3.3.3/2

7.

Titular al planului de gestionare a pădurii care are ca obiect o pădure națională

Persoană fizică sau juridică, beneficiară a unui plan aprobat de gestionare a pădurii care are ca obiect o pădure națională.

2.1.2/1 - 3.1.2/1 - 3.1.4/1 - 3.2.1/1 - 3.2.1/2 - 3.2.2/1 - 3.2.2/2 - 3.2.3/1 - 3.2.3/2 - 3.3.1/1 - 3.3.1/2 - 3.3.2/1 - 3.4.1/1 - 3.4.1/2 - 3.4.2/1 - 3.4.2/2 - 3.5.1/1 - 3.5.2/1 - 3.5.3/1 - 6.2.1/1 - 6.2.1/2

8.

Titular al planului de gestionare a pădurii care are ca obiect o pădure municipală (ejido)

Persoană fizică sau juridică, beneficiară a unui plan aprobat de gestionare a pădurii care are ca obiect o pădure municipală (ejido).

2.1.2/1 - 3.1.1/1 - 3.1.4/1 - 3.2.1/1 - 3.2.1/2 - 3.2.2/1 - 3.2.2/2 - 3.2.3/1 - 3.2.3/2 - 3.3.1/1 - 3.3.1/2 - 3.3.2/1 - 3.4.1/1 - 3.4.1/2 - 3.4.2/1 - 3.4.2/2 - 3.5.1/1 - 3.5.2/1 - 3.5.3/1 - 6.2.1/1 - 6.2.1/2

9.

Titular al planului de gestionare a pădurii care are ca obiect o pădure privată

Persoană fizică sau juridică, beneficiară a unui plan aprobat de gestionare a pădurii care are ca obiect o pădure privată.

2.1.2/1 - 3.1.1/1 - 3.1.4/1 - 3.2.1/1 - 3.2.1/2 - 3.2.2/1 - 3.2.2/2 - 3.2.3/1 - 3.2.3/2 - 3.3.1/1 - 3.3.1/2 - 3.3.2/1 - 3.4.1/1 - 3.4.1/2 - 3.4.2/1 - 3.4.2/2 - 3.5.1/1 - 3.5.2/1 - 3.5.3/1 - 6.2.1/1 - 6.2.1/2

10.

Proprietar al unei zone cu un sistem agroforestier

Persoană fizică sau juridică ce deține un teren pe care se află un sistem de producție care combină produsele agricole și cele forestiere.

1.1.1/1 - 2.1.1/1 - 2.1.1/2 - 2.1.2/1 - 3.1.3/1 - 3.1.4/2 - 3.2.1/1 - 3.2.1/2 - 3.2.2/1 - 3.2.3/1 - 3.2.3/2 - 3.3.1/1 - 3.3.2/1 - 3.5.1/1 - 3.5.2/1 - 3.5.3/1 - 6.2.1/1 - 6.2.1/2

11.

Proprietar al unei plantații forestiere

Persoană fizică sau juridică ce deține integral sau efectiv un teren pe care se află o plantație forestieră.

1.1.1/1 - 2.1.1/1 - 2.1.1/2 - 2.1.2/1 - 3.2.1/1 - 3.2.1/2 - 3.2.2/1 - 3.2.3/1 - 3.2.3/2 - 3.3.1/1 - 3.3.2/1 - 3.3.3/1 - 3.3.3/2 - 3.5.1/1 - 3.5.2/1 - 3.5.3/1 - 6.2.1/1 - 6.2.1/2

12.

Utilizator/ocupant

Persoană fizică sau juridică ce deține sau ocupă o zonă națională sau municipală (ejido) fără un titlu de proprietate asupra terenului care să ateste proprietatea legală. Acest operator beneficiază de proceduri de legalizare pentru a obține un contract de uzufruct care îi permite, printre altele, să desfășoare activități de gestionare a pădurilor.

1.2.1/1 - 2.1.2/1 - 3.1.2/1 - 3.3.2/1

13.

Uzufructuar al pădurii

Persoană fizică sau juridică ce a fost desemnată de administrația pădurilor de stat sau de administrația municipală pentru a gestiona în mod durabil o pădure publică [națională sau municipală (ejido)] în propriul său beneficiu.

1.2.1/1 - 2.1.2/1 - 3.1.2/1 - 3.3.2/1

14.

Contractant

Persoană fizică sau juridică ce efectuează activități de recoltare în păduri naturale și/sau plantate de pin și foioase, desemnată de titularul unui plan de gestionare a pădurii aprobat și valabil.

3.2.2/1 - 3.2.2/2 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

15.

Transportator

Persoană fizică sau juridică din sectorul forestier, a cărei activitate constă în transportarea sau transferarea produselor din lemn.

3.5.1/1 - 3.5.2/1 - 3.5.3/1 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

16.

Tehnician silvic calificat (Técnico Forestal Calificado, TFC)

Silvicultor profesionist sau o persoană care a urmat o formare similară care asigură gestionarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor prin intermediul planurilor de gestionare sau al planurilor de exploatare aprobate în păduri publice sau private și care, în conformitate cu atribuțiile sale profesionale, este un agent de certificare.

3.2.1/1 - 3.2.1/2 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

17.

Tehnician silvic independent (Técnico Forestal Independiente, TFI)

Silvicultor profesionist privat care desfășoară activități în sectorul forestier, cu excepția punerii în aplicare a planurilor de exploatare.

3.2.3/1 - 3.2.3/2 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

18.

Exportator

Persoană fizică sau juridică ce comercializează produse din lemn în afara teritoriului național.

5.1.1/1 - 5.1.3/1 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

19.

Importator

Persoană fizică sau juridică ce achiziționează produse din lemn din străinătate pentru a le distribui, a le vinde și/sau a le prelucra în interiorul sau în afara țării.

5.1.1/1 - 5.1.2/1 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

20.

Proprietar al unei întreprinderi din sectorul produselor forestiere primare

Persoană fizică sau juridică ce este proprietarul sau reprezentantul legal al unei întreprinderi din sectorul produselor forestiere care efectuează prelucrarea inițială a lemnului rotund (în starea sa naturală) sau a oricărei alte materii prime din pădure, lemnoase sau nelemnoase.

3.6.1/1 - 3.6.1/2 - 3.6.2/1 - 3.6.2/2 - 3.7.1/1 - 3.7.1/2 - 3.7.1/3 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

21.

Proprietar al unei întreprinderi din sectorul produselor forestiere secundare

Persoană fizică sau juridică ce este proprietarul sau reprezentantul legal al unei întreprinderi din sectorul produselor forestiere care prelucrează produse provenite de la o întreprindere din sectorul produselor forestiere primare sau orice alte materii prime din pădure, lemnoase sau nelemnoase.

3.6.1/1 - 3.6.1/2 - 3.6.2/1 - 3.6.2/2 - 3.7.1/1 - 3.7.1/2 - 3.7.1/3 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

22.

Proprietar al unei platforme forestiere

Persoană fizică sau juridică ce este proprietarul sau reprezentantul legal al unui teren, al unei incinte sau al unei zone de depozitare unde lemnul este cumpărat și vândut la nivel național/pe piața internă.

3.6.1/1 - 3.6.1/2 - 3.6.2/1 - 3.6.2/2 - 3.7.1/1 - 3.7.1/2 - 3.7.1/3 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

23.

Angajator

Persoană fizică sau juridică, de drept privat sau de drept public, care utilizează serviciile unuia sau mai multor angajați prin intermediul unui contract de muncă sau al unui raport de muncă. Această definiție se aplică la toate nivelurile.

4.1.1/1 - 4.1.2/1 - 4.2.1/1 - 4.3.1/1 - 4.3.1/2 - 4.3.1/3 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

2.   

Instituții de stat prevăzute în grilele legalității

Instituția responsabilă

Mijloace de verificare

Institutul Național pentru Conservarea și Dezvoltarea Pădurilor, a Zonelor Protejate și a Speciilor Sălbatice de Faună și Floră (ICF)

1.1.2/2 - 1.2.1/1 - 1.2.1/2 - 1.2.2/1 - 2.1.1/3 - 2.1.2/1 - 3.1.1/1 - 3.1.2/1 - 3.1.3/1 - 3.1.4/1 - 3.1.4/2 - 3.2.1/1 - 3.2.1/2 - 3.2.2/1 - 3.2.2/2 - 3.2.3/1 - 3.2.3/2 - 3.3.1/1 - 3.3.1/2 - 3.3.2/1 - 3.3.3/1 - 3.3.3/2 - 3.4.1/1 - 3.4.1/2 - 3.4.2/1 - 3.4.2/2 - 3.5.1/1 - 3.5.2/1 - 3.6.1/2 - 3.7.1/1 - 3.7.1/2 - 3.7.1/3 - 5.1.2/1

Municipalitățile

1.2.2/1 - 3.6.1/1 - 3.6.2/1 - 3.6.2/2 - 6.2.1/1 - 6.2.1/2

Serviciul de administrare a veniturilor (SAR)

3.5.2/1 - 3.5.3/1 - 6.1.1/1 - 6.2.2/1 - 6.2.3/1 - 6.3.1/1

Institutul Proprietății (IP)

1.1.1/1 - 1.1.2/1 - 2.1.1/1

Secretariatul Muncii și Securității Sociale (STSS)

4.1.1/1 - 4.1.2/1 - 4.2.1/1

Ministerul Energiei, Resurselor Naturale, Mediului și Minelor (MiAmbiente)

3.6.2/1 - 3.6.2/2

Institutul Național Agrar (INA)

2.1.1/2

Ministerul Agriculturii și Zootehniei (SAG)

5.1.3/1

Subdirecția pentru venituri vamale (DARA)

5.1.1/1

Institutul Securității Sociale din Honduras (IHSS)

4.3.1/1

3.   

Lista instrumentelor juridice prevăzute în grilele legalității

Lista a fost elaborată având în vedere ordinea referințelor juridice citate în grilele legalității, începând cu principiul 1.

1.

Decretul nr. 082-2004, Legea privind proprietatea.

2.

Decretul nr. 098-2007, Legea privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

3.

Acordul nr. 027-2015 al ICF privind gestionarea pădurilor zonelor municipale (ejido) în cadrul pădurilor comunitare.

4.

Decretul nr. 026-94, ratificarea Convenției nr. 169 a OIM.

5.

Acordul nr. 003-2010, Regulamentul de punere în aplicare a Legii privind proprietatea.

6.

Decretul-lege nr. 170 privind reforma agricolă, modificat prin Decretul nr. 031-92 privind modernizarea și dezvoltarea sectorului agricol.

7.

Decretul nr. 61-2013 de autorizare a ICF să răspundă cererilor de titluri de proprietate pentru zonele comunale și intercomunale prezentate de organizațiile populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras.

8.

Acordul nr. 031-2012 al ICF privind procedura de eliberare a titlurilor de proprietate pentru terenurile ancestrale ale populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras care trăiesc în biosfera Río Plátano.

9.

Acordul nr. 010-2015 al ICF, instrucțiuni pentru aplicarea standardelor tehnice în planuri speciale de gestionare pentru sistemele agroforestiere (PESA) pe terenuri mai mici de 100 de hectare.

10.

Acordul nr. 031-2010, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră.

11.

Instrucțiunile de aplicare a Acordului nr. 045 A-2013 privind taxele pentru serviciile prestate de întreprinderi din sectorul produselor forestiere primare și secundare și de platformele forestiere.

12.

Circulara nr. DE-ICF-001-2013 a ICF, Orientări administrative privind planurile de recoltare din pădurile de pin.

13.

Decretul nr. 073, Legea privind apartenența obligatorie la un organism profesional.

14.

Acordul nr. 050-2012 al ICF privind standardele și orientările tehnice pentru elaborarea planurilor de gestionare a pădurilor și a planurilor de exploatare în pădurile de foioase.

15.

Acordul nr. 030-2013 al ICF, aprobarea planurilor de salvare.

16.

Rezoluția nr. DE-MP-071-2010 a ICF, Manual privind normele de eliberare a certificatelor pentru plantațiile forestiere.

17.

Rezoluția nr. DE-MP-285-2010 a ICF, Orientări și standarde pentru o mai bună gestionare a pădurilor.

18.

Acordul nr. 189-2014, Regulamentul de punere în aplicare privind sistemul de facturare și modificările aduse acestuia.

19.

Acordul nr. 018-93, Regulamentul general de punere în aplicare a Legii privind municipalitățile.

20.

Decretul nr. 104-93, Legea generală privind mediul.

21.

Acordul executiv nr. 008-2015, Regulamentul de punere în aplicare a sistemului național de evaluare a impactului asupra mediului.

22.

Decretul nr. 181-2007, modificări ale Legii generale privind mediul.

23.

Decretul nr. 134-90, Legea privind municipalitățile.

24.

Decretul nr. 189-1959, Codul muncii.

25.

Decretul nr. 178-2016, Legea privind inspecția muncii.

26.

Decretul nr. 103, Legea privind salariul minim, aprobată la 3 iunie 1971, și modificările aduse acesteia.

27.

Acordul nr. 053-04, Regulamentul general de punere în aplicare privind măsurile de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

28.

Decretul nr. 140-1959, Legea securității sociale, și Decretul 080-2001 din 1 iunie 2001, care conține modificările aduse acesteia.

29.

Rezoluția nr. 224-2008 (COMIECO-XLIX), Regulamentul de punere în aplicare a Codului Vamal Uniform Central American (RECAUCA).

30.

Acordul SAG nr. 936-13, Regulamentul de procedură pentru punerea în aplicare a Convenției privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES).

31.

Decretul-lege nr. 102-1974, Legea privind registrul fiscal național.

32.

Decretul nr. 051-2003, Legea privind impozitarea echitabilă.

33.

Decretul nr. 25-1963, Legea privind impozitul pe venit.

34.

Decretul nr. 017-2010, Legea privind consolidarea administrației fiscale, a egalității sociale și a raționalizării cheltuielilor publice.

ANEXA III

CONDIȚII CARE REGLEMENTEAZĂ PUNEREA ÎN LIBERĂ CIRCULAȚIE ÎN UNIUNE A PRODUSELOR DIN LEMN EXPORTATE DIN HONDURAS ȘI CARE FAC OBIECTUL UNEI LICENȚE FLEGT

CADRU GENERAL

Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (1) și Regulamentul de punere în aplicare a acestuia (2) reglementează condițiile de intrare pe piața Uniunii a lemnului și a produselor din lemn care provin din Honduras și care fac obiectul unei licențe FLEGT.

Aceste regulamente prevăd adaptarea procedurilor pe care le stabilesc la condițiile naționale și, în special, posibilitatea ca autoritățile competente responsabile cu acceptarea licențelor FLEGT la intrarea în Uniune să fie autoritățile vamale sau un alt organism administrativ. Din acest motiv, descrierea procesului prevede două etape ale verificării: (1) controale documentare ale licențelor și (2) controale fizice pentru a se asigura conformitatea transportului efectiv cu licența FLEGT.

Scopul acestei proceduri este de a completa controalele efectuate de Honduras și de a verifica dacă licențele FLEGT prezentate la intrarea în Uniune sunt într-adevăr cele emise și înregistrate în mod corespunzător de autoritatea de acordare a licențelor FLEGT din Honduras și dacă acoperă transporturile, astfel cum au fost prevăzute de autoritățile din Honduras. Autoritățile competente au posibilitatea de a adresa Comitetului mixt de punere în aplicare (JIC) întrebări cu privire la sistemul de asigurare a legalității și a valabilității licențelor FLEGT, în conformitate cu articolele 9, 11, 19 și 24 din prezentul acord, sub rezerva procedurilor de solicitare de informații aplicabile autorităților competente, prevăzute la articolul 3 din prezenta anexă.

ARTICOLUL 1

Prelucrarea licențelor FLEGT

(1)   Licența FLEGT se depune la autoritățile competente ale statului membru în care se declară pentru punere în liberă circulație transportul care face obiectul licenței FLEGT (3). Acest lucru se poate efectua prin mijloace electronice sau prin alte mijloace rapide.

(2)   Autoritățile competente menționate la alineatul (1) informează autoritățile vamale, în conformitate cu procedurile naționale aplicabile, de îndată ce licența FLEGT a fost acceptată.

ARTICOLUL 2

Controale ale valabilității documentelor aferente licenței FLEGT

(1)   Licențele FLEGT pe suport de hârtie trebuie să respecte modelul prezentat în anexa IV. Orice licență FLEGT care nu respectă cerințele și specificațiile prevăzute în anexa IV este nulă.

(2)   O licență FLEGT se consideră nulă dacă este depusă la o dată ulterioară datei de expirare indicată în licență.

(3)   Orice ștersături sau modificări aduse unei licențe FLEGT nu se acceptă decât în cazul în care aceste ștersături sau modificări au fost validate de autoritatea de acordare a licențelor.

(4)   Prelungirea valabilității unei licențe FLEGT nu se acceptă decât în cazul în care prelungirea a fost validată de autoritatea de acordare a licențelor.

(5)   Nu se acceptă duplicate sau documente înlocuitoare ale licențelor FLEGT decât în cazul în care acestea au fost eliberate și aprobate de autoritatea de acordare a licențelor.

ARTICOLUL 3

Cerere de informații suplimentare

(1)   Dacă există îndoieli cu privire la valabilitatea sau autenticitatea unei licențe FLEGT sau a unui duplicat ori document înlocuitor al licenței FLEGT, autoritățile competente pot cere informații suplimentare din partea autorității de acordare a licențelor.

(2)   Odată cu cererea se poate transmite o copie a licenței FLEGT sau a duplicatului ori a documentului înlocuitor al licenței FLEGT în cauză.

(3)   Dacă este necesar, autoritatea de acordare a licențelor FLEGT retrage licența FLEGT și eliberează un exemplar corectat, care include mențiunea „Duplicado” (Duplicat), autentificată prin ștampilă, pe care îl transmite autorității competente.

ARTICOLUL 4

Verificarea conformității licenței FLEGT cu transportul

(1)   Dacă se consideră că este necesară o verificare suplimentară a transportului înainte ca autoritățile competente să decidă dacă o licență FLEGT poate sau nu fi acceptată, se pot efectua controale care să stabilească dacă transportul în cauză corespunde informațiilor furnizate în licența FLEGT și evidențelor referitoare la licența în cauză, deținute de autoritatea de acordare a licențelor.

(2)   În cazul în care volumul sau greutatea produselor din lemn pe care le conține transportul prezentat pentru punere în liberă circulație nu diferă cu mai mult de 10 % față de volumul sau greutatea indicată în licența FLEGT care îl însoțește, se consideră că transportul corespunde informațiilor furnizate în licența FLEGT în ceea ce privește volumul sau greutatea.

(3)   Dacă există îndoieli cu privire la conformitatea transportului cu licența FLEGT, autoritatea competentă în cauză poate solicita clarificări suplimentare din partea autorității de acordare a licențelor.

(4)   Autoritatea de acordare a licențelor poate solicita autorității competente să trimită o copie a licenței FLEGT sau a documentului înlocuitor al licenței FLEGT în cauză.

(5)   Dacă este necesar, autoritatea de acordare a licențelor retrage licența FLEGT și eliberează un exemplar corectat, care include mențiunea „Duplicado” (Duplicat), autentificată prin ștampilă, pe care îl transmite autorității competente.

(6)   Dacă autoritatea competentă nu primește un răspuns în termen de 21 de zile lucrătoare de la data solicitării de clarificări suplimentare, astfel cum se prevede la articolul 9 din prezentul acord, autoritatea competentă respinge licența FLEGT și acționează în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile.

(7)   O licență FLEGT nu este acceptată dacă s-a stabilit, după furnizarea informațiilor suplimentare în conformitate cu articolul 3 din prezenta anexă sau în urma unei investigații suplimentare în conformitate cu prezentul articol, că licența FLEGT nu corespunde transportului.

ARTICOLUL 5

Verificarea înainte de sosirea transportului

(1)   O licență FLEGT poate fi depusă înainte de sosirea transportului la care se referă.

(2)   O licență FLEGT este acceptată dacă îndeplinește toate cerințele prevăzute în anexa IV și în cazul în care nu este considerată necesară nicio altă verificare în conformitate cu articolele 2, 3 și 4 din prezenta anexă.

ARTICOLUL 6

Alte aspecte

(1)   Costurile apărute pe durata verificării sunt suportate de importator, cu excepția cazului în care se prevede altfel în legislația și procedurile aplicabile ale statului membru al Uniunii în cauză.

(2)   În cazul în care, în urma verificării licențelor FLEGT, apar dezacorduri sau dificultăți persistente, problema poate fi înaintată JIC.

ARTICOLUL 7

Punerea în liberă circulație

(1)   În căsuța 44 din documentul administrativ unic în care se consemnează declarația vamală de punere în liberă circulație se menționează numărul licenței pentru produsele din lemn care fac obiectul declarației.

(2)   În cazul unei declarații vamale efectuate pe cale electronică, referința se furnizează în căsuța prevăzută în acest scop.

(3)   Lemnul și produsele din lemn se pun în liberă circulație doar după încheierea procedurilor descrise în prezenta anexă.

(1)  JO UE L 347, 30.12.2005, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1024/2008 al Comisiei din 17 octombrie 2008 de stabilire a măsurilor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (JO UE L 277, 18.10.2008, p. 23).

(3)  Punerea în liberă circulație este un regim vamal al Uniunii. În temeiul articolului 201 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, punerea în liberă circulație implică: (a) perceperea taxelor la import datorate; (b) perceperea, dacă este cazul, a altor taxe conform dispozițiilor relevante în vigoare în materie de percepere a taxelor respective; (c) aplicarea de măsuri de politică comercială, precum și de măsuri de prohibiție sau restricție, cu condiția ca acestea să nu fi fost aplicate într-un stadiu anterior (în acest caz concret, trebuie să se verifice dacă există o licență FLEGT) și (d) îndeplinirea altor formalități prevăzute pentru importul de mărfuri. Punerea în liberă circulație conferă mărfurilor din afara Uniunii Europene statutul vamal de mărfuri ale Uniunii Europene.

ANEXA IV

PROCEDURA DE ELIBERARE A LICENȚELOR FLEGT

ARTICOLUL 1

Cerințe generale privind licențele FLEGT

(1)   Produsele din lemn din Honduras care sunt enumerate în anexa I trebuie să facă obiectul unei licențe FLEGT pentru a intra în Uniune.

(2)   Licența FLEGT este eliberată de Institutul Național pentru Conservarea și Dezvoltarea Pădurilor, a Zonelor Protejate și a Speciilor Sălbatice de Faună și Floră (ICF) și confirmă faptul că transportul de produse din lemn destinate exportului către Uniune a fost produs în mod legal și verificat în conformitate cu criteriile și procedurile prevăzute în prezentul acord.

(3)   Licențele FLEGT se eliberează pe suport de hârtie sau în format electronic.

(4)   Se eliberează o licență FLEGT pentru fiecare transport al fiecărui exportator către primul punct de intrare în Uniune.

(5)   Licențele FLEGT pe suport de hârtie și în format electronic vor include informațiile specificate în apendicele 1, care trebuie completate în conformitate cu instrucțiunile din apendicele 2.

(6)   Înainte de vămuire, solicitantul va prezenta autorității vamale licența FLEGT pentru exportul către Uniune sau licența H-legal pentru exportul către alte destinații, anexând și celelalte documente necesare. Procedurile de eliberare a licenței FLEGT sau H-legal și relația acesteia cu declarația vamală unică (Declaración Única Aduanera, DUA) vor fi stabilite în cursul etapei de pregătire și organizare a prezentului acord.

(7)   După expirare, licența FLEGT va fi considerată nulă.

(8)   În cazul în care nu este posibil să se includă toate informațiile prevăzute în formularul prevăzut în secțiunea 1 din apendicele 1 pentru transporturile care conțin diferite tipuri de produse din lemn, se poate adăuga la licența FLEGT o anexă autorizată care să conțină informațiile cantitative și calitative prevăzute în secțiunea 2 din apendicele 1.

(9)   Anexa autorizată, în conformitate cu alineatul (8), va include informații cu privire la descrierea transportului care nu se încadrează în căsuțele relevante din formularul prevăzut în secțiunea 1 din apendicele 1.

(10)   Dacă informațiile calitative sunt prezentate într-o anexă (pagini suplimentare), în căsuțele corespunzătoare din licența FLEGT nu se vor furniza informații privind lotul, ci se va face trimitere la anexă (pagini suplimentare).

(11)   Cerințele și procedurile de prelungire a valabilității și definire a retragerii, a înlocuirii și a gestionării licențelor FLEGT vor fi elaborate în cursul etapei de pregătire și organizare a prezentului acord. Procedurile de eliberare a licențelor FLEGT vor fi făcute publice.

(12)   Guvernul Hondurasului va furniza Uniunii un model autentificat de licență FLEGT, modele ale ștampilelor autorității de acordare a licențelor și semnăturile agenților autorizați.

(13)   Licențele FLEGT originale, duplicatele și documentele înlocuitoare ale licențelor FLEGT nu vor fi considerate valabile și nu vor fi acceptate dacă mijloacele de eliberare a acestora, astfel cum sunt stabilite în prezenta anexă, sunt alterate sau modificate.

(14)   Pentru toate licențele FLEGT aprobate, exportatorului i se vor elibera originalul și toate tipurile de copii, în conformitate cu dispozițiile relevante ale prezentului acord.

ARTICOLUL 2

Responsabilitatea autorității de acordare a licențelor FLEGT

(1)   Autoritatea de acordare a licențelor în Honduras este ICF, prin intermediul unității de acordare a licențelor FLEGT. Unitatea de verificare a legalității din cadrul ICF este responsabilă cu verificarea conformității juridice.

(2)   Autoritatea de acordare a licențelor răspunde de schimbul de informații dintre Honduras și autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii, precum și de schimbul de informații cu alte autorități din Honduras care răspund de chestiuni conexe licențelor FLEGT.

(3)   Autoritatea de acordare a licențelor poate prelungi (doar o singură dată) perioada de valabilitate a licenței FLEGT cu până la trei (3) luni, la cererea exportatorului. Atunci când prelungește valabilitatea licenței FLEGT, autoritatea de acordare a licențelor va introduce și va valida noua dată de expirare.

(4)   Autoritatea de acordare a licențelor va utiliza o metodă de securitate inviolabilă pentru a asigura autenticitatea licențelor FLEGT și pentru a evita ștersăturile sau modificările.

(5)   Autoritatea de acordare a licențelor va institui sisteme care să țină evidența pe suport de hârtie și în format electronic a licențelor, pentru a răspunde cererii exportatorului, ținând seama de situarea geografică a acestuia. Regimul de licențe FLEGT va fi conectat treptat la sistemul de ghișeu unic pentru comerțul exterior din Honduras (Sistema de Ventanilla Única de Comercio Exterior de Honduras, VUCEH), în cazul în care condițiile vor permite acest lucru.

(6)   Indiferent dacă se prelungește valabilitatea unei licențe FLEGT sau dacă licența este retrasă sau înlocuită, autoritatea de acordare a licențelor va informa în acest sens autoritatea competentă a statului membru al Uniunii relevant.

(7)   Autoritatea de acordare a licențelor va gestiona o bază de date privind cererile primite, licențele FLEGT eliberate și cererile respinse.

ARTICOLUL 3

Procedura de eliberare a licențelor FLEGT

(1)   Procedura de asigurare a legalității produselor, în conformitate cu anexa V, se va desfășura înainte de eliberarea licenței FLEGT. Etapele de gestionare a licențelor FLEGT sunt prezentate mai jos (a se vedea figura 1).

(a)

Pentru a obține o licență FLEGT, exportatorul va prezenta:

—

o cerere de eliberare a unei licențe FLEGT și

—

o factură de export autorizată de Serviciul de administrare a veniturilor (SAR).

(b)

La primirea cererii, unitatea de acordare a licențelor FLEGT:

(i)

va examina împreună cu unitatea de verificare a legalității dacă partea interesată (exportatorul) îndeplinește toți indicatorii relevanți ai definiției legalității;

(ii)

va verifica dacă cerința privind legalitatea a fost îndeplinită în cadrul lanțului de aprovizionare al respectivului transport.

(c)

Pe baza informațiilor colectate cu privire la conformitatea cu toți indicatorii aplicabili ai grilelor legalității și cu cerințele referitoare la lanțul de aprovizionare, unitatea de verificare a legalității va stabili dacă au fost îndeplinite sau nu cerințele de legalitate și va furniza unității de acordare a licențelor FLEGT următoarele:

(i)

dacă operatorul nu respectă cerințele de legalitate, un aviz care să explice motivele pentru care aceste cerințe nu sunt respectate, care va permite unității de acordare a licențelor FLEGT să-l informeze pe solicitant că cererea a fost respinsă;

(ii)

dacă operatorul respectă cerințele de legalitate, o decizie „fără obiecții”, care va fi utilizată de unitatea de acordare a licențelor FLEGT.

(d)

Pe baza cererii, a documentelor justificative și a deciziei unității de verificare a legalității privind conformitatea juridică, unitatea de acordare a licențelor FLEGT va elibera licența FLEGT sau va refuza eliberarea acesteia;

(e)

Toate informațiile referitoare la acordarea unei licențe FLEGT se vor introduce într-o bază de date specială.

(2)   Toate produsele din lemn prevăzute în anexa I, inclusiv eșantioanele și produsele demonstrative, fac obiectul regimului de licențe FLEGT atunci când sunt exportate pe piața Uniunii.

Image 2

ARTICOLUL 4

Specificații tehnice privind licențele FLEGT pe suport de hârtie

(1)   Licențele FLEGT pe suport de hârtie trebuie să respecte formatul prevăzut în apendicele 1.

(2)   Hârtia va avea dimensiunea A4. Hârtia va avea filigrane cu diverse logouri, inclusiv stema sau emblema Hondurasului, în plus față de ștampilă.

(3)   Licențele FLEGT se vor completa la mașina de scris sau pe calculator. Acestea pot fi completate de mână, dacă este necesar.

(4)   Autoritatea de acordare a licențelor va utiliza o ștampilă metalică, de preferință din oțel. Cu toate acestea, autoritatea de acordare a licențelor poate utiliza un timbru sec, care să combine litere și cifre, obținute prin perforare.

(5)   Autoritatea de acordare a licențelor va utiliza o metodă de securitate inviolabilă pentru a înregistra cantitatea înscrisă în cifre și litere, în așa fel încât să fie imposibil să se introducă cifre sau referințe suplimentare.

(6)   Formularul licențelor FLEGT nu va conține ștersături sau modificări, cu excepția cazului în care respectivele ștersături sau modificări au fost autentificate prin ștampila și semnătura autorității de acordare a licențelor.

(7)   Licența FLEGT se va completa și se va imprima în limba spaniolă.

ARTICOLUL 5

Formatul de eliberare a licențelor FLEGT

(1)   Licențele FLEGT se pot elibera prin intermediul sistemului informatizat din cadrul sistemului de asigurare a legalității din Honduras pentru produsele din lemn (SALH).

(2)   Statelor membre ale Uniunii care nu sunt conectate la sistemul informatizat li se va pune la dispoziție o licență FLEGT pe suport de hârtie.

ARTICOLUL 6

Copii ale licenței FLEGT

(1)   Licența FLEGT va fi alcătuită dintr-un singur document original și cinci copii.

(2)   Originalul va fi înmânat titularului licenței FLEGT.

(3)   Cele cinci copii sunt numerotate și se vor folosi după cum urmează:

(a)

copia 1: va fi păstrată de autoritatea de acordare a licențelor FLEGT în scopul efectuării de verificări viitoare;

(b)

copia 2: va însoți transportul. Va fi înmânată titularului licenței FLEGT pentru a o trimite, împreună cu transportul, cumpărătorului produsului, care o va înainta autorității vamale a statului membru în care transportul care face obiectul licenței sosește pentru a fi pus în liberă circulație;

(c)

copia 3: va fi înmânată titularului licenței FLEGT pentru a o trimite cumpărătorului, care o va înainta autorităților competente responsabile cu licențele FLEGT ale statului membru în care transportul care face obiectul licenței sosește pentru a fi pus în liberă circulație;

(d)

copia 4: este destinată autorităților vamale din Honduras, în scopul controlului exporturilor;

(e)

copia 5: este înmânată titularului licenței FLEGT, care o păstrează în evidențele sale.

ARTICOLUL 7

Valabilitatea, retragerea și înlocuirea licenței FLEGT

(1)   Valabilitatea și prelungirea valabilității licenței FLEGT

Licențele FLEGT vor fi valabile din ziua eliberării și vor rămâne valabile timp de șase (6) luni de la data eliberării. Data expirării va fi indicată în licența FLEGT.

(2)   Retragerea licenței FLEGT

2.1

O licență FLEGT va înceta să fie valabilă și trebuie să fie returnată autorității de acordare a licențelor dacă produsele din lemn care fac obiectul acesteia sunt pierdute sau distruse în timpul transportului înainte de sosirea în Uniune.

2.2

O licență FLEGT va fi retrasă în următoarele circumstanțe:

(a)

pentru orice încălcare comisă de exportator cu privire la transport și identificată după eliberarea licenței FLEGT;

(b)

în cazul în care nu s-a efectuat exportul și beneficiarul nu a solicitat o prelungire.

2.3

Exportatorul poate, de asemenea, să înapoieze licența în mod voluntar, dacă decide să nu o utilizeze.

(3)   Înlocuirea licenței FLEGT

3.1

Dacă originalul și/sau copiile licenței destinate autorităților competente ale Uniunii sunt pierdute, furate sau distruse, titularul licenței FLEGT sau reprezentantul autorizat al acestuia poate solicita autorității de acordare a licențelor să îi pună la dispoziție un document înlocuitor, prezentând dovada pierderii, a furtului sau a distrugerii originalului și/sau a copiilor.

3.2

Autoritatea de acordare a licențelor va elibera un document înlocuitor al licenței FLEGT după ce a primit și a analizat cererea titularului licenței.

3.3

Guvernul Hondurasului va furniza Uniunii un model autentificat de licență FLEGT, modele ale ștampilelor autorității de acordare a licențelor și semnăturile personalului autorizat.

3.4

Documentul înlocuitor al licenței FLEGT va conține informațiile și rubricile care erau prevăzute în licența FLEGT originală, inclusiv numărul licenței. Pe documentul înlocuitor al licenței FLEGT se va înscrie mențiunea „licencia de sustitución” (licență de substituire).

3.5

Dacă licența FLEGT pierdută sau furată este găsită, aceasta nu poate fi utilizată și trebuie returnată autorității de eliberare a licențelor.

ARTICOLUL 8

Gestionarea încălcărilor legate de eliberarea licențelor FLEGT

În cazul oricărei încălcări sau informații frauduloase privind produsele din lemn, al oricărei falsificări, alterări sau modificări a informațiilor privind o licență FLEGT sau al oricărei încălcări a reglementărilor privind regimul de licențe FLEGT, se vor lua măsuri administrative sau juridice, în conformitate cu amploarea încălcării și cu legislația din Honduras.

ARTICOLUL 9

Îndoieli cu privire la valabilitatea și autenticitatea unei licențe FLEGT

(1)   Dacă există îndoieli cu privire la valabilitatea sau autenticitatea unei licențe FLEGT, a unei copii sau a unui document înlocuitor al licenței, autoritatea competentă poate verifica în sistem sau poate solicita informații suplimentare din partea autorității de acordare a licențelor FLEGT. Numai autoritatea de acordare a licențelor FLEGT va avea responsabilitatea și competența de a furniza informații cu privire la valabilitatea sau autenticitatea licenței.

(2)   În cazul în care consideră că acest lucru este necesar, autoritatea de acordare a licențelor poate solicita autorităților competente să îi trimită o copie a licenței FLEGT sau a documentului înlocuitor în cauză.

(3)   În cazul în care consideră că acest lucru este necesar, autoritatea de acordare a licențelor FLEGT va retrage licența și va elibera o copie corectată, care va conține mențiunea „Duplicado” (Duplicat), autentificată prin ștampilă, pe care o va transmite autorității competente.

(4)   Dacă se confirmă valabilitatea licenței FLEGT, autoritatea de acordare a licențelor va informa imediat, prin mijloace electronice, autoritatea competentă. Copiile returnate vor fi autentificate în mod corespunzător de către autoritatea de acordare a licențelor FLEGT.

(5)   Dacă licența FLEGT în cauză nu este valabilă, autoritatea de acordare a licențelor va notifica acest lucru autorității competente, de preferință prin mijloace electronice.

(6)   Dacă există îndoieli cu privire la autenticitatea și valabilitatea unei licențe FLEGT, autoritatea de acordare a licențelor are obligația de a răspunde la întrebările autorităților competente și ale altor autorități din Honduras și de a furniza informații și clarificări, în cazul în care i se solicită acest lucru.

Apendicele 1

1.   

Formularul licenței FLEGT

Image 3

2.   

Informații suplimentare privind transporturile

Următoarele informații se referă la licența FLEGT.

Articol

Descrierea comercială a lemnului sau a produselor din lemn

Cod SA

Denumirea comună și cea științifică

Țara de recoltare

Codul ISO al țării de recoltare

Volum (m3)

Greutate (kg)

Număr de unități

1

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

8

 

 

 

 

 

 

 

 

9

 

 

 

 

 

 

 

 

10

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Locul eliberării

Data (ziua/luna/anul)

Semnătura și ștampila autorității de acordare a licențelor FLEGT

 

 

 

Apendicele 2

INSTRUCȚIUNI PENTRU COMPLETAREA FORMULARULUI

Aspecte generale

—

A se completa cu majuscule

—

Codurile ISO ale țărilor corespund codului format din două litere al țării respective, conform standardului internațional.

Căsuța 1

Autoritatea de acordare a licențelor FLEGT

A se introduce denumirea și adresa autorității de acordare a licențelor FLEGT.

Căsuța 2

Importator

Denumirea (numele) și adresa importatorului.

Căsuța 3

Numărul licenței FLEGT

A se introduce numărul de eliberare.

Căsuța 4

Data expirării

Perioada de valabilitate a licenței FLEGT

Căsuța 5

Țara exportatoare

Țara parteneră de unde produsele din lemn au fost exportate către Uniune.

Căsuța 6

Cod ISO

A se introduce codul format din două litere al țării partenere menționate la rubrica 5.

Căsuța 7

Mijloc de transport

A se menționa mijlocul de transport către punctul de export.

Căsuța 8

Titularul licenței FLEGT

A se menționa denumirea (numele) și adresa exportatorului.

Căsuța 9

Descrierea comercială a lemnului sau a produselor din lemn

A se introduce descrierea comercială a produsului (produselor) din lemn.

Căsuța 10

Coduri SA

A se introduce codul din patru sau șase cifre al produsului prevăzut în Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor.

Căsuța 11

Denumirea comună și cea științifică

A se menționa denumirile comune și denumirile științifice ale tipurilor de lemn utilizate în produs. Dacă într-un produs se utilizează mai multe categorii, folosiți un rând separat pentru fiecare categorie. Aceste informații se pot omite în cazul produselor compozite sau al componentelor care conțin mai multe categorii neidentificabile (de exemplu, plăci aglomerate).

Căsuța 12

Țara de recoltare

A se introduce țările în care s-au recoltat categoriile de lemn menționate în căsuța 10. Dacă într-un produs se utilizează mai multe categorii, folosiți un rând separat pentru fiecare categorie.

Aceste informații se pot omite în cazul produselor compozite sau al componentelor care conțin mai multe categorii neidentificabile (de exemplu, plăci aglomerate).

Căsuța 13

Coduri ISO

A se introduce codul ISO al țărilor menționate în căsuța 12.

Aceste informații se pot omite în cazul produselor compozite sau al componentelor care conțin mai multe categorii neidentificabile (de exemplu, plăci aglomerate).

Căsuța 14

Volum (m3)

A se menționa volumul total exprimat în m3. Această informație se poate omite, cu excepția cazului în care nu s-au furnizat informațiile prevăzute în căsuța 15.

Căsuța 15

Greutate netă (kg)

A se menționa greutatea în kg, și anume masa netă a produselor din lemn fără containere sau alte ambalaje, cu excepția reazemelor, a distanțierelor, a etichetelor autocolante etc. Această informație se poate omite, cu excepția cazului în care nu s-au furnizat informațiile prevăzute în căsuța 14.

Căsuța 16

Număr de unități

A se indica numărul de unități, în cazul produselor fabricate a căror cantitate se exprimă cel mai bine în acest mod. Această informație poate fi omisă.

Căsuța 17

Semne distinctive

A se menționa eventualele semne distinctive, dacă este cazul (de exemplu, numărul lotului sau numărul conosamentului). Această informație poate fi omisă.

Căsuța 18

Semnătura și ștampila autorității de acordare a licențelor FLEGT

Căsuța trebuie să fie semnată de către funcționarul autorizat și să fie ștampilată cu ștampila oficială a autorității de acordare a licențelor FLEGT. Trebuie să se menționeze, de asemenea, locul și data.

ANEXA V

SISTEMUL DE ASIGURARE A LEGALITĂȚII DIN HONDURAS PENTRU PRODUSELE DIN LEMN (SALH)

Cuprins

1.

 INTRODUCERE

1.1.

 Contextul general

1.2.

 Obiectivul sistemului de asigurare a legalității din Honduras pentru produsele din lemn (SALH)

1.3.

 Noi instrumente și elemente pentru îmbunătățirea gestionării pădurilor

2.

 CADRUL JURIDIC DIN HONDURAS APLICABIL SALH

2.1.

 Convenții și tratate internaționale

2.2.

 Convenții și tratate regionale

2.3.

 Legislația națională privind gestionarea durabilă a resurselor naturale

2.4.

 Legislația națională privind piața forței de muncă

2.5.

 Legislația națională privind plata taxelor de stat și municipale pentru exportul produselor din lemn

2.6.

 Legislația națională privind procedurile administrative, mecanismele de transparență și participarea publicului

2.7.

 Legislația națională aplicată de agenții judiciari

3.

 ELEMENTELE SALH

3.1.

 Definiția legalității

3.2.

 Verificarea conformității cu definiția legalității

3.3.

 Controalele lanțului de aprovizionare

3.4.

 Procesul de acordare a licențelor FLEGT și H-Legal

3.5.

 Auditul independent

4.

 CADRUL INSTITUȚIONAL ȘI ROLUL ACTORILOR IMPLICAȚI ÎN PUNEREA ÎN APLICARE A SALH

4.1.

 Actorii implicați în punerea în aplicare a SALH

4.2.

 Instituții ale statului

4.2.1.

 Institutul Național pentru Conservarea și Dezvoltarea Pădurilor, a Zonelor Protejate și a Speciilor Sălbatice de Faună și Floră (ICF)

4.2.2.

 Serviciul de administrare a veniturilor (SAR)

4.2.3.

 Municipalitățile

4.2.4.

 Institutul Proprietății (IP)

4.2.5.

 Secretariatul Muncii și Securității Sociale (STSS)

4.2.6.

 Institutul Securității Sociale din Honduras (IHSS)

4.2.7.

 Ministerul Energiei, Resurselor Naturale, Mediului și Minelor (MiAmbiente)

4.2.8.

 Institutul Național Agrar (INA)

4.2.9.

 Ministerul Agriculturii și Zootehniei (SAG)

4.2.10.

 Subdirecția pentru venituri vamale (DARA)

4.2.11.

 Instituțiile guvernamentale implicate în mod indirect

4.3.

 Sectorul forestier privat

4.4.

 Organizații ale societății civile

4.4.1.

 Organizații locale

4.4.2.

 Organizații de dezvoltare neguvernamentale

4.5.

 Populațiile indigene și de descendență africană din Honduras

4.6.

 Consolidarea capacităților

5.

 SFERA DE ACOPERIRE/ DOMENIUL DE APLICARE AL SALH

5.1.

 Produsele din lemn incluse în SALH

5.2.

 Piețele care fac obiectul SALH

5.3.

 Sursele de lemn care fac obiectul SALH

5.3.1.

 Lemnul recoltat în Honduras

5.3.2.

 Lemnul importat

5.3.3.

 Lemnul care nu face obiectul prezentului acord

5.4

 Domeniul de activitate al operatorilor incluși în SALH

6.

 VERIFICAREA CONFORMITĂȚII CU DEFINIȚIA LEGALITĂȚII

6.1.

 Principiile de verificare a legalității

6.1.1.

 Instituțiile implicate în verificarea legalității

6.1.2.

 Procedurile de verificare bazate pe grilele legalității

6.1.3.

 Păstrarea mijloacelor de verificare a legalității

6.1.4.

 Sistemele de informații și funcționalitățile de verificare

6.1.5.

 Principiul gestionării riscurilor

6.1.6.

 Auditul legalității, în urma căruia se eliberează un certificat de conformitate juridică

6.2.

 Obligația operatorilor în ceea ce privește verificarea legalității

7.

 VERIFICAREA LANȚULUI DE APROVIZIONARE CU LEMN ȘI PRODUSE DIN LEMN

7.1.

 Principiile de verificare a lanțului de aprovizionare

7.2.

 Identificarea produselor din lemn

7.3.

 Declararea de către operatori a informațiilor privind lanțul de aprovizionare

7.4.

 Verificarea produselor din lemn importate

7.5.

 Verificarea produselor din lemn aflate în tranzit

7.6.

 Verificarea produselor din lemn confiscate

7.7.

 Verificarea produselor din lemn provenite de pe terenuri a căror destinație a fost schimbată

8.

 RECUNOAȘTEREA CERTIFICĂRII PRIVATE

9.

 GESTIONAREA CAZURILOR DE NECONFORMITATE CU SALH

10.

 MECANISME DE SOLUȚIONARE A PLÂNGERILOR

10.1.

 Introducere

10.2.

 Obiective

10.3.

 Tipuri de mecanisme de soluționare a plângerilor

10.4.

 Instituirea mecanismelor de soluționare a plângerilor și principiile de reglementare a acestora

11.

 MECANISMELE DE CONSULTARE, PARTICIPARE ȘI COORDONARE PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A SALH

11.1.

 Comitetul mixt de punere în aplicare

11.2.

 Comitetul tehnic

11.3.

 Secretariatul interinstituțional pentru punerea în aplicare a unui acord de parteneriat voluntar FLEGT (SIIAVA)

11.4.

 Strategia națională de control al exploatării forestiere ilegale și al transportului produselor forestiere (ENCTI) și legăturile acesteia cu prezentul acord

12.

 MĂSURI DE STIMULARE, PROMOVARE, SALVGARDARE ȘI ATENUARE PENTRU IMPLICAREA DIVERȘILOR ACTORI DIN SECTOR ÎN PUNEREA ÎN APLICARE A SALH

Apendicele 1

 Verigile lanțului de aprovizionare (păduri de pin)

Apendicele 2

 Verigile lanțului de aprovizionare (păduri de foioase)

1.   INTRODUCERE

1.1.   Contextul general

America Latină are cea mai ridicată rată de despădurire la nivel mondial, iar Hondurasul se numără printre țările cu cele mai ridicate rate anuale de despădurire din regiune. Despăduririle și degradarea pădurilor au diverse cauze, în principal extinderea unităților zootehnice extensive și a monoculturilor (cum ar fi palmierul de ulei), exploatarea forestieră ilegală sub forma defrișării, incendiile forestiere și recoltarea nesustenabilă.

Repercusiunile și impacturile negative generate de distrugerea și deteriorarea pădurilor cauzate de exploatarea forestieră ilegală și de transformarea pădurilor tropicale în terenuri agricole au avut ca rezultat reducerea biodiversității și limitarea sau pierderea rezilienței naturale a ecosistemelor forestiere. Există, de asemenea, o pierdere financiară care rezultă din neplata taxelor și evaziunea fiscală.

1.2.   Obiectivul sistemului de asigurare a legalității din Honduras pentru produsele din lemn (SALH)

Obiectivul SALH este de a îmbunătăți guvernanța în sectorul forestier al acestei țări, asigurând respectarea strictă a legii de către toți operatorii din cadrul lanțului de aprovizionare din sectorul forestier.

Acest obiectiv acoperă alocarea drepturilor de utilizare a pădurilor, recoltarea materiilor prime, transportul lemnului, prelucrarea primară, prelucrarea secundară și comerțul cu produse din lemn atât pe piața internă, cât și pe piața internațională, pe baza aplicării și a asigurării respectării legislației în vigoare și a îmbunătățirii sistemelor de control guvernamentale existente.

1.3.   Noi instrumente și elemente pentru îmbunătățirea gestionării pădurilor

Cu toate că acordarea de licențe pentru lemnul legal în cadrul FLEGT reprezintă un obiectiv-cheie al procesului de negociere și de punere în aplicare a acordului de parteneriat voluntar, acesta nu este singurul rezultat preconizat. Pentru ca aceste licențe să fie eliberate și pentru a răspunde așteptărilor Hondurasului și ale UE în ceea ce privește îmbunătățirea guvernanței în sectorul forestier și promovarea comerțului cu lemn legal, trebuie să se elaboreze noi instrumente pentru a consolida verificarea legalității. Din acest motiv, acordul propune o serie de elemente noi și inovatoare care se preconizează că vor avea un impact pozitiv asupra guvernanței sectorului forestier. Acest set de elemente, în vigoare sau care nu au fost încă elaborate, formează sistemul de asigurare a legalității din Honduras pentru produsele din lemn (SALH). Aceste elemente, atât la nivel organizațional, cât și la nivel instituțional, includ în special:

Definiția lemnului legal

(a)

Stabilirea cerințelor legale, care sunt incluse în grilele legalității, pentru toate sursele de lemn care aprovizionează piața internă și exporturile către orice destinație, inclusiv lemnul importat.

Controale ale lanțului de aprovizionare

(b)

Etapă de punere în aplicare a prezentului acord: dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemului informatic de trasabilitate a lemnului (Sistema Informático de Rastreabilidad de la Madera, SIRMA): îmbunătățirea verificărilor și a controalelor privind volumele de lemn de-a lungul lanțului de aprovizionare, datorită conectării cu alte sisteme de informații (atât sistemul intern al ICF, cât și sistemele înființate în cadrul altor instituții) și schimbul de informații cu alte țări (pe termen mediu).

(c)

Schimbul de informații și corelarea informațiilor între SIRMA și Sistemul automatizat de venituri vamale din Honduras (SARAH) (termen mediu).

(d)

Etapă de punere în aplicare a prezentului acord: introducerea obligației de diligență pentru toți operatorii. Includerea în cadrul juridic a unei obligații care reduce la minimum riscul de neconformitate al operatorilor, indiferent dacă produsul este de proveniență locală sau străină (termen mediu).

Proceduri de verificare

(e)

Aplicarea mai strictă a întregii legislații incluse în grilele legalității (termen lung).

(f)

Consolidarea controalelor privind recoltarea în zonele forestiere care fac obiectul planurilor de salvare și recuperare, în special în cazul în care sunt necesare eforturi sporite pentru monitorizarea de-a lungul lanțului de aprovizionare (termen lung).

(g)

Consolidarea sistemului național de informații din sectorul forestier (Sistema Nacional de Información Forestal, SNIF) pentru a crea o legătură eficace și adecvată cu alte instituții conexe și, de asemenea, pentru a le permite utilizatorilor să aibă acces la informații care îi interesează (termen mediu).

(h)

Etapă de punere în aplicare a prezentului acord: crearea și gestionarea unei baze de date privind gradul de neconformitate al operatorilor cu cerințele SALH (termen mediu).

(i)

Etapă de punere în aplicare a prezentului acord: punerea în aplicare a unui audit al legalității bazat pe riscuri, ca mijloc pentru a verifica dacă toți operatorii respectă indicatorii și cerințele SALH (termen mediu).

(j)

Etapă de punere în aplicare a prezentului acord: crearea unui certificat de conformitate juridică - rezultată în urma auditului legalității - care să demonstreze conformitatea cu cerințele SALH (termen mediu).

(k)

Recunoașterea certificării voluntare private, sub rezerva echivalenței cu grilele legalității. Având în vedere procedurile stabilite în secțiunea 8, certificatele privind legalitatea, gestionarea pădurilor și/sau lanțul de custodie eliberate de organismele de certificare acreditate pot fi acceptate ca dovadă a conformității integrale sau parțiale cu indicatorii legalității, pentru a se evita suprapunerea activităților și ca o modalitate de simplificare a acestei verificări (termen mediu).

Proceduri de acordare a licențelor FLEGT

(l)

Eliberarea de licențe FLEGT, asigurând conformitatea cu cerințele SALH pentru toate transporturile de lemn către UE. În cazul lemnului exportat în alte țări, trebuie să fie îndeplinite și cerințele pentru eliberarea licențelor H-legal (termen mediu).

Audit independent

(m)

Auditul independent al sistemului, pentru a se asigura credibilitatea tuturor elementelor SALH și pentru a propune ajustări în vederea remedierii oricăror deficiențe identificate (termen mediu).

(n)

Etapă de punere în aplicare a prezentului acord: crearea unui Secretariat interinstituțional pentru punerea în aplicare a acordului de parteneriat voluntar FLEGT (Secretariado Interinstitucional de Implementación del AVA FLEGT, SIIAVA), pentru a coordona activitățile și contribuțiile diverselor instituții guvernamentale implicate în elaborarea și punerea în aplicare a SALH. Acest organism va constitui un spațiu de dialog și coordonare pentru a asigura, împreună cu alte organisme, cum ar fi Comitetul tehnic, punerea în aplicare cu succes a prezentului acord într-un mod interactiv și deliberativ, astfel încât toate părțile interesate să fie implicate, să fie informate cu privire la guvernanța în sectorul forestier și să își asume angajamentul de a îmbunătăți guvernanța în sectorul forestier (termen scurt).

(o)

Etapă de punere în aplicare a prezentului acord: implementarea consultării libere, prealabile și în cunoștință de cauză (Consulta Libre, Previa e Informada, CLPI), în sectorul forestier, în conformitate cu dispozițiile legislației aplicabile, odată intrate în vigoare (termen mediu).

(p)

Intensificarea eforturilor pentru a plasa terenurile forestiere fără titluri de proprietate sub autoritatea statului, cu accent pe legalizarea (regularización y saneamiento jurídico) terenurilor care nu sunt deținute de stat și care fac obiectul contractelor de gestionare a pădurilor comunitare, eliberate de ICF (termen lung).

(q)

Intensificarea eforturilor de legalizare a proprietății asupra terenurilor aflate în posesia ancestrală a populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras (termen lung).

(r)

Consolidarea capacității instituționale a Secretariatului Muncii și Securității Sociale (STSS) și a Institutului Securității Sociale din Honduras (IHSS), prin punerea la dispoziția acestora a resurselor necesare pentru facilitarea efectivă a indicatorilor și a mijloacelor de verificare a grilelor legalității și pentru supravegherea efectivă a acestora (termen lung).

(s)

Consolidarea capacităților operatorilor artizani din sector în materie de conformitate juridică (termen lung).

2.   CADRUL JURIDIC DIN HONDURAS APLICABIL SALH

Cadrul juridic din Honduras aplicabil produselor din lemn cuprinde diverse elemente, și anume convenții și tratate internaționale (regionale și extraregionale), Constituția Republicii, legislația secundară, reglementări și alte standarde aplicate în mod specific de diferite instituții guvernamentale, în funcție de sfera lor de competență. Instituțiile implicate în SALH cooperează pentru a verifica legalitatea produselor din lemn ale Hondurasului.

Grilele legalității prevăzute în anexa II și mai jos prezintă principalele instrumente juridice referitoare la diferitele elemente ale legalității și SALH, care vor fi verificate înainte de eliberarea fiecărei licențe FLEGT.

2.1.   Convenții și tratate internaționale

—

Convenția nr. 169 a Organizației Internaționale a Muncii referitoare la populațiile indigene și tribale din țările independente.

—

Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție.

—

Conferința Organizației Națiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea.

—

Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, în special Acordul de la Paris din 2015, care a devenit principalul instrument internațional pentru abordarea schimbărilor climatice.

2.2.   Convenții și tratate regionale

—

Convenția pentru conservarea biodiversității și protecția zonelor cu viață sălbatică din America Centrală. Scopul acestei convenții este de a conserva cât mai mult posibil diversitatea biologică terestră și marină în regiunea Americii Centrale. A fost semnată la Managua, Nicaragua, în 1992, de către președinții republicilor Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama.

—

Alianța din America Centrală pentru dezvoltare durabilă (ALIDES). Aceasta este o strategie regională menită să asigure coordonarea și consultarea în ceea ce privește interesele, inițiativele în materie de dezvoltare, responsabilitățile și armonizarea drepturilor, fiind semnată în 1994 de către președinții și reprezentanții republicilor Belize, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama.

—

Convenția regională pentru gestionarea și conservarea ecosistemelor pădurilor naturale și dezvoltarea plantațiilor forestiere. Scopul acestei convenții este de a promova mecanismele naționale și regionale pentru a evita schimbarea destinației zonelor împădurite situate pe terenuri cu potențial forestier și de recuperare a zonelor de despădurire. A fost semnat în Guatemala City, Guatemala, în 1993, de către miniștrii de externe ai republicilor Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama.

2.3.   Legislația națională privind gestionarea durabilă a resurselor naturale

—

Decretul nr. 131-1982, Constituția Republicii Honduras.

—

Decretul nr. 181-2009, Legea generală privind apele.

2.4.   Legislația națională din domeniul muncii

—

Acordul nr. 101-JD-71, Regulamentul de punere în aplicare a Legii privind securitatea socială.

2.5.   Legislația națională privind plata taxelor de stat și municipale pentru exportul produselor din lemn

—

Decretul nr. 170-2016, Codul fiscal.

—

Decretul nr. 194-2002, Legea privind echilibrul financiar și protecția socială.

—

Rezoluția nr. 223-2008 privind Codul vamal uniform din America Centrală (CAUCA).

—

Acordul nr. 0630 al Ministerului de Finanțe, Regulamentul de punere în aplicare a Legii privind veniturile în valută provenite din exporturi.

2.6.   Legislația națională privind procedurile administrative, mecanismele de transparență și participarea publicului

—

Decretul nr. 170-2006, Legea privind transparența și accesul la informațiile publice.

—

Decretul nr. 152-1987, Legea privind procedurile administrative și regulamentul de punere în aplicare a acesteia.

2.7.   Legislația națională aplicată de agenții judiciari

—

Decretul nr. 144-1983, Codul penal din Honduras.

3.   ELEMENTELE SALH

SALH cuprinde următoarele:

(1)

O definiție a lemnului legal care stabilește în mod clar aspectele legislației cu privire la care SALH va căuta în mod sistematic dovada conformității, indiferent de piața de destinație a produselor.

(2)

Controale ale lanțului de aprovizionare pentru a urmări traseul lemnului, de la exploatările forestiere sau punctul de import până la ultima verigă din lanțul de aprovizionare.

(3)

Proceduri de verificare pentru a se asigura și a se documenta conformitatea cu toate elementele definiției legalității și controalele lanțului de aprovizionare.

(4)

Proceduri de eliberare a licențelor FLEGT pentru produsele din lemn destinate Uniunii.

(5)

Audituri independente, menite să asigure faptul că sistemul îndeplinește în mod corespunzător cerințele în materie de eficacitate și eficiență, astfel cum s-a convenit de către părți.

3.1.   Definiția legalității

Legalitatea lemnului, în sensul prezentului acord, este definită în anexa II. Anexa respectivă este strâns legată de celelalte anexe, ca parte a SALH. În anexa II sunt definite cerințele legale aplicate în acordul de parteneriat voluntar care sunt legate de provocările cu care se confruntă guvernanța în sectorul forestier, identificate de actorii din acest sector în cadrul unui dialog național.

Definiția detaliată a legalității prevăzută în grilele legalității reprezintă baza pentru verificarea conformității diverșilor operatori din cadrul lanțului de aprovizionare cu indicatorii, mijloacele de verificare și cerințele în materie de trasabilitate, precum și pentru monitorizarea și controlul acestora de către instituțiile relevante. Auditurile independente asigură faptul că sistemul îndeplinește în mod corespunzător cerințele în materie de eficacitate și eficiență.

3.2.   Verificarea conformității cu definiția legalității

Verificarea legalității:

—

asigură faptul că produsele din lemn sunt legale. Acest lucru înseamnă să se verifice dacă operatorii din sectorul forestier au îndeplinit, în cadrul sferei lor de competență, toți indicatorii incluși în grilele legalității;

—

asigură prelucrarea cazurilor de neconformitate și aplicarea de măsuri corective sau preventive;

—

impune obligația de a face în mod neechivoc dovada faptului că produsele din lemn și activitățile conexe îndeplinesc cerințele stabilite în definiția legalității;

—

atestă conformitatea prin intermediul controalelor fizice și ale documentelor, precum și prin intermediul informațiilor și al datelor colectate în mod sistematic și verificate în diverse puncte de-a lungul lanțului de aprovizionare;

—

documentează procedurile și prezintă elemente de probă pentru a permite autorității care acordă licențele să evalueze legalitatea unui transport înainte de a elibera o licență FLEGT sau o licență H-Legal; și

—

definește și documentează în mod clar funcțiile și responsabilitățile tuturor instituțiilor implicate în procesul de verificare.

Statul Honduras, prin intermediul instituțiilor sale specializate și cu ajutorul unui manual de verificare aprobat de Comitetul mixt de punere în aplicare (JIC), va dispune de metodologii și mijloace pentru a verifica respectarea cerințelor legale de către diverșii actori și operatori care își desfășoară activitatea în cadrul sectorului. Aceste metodologii și mijloace de verificare sunt prevăzute în secțiunea 6.1.4.

Sistemul permite să se detecteze orice deficiențe și cazuri de neconformitate, să se aplice sancțiuni, după caz, să se propună măsurile corective necesare, dacă este oportun, și să se asigure faptul că se vor lua măsuri pentru remedierea acestor deficiențe.

Instituțiile implicate în SALH au la dispoziție instrumente informatice și protocoale pentru a verifica respectarea indicatorilor prevăzuți în grilele legalității, care sunt descrise mai detaliat în secțiunea 4.

Verificarea legalității include acțiuni pe teren, cum ar fi inspecțiile efectuate în scopuri de supraveghere și audituri tehnice, precum și inspecții de rutină al căror scop este verificarea conformității cu standardele tehnice și administrative, efectuate de autoritățile relevante, în funcție de tipul indicatorului în cauză.

De asemenea, se efectuează inspecții în trafic și la punctele de control, cu sprijinul agenților judiciari (1) și cu colaborarea autorităților de asigurare a respectării legii (forțele armate din Honduras (FFAA), poliția națională preventivă, MP, PGR) pentru a verifica respectarea legislației în domeniul transportului de produse din lemn, raportându-se în permanență autorităților competente în vederea întreprinderii măsurilor necesare.

Organizațiile societății civile și anume, Consiliile consultative privind sectorul forestier, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră (CFF) (2) efectuează în comun supravegherea socială pentru a asigura conformitatea cu normele tehnice și administrative care reglementează executarea planurilor de gestionare, a planurilor de exploatare și a altor tipuri de autorizații de recoltare. CFF pot să își prezinte constatările și recomandările în cadrul unor rapoarte pe care le pun la dispoziția SIIAVA, a Comitetului mixt de punere în aplicare a acordului de parteneriat voluntar FLEGT sau a sucursalelor tehnice ale acestuia, a departamentului de audit independent al prezentului acord și a publicului larg.

Frecvența verificării va fi stabilită utilizând o abordare bazată pe risc, ținând seama de competențele și de responsabilitățile instituțiilor publice implicate în lanțul de aprovizionare și de evidențele administrative (amenzi, plângeri și altele) care sugerează un risc de ilegalitate. Aceste riscuri au fost luate în considerare atât în ceea ce-i privește pe operatorii din sectorul forestier, cât și pe furnizorii de servicii. Frecvența verificării de către diversele instituții publice va fi prezentată în manualul verificării legalității, menționat în secțiunea 6.1.

Instituțiile responsabile cu verificarea legalității vor păstra dosarele mijloacelor de verificare, ce conțin atât documente digitale, cât și copii pe suport de hârtie (imagini ale documentelor, informații geografice etc.). Aceste dosare vor conține, în ordine cronologică, faptele documentate. Din motive de securitate, instituțiile guvernamentale vor păstra o copie digitală de rezervă a acestor dosare. Toate aceste dosare, în conformitate cu anexa IX, sunt dosare publice în măsura în care Legea privind transparența și accesul la informațiile publice le consideră ca fiind informații publice.

Verificarea conformității juridice este o etapă-cheie în exportul produselor din lemn, inclusiv în eliberarea licențelor FLEGT și H-Legal, deoarece oferă mijloacele necesare pentru a face dovada conformității.

3.3.   Controalele lanțului de aprovizionare

Trasabilitatea lemnului este una dintre cerințele SALH, în conformitate cu cadrul juridic din Honduras. ICF dispune de instrumente de monitorizare a lanțului de aprovizionare, cum ar fi SNIF și SIRMA, printre altele. Ambele sisteme sunt deja funcționale, dar sunt planificate noi module, în conformitate cu cerințele stabilite în prezentul acord. Prin urmare, acestea sunt considerate a fi în curs de realizare, iar dezvoltarea anumitor funcții este inclusă în măsurile suplimentare prevăzute în anexa VIII.

Punctul de plecare pentru monitorizarea lanțului de aprovizionare este autorizația de recoltare a lemnului tăiat în Honduras și declarația vamală unică pentru lemnul importat în Honduras.

Documentele-cheie pentru monitorizarea fluxului de produse din lemn în cadrul SALH sunt autorizațiile de recoltare, permisele și scrisorile de transport, rapoartele privind producția, intrările și ieșirile și rapoartele de livrare pentru facturile autorizate de SAR, precum și declarațiile vamale unice. Aceste documente vor fi înregistrate în SNIF și în SIRMA, după ce aceste sisteme vor fi complet dezvoltate, făcând posibilă calcularea volumului de lemn aflat în circulație în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, astfel cum este descris în secțiunea 7.1.

Autoritățile utilizează două mijloace de verificare a datelor: validarea și reconcilierea. Validarea constă în compararea și confruntarea datelor generate de operator cu datele colectate de reprezentanții guvernului, astfel cum se arată în coloana 3.1 din apendicele 1 și 2.

Reconcilierea datelor constă în compararea datelor raportate într-o etapă a lanțului de aprovizionare și în etapa ulterioară acesteia și în analizarea respectivelor date pentru a verifica dacă există diferențe care să indice faptul că în lanțul de aprovizionare există lemn neverificat sau ilegal. Reconcilierea datelor este prezentată în coloana 3.2 din apendicele 1 și 2.

Supravegherea corespunzătoare și aplicarea unor proceduri clar definite de validare și reconciliere în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare joacă un rol decisiv în asigurarea faptului că lemnul care circulă de la un punct la altul este legal, evitându-se astfel contaminarea lemnului care circulă în mod legal cu lemn care provine din surse neverificate sau ilegale.

3.4.   Procesul de acordare a licențelor FLEGT și H-Legal

Eliberarea licențelor FLEGT și H-Legal are loc după obținerea unui rezultat pozitiv și concludent al verificării tuturor cerințelor privind definiția legalității și monitorizarea lanțului de aprovizionare pentru produsele din lemn.

Licența FLEGT este ultima cerință obligatorie pentru ca produsele din lemn incluse pe lista de produse convenită între părți, astfel cum se prevede în anexa I la prezentul acord, să poată fi exportate din Honduras în orice țară din Uniune. Pentru exporturile către țări din afara Uniunii se efectuează aceeași verificare a legalității. Diferența constă în faptul că este necesară o licență H-Legal, și nu o licență FLEGT.

Anexa IV descrie procedura de eliberare a licențelor FLEGT. Exportatorul prezintă pentru vămuire licența FLEGT, atunci când exportă către Uniune, sau licența H-Legal, atunci când exportă pe piețe din afara Uniunii, împreună cu celelalte documente solicitate de autoritatea vamală.

3.5.   Auditul independent

Auditul independent este un element indispensabil al SALH, deoarece menține credibilitatea sistemului. Auditul independent verifică dacă mecanismele puse în aplicare în cadrul SALH pentru a demonstra legalitatea tuturor etapelor lanțului de aprovizionare cu produse din lemn (inclusiv exploatarea forestieră, transportul, prelucrarea primară, prelucrarea secundară și comercializarea) funcționează și dacă îndeplinesc integral toate cerințele privind lanțul de aprovizionare și dispozițiile stabilite de autoritatea de acordare a licențelor FLEGT și H-Legal.

Auditul independent face parte din SALH și trebuie efectuat înainte de începerea acordării de licențe FLEGT. Procedurile de audit și punerea în aplicare a acestora vor fi definite mai detaliat în cursul etapei de pregătire și organizare a prezentului acord.

Domeniul de aplicare și principiile auditurilor sunt definite în mandatul auditurilor independente din anexa VI.

4.   CADRUL INSTITUȚIONAL ȘI ROLUL ACTORILOR IMPLICAȚI ÎN PUNEREA ÎN APLICARE A SALH

Prezenta secțiune descrie rolul diferiților actori implicați în punerea în aplicare a SALH. Aceasta descrie modul în care, în conformitate cu responsabilitățile care le revin, actorii în cauză sprijină sau pun în aplicare în practică cerințele prezentului acord sau efectuează verificările necesare pentru a se asigura conformitatea cu aceste cerințe și modul în care colaborează și se completează reciproc pentru a se asigura legalitatea produselor din lemn.

În ceea ce privește etapa de pregătire și organizare a prezentului acord, instituțiile, operatorii din sectorul privat și societatea civilă, inclusiv organizațiile agroforestiere și reprezentanții populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras, trebuie să efectueze o analiză critică a capacității lor, din perspectiva responsabilităților care le revin în ceea ce privește verificarea legalității și conformitatea. Anexa VIII abordează toate aspectele legate de consolidarea capacităților tehnice și instituționale menționate în prezenta secțiune.

Cunoștințele și gestionarea corespunzătoare a întregului proces necesar pentru punerea în aplicare a SALH, obiectivele instituționale privind participarea și bunele practici, responsabilitatea fiecărui actor implicat și coordonarea interinstituțională adecvată necesită un nivel ridicat de formare și de consolidare a capacităților. Din acest motiv, în anexa VIII s-au prevăzut măsuri suplimentare pentru a consolida capacitatea actorilor implicați în prezentul acord.

Secțiunea 11 stabilește organismele de coordonare, cum ar fi Secretariatul interinstituțional pentru punerea în aplicare a acordului de parteneriat voluntar FLEGT, care vor fi instituite sau menținute pentru a pune în aplicare SALH. În vederea concretizării acordurilor instituționale privind punerea în aplicare a prezentului acord, se vor încheia unul sau mai multe memorandumuri de înțelegere între instituțiile din sectorul public, la care vor participa, cel puțin, următoarele: Institutul Național pentru Conservarea și Dezvoltarea Pădurilor, a Zonelor Protejate și a Speciilor Sălbatice de Faună și Floră (ICF); Serviciul de administrare a veniturilor (SAR); Asociația municipalităților din Honduras (Asociación de Municipios de Honduras, AMHON); Institutul Proprietății (IP); Institutul Național Agrar (INA); Ministerul Muncii și Securității Sociale (STSS); Institutul Securității Sociale din Honduras (IHSS); Ministerul Energiei, Resurselor Naturale, Mediului și Minelor (MiAmbiente); Ministerul Agriculturii și Zootehniei (SAG); Subdirecția pentru venituri vamale (DARA); poliția națională preventivă, care raportează Ministerului Securității (Secretaría de Estado en el Despacho de Seguridad, SSN); Ministerul Public (Ministerio Público, MP); Parchetul General (Procuraduría General de la República, PGR); Curtea Supremă de Justiție (Corte Suprema de Justicia, CSJ); forțele armate din Honduras (FFAA), care raportează Ministerului Apărării Naționale (Secretaría de Estado en el Despacho de Defensa Nacional, SEDENA); Direcția Națională a Populațiilor Indigene și de Descendență Africană din Honduras (Dirección Nacional de Pueblos Indígenas y Afrohondureños, DINAFROH); Institutul privind Accesul la Informațiile Publice (Instituto de Acceso a la Información Pública, IAIP) și Comisia Națională privind Drepturile Omului (Comisionado Nacional de los Derechos Humanos, CONADEH).

De asemenea, se vor institui acorduri de cooperare pentru a se asigura o coordonare corespunzătoare între aceste instituții, utilizând ca bază și ca exemplu acordurile existente, cum ar fi Acordul interinstituțional pentru legalizarea terenurilor și dreptul de proprietate asupra acestora, semnat de INA, IP și ICF în octombrie 2015.

Având în vedere faptul că nedefinirea proprietății este una dintre cauzele care stau la baza guvernanței deficitare larg răspândite în sectorul forestier, în cadrul prezentului acord, aspectele care vizează dreptul de proprietate asupra terenurilor și legalizarea acestora sunt abordate atât în anexa II privind grilele legalității, care enumeră indicatori specifici referitori la acest aspect, cât și în anexa VIII privind măsurile suplimentare și de sprijin, în cadrul căreia se stabilește un plan special de legalizare a regimului juridic al terenurilor, astfel cum s-a convenit între părți, în vederea accelerării procesului de legalizare în conformitate cu prioritățile definite în prezentul acord.

Planul special de legalizare a regimului juridic al terenurilor pune accentul pe proprietatea asupra zonelor forestiere naționale și asupra zonelor protejate. În cazul acestora din urmă, planul se referă doar la zonele tampon în care se permite recoltarea din păduri pentru stat, în vederea asigurării securității juridice necesare și a furnizării bazei pentru contractele de gestionare a pădurilor comunitare, semnate sau care urmează să fie semnate cu respectivele comunități stabilite în zonele în cauză. Planul prevede, de asemenea, încheierea unor contracte de uzufruct în beneficiul utilizatorilor sau al ocupanților acestor terenuri. Contractul de uzufruct este un instrument juridic care menține proprietatea statului asupra terenului, oferind totodată ocupanților securitate juridică în vederea obținerii de beneficii financiare, ecologice și sociale care îmbunătățesc calitatea vieții și utilizarea rațională a resurselor naturale, în conformitate cu legislația în vigoare. Scopul acestor activități este de a consolida guvernanța în sectorul forestier și amenajarea teritoriului.

În ceea ce privește regimul juridic al terenurilor și procesul de legalizare, precum și rolul principal al celor trei instituții menționate – INA, IP și ICF –, trebuie să se pună accentul pe coordonarea dintre acestea și Institutul Cafelei din Honduras (Instituto Hondureño del Café, IHCAFE), al cărui scop este de a spori rentabilitatea socioeconomică obținută de cultivatorii de cafea din Honduras prin îmbunătățirea competitivității lanțului de producție a cafelei.

Coordonarea dintre aceste patru instituții trebuie să se concentreze asupra ajungerii la un acord cu privire la procesul de eliberare a titlurilor de proprietate pentru producătorii de cafea în zonele forestiere naționale într-un mod care să respecte terenurile forestiere, zonele protejate și bazinele hidrografice, astfel încât să se evite ca eliberarea noilor titluri de proprietate să aibă ca rezultat distrugerea și deteriorarea în mai mare măsură a pădurilor și a mediului.

4.1.   Actorii implicați în punerea în aplicare a SALH

Din rândul instituțiilor guvernamentale implicate în mod direct în punerea în aplicare a SALH, și în ordinea importanței, ICF, în calitate de lider al procesului, este instituția de supraveghere din sectorul forestier care este însărcinată cu transpunerea în practică a politicii naționale privind conservarea și dezvoltarea pădurilor, a zonelor protejate și a speciilor sălbatice de faună și floră. ICF își concentrează activitățile asupra administrării și gestionării resurselor forestiere, a zonelor protejate și a speciilor sălbatice de faună și floră – inclusiv protecția, refacerea, recoltarea, conservarea și promovarea – pentru a încuraja dezvoltarea durabilă și, astfel, sprijină interesele sociale, economice, de mediu și culturale ale țării.

Celelalte instituții implicate în mod direct în punerea în aplicare a SALH sunt enumerate în secțiunea 4.2, în ordinea numărului de indicatori și de mijloace de verificare de care sunt responsabile, în temeiul grilelor legalității, în materie de, printre altele, înregistrare și control al impozitelor, drepturi de proprietate, securitate socială și mediu. Descrierea și indicatorii prevăzuți în grilele legalității de care este responsabilă fiecare instituție și resursele necesare pentru fiecare dintre acestea vor fi prezentate în manualul de verificare aprobat de JIC, astfel cum se prevede în anexa II.

Următoarele instituții și următorii actori sunt, de asemenea, implicați în SALH:

Agenții judiciari și autoritățile de asigurare a respectării legii (poliția națională preventivă, FFAA, PGR și MP) răspund de prevenire, control și asigurarea respectării legii. IAIP gestionează aspectele legate de informarea publică și transparență.

Direcția Națională a Populațiilor Indigene și de Descendență Africană din Honduras (DINAFROH) raportează Ministerului Incluziunii Sociale (Secretaría de Inclusión Social, SEDIS) și vizează îmbunătățirea calității vieții populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras prin intermediul dezvoltării productive economice, culturale, politice și sociale a Hondurasului.

Operatorii privați din sectorul forestier își desfășoară activitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare cu lemn, îndeplinind indicatorii prevăzuți în grilele legalității și completând documentele justificative necesare. Operatorii privați din sectorul forestier efectuează controalele necesare și corespunzătoare pentru a asigura legalitatea lemnului pe care îl prelucrează și fac obiectul mecanismelor de verificare a legalității puse în aplicare de diversele instituții ale statului, în funcție de competențele acestora. Din acest grup de operatori fac parte persoanele fizice și persoanele juridice care dețin păduri, microîntreprinderile, întreprinderile mici, mijlocii și mari din sectorul forestier, întreprinderile de exploatare forestieră industrială, organismele private de certificare, grupurile comunitare etc. Acești operatori trebuie, de asemenea, să se supună supravegherii sociale efectuate de organizațiile societății civile prin intermediul CFF, în colaborare cu instituțiile statului.

Printre organizațiile societății civile se numără, în sensul prezentului acord, CFF care își desfășoară activitatea la nivel comunitar, municipal, regional și național, organizațiile de dezvoltare neguvernamentale și altele care participă în mod activ la supravegherea resurselor forestiere și a impactului acestora asupra populației și care efectuează supravegherea socială a activităților autorităților și ale operatorilor. În acest scop, utilizează procedurile și protocoalele de soluționare a plângerilor descrise în secțiunea 10.3.

Populațiile indigene și de descendență africană din Honduras, prin intermediul organismelor lor de gestionare și al organizațiilor lor, sunt implicate în supravegherea socială și în punerea în aplicare a mecanismelor și a procedurilor de consultare liberă, prealabilă și în cunoștință de cauză. Acestea sunt beneficiarii proceselor de legalizare a terenurilor forestiere efectuate de instituțiile guvernamentale specializate pentru a recunoaște drepturile lor ancestrale asupra terenurilor. În cazul în care populațiile indigene și de descendență africană din Honduras sunt implicate în activități forestiere comerciale în calitate de operatori, aceste populații fac obiectul procedurilor SALH.

4.2.   Instituții ale statului

Zece instituții guvernamentale sunt implicate în mod direct în grilele legalității prevăzute în prezentul acord. Pentru a facilita eliberarea de certificate de conformitate juridică pentru toți operatorii care îndeplinesc indicatorii prevăzuți în grilele legalității și cerințele SALH, toate instituțiile implicate în prezentul acord vor furniza unității de verificare a legalității din cadrul ICF informații privind conformitatea cu indicatorii care se încadrează în sfera lor responsabilitate. Această obligație se aplică și diverselor organisme ale ICF.

În continuare sunt prezentate fiecare dintre instituțiile implicate în grilele legalității, în funcție de numărul de indicatori și mijloace de verificare care se încadrează în sfera lor responsabilitate.

4.2.1.   Institutul Național pentru Conservarea și Dezvoltarea Pădurilor, a Zonelor Protejate și a Speciilor Sălbatice de Faună și Floră (ICF)

ICF este instituția de supraveghere a sectorului forestier; aceasta este însărcinată cu transpunerea în practică a politicii naționale privind conservarea și dezvoltarea pădurilor, a zonelor protejate și a speciilor sălbatice de faună și floră și are autoritatea de a formula programe, proiecte și planuri și de a înființa unitățile tehnice și operative necesare pentru a îndeplini scopul și obiectivele Legii privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră (LESPAVS). De asemenea, ICF îndeplinește funcții care au legătură cu asigurarea respectării altor legi, cum ar fi Legea privind proprietatea, Legea generală privind apele și Legea generală privind mediul.

Activitatea ICF se concentrează asupra administrării și gestionării resurselor forestiere, a zonelor protejate și a speciilor sălbatice de faună și floră, inclusiv asupra protecției, refacerii, recoltării, conservării și promovării acestora, favorizând astfel dezvoltarea durabilă corespunzătoare a intereselor sociale, economice, de mediu și culturale ale țării.

4.2.2.   Serviciul de administrare a veniturilor (SAR)

În ceea ce privește înregistrarea și controlul impozitelor, Serviciul de administrare a veniturilor (SAR) își coordonează activitatea la nivel central cu ICF, pentru a se asigura că operatorii din lanțul de producție forestieră își îndeplinesc obligațiile fiscale.

În conformitate cu grilele legalității, principalele responsabilități ale SAR – care a înlocuit Consiliul de gestionare a veniturilor (Dirección Ejecutiva de Ingresos, DEI) – sunt respectarea și asigurarea respectării reglementărilor fiscale naționale și internaționale, precum și gestionarea colectării taxelor și a impunerilor stabilite în temeiul diverselor legi.

4.2.3.   Municipalitățile

Autoritățile municipale sunt organismele de guvernare și administrare ale municipalităților, iar scopul acestora este de a asigura bunăstarea locuitorilor lor, de a promova dezvoltarea integrală și de a proteja mediul.

Municipalitățile au un dublu rol în cadrul SALH: în primul rând, să îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul grilelor legalității în calitate de proprietari ai terenurilor forestiere municipale și, în al doilea rând, în calitate de autorități ale administrației locale, să stabilească și să pună în aplicare impozitele municipale. Municipalitățile dispun de un sistem de administrare fiscală și financiară (Sistema de Administración Financiera Tributaria, SAFT), un instrument care, pe lângă facilitarea procesului de control intern, oferă, de asemenea, informații complete cu privire la finanțele municipale.

4.2.4.   Institutul Proprietății (IP)

IP este o instituție guvernamentală descentralizată, cu competențe în materie de înregistrare și identificare a proprietăților și a proprietarilor din întreaga țară; prin urmare, IP ține registrul național al tuturor actelor și titlurilor de proprietate privind înregistrarea proprietăților și proprietatea, inclusiv înscrierea, recunoașterea, transmiterea, transferul, modificarea, impozitarea și anularea drepturilor de proprietate.

4.2.5.   Secretariatul Muncii și Securității Sociale (STSS)

STSS îi revine întreaga responsabilitate în ceea ce privește politica de ocupare a forței de muncă și sistemele de protecție socială pentru lucrători și angajatori.

4.2.6.   Institutul Securității Sociale din Honduras (IHSS)

Institutul Securității Sociale din Honduras este o entitate autonomă, cu personalitate juridică și active proprii, independentă de autoritatea fiscală națională. De la crearea sa, IHSS a fost responsabil cu oferirea de orientări, conducerea, furnizarea și administrarea serviciilor de securitate socială pentru populația activă din Honduras. În temeiul Constituției Republicii, guvernul, angajatorii și lucrătorii au obligația de a contribui la finanțarea, îmbunătățirea și extinderea sistemului de asigurări sociale.

În Honduras, securitatea socială pentru populația activă se bazează în primul rând pe acoperirea oferită de IHSS, de unde rezultă influența majoră pe care acesta o exercită asupra guvernanței în materie de sănătate și securitate socială. În afara principalelor orașe ale țării (Tegucigalpa, San Pedro Sula, Ceiba și Puerto Cortés) în care își au sediul cei mai mari operatori forestieri, IHSS nu este reprezentat în alte centre demografice ale țării și nici în zonele rurale, unde își desfășoară activitatea majoritatea operatorilor forestieri.

4.2.7.   Ministerul Energiei, Resurselor Naturale, Mediului și Minelor (MiAmbiente)

MiAmbiente este responsabil cu formularea, coordonarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor privind mediul, ecosistemele, protecția și utilizarea resurselor de apă, coordonarea, protecția florei și faunei și respectarea evaluării impactului asupra mediului de către întreprinderile din sectorul produselor forestiere primare și secundare.

4.2.8.   Institutul Național Agrar (INA)

Dat fiind faptul că INA este în curs de restructurare instituțională, nu este încă clar prin ce transformări va trece acesta; prin urmare, este posibil ca funcțiile sale actuale să se modifice în viitor. În cazul în care orice funcții importante pentru SALH care sunt în prezent efectuate de INA vor fi atribuite altor instituții în viitor, aceste noi instituții vor fi înregistrate în mod oficial în sensul prezentului acord ca înlocuitori ai INA.

INA este un organism semiautonom care răspunde de punerea în aplicare a politicii agricole a țării, prin eliberarea de titluri de proprietate pentru terenurile agroforestiere și prin acordarea de asistență tehnică părților interesate din mediul rural și populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras, implicând populația rurală în dezvoltarea integrală a țării. INA este responsabil cu înregistrarea proprietății asupra terenurilor agricole în coordonare cu ICF și IP în cadrul proceselor de legalizare a proprietății funciare. În cazul specific al cererilor de acordare a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere naționale, INA va acționa împreună cu ICF pentru a menține utilizarea acestor terenuri pentru silvicultură; înregistrarea proprietății asupra terenurilor forestiere nu este de competența sa. Un aviz tehnic favorabil din partea ICF este întotdeauna necesar pentru atribuirea dreptului de proprietate asupra zonelor forestiere.

4.2.9.   Ministerul Agriculturii și Zootehniei (SAG)

Ministerul Agriculturii și Zootehniei coordonează aspectele referitoare la politicile sectoriale puse în aplicare de instituțiile care alcătuiesc sectorul public al agriculturii, în special cele legate de regimul juridic al terenurilor, finanțarea rurală, comerț, silvicultură, culturi agricole și creșterea animalelor, precum și dezvoltarea rurală și dezvoltarea pădurilor.

SAG este responsabil cu reglementarea comerțului internațional cu specii sălbatice de faună și floră, prin aplicarea Convenției privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție. În contextul prezentului acord, aceasta vizează produsele din lemn obținute din speciile care fac obiectul CITES.

4.2.10.   Subdirecția pentru venituri vamale (DARA)

Decretul executiv nr. PCM-083-2016 a instituit Comisia prezidențială pentru reforma cuprinzătoare a sistemului vamal și a organismelor din domeniul comerțului (Comisión Presidencial de Reforma Integral del Sistema Aduanero y Operadores de Comercio, COPRISAO). În prezent, pe durata procesului de reformă cuprinzătoare a sistemului vamal și a organismelor comerciale, această comisie va avea autoritate directă asupra Subdirecției pentru venituri vamale (DARA).

În cadrul SALH, Subdirecția pentru venituri vamale este implicată în controlul și verificarea produselor din lemn exportate și importate și a celor aflate în tranzit. O analiză aprofundată a procedurilor vamale privind exporturile, care poate avea un impact asupra metodologiei de verificare, trebuie să fie efectuată în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord, pentru a se identifica eventualele lacune și alte deficiențe.

4.2.11.   Instituțiile guvernamentale implicate în mod indirect

Mai jos sunt prezentate instituțiile guvernamentale care au o legătură indirectă cu SALH, adică acestea nu au o responsabilitate deplină sau directă ori o coresponsabilitate pentru verificarea indicatorilor prevăzuți în grilele legalității, dar joacă un rol în calitate de organisme de control guvernamental, ale căror funcții sunt importante pentru a se asigura îndeplinirea cu eficacitate a sarcinilor instituțiilor guvernamentale centrale și a autorităților municipale în ceea ce privește SALH.

Unitățile speciale, cum ar fi Forța de securitate interinstituțională națională (Fuerza de Seguridad Interinstitucional Nacional, FUSINA) a FFAAși Grupul operativ interinstituțional pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului (Fuerza de Tarea Interinstitucional Contra el Delito Ambiental, FTIA), sunt organisme operative însărcinate cu urmărirea penală a infracțiunilor împotriva mediului, în cadrul Strategiei națională de control al exploatării forestiere ilegale și al transportului produselor forestiere (ENCTI). Aceste organisme au fost înființate de guvern cu titlu temporar și au facilitat coordonarea interinstituțională pentru a pune capăt actelor ilicite și pentru a asigura respectarea legislației de mediu. FTIA, în special, este alcătuit din ICF, MiAmbiente, agenți judiciari și autoritățile de asigurare a respectării legii (MP, PGR, poliția națională preventivă și FFAA). Acesta este condus de ICF și își desfășoară activitatea ca un mecanism de coordonare interinstituțională în a cărui sferă de competență se încadrează investigațiile, sancțiunile și monitorizarea, în special în cazul infracțiunilor cu un impact ridicat asupra mediului. Experiența dobândită în cadrul acestor organisme va servi drept model în cazul înființării unui mecanism pe termen lung, permanent. FUSINA este condusă de FFAA și acționează în temeiul hotărârilor judecătorești.

4.2.11.1.   Poliția națională preventivă (Policía Nacional Preventiva, PNP)

Rolul poliției naționale preventive este de a se asigura că persoanele care își au reședința pe teritoriul Hondurasului pot să își exercite în mod liber drepturile și libertățile, prin asigurarea respectării actelor cu putere de lege și a normelor administrative privind protecția vieții, conservarea frumuseții naturale și protecția mediului, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.

În cadrul SALH, PNP participă la controalele care au ca obiect transporturile de produse din lemn, împreună cu ICF, agenții judiciari și toate celelalte autorități de asigurare a respectării legii. De exemplu, PNP își desfășoară activitatea la punctele de control al tranzitului, împreună cu ICF și SAR (punctele verzi de control, postas verdes).

4.2.11.2.   Ministerul Public (MP)

Ministerul Public reprezintă societatea și introduce acțiuni în fața instanțelor; una dintre funcțiile sale este investigarea infracțiunilor împotriva mediului în conformitate cu instrumentele juridice în vigoare care sancționează faptele ce constituie infracțiuni împotriva mediului în Honduras și în conformitate cu tratatele internaționale.

În sectorul forestier, Ministerul Public acționează prin intermediul Parchetului Special pentru Mediu (Fiscalía Especial del Medio Ambiente, FEMA). În calitate de reprezentant al societății din Honduras, rolul său principal constă în investigarea, documentarea și prezentarea învinuirilor în fața instanțelor din Honduras în cadrul procedurilor penale deschise în urma comiterii de acte care aduc daune mediului, ecosistemelor, resurselor naturale și sănătății publice.

4.2.11.3.   Parchetul General (Procuraduría General de la República, PGR)

Parchetul General răspunde de promovarea, reprezentarea și apărarea drepturilor statului în toate procedurile judiciare la care este parte; acesta acționează ca reprezentant al statului.

4.2.11.4.   Curtea Supremă de Justiție (CSJ)

Competența de a pronunța și de a executa hotărârile judecătorești este exclusiv în sarcina instanțelor Republicii Honduras. Competența de a îndeplini actul de justiție revine magistraților și judecătorilor independenți.

4.2.11.5.   Forțele armate din Honduras (FFAA)

FFAAsunt instituția națională a cărei funcție principală este de a apăra integritatea teritorială și suveranitatea Hondurasului, de a menține pacea și ordinea publică și de a sprijini respectarea Constituției.

Din 2006, FFAA au fost însărcinate să susțină activitatea de protejare a pădurilor și a ecosistemelor țării; această sarcină se realizează prin intermediul Direcției de sprijin pentru ecosisteme și mediu (Dirección de Apoyo al Manejo de Ecosistemas y Ambiente, C-9), prin care asistă autoritățile competente de aplicare a legii .

4.2.11.6.   Direcția Națională a Populațiilor Indigene și de Descendență Africană din Honduras (DINAFROH)

Acesta este departamentul din cadrul Ministerului Incluziunii Sociale (SEDIS) care vizează ameliorarea calității vieții populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras prin intermediul dezvoltării productive economice, culturale, politice și sociale a Hondurasului. Sub coordonarea Ministerului Muncii și Securității Sociale (STSS) și cu sprijinul DINAFROH, guvernul Hondurasului desfășoară în prezent un proces de consultare care va servi drept bază pentru elaborarea și adoptarea unei legi privind consultarea liberă, prealabilă și în cunoștință de cauză, la care participă toate organizațiile celor nouă populații indigene și de descendență africană din Honduras, cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și al raportorului special al ONU privind drepturile populațiilor indigene.

4.2.11.7.   Institutul privind Accesul la Informațiile Publice (IAIP)

IAIP este un organism guvernamental descentralizat care răspunde de promovarea și facilitarea accesului cetățenilor la informațiile publice, precum și de reglementarea și supravegherea procedurilor instituționale pentru protecția, clasificarea și păstrarea informațiilor publice.

În cadrul SALH, printre responsabilitățile IAIP se numără asigurarea faptului că cetățenii sunt în măsură să își exercite dreptul de a participa la gestionarea afacerilor publice și că există transparență în îndeplinirea funcțiilor publice și în relațiile dintre stat și persoanele fizice. Informațiile privind sectorul forestier sunt publicate pe portalul unic de transparență al IAIP și pe portalul ICF și sunt prezentate în detaliu pe portalul fiecărei instituții. În plus, anexa VIII include o măsură suplimentară de instituire a unui sistem de gestionare a informațiilor destinate publicului.

4.2.11.8.   Comisia Națională privind Drepturile Omului (CONADEH)

CONADEH monitorizează respectarea drepturilor și a garanțiilor prevăzute în Constituția Republicii, în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în alte tratate și convenții ratificate de Honduras.

4.2.11.9.   Sistemul național de cercetare privind pădurile, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră (Sistema de Investigación Nacional Forestal, Áreas Protegidas y Vida Silvestre, SINFOR)

SINFOR este o platformă interinstituțională public-privată, instituită de LESPAVS, care organizează, încurajează și promovează cercetarea științifică referitoare la sectorul forestier, zonele protejate, speciile sălbatice de faună și floră și alte aspecte similare și încurajează transferurile de know-how și tehnologie în Honduras.

Rolul său este, printre altele, de a furniza informații actualizate pentru formularea politicilor, a normelor și a reglementărilor care să asigure sustenabilitatea și guvernanța sectorului. În activitatea sa de planificare și încurajare a cercetării privind sectorul forestier, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră, prioritatea SINFOR este aceea de a căuta oportunități de cercetare care să poată fi identificate în planurile și strategiile naționale, cum ar fi ENCTI, precum și în planurile strategice pentru fiecare dintre instituțiile membre și în cadrul altor inițiative referitoare la acest sector.

4.3.   Sectorul forestier privat

În cadrul SALH, printre actorii din sectorul forestier privat se numără cei care gestionează sau produc materia primă, o extrag din pădure, o transportă, o prelucrează și o introduc pe piață și desfășoară activități de export și de import, în scop lucrativ.

Având în vedere diversitatea organizațiilor implicate și gama largă de activități comerciale desfășurate de acestea, s-au creat mai multe clasificări. Codul fiscal le clasifică drept: (i) persoane fizice, (ii) persoane juridice, care includ parteneriatele profesionale și societățile comerciale, cooperativele și întreprinderile asociative și, în general, asociațiile sau entitățile care, în temeiul dreptului public ori privat, au statutul de persoane juridice și (iii) entitățile, comunitățile, organizațiile (populațiile indigene și de descendență africană din Honduras, grupurile comunitare) sau tranzacțiile juridice care constituie o unitate funcțională sau patrimonială, chiar dacă nu au personalitate juridică.

O altă categorie este cea care rezultă din numărul de persoane care lucrează în fiecare întreprindere: microîntreprinderile forestiere, majoritatea constituite ca întreprinderi familiale, angajează maximum patru persoane, întreprinderile forestiere mici angajează între 5 și 10 persoane, întreprinderile forestiere mijlocii angajează între 11 și 100 de persoane, iar întreprinderile forestiere mari angajează peste 100 de persoane.

LESPAVS stabilește trei categorii de întreprinderi: o întreprindere din sectorul produselor forestiere primare efectuează prelucrarea inițială a lemnului rotund sau a oricărei alte materii prime din pădure, lemnoase sau nelemnoase; o întreprindere din sectorul produselor forestiere secundare sau o întreprindere de prelucrare, care prelucrează produse provenite de la o întreprindere din sectorul produselor forestiere primare; în fine, platformele de vânzare a lemnului sau a produselor din lemn, care introduc pe piață diverse produse din lemn.

Trebuie remarcat faptul că descrierea de mai sus se aplică numai industriei care utilizează lemnul de pin; în cazul lemnului de foioase, la data intrării în vigoare a prezentului acord, în Honduras nu este înregistrată și nu își desfășoară activitatea nicio întreprindere din sectorul produselor forestiere primare. În plus, lemnul extras din pădure este, în general, lemn ecarisat, mai degrabă decât lemn rotund, deoarece este ecarisat în pădure și tractat la punctele de colectare, de unde este transportat ulterior cu vehicule motorizate către întreprinderi din sectorul produselor forestiere secundare sau către platformele de vânzare a lemnului. Depozitele sau centrele de colectare sunt, prin definiție, locuri în care produsele din lemn sunt stocate pentru a fi transferate ulterior, fără nicio modificare a proprietății asupra acestora. În schimb, platformele forestiere sunt locuri în care proprietarii platformelor cumpără produse din lemn de la furnizorii lor și le vând clienților lor.

În cadrul inspecțiilor sale de rutină și datorită rapoartelor de supraveghere socială din partea CFF, ICF va monitoriza periodic orice modificare survenită în lanțul de producției forestieră, inclusiv pădurile de pin și de foioase, plantații forestiere sau arbori răzleți din afara pădurilor, pentru a preveni apariția oricăror activități forestiere care nu fac obiectul SALH. Dacă, în viitor, organizarea sectorului forestier va suferi modificări ca urmare a revizuirii cadrului juridic aplicabil, SALH va fi adaptat în vederea asigurării faptului că toate sursele de lemn fac obiectul acestuia.

Acești operatori pun în aplicare procesele de producție și, prin urmare, trebuie să respecte indicatorii și mijloacele de verificare din cadrul sferei lor de competență. În acest scop, operatorii pun în aplicare controale interne corespunzătoare și relevante privind licențele de recoltare și de producție, în conformitate cu obligațiile care le revin în materie de ocupare a forței de muncă, mediu, taxe și impozite (naționale și municipale), transport, comerț și orice alte obligații, pe care le specifică diverșii indicatori. Aceștia trebuie, de asemenea, să țină evidențe corespunzătoare ale documentelor justificative necesare și ale mijloacelor de verificare prevăzute.

În mod similar, organizațiile din sectorul forestier privat fac obiectul mecanismelor de verificare a conformității juridice puse în aplicare de instituțiile statului, în concordanță cu competențele acestora.

4.4.   Organizații ale societății civile

Cadrul juridic din Honduras le conferă cetățenilor țării dreptul și le impune obligația de a participa și de a exercita controlul social asupra acțiunilor întreprinse de autorități. În sectorul forestier își desfășoară activitatea o gamă variată de organizații ale societății civile care sunt interesate de asigurarea respectării legii și joacă un rol foarte activ și eficace în ceea ce privește mijloacele de verificare. Aceste organizații sunt:

4.4.1.   Organizații locale

LESPAVS instituie organisme de participare publică, consultare și sprijin pentru ICF, cum ar fi CCF, care sunt organizate și își desfășoară activitatea la nivel local sau la nivel comunitar, municipal, regional și central. ENCTI arată importanța acestor organisme pentru exercitarea controlului social, în special la nivel municipal și comunitar, sprijinind verificarea planurilor de gestionare, a planurilor de exploatare anuale sau a altor tipuri de autorizații, precum și pentru promovarea consumului de lemn legal. Acest lucru se realizează în coordonare cu instituțiile statului și, în special, cu ICF.

4.4.2.   Organizații de dezvoltare neguvernamentale

O gamă variată de organizații de dezvoltare neguvernamentale naționale și internaționale (3) sprijină acțiunile din sectorul forestier atât la nivel instituțional, cât și la nivel teritorial. Activitățile acestora vizează, printre altele, organizarea, consolidarea capacităților organismelor cu participare publică la nivel municipal și comunitar, impactul politic, controlul social, sprijinul tehnic și apărarea drepturilor omului.

În etapa de pregătire și organizare a prezentului acord, organizațiile de dezvoltare neguvernamentale își vor elabora propria metodologie pentru efectuarea acțiunilor de supraveghere socială. Rapoartele privind această supraveghere socială vor fi prezentate Comitetului mixt de punere în aplicare și altor organisme pentru a se întreprinde acțiunile necesare. Astfel, se va institui un sistem de participare ce va contribui la îmbunătățirea continuă a procedurilor de guvernanță instituite în temeiul prezentului acord.

Se va institui, de asemenea, un sistem de soluționare a plângerilor, care va sprijini îndeplinirea acestei funcții de supraveghere socială, prezentată în secțiunile 10 și 11.

4.5.   Populațiile indigene și de descendență africană din Honduras

În Honduras trăiesc nouă populații indigene și de descendență africană. Majoritatea acestor populații trăiesc în zone forestiere extinse, în care se află atât zonele protejate, cât și pădurile de producție. Aceste populații sunt: Pech, Tawahkas, Lencas, Maya Chortís, Tolupanes, Miskitu, Nahuas, Garífunas și populația anglofonă de descendență africană, care au organizații care le reprezintă, inclusiv Confederația Populațiilor Indigene din Honduras (Confederación de Pueblos Autóctonos de Honduras, CONPAH).

Aceste populații se numără printre actorii implicați în punerea în aplicare a SALH, inclusiv în ce privește principiul 2 prevăzut în grilele legalității: „Hondurasul respectă drepturile populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras care trăiesc în zone forestiere”.

În sectorul forestier, populațiile indigene și de descendență africană din Honduras:

—

sunt beneficiarii proceselor de legalizare și al respectului pentru teritoriile aflate în posesia lor ancestrală;

—

sunt implicate în punerea în aplicare a mecanismelor și a procedurilor pentru o consultare liberă, prealabilă și în cunoștință de cauză (CLPI) instituite pentru a respecta autodeterminarea și autonomia, în conformitate cu Convenția nr. 169 a OIM și cu Declarația ONU privind drepturile populațiilor indigene; și

—

desfășoară activități comerciale în zonele forestiere de producție, în conformitate cu grilele legalității și cu cerințele aplicabile ale SALH.

4.6.   Consolidarea capacităților

Consolidarea capacităților pentru a se asigura funcționarea eficace a sistemului și legalitatea produselor din lemn este prezentată în anexa VIII. Formularea fiecărei măsuri va face obiectul examinării capacităților de care au nevoie toți actorii implicați în punerea în aplicare a SALH.

5.   SFERA DE ACOPERIRE/ DOMENIUL DE APLICARE AL SALH

Toate tipurile de lemn și de produse din lemn originare din Honduras care fac obiectul SALH trebuie să provină din păduri private, municipale sau naționale (naturale sau plantate) gestionate în conformitate cu criterii administrative și tehnice de performanță maximă, utilizare multiplă și egalitate socială, astfel încât să se asigure durabilitatea ecosistemelor și a capacității lor de producție, de protecție și de mediu.

SALH se va aplica, de asemenea, lemnului originar din alte țări, atunci când importatorii acestuia pot dovedi că provine din surse legale și că a fost importat în conformitate cu legislația țării de origine a lemnului și a Hondurasului. Toți operatorii vor face obiectul SALH, inclusiv cei care au certificate private proprii pentru gestionarea pădurilor și lanțul de custodie și cei care dețin plantații arboricole în scopuri comerciale.

5.1.   Produsele din lemn incluse în SALH

SALH acoperă toate produsele definite în anexa I la prezentul acord. Articolul 102 din LESPAVS interzice exportul anumitor produse din lemn, precizând faptul că lemnul speciilor de foioase din păduri naturale poate fi exportat numai ca lemn prelucrat. Prin urmare, nu se permite exportul de lemn rotund sau ecarisat din aceste specii.

Cu toate că lemnul rotund sau ecarisat din aceste specii nu poate fi exportat, acesta face obiectul SALH, indiferent de măsura în care a fost prelucrat.

Produsele din lemn care nu sunt enumerate în anexa I la prezentul acord nu fac obiectul procedurii aplicabile licențelor FLEGT atunci când sunt exportate către Uniune. Într-un astfel de caz, importatorii în Uniune ai acestor produse din Honduras trebuie să îndeplinească obligația de diligență în conformitate cu Regulamentul (UE) Nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (4), pentru a demonstra că respectivele produse sunt legale.

5.2.   Piețele care fac obiectul SALH

SALH se aplică produselor din lemn introduse pe toate piețele, indiferent dacă acestea sunt piețe de export sau naționale. Cu toate acestea, se va stabili o ordine de prioritate a eforturilor în materie de punere în aplicare a SALH, făcând distincție între piețe după cum urmează:

—

piața Uniunii: verificarea legalității produselor exportate pe piața Uniunii se va efectua în conformitate cu dispozițiile prezentului acord, care prevede că deținerea unei licențe FLEGT este o condiție necesară de îndată ce s-a confirmat faptul că sistemul este pregătit să elibereze licențe FLEGT, urmând procedura prevăzută în anexa VII;

—

alte piețe internaționale: verificarea legalității produselor exportate se va efectua în conformitate cu dispozițiile prezentului acord, indiferent de țara de destinație a exportului, iar legalitatea respectivelor produse va fi demonstrată printr-o licență H-Legal;

—

piața internă: verificarea legalității produselor introduse pe piața internă se va efectuaîn conformitate cu dispozițiile prezentului acord, iar legalitatea operatorilor care dețin respectivele produse va fi demonstrată prin certificate de conformitate juridică.

În toate aceste etape de punere în aplicare a SALH se vor adopta măsuri de prevenire a introducerii lemnului de origine necunoscută sau ilegală în lanțul de aprovizionare din sectorul forestier. Capacitatea de implementare a SALH va fi consolidată prin aplicarea măsurilor incluse în anexa VIII.

5.3.   Surse de lemn care fac obiectul SALH

Sursele de lemn care fac obiectul SALH sunt clasificate după cum urmează:

5.3.1.   Lemnul recoltat pe teritoriul național

Lemnul recoltat pe teritoriul național provine din următoarele surse:

1.

Păduri, naturale sau plantații.

2.

Zone în care există sisteme agroforestiere, și anume arborii naturali sau plantați cresc alături de alte specii, cum ar fi arborii de cafea, arborii de cacao sau alte culturi agricole.

3.

Arbori dispersați, fie conifere, fie foioase, din afara pădurilor.

Recoltarea se poate efectua fie în păduri de foioase, fie în păduri de pin, indiferent de regimul juridic al terenurilor. Recoltarea este autorizată în unul dintre următoarele moduri:

—

În cadrul unui plan de gestionare a pădurii și al planurilor sale de exploatare anuale, astfel cum au fost aprobate de ICF pentru:

—

beneficiarii comunitari care au contracte de gestionare a pădurilor la nivel de grup (contracte de gestionare a pădurilor comunitare);

—

beneficiarii individuali ai contractelor de gestionare a pădurilor; și

—

proprietarii pădurilor private, municipale (ejido), naționale și fiscale.

—

În cadrul unui plan special pentru sistemele agroforestiere și planul său de tăiere anual pentru proprietarii de sisteme agroforestiere pe terenuri private și municipale (ejido).

—

În cadrul unui plan de salvare privind efectuarea de activități de recoltare în păduri afectate de dezastre naturale, dăunători sau boli, lucrări de construcție publice sau private și modificări ale vegetației pe terenurile agricole. Planurile de salvare pentru locurile unde urmează să se efectueze lucrări de construcție publice sau private ori modificări ale vegetației pe terenurile agricole necesită efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului, înainte de emiterea de către MiAmbiente a certificatului de licență de mediu. Planurile de salvare legate de o modificare a vegetației pentru culturile agricole temporare sau permanente nu se aplică decât terenurilor agricole. Articolul 93 din LESPAVS prevede că utilizarea naturală a terenurilor forestiere trebuie conservată și respectată în conformitate cu politicile și reglementările legale privind amenajarea teritoriului. În mod similar, articolul 294 din regulamentul de punere în aplicare a LESPAVS interzice modificarea vegetației în pădurile de producție cu planuri de gestionare și cu potențial forestier ridicat. Secțiunea 7.7 din prezenta anexă descrie mai detaliat verificarea produselor din lemn care provin de pe terenuri a căror destinație a fost schimbată.

—

În cadrul unui plan de recuperare pentru extragerea subproduselor forestiere care fac obiectul unei autorizații anterioare (PAO, PCA, autorizații de efectuare a activităților de recoltare în plantațiile certificate și planuri de salvare).

—

Autorizații de efectuare a activităților de recoltare în plantațiile certificate pentru extragerea lemnului din plantațiile forestiere certificate de ICF.

În mod tradițional, arborii izolați din afara pădurilor, situați în principal în zone rezidențiale și de creștere a animalelor, au reprezentat principala sursă de aprovizionare cu lemn pentru atelierele de tâmplărie. Cu toate acestea, Hondurasul nu are încă o legislație care să reglementeze recoltarea comercială a acestor arbori, motiv pentru care o măsură suplimentară cu privire la acest aspect a fost inclusă în anexa VIII. Atunci când această legislație va intra în vigoare, va fi inclusă în indicatorul relevant al grilelor legalității, în conformitate cu procedura prevăzută în secțiunea 4 din anexa II.

Înainte de actualizarea grilelor legalității, această sursă de lemn va fi deja inclusă în SALH și operatorii din sectorul forestier care o recoltează vor trebui să aplice toate celelalte cerințe ale SALH.

5.3.2.   Lemnul importat

Atât persoanele fizice, cât și cele juridice care importă lemn trebuie să pună în aplicare proceduri privind obligația de diligență necesară pentru a demonstra că riscul ca lemnul importat să fie ilegal este minim și că exportatorii din țara de recoltare respectă legea. Domeniul de aplicare al acestei proceduri privind obligația de diligență va fi stabilit în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord; în anexa VIII s-a inclus o măsură suplimentară privind punerea în aplicare a procedurilor referitoare la obligația de diligență în Honduras.

5.3.3.   Lemnul care nu face obiectul SALH

Următoarele două tipuri de lemn nu sunt incluse în SALH și nu vor face obiectul regimului de licențe FLEGT:

—

Lemnul aflat în tranzit

Lemnul aflat în tranzit este lemnul originar din țările terțe sau lemnul care intră temporar în Honduras, în temeiul unei declarații unice de tranzit, a cărui destinație finală este o altă țară. Acesta trebuie identificat și păstrat separat de lanțul de aprovizionare al lemnului produs în Honduras sau importat. Lemnul aflat în tranzit nu va face obiectul SALH și, prin urmare, pentru acesta nu se poate emite o licență FLEGT sau H-Legal.

Secțiunea 7.5 explică modul în care vor funcționa mecanismele de control al tranzitului acestor produse pentru a se asigura faptul că acestea nu intră în lanțul de aprovizionare al pieței naționale.

—

Lemnul confiscat

Produsele din lemn confiscate ca urmare a încălcării legislației din Honduras sau a nerespectării obligațiilor de diligență în cazul importurilor de lemn sunt excluse din SALH. ICF și forțele de securitate sunt împuternicite să efectueze investigațiile necesare pentru urmărirea în justiție care se efectuează prin intermediul Ministerului Public. Secțiunea 7.6 explică ce se întâmplă cu lemnul pus sub sechestru sau confiscat.

5.4.   Domeniul de activitate al operatorilor incluși în SALH

În sensul prezentului acord, „operator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce desfășoară activități în cadrul lanțului de producție din sectorul forestier. În tabelul 1 se prezintă domeniul de activitate al operatorilor care fac obiectul SALH.

Tabelul 1.

Domeniul de activitate al operatorilor din sectorul forestier.

Operator

Domeniul de activitate în cadrul SALH

1.

Proprietar al unei zonei forestiere private (inclusiv comunitățile indigene care dețin un titlu de proprietate asupra terenurilor) și al unor terenuri comune (municipalități)

Solicită sau face dovada regimului juridic al terenului.

Înainte de a efectua activități de recoltare, solicită ICF aprobarea unui plan de gestionare a pădurii și a planurilor de exploatare anuale conexe, a planului de salvare conex sau a planului de recuperare conex.

Solicită ICF permise de transport pentru transportul lemnului recoltat și raportează cu privire la permisele de transport folosite, care sunt introduse în baza de date a SIRMA.

Face dovada faptului că principiile CLPI au fost respectate, după caz.

2.

Proprietar al unei zone cu un sistem agroforestier

Solicită aprobarea unui PESA și a unui PCA pentru recoltare în cadrul unui sistem agroforestier. Solicită ICF permise de transport pentru transportul lemnului recoltat și raportează cu privire la permisele de transport folosite, care sunt introduse în baza de date a SIRMA.

3.

Proprietar al unei plantații forestiere

Solicită ICF certificarea plantației forestiere și acordarea unei autorizații pentru a efectua activități de recoltare într-o plantație certificată.

Solicită ICF permise de transport pentru transportul lemnului recoltat și raportează cu privire la permisele de transport folosite, care sunt introduse în baza de date a SIRMA.

4.

Utilizator/ocupant

Obține un contract de uzufruct ca urmare a procedurilor de legalizare a terenurilor care îi permite să desfășoare activități de gestionare a pădurilor. Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii privați ai legalizării zonelor forestiere naționale sunt prevăzute în LESPAVS.

Solicită ICF autorizația de a reîmpăduri terenul sau de a efectua alte activități forestiere/de mediu.

Solicită certificarea plantației și apoi solicită autorizarea de a efectua activități de recoltare în cadrul acesteia.

5.

Uzufructuar al zonelor forestiere (inclusiv grupurile comunitare)

Pentru a efectua activități de gestionare a pădurilor, solicită încheierea unui contract de gestionare a pădurilor; pentru a efectua activități de recoltare în zona forestieră, solicită ICF să aprobe un plan de gestionare a pădurii, un plan de salvare sau un plan de recuperare.

6.

Contractant

Angajat de proprietarul pădurii, atunci când acesta din urmă nu recoltează lemnul în mod direct și cu propriile sale resurse. Recoltează lemnul din pădure, îl tractează și îl transportă la întreprinderile din sectorul produselor forestiere primare sau la platformele forestiere și, eventual, îl vinde.

Depune la ocolul silvic regional o declarație cu privire la faptul că este înregistrat și enumeră echipamentele și personalul-cheie de care dispune pentru operațiunile de exploatare și transport.

Este responsabil cu utilizarea permisului de transport (autorizat de ICF) și a scrisorii de transport (autorizată de SAR). Beneficiarul sau titularul unei autorizații de recoltare care subcontractează un contractant este responsabil cu asigurarea conformității cu reglementările aplicabile.

7.

Transportator

Furnizează servicii de transport de marfă, în acest caz de lemn, indiferent dacă este vorba despre transportul lemnului rotund de la locul de recoltare până la întreprinderea din sectorul produselor forestiere sau la platforma forestieră sau despre transportul produselor din lemn prelucrat de la întreprinderea din sectorul produselor forestiere până la destinația finală. În general, contractul pentru prestarea acestor servicii este încheiat de proprietarul pădurii, de contractant sau de întreprinderea din sectorul produselor forestiere.

În cazul pădurilor de foioase, la data intrării în vigoare a prezentului acord, transportatorul este implicat de la momentul în care lemnul ecarisat provenit din pădure a fost depozitat în afara acesteia într-un punct de colectare și se utilizează vehicule pentru a-l transporta la întreprinderi din sectorul forestier sau la platforme forestiere.

Prezintă autorităților documentele care dovedesc legalitatea produselor transportate (permis de transport, factură autorizată de SAR și scrisoare de transport sau factură, după caz).

8.

Tehnician silvic calificat (Técnico Forestal Calificado, TFC)

Elaborează, în numele proprietarului pădurii, planurile de gestionare a pădurii, planurile speciale pentru sistemele agroforestiere și planurile anuale, planurile de salvare și planurile de recuperare conexe.

(Este singurul responsabil cu administrarea punerii în aplicare a planurilor de exploatare anuale conexe planurilor de gestionare a pădurii. În acest scop, înaintează ICF, în numele proprietarului pădurii, un memorandum de numire și acceptare și devine administratorul planului de exploatare anual.)

Este responsabil cu respectarea standardelor tehnice care reglementează orice mod de recoltare pe care îl administrează. De asemenea, este responsabil cu trimiterea rapoartelor lunare referitoare la progresele înregistrate în ceea ce privește autorizațiile de transport utilizate în pădure, furnizând informații detaliate despre lemnul extras, însoțite de copii ale permiselor utilizate.

9.

Tehnician silvic independent (Técnico Forestal Independiente, TFI)

Elaborează planurile de gestionare a pădurilor, planurile speciale pentru sistemele agroforestiere și planurile anuale, planurile de salvare și planurile de recuperare conexe.

Este responsabil cu respectarea standardelor tehnice care reglementează orice mod de recoltare pe care îl administrează. De asemenea, este responsabil cu trimiterea rapoartelor lunare referitoare la progresele înregistrate în ceea ce privește autorizațiile de transport utilizate în pădure, furnizând informații detaliate despre lemnul extras, însoțite de copii ale permiselor utilizate.

10.

Exportator

Solicită ICF eliberarea licenței FLEGT (pentru Uniune) sau a licenței H-legal (pentru alte destinații), în funcție de destinația transporturilor.

Solicită autorității vamale permisele de export, inclusiv factura de import comercial, declarația vamală unică și alte documente care dovedesc legalitatea produselor exportate, atât în ceea ce privește restricțiile de sănătate publică, cât și reglementările tarifare și netarifare, inclusiv certificatele CITES, dacă este cazul.

11.

Importator

Solicită autorității vamale permisele de import, inclusiv factura de import comercial, declarația vamală unică și alte documente care atestă legalitatea importului produsului, atât în ceea ce privește restricțiile de sănătate publică, cât și reglementările tarifare și netarifare, inclusiv certificatele CITES, dacă este cazul.

Pune în aplicare mecanismele obligației de diligență pentru a verifica legalitatea produsului din lemn achiziționat.

12.

Proprietar al unei întreprinderi din sectorul produselor forestiere primare

Ține evidențe actualizate ale intrărilor și ieșirilor și înaintează ICF rapoarte lunare privind producția, la care atașează facturile de vânzare autorizate. Solicită emiterea de facturi și înaintează SAR declarații lunare și anuale privind vânzările, la care atașează facturile de vânzare autorizate și scrisorile de transport.

Pune în aplicare mecanismele obligației de diligență pentru a verifica legalitatea produselor achiziționate.

În cazul pădurilor de foioase, în prezent nu există întreprinderi din sectorul produselor forestiere primare, întrucât lemnul este ecarisat înainte de a fi transportat în afara pădurii și este introdus pe piață prin intermediul întreprinderilor din sectorul produselor forestiere secundare sau al platformelor forestiere.

13.

Proprietar al unei întreprinderi din sectorul produselor forestiere secundare [inclusiv magazine de tâmplărie și alte microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri)]

Ține evidențe actualizate ale intrărilor și ieșirilor și înaintează ICF rapoarte lunare privind producția, la care atașează facturile de vânzare autorizate.

Solicită emiterea de facturi și înaintează SAR declarații lunare și anuale privind vânzările, la care atașează facturile de vânzare autorizate și scrisorile de transport.

Pune în aplicare mecanismele obligației de diligență pentru a verifica legalitatea produselor achiziționate.

14.

Proprietar al unei platforme forestiere

Ține evidențe actualizate ale intrărilor și ieșirilor și înaintează ICF rapoarte lunare privind producția, la care atașează facturile de vânzare autorizate.

Solicită emiterea de facturi și înaintează SAR declarații lunare și anuale privind vânzările, la care atașează facturile de vânzare autorizate și scrisorile de transport.

Pune în aplicare mecanismele obligației de diligență pentru a verifica legalitatea produselor achiziționate.

15.

Angajator (din cadrul oricărei întreprinderi care aparține categoriilor de operatori menționate mai sus)

Înregistrează angajații la Institutul Securității Sociale din Honduras și respectă legislația muncii.

6.   VERIFICAREA CONFORMITĂȚII CU DEFINIȚIA LEGALITĂȚII

Produsele din lemn din Honduras sunt considerate a fi legale pe baza definiției prevăzute în anexa II.

Verificarea este efectuată de către agențiile guvernamentale (dacă este cazul utilizând date furnizate de mecanisme de certificare privată recunoscute, astfel cum se prevede în secțiunea 8) și constă în efectuarea unor controale corespunzătoare pentru a se asigura legalitatea produselor din lemn.

Verificarea trebuie să fie suficient de riguroasă și de eficace pentru a se asigura identificarea oricărei neconformități cu cerințele stabilite în grilele legalității prevăzute în anexa II, în diferitele etape ale lanțului de aprovizionare pe piața națională. Legalitatea lemnului importat și care va intra în lanțul național de aprovizionare trebuie, de asemenea, să facă obiectul unei verificări.

6.1.   Principiile de verificare a legalității

În cadrul etapei de pregătire și organizare a prezentului acord, părțile, prin intermediul JIC, vor actualiza și vor aproba un manual de verificare ce descrie metodologia de verificare care trebuie aplicată pentru a controla conformitatea juridică în cazul fiecăruia dintre indicatorii și mijloacele de verificare identificate ca elemente-cheie pentru stabilirea grilelor legalității. Fiecare dintre indicatori specifică organismul sau unitatea din cadrul fiecărei instituții responsabilă cu verificarea și documentele care trebuie verificate. În plus, se va specifica frecvența de verificare a indicatorului și locul în care se află evidențele care conțin informațiile și documentele (atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic) păstrate de diferite instituții, în funcție de domeniile de competență ale acestora.

6.1.1.   Instituțiile implicate în verificarea legalității

Verificarea este efectuată de instituții clar identificate, care dețin resurse adecvate, sisteme de gestionare și personal care a urmat cursuri de formare, precum și mecanisme solide și eficace pentru a controla conflictele de interese. Toți membrii personalului de verificare al fiecărei instituții dețin competențele și experiența necesare pentru a-și îndeplini sarcinile și sunt supravegheați în mod corespunzător.

ICF și celelalte instituții implicate în SALH dispun de o structură organizațională și funcțională pentru a verifica dacă toți operatorii respectă indicatorii legalității. Având în vedere volumul de informații care vor fi furnizate în urma verificării operatorilor de către fiecare instituție și necesitatea de a înregistra și de a actualiza aceste informații, rezultatele verificării vor fi introduse într-o bază de date aflată la dispoziția unității de verificare a legalității din cadrul ICF. Astfel, unitatea de verificare va dispune în permanență de toate informațiile necesare pentru a putea elibera certificate de conformitate juridică a operatorilor și pentru a revizui valabilitatea acestor certificate. Pentru ca această colectare și actualizare a datelor să fie posibilă, este necesară coordonarea instituțiilor, astfel cum se prevede în secțiunea 11.

Următoarea diagramă ilustrează fluxul de date între diferiții actori din cadrul SALH în ceea ce privete verificarea conformității juridice:

Image 4

Tabelul 2 descrie mecanismele de verificarea conformității juridice prezentate în diagrama precedentă.

Tabelul 2.

Descrierea mecanismelor de verificare a conformității juridice.

Nr.

Descriere

1

Operator din sectorul forestier: persoană fizică sau juridică ce desfășoară activități în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse forestiere.

2

Cerere privind mijloacele de verificare (anexa II).

3

Metodologia de creare a mijloacelor de verificare de către fiecare instituție. Unele mijloace de verificare sunt elaborate doar o singură dată, iar altele sunt elaborate periodic.

4

Crearea mijloacelor de verificare fizice și/sau electronice (anexa II).

5

Metodologia de verificare. Atunci când se identifică un caz de neconformitate, fiecare instituție pune în aplicare proceduri pentru a documenta, a prelucra și a monitoriza baza de date a unității de verificare a legalității și pentru a furniza informații destinate acestei baze de date.

6

Măsuri corective sau punitive aplicate ca urmare a neconformității juridice care rezultă dintr-o acțiune administrativă sau din oficiu (anexa V, secțiunea 9).

7

Compilarea de date comune privind verificarea conformității juridice de către toate instituțiile implicate, prin intermediul sistemelor SIRMA și SNIF, al Geoportalului ICF și al altor instrumente ale acestor instituții (anexa V, secțiunile 6 și 7).

8

Cerere adresată unității de verificare a legalității privind eliberarea unui certificat de conformitate juridică ce atestă legalitatea operatorului (anexa V, secțiunile 6 și 7).

9

Compilarea datelor deținute de unitatea de verificare a legalității pentru a evalua conformitatea cu grilele legalității și controlul lanțului de aprovizionare de către operator. În cazul în care concluzia este pozitivă, unitatea de verificare a legalității eliberează un certificat de conformitate juridică ce dovedește cumpărătorilor de pe piața internă că operatorul a îndeplinit cerințele SALH (anexa V, secțiunile 6 și 7).

10

Cerere adresată unității de acordare a licențelor FLEGT pentru a primi o licență FLEGT sau H-Legal care să ateste legalitatea activităților operatorului, astfel încât acesta să își poată exporta produsele pe orice piață (anexa IV).

11

Decizia unității de acordare a licențelor FLEGT care stabilește dacă operatorul respectă sau nu cerințele legale. În cazul în care concluzia unității de verificare este favorabilă (și anume, operatorul îndeplinește toate cerințele SALH), se eliberează fie o licență FLEGT (piața Uniunii), fie o licență H-Legal (alte piețe), care dovedește clienților de pe piața internațională că operatorul a îndeplinit cerințele SALH. În cazul în care decizia este nefavorabilă, unitatea de acordare a licențelor FLEGT notifică acest fapt solicitantului (operatorului) (anexa IV).

12

Elaborarea de către auditorii independenți ai SALH a rapoartelor privind constatările lor, care includ concluzii și recomandări adresate Comitetului mixt de punere în aplicare (JIC), care este responsabil cu publicarea periodică a acestor rapoarte de audit (anexa VI).

13

Elaborarea de către organizațiile societății civile a unor rapoarte de verificare privind autorizațiile de recoltare și, la un nivel mai general, privind sectorul forestier, care sunt puse la dispoziția JIC (anexa V, secțiunea 4.4.2).

6.1.2.   Procedurile de verificare bazate pe grilele legalității

Manualul convenit de către părți prin intermediul JIC va descrie metodologia aplicată de instituțiile implicate, a căror responsabilitate este de a verifica parțial sau integral indicatorul. Manualul va identifica organismul sau biroul responsabil cu verificarea și acțiunea pe care o întreprinde pentru a îndeplini această sarcină. Manualul va face, de asemenea, referire la „frecvența verificării”, precizând când trebuie examinate mijloacele de verificare; manualul va menționa, de asemenea, organismul și biroul unde se vor păstra copiile acestor informații, pe suport de hârtie și în format electronic.

6.1.3.   Păstrarea mijloacelor de verificare a legalității

Copiile pe suport de hârtie și fișierele digitale ale documentelor aferente fiecărui mijloc de verificare sunt păstrate de fiecare instituție responsabilă cu elaborarea respectivelor mijloace. Aceste evidențe „instituționale” sunt păstrate timp de cel puțin 10 ani, în conformitate cu Legea privind transparența și accesul la informațiile publice (LTAIP). Legea stabilește, de asemenea, procedura de prelucrare a informațiilor (articolele 30, 31 și 32) și definește „informațiile publice” (articolul 3) și elementele care trebuie să fie considerate ca fiind date cu caracter personal confidențiale (articolul 7) sau informații clasificate (articolul 8).

Având în vedere importanța legalității și a autenticității mijloacelor de verificare, instituțiile responsabile se asigură că se păstrează evidențe fizice și digitale pentru fiecare mijloc de verificare. În interesul transparenței și al eficacității gestionării informațiilor, instituțiile implicate în mijloacele de verificare trebuie să se asigure că informațiile din evidențele lor sunt puse la dispoziția altor organizații – inclusiv a unității de verificare a legalității din cadrul ICF – în timp util și în mod eficace, în cazul în care acest lucru este necesar. În mod similar, fiecare instituție care are sarcini în domeniul verificării legalității trebuie să recurgă la actele cu putere de lege, normele administrative și procedurile care se aplică în sfera sa de competență pentru a solicita informațiile necesare de la operatori și pentru a le păstra în evidențele sale.

6.1.4.   Sistemele de informații și funcționalitățile de verificare

Sistemele informatice, instrumentele și protocoalele care există deja și care vor fi elaborate pentru a controla conformitatea cu indicatorii prevăzuți în grilele legalității vor face posibilă colectarea unui set de verificări ale documentelor și de verificări pe teren și reconcilierea datelor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu lemn. Secțiunea 3.2 stabilește principalele instrumente informatice și protocoale utilizate de instituțiile implicate în SALH. Mai jos se prezintă pe scurt sistemele informatice existente care sprijină instituțiile în îndeplinirea atribuțiilor care le revin.

În cadrul ICF:

—

Sistemul național de informații din sectorul forestier (SNIF)

Acest instrument informatic poate fi utilizat pentru a menține baze de date dinamice privind evidențele care atestă proprietatea asupra pădurilor private, naționale și municipale, precum și privind întreprinderile din sectorul produselor forestiere și a platformelor forestiere. Sistemul conține informații cu privire la toate autorizațiile de recoltare, inclusiv planurile de gestionare, planurile de exploatare, planurile de salvare, planurile de recuperare, planurile speciale pentru sistemele agroforestiere și recoltarea plantațiilor certificate de ICF. SNIF permite monitorizarea lemnului care circulă prin intermediul lanțului de aprovizionare între operatorii care efectuează activități de recoltare.

—

Sistemul informatic de trasabilitate a lemnului (SIRMA)

Acest instrument informatic permite monitorizarea extracțiilor de masă lemnoasă și a fluxurilor de transport al lemnului pe baza evidențelor permiselor de transport utilizate pentru fiecare autorizație de recoltare. Sistemul utilizează informațiile din SNIF pentru a ține evidența permiselor de transport. Sistemul reconciliază informațiile privind permisele înregistrate pentru transportul din pădure către întreprinderile din sectorul produselor forestiere și intrările și ieșirile la fiecare verigă a lanțului prin intermediul rapoartelor lunare înaintate de fiecare operator. Informațiile înregistrate permit monitorizarea producției, a distribuției sau a vânzărilor și a stocurilor/inventarelor.

—

Geoportalul

Această platformă virtuală a hărții forestiere din Honduras indică situarea geografică și suprafața ariilor protejate, zonele alocate în cadrul contractelor de gestionare, microbazinele declarate, infrastructura rutieră, planurile de gestionare a pădurilor și hărțile de referință. Geoportalul este conectat la SNIF. Aceste informații sunt utilizate pentru a trasa rutele fluxurilor de lemn și facilitează planificarea punctelor de control pentru efectuarea verificărilor pe autostrăzi și în puncte sensibile ale rețelei rutiere. În cazul în care se vor crea noi module SNIF, acestea vor fi conectate la Geoportal: evidențele privind planurile de salvare, planurile speciale pentru sistemele agroforestiere, plantațiile forestiere certificate și întreprinderile din sectorul produselor forestiere, printre altele.

În cadrul SAR:

—

Sistemul electronic privind veniturile interne (E-tax)

Acest portal pune la dispoziția contribuabililor formularele tipărite pentru depunerea declarațiilor de impunere. Acest sistem permite, de exemplu, verificarea încrucișată a informațiilor între declarațiile lunare ale contribuabililor, adică impozitele pe venit, și rapoartele lunare pe care operatorii le înaintează ICF.

—

Sistemul de administrare fiscală și financiară (SAFT)

Acest sistem consolidează eficiența, eficacitatea, actualitatea datelor și transparența administrației financiare municipale, prin intermediul gestionării automatizate și integrate a procedurilor administrative și financiare pe baza legislației țării. Sistemul facilitează punerea în aplicare a controalelor interne, gestionează în mod integrat informațiile financiare municipale și poate fi corelat cu alte programe pentru a genera statistici și hărți digitale.

—

Registrul fiscal național (RTN)

Persoanele fizice și juridice și organizațiile sau entitățile care nu au personalitate juridică, dar desfășoară activități în urma cărora sunt supuse impozitării trebuie să se înregistreze la Registrul fiscal național ținut de autoritățile fiscale, în conformitate cu legislația aplicabilă.

În cazul persoanelor fizice, numărul din Registrul fiscal național este același cu numărul din Registrul național de evidență a persoanelor (RNP), cu o cifră suplimentară, și este același pe întreaga durată a vieții. Persoanele juridice trebuie să fie înscrise în Registrul fiscal național la momentul înregistrării sau al constituirii.

În cadrul IP:

—

Sistemul național de administrare a proprietății din Honduras (Sistema Nacional de Administración de la Propiedad de Honduras, SINAP)

Acesta este un sistem informatic utilizat ca platformă oficială a guvernului Hondurasului pentru gestionarea informațiilor privind drepturile de proprietate. SINAP conține subsisteme, printre care se numără și Sistemul unificat de înregistrare din Honduras:

—

Sistemul unificat de înregistrare din Honduras (Sistema Unificado de Registro de Honduras, SURE)

Acesta este un sistem informatic menit să modernizeze treptat, pe întreg teritoriul țării, procedura de înregistrare a drepturilor de proprietate și a drepturilor de posesie și procedura în materie de cadastru.

În cadrul IHSS:

—

Sistemul de securitate socială din Honduras

IHSS operează un sistem de informații de control al membrilor (Sistema de Información de Control de Afiliados, SICA), care ține evidența angajatorilor și a angajaților din întreprinderile înregistrate. IHSS este un sistem cu o sferă de acoperire geografică națională, având reprezentanțe și birouri în toate marile orașe ale țării.

În cadrul MiAmbiente:

—

Sistemul simplificat de acordare a licențelor de mediu (Sistema de Licenciamiento Ambiental Simplificado, SLAS)

Acest instrument a fost conceput pentru a pune la dispoziția întreprinderilor un mecanism flexibil care să le permită să înceapă imediat un proiect, furnizând o analiză rapidă a aspectelor juridice care interzic sau exclud proiecte oriunde în țară, studiind în detaliu caracterizarea coeficientului impactului asupra mediului în cazul oricărui tip de proiect și stabilind în mod automat măsurile de atenuare necesare în cazul respectivului proiect în cadrul coordonatelor geografice menționate pentru dezvoltarea acestuia.

În cadrul INA:

—

Registrul agrar național (RAN)

În ceea ce privește Registrul agrar național, INA dispune de un registru al documentelor și de baze de date geografice care îi permit să monitorizeze zonele în care există titluri de proprietate. În prezent, nu dispune de un sistem informatic sau de o arhitectură a bazei de date relaționale care să permită interacțiunea cu alte sisteme.

În cadrul DARA:

—

Sistemul automatizat de venituri vamale din Honduras (SARAH)

Acest sistem utilizează tehnologii de vârf bazate pe standarde deschise care oferă un serviciu vamal online foarte accesibil, utilizând un browser standard și servicii web. De asemenea, are aplicații suplimentare care sprijină gestionarea vamală și fac posibilă instituirea controalelor, facilitând totodată comerțul internațional.

—

Sistemul electronic pentru comerțul extern al Hondurasului (Sistema Electrónico de Comercio Exterior de Honduras, SECEH) și modulul său online de autorizare a declarației de export

SEH sprijină sectorul exporturilor prin oferirea posibilității de a obține online documentele de export necesare pentru vămuirea mărfurilor.

—

Sistemul „Tranzit internațional de mărfuri” (Tránsito Internacional de Mercancías, TIM)

Acest sistem informatic facilitează procedurile vamale standardizate la frontierele Americii Centrale pentru a optimiza formalitățile de migrație, vamale și de carantină, cu ajutorul unui document unic: documentul unic de tranzit internațional al mărfurilor (Documento Único de Tránsito Internacional de Mercancías, DUT).

—

Sistemul integrat de comerț exterior (Sistema Integrado de Comercio Exterior, SICE)

Acest sistem furnizează statistici privind comerțul exterior pentru utilizatorii din cadrul Băncii Centrale a Hondurasului (BCH) și prezintă în mod fiabil informații în conformitate cu sistemul tarifar din America Centrală, respectivele informații fiind mai întâi verificate prin intermediul mai multor surse de informații.

În cadrul etapei de pregătire și organizare a prezentului acord, se vor dezvolta următoarele instrumente informatice:

—

Crearea unui sistem de gestionare a informațiilor documentate în cadrul ICF

Această bibliotecă virtuală va permite ICF să organizeze, să monitorizeze și să actualizeze listele de informații privind sectorul forestier, cum ar fi legile, strategia și documentele de politică ale guvernului central, studiile, acordurile, anchetele, rapoartele, convențiile și copiile de rezervă ale documentelor tehnice, printre altele. Acest sistem trebuie să fie conceput astfel încât să îndeplinească obiectivul menținerii unui spațiu online care să permită efectuarea de căutări și să asigure accesul operatorilor la informațiile pe care le conțin documentele pentru a facilita procesul decizional. Crearea acestui sistem va facilita procedurile de verificare efectuate de ICF, care reprezintă unul dintre elementele-cheie ale SALH. Prin urmare, obiectivul este de a dezvolta acest sistem pe termen scurt, în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord.

—

Crearea unei baze de date pentru unitatea de verificare a legalității

Pentru a putea verifica respectarea de către operatori a indicatorilor prevăzuți în grilele legalității și a cerințelor SALH, unitatea de verificare a legalității va avea nevoie de un instrument pentru a primi și a actualiza informațiile, care să permită accesul actorilor implicați în SALH, prin intermediul interconectării cu bazele de date ale sistemelor de informații ale instituțiilor implicate în punerea în aplicare a SALH. Crearea acestei baze de date va facilita procedurile de verificare și control al lanțului de aprovizionare, care reprezintă unul dintre elementele-cheie ale SALH. Prin urmare, obiectivul este de a dezvolta această bază de date pe termen mediu, în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord.

—

Crearea unui sistem informatic de înregistrare, administrare și control în sectorul forestier (Sistema Informático de Registro Administración y Control Forestal, SIRASCOF)

Acest sistem se numără printre rezultatele ENCTI, fiind un instrument informatic menit să sporească eficiența formalităților, transparența procedurilor administrative și calitatea informațiilor pe care le conțin evidențele, precum și să sprijine mecanismele de control din cadrul lanțului valoric forestier, din pădure până la centrele de prelucrare și plasarea pe piață a produselor. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește dezvoltarea SIRACOF, prin crearea și actualizarea continuă a sistemelor pe care se bazează, cum ar fi SNIF, SIRMA sau Geoportalul, și care gestionează, prelucrează și administrează informații esențiale.

—

Crearea unui sistem de ținere a evidențelor în cadrul STSS

STSS va avea nevoie de un sistem care să îi permită să verifice dacă operatorii respectă indicatorii care se referă la domeniile lor de responsabilitate.

Etapa de pregătire și organizare a prezentului acord va oferi posibilitatea de a identifica alte module sau sisteme de informații pentru a facilita în continuare generarea, transferul, interconectarea și administrarea informațiilor privind verificarea conformității juridice într-un mod compatibil cu capacitatea financiară, tehnică și umană disponibilă. Cerințele și capacitatea vor fi analizate într-un mod mai detaliat pentru a determina gradul cel mai adecvat de informatizare a sistemului în fiecare caz. Acest lucru înseamnă că lista sistemelor de informații pentru verificarea conformității juridice va evolua în permanență.

6.1.5.   Principiul gestionării riscurilor în cazul neconformității cu SALH

Reducerea practicilor ilegale constituie principala provocare în punerea în aplicare a SALH. Aceasta necesită punerea în aplicare a unui mecanism cuprinzător de gestionare a riscurilor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. În cazurile în care autoritățile nu dispun de resursele necesare pentru a asigura o verificare eficace în toate domeniile cu aceeași intensitate și frecvență, verificarea legalității bazată pe risc reprezintă o oportunitate de a depăși această limitare.

Gestionarea riscurilor în punerea în aplicare a SALH constă în evaluarea probabilității apariției fiecăruia dintre riscuri și a impactului acestora asupra legalității lemnului. Această evaluare va ține seama de rezultatele studiului de referință privind nivelul de conformitate al operatorilor, care este inclus în anexa VIII. Natura riscurilor se modifică în funcție de locul și momentul apariției acestora. Din acest motiv, procesul decizional se bazează pe o metodologie obiectivă și integrată aplicată de ICF și de alte agenții guvernamentale și începe cu clasificarea riscurilor și stabilirea criteriilor de decizie în funcție de circumstanțe.

Manualul de verificare, de care răspunde JIC, va prezenta principiile de bază pentru clasificarea riscurilor, care va sta la baza deciziei privind modalitatea de abordare a verificării legalității; se va prezenta apoi o analiză a riscurilor de practici ilegale care ar putea să apără în timpul punerii în aplicare a SALH.

Procedurile de gestionare a riscurilor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare vor lua în considerare următoarele practici ilegale:

—

intrarea, în orice punct al lanțului, a unui material provenit din surse necunoscute și a unui material recoltat fără drepturi legale de exploatare;

—

cazurile în care cantitatea unui produs cu anumite caracteristici este mai mare decât proporția din produsul original sau din cantitatea de materie primă cu aceleași caracteristici din surse legale utilizată în procesul de producție sau vânzare a respectivului tip de produs.

În paralel, procedurile de gestionare a riscurilor vor lua în considerare documentele justificative care atestă legalitatea operatorilor și a lemnului acestora, cum ar fi certificatele recunoscute acordate de sistemele de certificare private aprobate, astfel cum sunt definite în secțiunea 8.

Acțiunile întreprinse în scopul controlării și al verificării conformității juridice se vor baza pe aceste categorii de risc. Se vor defini acțiuni interinstituționale comune pentru a spori eficiența gestionării pe teren prin interacțiunea sistemelor informatice naționale existente.

Prin urmare, gestionarea riscurilor facilitează formularea de obiective și ținte strategice naționale pentru a face față provocărilor care necesită o atenție specială în cadrul guvernanței în sectorul forestier. De asemenea, aceasta contribuie la evaluarea măsurii în care instituțiile responsabile cu verificarea legalității în cadrul lanțului de aprovizionare cu lemn dispun de resurse adecvate sau la elaborarea unor acțiuni menite să remedieze deficiențele.

În ceea ce privește gestionarea riscurilor în materie de importuri, se pot efectua inspecții vamale la punctele de trecere a frontierei sau prin intermediul unor proceduri de inspecție efectuate după vămuire, în conformitate cu nivelul de risc. Inspecția efectuată după vămuire poate viza transporturile de import care conțin lemn. În conformitate cu legislația vamală, autoritatea vamală aplică metode de gestionare a riscurilor pentru a decide cu privire la domeniul de aplicare, conținutul și metoda inspecțiilor postvămuire ale transporturilor importate.

Inspecția postvămuire a dosarelor vamale și a mărfurilor cărora li s-a acordat liberul de vamă se efectuează în termen de cel mult cinci ani de la data înregistrării declarației vamale. Există o coordonare strânsă între autoritatea vamală și ICF în ceea ce privește monitorizarea și verificarea importurilor de lemn, inclusiv în ceea ce privește efectuarea în mod regulat și sistematic de verificări la frontieră și postvămuire, precum și în cazurile în care există suspiciuni privind un eventual risc.

Gestionarea riscurilor în cadrul punerii în aplicare a SALH se va aplica și sistemelor de îndeplinire a obligației de diligență de către operatorii privați, în special de către importatori, pentru a reduce la minimum riscul introducerii pe piața națională a lemnului ilegal sau a produselor din lemn ilegale.

Astfel cum este definit în secțiunea 6.2, al doilea element-cheie al sistemului de îndeplinire a obligației de diligență va fi evaluarea de către fiecare operator a riscului prezenței de lemn ilegal în lanțul său de aprovizionare, pe baza informațiilor colectate cu privire la furnizorii de lemn și ținând seama de criteriile prevăzute în procedurile care urmează să fie elaborate în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord.

Executarea obligației de diligență de către operatorii privați și procedurile de control bazate pe risc ale instituțiilor publice sunt incluse în măsurile suplimentare prevăzute în anexa VIII. Procedurile necesare pentru punerea în aplicare a acestora vor fi elaborate, aplicate și validate de JIC înainte de eliberarea primei licențe FLEGT.

6.1.6.   Auditul legalității, în urma căruia se eliberează un certificat de conformitate juridică

ICF, prin intermediul unității de verificare a legalității, va examina conformitatea juridică a fiecărui operator în ceea ce privește indicatorii legalității prevăzuți în anexa II, cerințele referitoare la lanțul de aprovizionare stabilite în prezenta anexă, care se aplică fiecărui operator, în conformitate cu procedurile care permit eliberarea unui certificat de conformitate juridică pentru fiecare operator din sectorul forestier.

Procedurile aferente auditurilor legalității și eliberării certificatelor de conformitate juridică trebuie să demonstreze că:

—

Produsele din lemn au fost produse într-un mod care îndeplinește toate cerințele incluse în definiția legalității. Indicatorii și mijloacele de verificare a acestei definiții trebuie să fie respectate în conformitate cu legislația și trebuie să ateste legalitatea operatorului; nu trebuie să existe nicio dovadă a existenței unei încălcări în curs.

—

Controalele efectuate de instituțiile implicate asigură faptul că produsele conțin doar lemn provenit din operațiuni legale.

—

Auditul legalității este efectuat de instituțiile implicate prin intermediul inspecțiilor pe teren efectuate la operatori și include controlul documentelor și verificarea bazelor de date disponibile.

—

Se păstrează la dosar un raport scris privind acest proces de verificare și validare în conformitate cu procedurile definite în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord.

Acest proces de verificare va conduce la eliberarea unui certificat de conformitate juridică ce va fi furnizat solicitantului și va consta în următoarele etape:

Metodologia de creare:

1.

Operatorul înaintează unității de verificare a legalității din cadrul ICF cererea de eliberare a unui certificat de conformitate juridică.

2.

Pe baza programului anual al SIIAVA în materie de audit al legalității, fiecare instituție examinează conformitatea juridică a operatorului în concordanță cu reglementările aplicabile de care este responsabilă și notifică rezultatul acestei examinări unității de verificare a legalității din cadrul ICF.

3.

Unitatea de verificare a legalității din cadrul ICF analizează mijloacele de verificare pe care le are la dispoziție, împreună cu rapoartele de verificare din partea instituțiilor implicate.

4.

Unitatea de verificare a legalității evaluează dacă operatorul respectă sau nu fiecare dintre indicatorii prevăzuți în grilele legalității și cerințele SALH.

5.

Dacă operatorul respectă toate aceste cerințe, unitatea de verificare a legalității încheie auditul legalității operatorului prin eliberarea unui certificat de conformitate juridică.

Metodologia de verificare:

La cererea ICF sau a oricărei alte instituții interesate, unitatea de verificare a legalității efectuează căutări în SIRMA, în SNIF sau în alte sisteme de informații care urmează să fie definite în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord pentru a verifica dacă operatorul deține un certificat de conformitate juridic valabil. În mod similar, existența unui certificat valabil va fi verificată de fiecare dată când operatorul solicită unității de verificare a legalității să îi reînnoiască certificatul de conformitate juridică.

Înainte de expirarea certificatului de conformitate juridică, operatorul trebuie să solicite reînnoirea sau prelungirea acestuia, după caz. Atunci când înaintează o cerere de prelungire a perioadei de valabilitate, solicitantul trebuie să includă documente justificative care să ateste necesitatea unei prelungiri (de exemplu, dacă acesta așteaptă să primească din partea unei instituții rezultatul aplicării unui mijloc de verificare) atunci când cererea sa a fost prezentată la timp și în conformitate cu metodologiile de creare definite într-un manual care va fi aprobat de către părți prin intermediul JIC. Unitatea de verificare a legalității va analiza documentele justificative și va decide dacă este oportun să se elibereze un nou certificat de conformitate sau să se reînnoiască ori să se prelungească certificatul existent.

Astfel cum este definită în secțiunea 8, procedura de eliberare a certificatelor de conformitate juridică va lua în considerare orice certificate recunoscute eliberate în cadrul sistemelor de certificare private aprobate de stat în contextul prezentului acord. Acest lucru poate reduce, în fapt, durata auditului necesar pentru a stabili dreptul la un certificat de conformitate juridică.

Procedurile de eliberare, reînnoire și prelungire a perioadei de valabilitate a certificatelor de conformitate juridică, inclusiv definirea componentelor dosarului administrativ, funcționarea sistemului de reconciliere a datelor provenind de la diferitele instituții implicate și procedura de reînnoire a certificatelor de conformitate juridică vor fi definite într-o dispoziție de reglementare specifică a ICF în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord și vor fi înaintate JIC, în vederea aprobării.

6.2.   Obligația operatorilor în ceea ce privește verificarea legalității

Operatorii din sectorul forestier din cadrul întregului lanț de aprovizionare vor fi responsabili cu verificarea legalității produselor pe care le cumpără prin îndeplinirea obligației de diligență, astfel cum este definită în secțiunea 7.4.

Obligația de diligență trebuie să fie îndeplinită în cazul lemnului achiziționat atât în ceea ce privește produsele achiziționate de pe piața națională, cât și în ceea ce privește produsele care au fost importate. Deși verificarea legalității se va aplica fiecărui operator, această verificare trebuie să demonstreze că fiecare furnizor de lemn verifică și documentează, de asemenea, conformitatea juridică a lemnului pe care îl achiziționează. Informațiile clasificate ca fiind confidențiale, cum ar fi datele contabile sau alte date, pot fi excluse din sfera obligației de diligență, astfel cum va fi definită în cadrul procedurilor referitoare la obligația de diligență, care vor fi elaborate în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord.

Pentru fiecare achiziție de lemn în fiecare punct de-a lungul lanțului de aprovizionare, verificările efectuate de operatori implică verificarea valabilității, a autenticității și a conformității cu indicatorii care se aplică furnizorului relevant, inclusiv corelarea caracteristicilor fizice ale lemnului (inclusiv speciile și dimensiunile), pentru a garanta faptul că lemnul este de origine legală. În cazul în care există suspiciuni privind un eventual risc ca lemnul să fie ilegal, operatorii trebuie să adopte măsuri de reducere a riscurilor înainte de a cumpăra produse din lemn, astfel cum sunt definite în secțiunea 7.1.

În cazul în care un furnizor deține un certificat de conformitate juridică valabil, eliberat în mod corespunzător de unitatea de verificare a legalității din cadrul ICF, obligația de diligență se poate limita la solicitarea unei copii a certificatului respectiv. Cu toate acestea, operatorul trebuie să verifice valabilitatea și autenticitatea certificatului de conformitate juridică utilizând un instrument specific al unității de verificare a legalității, care va fi elaborat în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord.

După ce au colectat informațiile privind conformitatea juridică a furnizorilor lor, operatorii sunt responsabili cu actualizarea respectivelor informații.

Verificarea conformității de către operatorii din sectorul forestier, prin intermediul procesului obligației de diligență, trebuie să demonstreze că:

—

produsele au fost produse într-un mod care îndeplinește toate cerințele incluse în definiția legalității; și că

—

există suficiente controale pentru a se asigura faptul că produsele conțin doar lemn provenit din operațiuni legale.

7.   VERIFICAREA LANȚULUI DE APROVIZIONARE CU LEMN ȘI PRODUSE DIN LEMN

Verificarea lanțului de aprovizionare cu lemn și produse din lemn care fac obiectul prezentului acord este una dintre responsabilitățile ICF, care se coordonează, prin intermediul SIIAVA, cu celelalte instituții implicate în SALH.

Lanțul de aprovizionare care acoperă gestionarea, producția și fluxul lemnului și ale produselor din lemn de pin și din specii de foioase include următoarele puncte critice care sunt detaliate în apendicele 1 și 2 la prezenta anexă:

—

importul produselor din lemn;

—

tranzitul produselor din lemn;

—

inventarul forestier;

—

recoltarea arborilor, producția de lemn rotund sau de cherestea și depozitarea în pădure sau în centre de colectare;

—

în cazul pădurilor de pin:

—

transportul lemnului rotund din pădure către întreprinderile din sectorul produselor forestiere primare;

—

în cazul pădurilor de foioase:

—

transportul cherestelei din pădure către centrele de colectare temporară;

—

depozitarea lemnului în centrele de colectare temporară;

—

transportul cherestelei din centrele de colectare temporară către întreprinderile din sectorul produselor forestiere primare;

—

întreprinderile din sectorul produselor forestiere primare;

—

transportul produselor din lemn prelucrat;

—

întreprinderile din sectorul produselor forestiere secundare;

—

platformele forestiere;

—

acordarea licențelor FLEGT și H-Legal;

—

exportul produselor din lemn;

—

confiscarea produselor din lemn.

La data intrării în vigoare a prezentului acord, verigile lanțului de aprovizionare aferente pădurilor de foioase sunt în mare măsură aceleași cu verigile lanțului de aprovizionare aferente pădurilor de pin. Diferențele existente sunt prezentate în apendicele 1 și 2 la prezenta anexă.

7.1.   Principiile de verificare a lanțului de aprovizionare

Controlul lanțului de aprovizionare include toate produsele care fac obiectul prezentului acord, indiferent dacă acestea sunt destinate consumului intern sau internațional, și acoperă toate verigile lanțului de aprovizionare, de la inventarul forestier și planul de gestionare a pădurii, până la recoltarea, transportul, prelucrarea, importul și distribuția lemnului, atât pe plan intern, cât și pe piețele externe, inclusiv în Uniune.

Pentru a pune în aplicare controlul lanțului de aprovizionare, ICF și alte instituții implicate vor beneficia de o serie de sisteme de informații automatizate, unele dintre acestea existând deja, altele urmând să fie dezvoltate, ceea ce va permite colectarea, organizarea, păstrarea și schimbul de informații, atât în cadrul administrației din sectorul forestier, cât și cu toate celelalte instituții și cu actorii implicați.

Aceste sisteme de informații vor conține instrumente de validare și reconciliere a informațiilor la care vor avea acces toate instituțiile implicate, care le vor utiliza pentru a verifica legalitatea lemnului în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare.

Verificarea lanțului de aprovizionare în cadrul SALH se bazează pe următoarele două acțiuni:

(a)

Verificarea conformității juridice a lemnului cumpărat de actori privați

Sectorul privat joacă un rol esențial în reducerea riscurilor de practici ilegale în punerea în aplicare a SALH. Angajamentul sectorului privat se axează pe adoptarea unui mecanism al obligației de diligență pentru a demonstra legalitatea produselor pe care le achiziționează. În cadrul SALH, obligația de diligență va fi o obligație de verificare reglementată aplicabilă operatorilor privați, în vederea obținerii de informații cu privire la conformitatea juridică a surselor lemnului pe care aceștia îl achiziționează, indiferent de originea internă sau internațională a produsului, în vederea analizării riscurilor potențiale și în vederea punerii în aplicare a unor măsuri corespunzătoare de reducere a riscurilor identificate.

Printre informațiile care trebuie obținute cu privire la conformitatea juridică a lemnului se pot număra documente care să ateste legalitatea atât a lemnului importat, cât și a lemnului achiziționat în Honduras, cum ar fi certificatele eliberate de sistemele de certificare private recunoscute de Honduras (în conformitate cu procedura prezentată în secțiunea 8) în cazul lemnului din producția internă sau licențele FLEGT din țara de origine în cazul lemnului importat. Lemnul care face obiectul acestor certificate și licențe va fi considerat în mod automat ca neprezentând niciun risc potențial de comportament ilegal.

ICF va verifica dacă operatorii respectă cerințele obligației de diligență prin efectuarea unor audituri ale legalității, care vor avea ca rezultat eliberarea unui certificat de conformitate juridică, dacă operatorul în cauză respectă cerințele legale. În acest sens, printre măsurile suplimentare prevăzute în anexa VIII se numără și crearea de proceduri și instrumente juridice pentru punerea în aplicare a mecanismelor obligației de diligență, atât pentru piața națională, cât și pentru piața de import.

(b)

Validarea și reconcilierea datelor pentru asigurarea controlului lanțului de aprovizionare de către ICF

Pentru a se asigura un control eficace al lanțului de aprovizionare, se utilizează în mod integrat informațiile din sistemele informatice existente ale ICF (SNIF, SIRMA și Geoportalul) și SAR (RTN și SARAH), care sunt puse în aplicare și se completează reciproc, astfel cum se descrie în secțiunea 6.1.4. Funcționalitățile combinate ale acestor sisteme trebuie să permită analiza prin reconciliere și validare a datelor calitative și cantitative, după cum urmează:

—

datele transmise de operatorii din sectorul forestier și datele obținute în urma inspecțiilor pe teren introduse de ICF și de alte instituții (validarea datelor); și

—

datele cantitative din diferitele etape ale lanțului de aprovizionare, astfel cum au fost identificate în apendicele 1 și 2 (reconcilierea datelor).

Aceste funcții de reconciliere și validare vor fi îndeplinite în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, în conformitate cu procedurile deja în vigoare sau care urmează să fie revizuite sau elaborate înainte de eliberarea primei licențe FLEGT.

În cadrul fiecăruia dintre aceste sisteme de informații, reconcilierea informațiilor permite identificarea unor posibile nereguli și efectuarea de audituri ale pădurilor, ale întreprinderilor din sectorul produselor forestiere și ale platformelor forestiere care sunt afectate de respectivele nereguli. În aceste cazuri, ICF deschide un dosar de anchetă și aplică o sancțiune administrativă, dacă este oportun. De asemenea, ICF poate sesiza Ministerul Public, dacă există dovezi privind răspunderea penală.

7.2.   Identificarea produselor din lemn

Identificarea produselor din lemn facilitează monitorizarea acestora de-a lungul lanțului de aprovizionare. Se folosesc abordări de identificare diferite pentru produsele din pădurile de pin și pentru produsele din pădurile de foioase. Date fiind caracteristicile lor fizice, identificarea buștenilor de pin se efectuează în principal pe bază de documente, prin intermediul autorizațiilor de recoltare și al permiselor de transport. În schimb, buștenii speciilor de foioase care fac obiectul planurilor de exploatare anuale sunt identificați prin enumerarea și descrierea fiecărui arbore original și a fiecărui buștean obținut individual. Apendicele 1 și 2 la prezenta anexă descriu în detaliu tipul de identificare de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.

7.3.   Declararea de către operatori a informațiilor privind lanțul de aprovizionare

În cadrul lanțului de aprovizionare cu lemn participă mai multe tipuri de operatori care sunt responsabili cu înaintarea informațiilor necesare către autoritatea competentă, ca dovadă a conformității juridice la nivelul fiecărei verigi a lanțului. Informațiile pe care fiecare tip de operator trebuie să le înainteze sunt prezentate pe scurt în tabelul 1 din secțiunea 5.4 și sunt prezentate în detaliu în apendicele 1 și 2.

7.4.   Verificarea produselor din lemn importate

Verificarea originii legale a produselor din lemn importate, din țara de recoltare, este esențială pentru asigurarea integrității lanțului de aprovizionare al SALH. Verificarea legalității produselor din lemn importate în Honduras se bazează pe obligația de diligență, care include:

(a)

Interzicerea importului de lemn ilegal în Honduras, bazată pe cadrul juridic național al țării sau al țărilor de origine;

(b)

Responsabilitatea importatorului de a asigura legalitatea produselor din lemn importate, prin parcurgerea următoarelor etape:

(i)

colectarea informațiilor privind legalitatea sursei de lemn în țara sau țările de recoltare și prelucrare;

(ii)

analizarea riscului de comportament ilegal pe baza informațiilor colectate în temeiul punctului (i); și

(iii)

reducerea riscului identificat la punctul (ii);

(c)

Mandatul autorității vamale de a efectua controale privind legalitatea lemnului importat la punctul de frontieră de intrare a produselor sau, dacă este cazul, ca verificare a posteriori, odată ce produsele importate se află în Honduras.

Înainte de eliberarea primei licențe FLEGT, se va elabora o legislație specifică privind verificarea produselor din lemn importate, precum și proceduri detaliate referitoare la îndeplinirea obligației de diligență de către operatorii privați în cazul importurilor de produse din lemn.

7.5.   Verificarea produselor din lemn aflate în tranzit

Produsele din lemn aflate în tranzit pe teritoriul Hondurasului trebuie să fie identificate, inventariate și păstrate separat de lanțul de aprovizionare al lemnului produs în Honduras sau importat și trebuie să fie supuse procedurilor de control vamal stabilite. Produsele din lemn aflate în tranzit nu vor face parte din SALH și, prin urmare, nu vor putea face obiectul unei licențe FLEGT pentru exportul din Honduras.

Produsele din lemn aflate în tranzit trebuie să fie inspectate în timpul tranzitului de autoritatea vamală din Honduras, care utilizează sistemul informatic „Tranzit internațional de mărfuri”, conectat la SARAH. Țara de origine, și anume țara în care lemnul a fost tăiat și recoltat, trebuie să fie clar indicată în scrisoarea de transport și în celelalte documente de transport.

Produsele din lemn aflate în tranzit internațional trebuie să fie însoțite de o declarație unică și să fie înregistrate, pentru asigurarea trasabilității, la fiecare dintre autoritățile vamale prin care au trecut de-a lungul tranzitului, în ambele documente trebuind să fie înregistrate intrarea lor în Honduras și ieșirea lor către țara de destinație.

În etapa de pregătire și organizare a prezentului acord, Honduras va specifica documentele juridice și celelalte controale vamale specifice care se vor aplica produselor din lemn aflate în tranzit. Înainte de eliberarea primei licențe FLEGT, se vor pune la dispoziție proceduri detaliate privind modul în care trebuie să fie tratat acest lemn.

7.6.   Verificarea produselor din lemn confiscate

În temeiul LESPAVS, produsele din lemn confiscate sunt înregistrate în SALH, dar nu pot reintra în lanțul de aprovizionare decât dacă sunt utilizate exclusiv în scopuri sociale, în special pentru a fabrica mobilier școlar.

În temeiul articolului 106 din LESPAVS, astfel cum a fost modificată, ICF și alte autorități competente (Ministerul Public, poliția națională preventivă și forțele armate din Honduras) sunt împuternicite să confiște produsele sau subprodusele din lemn care au fost recoltate sau transportate cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile.

În urma unui raport de expertiză și a unui document de eliberare de sub sechestru a produselor, emis de Ministerul Public, ICF alocă produsele sau subprodusele din lemn confiscate închisorilor sau institutelor tehnice departamentale ale țării, care trebuie să utilizeze lemnul exclusiv pentru fabricarea de mobilier școlar, care, la finalizare, trebuie să fie livrat Ministerului Educației.

ICF va înregistra în SALH fiecare confiscare, introducând informații detaliate privind locul confiscării, locul de origine a lemnului, numele autorului infracțiunii, volumul lemnului confiscat, defalcat pe tipuri de lemn, și destinatarul transportului. În acest sens, în anexa VIII este prevăzută o măsură suplimentară pentru a dezvolta noi module specifice ale SIRMA.

7.7.   Verificarea produselor din lemn provenite de pe terenuri a căror destinație a fost schimbată

Produsele din lemn provenite de pe terenuri aflate sub incidența unei schimbări a destinației autorizate în mod corespunzător pot intra în lanțul de aprovizionare. Autorizația de tăiere sau doborâre a tuturor arborilor dintr-un anumit loc se poate acorda în următoarele cazuri:

(a)

Păduri afectate de dezastre naturale, dăunători sau boli. Un plan de salvare poate fi autorizat numai în cazul în care acești arbori au fost doborâți din cauze naturale sau au fost grav afectați ori uciși de dăunători.

(b)

Construcția de infrastructuri publice sau private. Pentru a putea tăia sau doborî arbori care trebuie îndepărtați în vederea construirii unor linii de transport al energiei electrice, unor apeducte sau a altor lucrări publice sau private de interes public, este necesar ca MiAmbiente să efectueze o evaluare a impactului asupra mediului înainte ca ICF să acorde autorizația de doborâre a arborilor.

(c)

Arborii de pe terenuri agricole pentru care proprietarul solicită o modificare a vegetației, tăierea și recoltarea în vederea utilizării terenului pentru creșterea animalelor sau pentru crearea de culturi temporare sau permanente. Pentru aceasta este necesar ca MiAmbiente să efectueze o evaluare a impactului asupra mediului înainte ca ICF să acorde autorizația de doborâre a arborilor. Această autorizație de doborâre a arborilor care are legătură cu modificarea vegetației pentru culturile agricole temporare sau permanente se aplică numai terenurilor agricole. Articolul 93 din LESPAVS prevede că utilizarea naturală a terenurilor forestiere trebuie conservată și respectată în conformitate cu politicile și reglementările legale privind amenajarea teritoriului. De asemenea, articolul 294 din Regulamentul general de punere în aplicare a LESPAVS interzice modificarea vegetației pe terenurile cu un potențial forestier ridicat.

Ocoalele silvice regionale verifică dacă cererea de schimbare a utilizării nu vizează zone în care recoltarea din păduri este interzisă în temeiul articolului 157 din Regulamentul general de punere în aplicare a LESPAVS. Dacă cererea de schimbare a utilizării nu se referă la o astfel de suprafață, ICF autorizează tăierea și recoltarea arborilor prin eliberarea unei autorizații de recoltare intitulată „plan de salvare”, care figurează ca indicatorul 3.3.2 în grilele legalității. Operatorii din sectorul forestier trebuie să dispună de acest plan de salvare emis de ICF înainte de a recolta arborii, indiferent dacă proprietarul intenționează sau nu să recolteze lemnul în scopuri comerciale.

După recoltarea arborilor în cadrul unui plan de salvare, poate fi autorizat un plan de recuperare pentru curățarea terenului. În general, din aceste planuri de recuperare se obțin subproduse cum ar fi lemnul de foc și cărbunele de lemn. În cazuri rare, se obțin bucăți mici de cherestea. Aceste produse din lemn pot intra, de asemenea, în lanțul de aprovizionare.

Prin lege, ICF nu eliberează autorizații de recoltare pentru lemnul din zonele care au fost deja curățate, singura excepție fiind planurile de salvare în cazul lemnului afectat de dăunători. Dacă se detectează o zonă care a fost curățată fără să fi existat un plan de salvare autorizat, în afara situației specifice a dăunătorilor, cazul va fi raportat Ministerului Public, ca delict silvic. În acest caz, lemnul nu poate intra în lanțul de aprovizionare.

8.   RECUNOAȘTEREA CERTIFICĂRII PRIVATE

În Honduras există mecanisme de certificare private pentru gestionarea pădurilor de foioase și de pin, precum și sisteme pentru asigurarea controlului lanțului de custodie. Dacă obțin recunoașterea și aprobarea guvernului în temeiul prezentului acord, este oportun ca aceste sisteme de certificare a gestionării pădurilor, a lanțului de custodie și a oricăror alte astfel de sisteme care pot să apără, indiferent dacă sunt internaționale sau naționale, recunoscute de organizații acreditate independente, să fie acceptate ca dovadă a conformității juridice a operatorilor certificați pentru a se evita dublarea eforturilor de verificare și pentru a se accelera eliberarea certificatelor de conformitate juridică pentru acești operatori.

Pentru ca guvernul să acorde această recunoaștere, trebuie să existe o garanție conform căreia mecanismele utilizate de sistemele de certificare private includ toate cerințele definite în grilele legalității prevăzute în prezentul acord, precum și cerințele lanțului de custodie stabilite în SALH. Dacă mecanismele utilizate de sistemele de certificare private acoperă doar un subset de indicatori și mijloace de verificare care sunt definite în grilele legalității prevăzute în prezentul acord, recunoașterea și aprobarea de către guvern va viza doar respectivul subset de indicatori și mijloace de verificare. De asemenea, verificările din cadrul lanțului de custodie efectuate de sistemul de certificare privat trebuie să fie suficient de consecvente cu dispozițiile SALH pentru a se asigura conformitatea juridică a acestora.

Procedura și tipul de recunoaștere vor fi determinate în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord și vor fi validate de JIC înainte de a fi puse în aplicare, indiferent dacă se referă la toate grilele legalității sau doar la o parte dintre acestea și/sau la sistemul de control al lanțului de custodie prevăzut în SALH sau la orice altă combinație posibilă.

Principalele orientări care se vor aplica pot fi rezumate după cum urmează:

1.

Evaluarea standardelor de certificare private

Guvernul Hondurasului, prin intermediul ICF, va recunoaște certificatele private de legalitate, gestionare durabilă a pădurilor și lanțul de custodie după analizarea orientărilor și a criteriilor utilizate și a procedurilor de verificare puse în aplicare de organisme de certificare private independente, care sunt acreditate de sistemele de certificare private, pentru a se asigura că toate cerințele prevăzute în grilele legalității și în SALH au fost, într-adevăr, incluse în cadrul acestora.

La cererea unui sistem de certificare privat, ICF va evalua orientările, criteriile și procedurile aplicate de sistemul respectiv pentru a stabili dacă acestea respectă grilele legalității și SALH.

Printre altele, evaluarea va analiza, de asemenea, capacitatea fiecărui sistem de certificare de a asigura controlul sistematic al operatorilor prin intermediul organizațiilor sale independente acreditate și va acoperi aspecte mai generale ale calității sistemului, cum ar fi transparența acestuia în furnizarea de informații și date, punerea la dispoziția publicului a concluziilor auditului și disponibilitatea unei baze de date actualizate privind titularii de certificate private.

În urma acestei evaluări se va elabora un raport care va fi publicat și pus la dispoziția publicului.

2.

Aprobarea de către stat a sistemelor de certificare private

Dacă rezultatul evaluării descrise la punctul 1 din prezenta secțiune este favorabil, directorul executiv al ICF, în numele statului Honduras, va anunța în mod public că sistemul de certificare privat a fost aprobat, precizând, dacă este cazul, subsetul de indicatori și mijloace de verificare care fac obiectul recunoașterii.

3.

Recunoașterea de către stat a operatorilor certificați

Operatorii care dețin un certificat obținut din partea unui sistem de certificare privat aprobat vor beneficia de recunoașterea de către stat a activităților care fac obiectul certificatului. În cazul altor activități care nu sunt incluse în certificat, fiecare operator trebuie să respecte celelalte obligații prevăzute în grilele legalității și în SALH. Această recunoaștere va fi acordată pentru elementele sistemului de certificare privat, indiferent dacă acestea se referă la legalitate, gestionarea pădurilor sau lanțul de custodie, care au fost evaluate ca fiind conforme cu dispozițiile anexei II și ale prezentei anexe, astfel cum sunt descrise la punctele 1 și 2 din prezenta secțiune. Recunoașterea va face, de asemenea, obiectul analizei rezultatelor rapoartelor de audit periodice elaborate de entitatea de certificare cu privire la operatorul solicitant.

4.

Eliberarea de certificate de conformitate juridică pentru operatorii care dețin un certificat privat recunoscut

Operatorii al căror certificat privat recunoscut acoperă toate activitățile lor și, de asemenea, toți indicatorii prevăzuți în grilele legalității vor obține în mod automat un certificat de conformitate juridică eliberat de unitatea de verificare a legalității din cadrul ICF. Certificatul de conformitate juridică va fi eliberat după examinarea valabilității unui certificat de conformitate juridică valabil care este pe punctul de a expira (în cazul operatorilor care dețin deja un astfel de certificat), precum și după examinarea valabilității și a autenticității unui certificat privat recunoscut și examinarea rapoartelor de audit periodice ale unei entități de certificare private recunoscute, care atestă conformitatea juridică a operatorului.

Dacă certificatul privat al unui operator a fost eliberat de un mecanism de certificare privat recunoscut care nu acoperă toate cerințele grilelor legalității, certificatul de conformitate juridică va fi eliberat numai în cazul în care sunt îndeplinite simultan următoarele două condiții:

(a)

Rapoartele de audit periodice ale entității de certificare private demonstrează respectarea de către operator a cerințelor de legalitate care sunt comune atât sistemului de certificare privat, cât și grilelor legalității;

(b)

Instituțiile implicate în SALH au verificat respectarea de către operator a indicatorilor prevăzuți în grilele legalității și a cerințelor SALH care nu fac obiectul sistemului de certificare privat.

În cazul în care un operator care deține un certificat privat recunoscut se angajează în alte activități care nu intră în domeniul de aplicare al certificatului, dar care intră în domeniul de aplicare al prezentului acord, certificatul de conformitate juridică va fi eliberat numai dacă instituțiile implicate în SALH examinează conformitatea juridică a activităților necertificate ale operatorului.

Astfel, certificatele de conformitate juridică pot fi eliberate operatorilor care au fost certificați în cadrul unui sistem de certificare privat aprobat, fără a fi necesară o misiune de verificare specifică, pentru a se evita sau a se reduce la minimum, în cazul recunoașterii parțiale, dublarea verificării legalității unui operator.

5.

Depunerea rapoartelor de audit de certificare privată

Operatorii care dețin certificate private recunoscute trebuie să depună la unitatea de verificare a legalității din cadrul ICF toate rapoartele de audit elaborate de sistemul de certificare privat, inclusiv informațiile privind orice modificare a valabilității sau a domeniului de aplicare al certificatelor pe care le dețin, și, în special, orice caz de suspendare sau încetare a valabilității certificatelor respective. Acest lucru ar trebui să permită asigurarea monitorizării conformității juridice a operatorilor, făcând astfel posibilă reînnoirea viitoare a certificatelor de conformitate juridică pentru operatorii în cauză.

La rândul lor, organizațiile de certificare private recunoscute vor încărca în SNIF toate rapoartele de audit privind operatorii pe care îi certifică. Aceste rapoarte vor fi utilizate de unitatea de verificare a legalității în scopul reconcilierii informațiilor.

Procedurile și orientările pentru evaluarea, aprobarea și recunoașterea sistemelor de certificare private și a operatorilor certificați de acestea vor fi elaborate în cursul etapei de pregătire și organizare a prezentului acord. Procedurile de monitorizare a acestei recunoașteri de către unitatea de verificare a legalității, inclusiv monitorizarea valabilității certificatelor și gestionarea măsurilor corective solicitate în cadrul sistemelor de certificare, vor fi, de asemenea, elaborate în etapa menționată a prezentului acord. Toate aceste documente vor fi puse la dispoziția publicului.

9.   GESTIONAREA CAZURILOR DE NECONFORMITATE CU SALH

SALH prevede măsuri specifice pentru identificarea, înregistrarea și gestionarea cazurilor de nerespectare a dispozițiilor sale de către actorii din sectorul forestier. Noțiunea de „neconformitate” acoperă cazurile în care operatorii din lanțul de aprovizionare nu respectă grilele legalității și cerințele SALH, precum și cazurile în care autoritățile implicate în SALH nu respectă procedurile de creare și verificare.

Atunci când o instituție identifică, în timpul unui exercițiu de verificare a documentelor sau de verificare pe teren, un caz de neconformitate cu SALH a unui operator, respectiva instituție va efectua o evaluare pentru a stabili dacă neconformitatea constituie o încălcare sau o infracțiune. Instituția care a identificat actul ilegal comis transmite informațiile către instituția competentă corespunzătoare, după caz, pentru ca aceasta să impună sancțiunile relevante. În același timp, instituția competentă va notifica unitatea de verificare a legalității din cadrul ICF, astfel încât aceasta fie să suspende, fie să restabilească valabilitatea certificatului de conformitate juridică, după caz.

Toate cazurile de neconformitate juridică vor fi introduse în baza de date a unității de verificare a legalității, care va funcționa ca o arhivă centralizată pentru păstrarea informațiilor și a evidențelor referitoare la nerespectarea de către operator a cerințelor SALH și a măsurilor de remediere sau a sancțiunilor legate de soluționarea acestor cazuri de neconformitate. Această bază de date va fi alimentată și actualizată de toate instituțiile care au legătură cu cerințele SALH, în conformitate cu responsabilitățile și sferele lor de competență.

Atunci când neconformitatea este clasificată ca infracțiune, operatorul și transportul de produse din lemn în cauză nu vor beneficia de un certificat de conformitate juridică, de o licență FLEGT sau de o licență H-Legal, iar cazul va fi adus în fața instanței de Ministerul Public. În cazul încălcărilor, instituțiile responsabile vor aplica sancțiuni administrative (suspendarea temporară a permiselor, amenzi sau despăgubiri pentru daune) care pot, de asemenea, să împiedice eliberarea unui certificat de conformitate juridică, a unei licențe FLEGT sau a unei licențe H-Legal, cel puțin până la corectarea încălcărilor prin intermediul măsurilor luate în vederea soluționării. Toate cazurile de neconformitate care se referă la o anumită încărcătură trebuie să fie soluționate, prin remedierea situației de neconformitate și plata amenzii aferente, înainte de autorizarea încărcăturii care urmează să fie exportată, oricare ar fi destinația de export a acesteia.

În etapa de pregătire și organizare a prezentului acord, înainte de eliberarea primei licențe FLEGT, toate instituțiile implicate în SALH vor defini diferitele categorii de neconformitate cu SALH și impactul acestora asupra eliberării și a valabilității unui certificat de conformitate juridică sau a unei licențe FLEGT ori H-Legal. JIC va valida această clasificare înainte să fie aplicată. De asemenea, fiecare instituție care nu dispune încă de mecanisme pentru gestionarea cazurilor de neconformitate cu SALH va stabili orientările detaliate necesare pentru a le soluționa, inclusiv posibila impunere de sancțiuni.

Pentru a se asigura coordonarea informațiilor privind cazurile de neconformitate care sunt disponibile în cadrul diferitelor instituții, se va crea, de asemenea, o bază de date a unității de verificare a legalității pentru a stoca informațiile cu privire la astfel de cazuri. De asemenea, se vor defini informațiile incluse în respectiva bază de date care vor fi puse la dispoziția publicului și modul în care se va realiza acest lucru.

10.   MECANISME DE SOLUȚIONARE A PLÂNGERILOR

10.1.   Introducere

Mecanismele de soluționare a plângerilor vor fi transparente, eficace, accesibile și puse în aplicare de alte organisme decât cele care implementează procedurile de creare și verificare definite în grilele legalității și în SALH. Mecanismele care există deja sau vor fi create în timpul etapei de pregătire și organizare a prezentului acord vor permite asigurarea gestionării și a soluționării plângerilor privind punerea în aplicare și funcționarea SALH și a organizațiilor implicate în acesta, în conformitate cu principiile definite în secțiunea 10.4 din prezenta anexă.

În cadrul acestor mecanisme, termenul „plângeri” include: plângeri, litigii, dezacorduri, conflicte, sau orice alt sinonim, înaintate de sau între actorii implicați în mod direct în punerea în aplicare a SALH, precum și înaintate de sau între toți actorii care pot fi afectați de acțiunile întreprinse sau deciziile luate în temeiul prezentului acord.

10.2.   Obiective

Obiectivele mecanismelor de soluționare a plângerilor sunt următoarele:

—

să documenteze, să analizeze și să soluționeze, în mod eficient și în conformitate cu metodologiile publicate prestabilite, toate plângerile înaintate de părțile interesate;

—

să ofere părților vătămate mijloacele prin care să poată solicita instituțiilor în cauză să modifice erorile sau să remedieze omisiunile;

—

să contribuie la eficiența procedurilor administrative și să consolideze eficiența acestora; și

—

să sporească credibilitatea și încrederea în funcționarea SALH în rândul actorilor și al publicului.

Domeniul de aplicare al fiecăruia dintre aceste mecanisme va fi stabilit în cadrul etapei de pregătire și organizare a prezentului acord. Procedurile de primire, înaintare și soluționare a plângerilor se vor baza pe principiile enumerate în secțiunea 10.4 și vor fi elaborate în cursul etapei de pregătire și organizare a prezentului acord.

10.3.   Tipuri de mecanisme de soluționare a plângerilor

Prezentul acord definește cel puțin patru tipuri de mecanisme de soluționare a plângerilor, care implică diferiți actori și vizează diferite sfere.

1.

Mecanismele de soluționare a plângerilor din cadrul fiecărei instituții implicate în SALH

Fiecare instituție implicată în SALH va primi, prin intermediul mecanismelor de soluționare a plângerilor deja existente sau al celor planificate a fi create, plângerile referitoare la conduita operatorilor sau a departamentelor, serviciilor sau unităților din cadrul fiecărei instituții legată de aspectele punerii în aplicare a SALH. În special, mecanismele din cadrul fiecărei instituții trebuie să soluționeze plângerile referitoare la funcțiile îndeplinite și la deciziile luate de aceste instituții.

Dacă o plângere primită prin intermediul acestui mecanism nu este soluționată în termenul prestabilit sau soluționarea nu răspunde așteptărilor reclamantului, acesta poate să introducă o cale de atac în fața SIIAVA.

2.

Mecanismul de soluționare a plângerilor din cadrul unității de acordare a licențelor FLEGT

ICF va institui, pe lângă mecanismul de soluționare a plângerilor menționat în punctul 1, un al doilea mecanism de soluționare a plângerilor în cadrul unității de acordare a licențelor FLEGT. Acest mecanism va gestiona plângerile specifice licențelor FLEGT și H-Legal care necesită un răspuns prompt, cum ar fi deciziile contestate, întârzierile nejustificate și altele.

Dacă o plângere primită prin intermediul acestui mecanism nu este soluționată în termenul prestabilit sau soluționarea nu răspunde așteptărilor reclamantului, acesta poate să introducă o cale de atac în fața SIIAVA.

3.

Mecanismul de soluționare a plângerilor privind auditurile independente

Auditul independent va include un mecanism de primire și soluționare a plângerilor referitoare la activitățile și constatările sale și referitoare la funcționarea SALH (metodologia de verificare, sistemul de acordare a licențelor etc.).

Dacă o plângere primită prin intermediul acestui mecanism nu este soluționată în termenul prestabilit sau soluționarea nu răspunde așteptărilor reclamantului, acesta poate să introducă o cale de atac în fața JIC. Toate plângerile referitoare la audit sau la funcționarea SALH vor fi înaintate JIC pentru confirmarea primirii, analiză și înregistrare și pentru definirea măsurilor de soluționare corespunzătoare.

4.

Mecanismul JIC de soluționare a plângerilor

JIC va dispune de un mecanism de soluționare a plângerilor care să abordeze problemele identificate de părțile interesate, în special în ceea ce privește angajamentele globale ale prezentului acord, cum ar fi transparența, accesul la informațiile publice, îmbunătățirea guvernanței și impactul prezentului acord asupra sectorului forestier.

Mecanismul JIC de soluționare a plângerilor va gestiona, de asemenea, căile de atac introduse în legătură cu plângerile referitoare la conduita instituțiilor implicate în cadrul SALH, la unitatea de acordare a licențelor FLEGT și la auditul independent, dacă acestea nu au fost soluționate la nivelurile corespunzătoare.

5.

Participarea societății civile la mecanismele de soluționare a plângerilor

CFF și organizațiile societății civile vor efectua supravegherea socială a SALH și a funcționării prezentului acord la nivel general. În același timp, acestea vor direcționa și vor transmite plângerile formale și de alt tip înaintate de diverși actori cu privire la funcționarea SALH. În acest scop, vor avea acces la informațiile necesare pentru efectuarea investigațiilor corespunzătoare, respectând totodată confidențialitatea și secretul profesional în legătură cu informațiile respective. Pentru a se asigura o bună coordonare, acestea vor încheia acorduri de cooperare cu ICF. Primirea constatărilor și a recomandărilor supravegherii sociale, precum și a plângerilor oficiale și de alt tip va fi confirmată și acestea vor fi gestionate la nivelul corespunzător, fiind înaintate în cele din urmă JIC pentru confirmarea primirii și soluționare.

6.

Participarea CONADEH în cadrul SALH

În temeiul legii organice privind Comisia Națională privind Drepturile Omului (CONADEH), toate autoritățile publice și alte instituții guvernamentale au obligația de a sprijini investigațiile sau inspecțiile acesteia în regim prioritar și de urgență. În consecință, CONADEH poate primi plângeri referitoare la funcționarea prezentului acord și va avea acces la mecanismele de soluționare a plângerilor puse în aplicare de instituțiile implicate în SALH și în prezentul acord, în general.

10.4.   Instituirea mecanismelor de soluționare a plângerilor și principiile de reglementare a acestora

Următoarele principii trebuie să fie respectate și reflectate în mandat pentru a stabili procedurile și punerea în aplicare a mecanismelor de soluționare a plângerilor de către organizațiile sesizate și de către JIC:

1.

Toate persoanele și organizațiile, în calitate de operatori din sectorul forestier sau părți interesate, ori reprezentantul legal al acestora au dreptul de a înainta plângeri.

2.

Procedurile de înaintare a plângerilor trebuie să fie clare, ușor de înțeles și publice.

3.

Mecanismele puse în aplicare de instituții trebuie să fie ușor accesibile și să acopere în mod corespunzător teritoriul prin intermediul birourilor, al paginilor de internet sau al altor mijloace adecvate.

4.

Formularele pentru înaintarea plângerilor trebuie să fie ușor de completat și să ia în considerare în mod corespunzător mijloacele și competențele personale ale solicitanților (alfabetizare, acces la internet etc.).

5.

Plângerile trebuie să prezinte în detaliu cel puțin motivele acestora și locul, data, instituția și operatorul la care se referă, după caz.

6.

În cazul în care situația impune acest lucru, plângerile pot fi înaintate anonim, garantându-se astfel faptul că identitatea solicitantului rămâne confidențială.

7.

Mecanismele trebuie să evite, în cea mai mare măsură posibilă, introducerea unor restricții temporale privind termenul în care trebuie introdusă o plângere.

8.

Mecanismele trebuie să asigure faptul că plângerile vor fi soluționate de îndată ce sunt înaintate de solicitant.

9.

Mecanismele trebuie să fie transparente în ceea ce privește confirmarea primirii plângerilor și măsurile subsecvente, precum și în ceea ce privește asigurarea faptului că plângerile sunt soluționate la timp și în mod corespunzător.

10.

Auditurile interne ale fiecărei instituții implicate trebuie să asigure faptul că plângerile sunt soluționate în mod corespunzător și că nu sunt ignorate.

11.

Dosarele plângerilor nu trebuie să fie comentate public până la momentul luării unei decizii și până la informarea cu privire la decizie a tuturor părților implicate, inclusiv a organizațiilor societății civile care le sprijină.

12.

Siguranța solicitantului, inclusiv opțiunea păstrării anonimatului acestuia, dacă este cazul, trebuie să fie luată în considerare înainte de publicarea dosarului plângerii.

13.

Mecanismele puse în aplicare de instituții trebuie să documenteze plângerile și să se asigure că acestea sunt soluționate de alți funcționari decât cei implicați în mod direct în decizia inițială, de funcționari care sunt independenți de cei implicați în mod direct în decizia inițială și care nu se află sub autoritatea celor implicați direct în decizia inițială. Instituțiile trebuie, de asemenea, să-i protejeze pe funcționari împotriva unor eventuale represalii.

14.

Trebuie să se răspundă cererilor solicitanților sau acestea trebuie să fie soluționate în mod corespunzător. În cazul respingerii, cauzele trebuie să fie justificate în mod corespunzător.

15.

Dacă o plângere este respinsă sau dacă nu este posibil ca aceasta să fie soluționată la nivelul inițial, partea în cauză se poate adresa nivelului superior, astfel cum este definit în secțiunea 10.3, și, eventual, autorității judiciare competente.

Dacă o plângere rezultă dintr-o neconformitate cu SALH, se vor aplica dispozițiile menționate în secțiunea 9. Astfel cum s-a explicat în secțiunea 10.2 , procedurile de primire, înaintare și soluționare a plângerilor se vor baza pe principiile enumerate în prezenta secțiune și vor fi elaborate în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord. Aceste proceduri vor stabili, printre altele, termenele în care trebuie să se răspundă plângerilor și criteriile de transparență aplicabile respectivelor mecanisme. Protocoalele și orientările privind mecanismele de soluționare a plângerilor și acțiunile întreprinse vor fi înaintate JIC.

Mecanismele de soluționare a plângerilor menționate mai sus vor documenta și vor analiza în mod sistematic toate plângerile primite. ICF și celelalte instituții implicate vor dezvolta o bază de date specifică pentru a documenta și a monitoriza plângerile în domeniile lor de competență. Această bază de date va fi conectată la baza de date centrală privind plângerile din cadrul ICF, astfel cum este definită în secțiunea 9.

Mecanismele de soluționare a plângerilor se vor baza pe o cooperare strânsă între toate părțile vizate, în special instituția care face obiectul plângerii. În acest scop, ICF va încheia acorduri de cooperare cu instituțiile publice implicate în prezentul acord, pentru a se facilita schimbul de informații și colaborarea, soluționarea plângerilor și măsurile subsecvente și, în special, pentru a se asigura transmiterea informațiilor atunci când plângerea este înaintată inițial altei instituții decât celei competente.

ICF va încheia, de asemenea, acorduri de cooperare cu organizațiile societății civile interesate de funcționarea mecanismului utilizat de ICF pentru soluționarea plângerilor, luarea de măsuri subsecvente și publicarea rapoartelor finale privind investigarea plângerilor, într-un mod coordonat, care să completeze activitatea ICF și a celorlalte instituții publice implicate în SALH.

Procedurile, orientările, cerințele și calificările pentru mecanismele de soluționare a plângerilor, precum și acordurile de cooperare menționate mai sus vor fi elaborate și vor deveni operaționale înainte de eliberarea primei licențe FLEGT.

11.   MECANISMELE DE CONSULTARE, PARTICIPARE ȘI COORDONARE PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A SALH

Punerea în aplicare a SALH pentru produsele din lemn necesită participarea tuturor actorilor implicați, cu roluri și responsabilități clar definite, în temeiul competențelor care le sunt conferite prin lege, pentru a profita pe deplin de specializarea și de caracterul complementar al acestora.

Pentru a se asigura o coordonare, o consultare și o participare eficace în rândul actorilor, al părților interesate, al statului, al sectorului privat, al societății civile și al populațiilor indigene și de descendență africană din Honduras, aceste grupuri convin să ajungă la un consens în privința aspectelor fundamentale care depășesc diferitele lor responsabilități și competențe.

Această coordonare poate fi realizată pe două niveluri complementare: strategic și operativ. Nivelul strategic permite definirea unor proceduri de verificare comune, în timp ce nivelul operativ permite punerea în aplicare practică a acestor proceduri, în cadrul cărora nu există nicio limitare în ceea ce privește participarea diverșilor actori.

11.1.   Comitetul mixt de punere în aplicare (JIC)

Acesta este cel mai înalt organism de coordonare dintre Honduras și Uniune care, în conformitate cu articolul 19 și cu anexa X la prezentul acord, va fi responsabil cu supravegherea și monitorizarea aplicării acordului, inclusiv cu gestionarea auditului independent. De asemenea, JIC va facilita dialogul și schimburile de informații dintre părți.

Participarea la JIC a părților interesate din Honduras va reflecta diversele grupuri de părți interesate din sectorul forestier din această țară: sectoarele public și privat, societatea civilă, populațiile indigene și de descendență africană din Honduras, comunitățile locale și altele, după caz.

În ceea ce privește punerea în aplicare a SALH, JIC va fi responsabil cu elaborarea, aprobarea și supravegherea tuturor documentelor și procedurilor de verificare menționate în prezenta anexă identificate de către părți pe parcursul etapei de pregătire și organizare a prezentului acord.

Astfel cum se prevede la articolul 14 din prezentul acord, părțile vor aproba, de asemenea, prin intermediul JIC, un calendar de punere în aplicare a prezentului acord. Acest calendar, pe lângă termenele de punere în aplicare a măsurilor suplimentare și de sprijin descrise în prezenta anexă, va detalia, de asemenea, etapele de punere în aplicare a prezentului acord convenite de către părți, până la eliberarea primei licențe FLEGT.

11.2.   Comitetul tehnic

Acesta este cel mai înalt organism de coordonare al Hondurasului, din care fac parte toate părțile interesate: instituții publice, sectorul privat, societatea civilă și populațiile indigene și de descendență africană din Honduras. Comitetul tehnic este responsabil cu următoarele:

—

Furnizarea de contribuții strategice JIC în scopul de a facilita procesul decizional pentru a sprijini punerea în aplicare eficace a prezentului acord.

—

Monitorizarea proceselor de punere în aplicare a prezentului acord, pe baza calendarului convenit de către părți.

—

Monitorizarea conformității cu măsurile suplimentare definite în anexa VIII.

—

Facilitarea dialogului și ajungerea la un consens, asigurând participarea tuturor actorilor care au legătură cu prezentul acord.

—

Influențarea instituțiilor publice și a altor actori pentru a accelera procesul decizional cu privire la respectarea prezentului acord.

11.3.   Secretariatul interinstituțional pentru punerea în aplicare a acordului de parteneriat voluntar FLEGT (SIIAVA)

La nivel strategic, statul Honduras, prin intermediul unui instrument juridic adecvat, va crea Secretariatul interinstituțional pentru punerea în aplicare a acordului de parteneriat voluntar FLEGT (SIIAVA), format din reprezentanți ai actorilor din sectorul public care au legătură cu SALH. Acest organism va oferi un spațiu de dialog și coordonare care va permite punerea în aplicare a SALH.

În cadrul SIIAVA, instituțiile publice își vor coordona acțiunile pentru a pune în aplicare mecanismele de verificare prevăzute în anexa II și în anexa V la prezentul acord și pentru a asigura astfel aplicarea legislației în domeniile specifice incluse în definiția legalității și care fac obiectul SALH.

Aceste instituții trebuie să dispună de capacitățile, resursele și mijloacele necesare pentru a monitoriza și a pune în aplicare SALH și, prin urmare, trebuie să consolideze capacitatea personalului din cadrul instituțiilor și al departamentelor guvernamentale responsabile cu aplicarea acestuia. În consecință, anexa VIII include o măsură suplimentară specifică privind SIIAVA.

Pentru a verifica respectarea și monitorizarea atât a aplicării indicatorilor prevăzuți în grilele legalității, cât și a cerințelor SALH, instituțiile care fac parte din SIIAVA vor raporta periodic SIIAVA și Comitetului tehnic, dacă este cazul, cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a SALH și cu privire la provocările întâmpinate. SIIAVA va ține seama de aceste rapoarte periodice ale instituțiilor implicate în SALH, precum și de datele și informațiile privind SALH furnizate de diversele unități și sisteme de informații ale acestor instituții.

Pentru a aborda nerespectarea sistematică a cerințelor prevăzute în anexa II și în anexa V la prezentul acord care are ca rezultat infracțiuni împotriva mediului, SIIAVA va analiza rezultatele altor mecanisme în vigoare în cadrul ICF și al altor instituții implicate în SALH. Printre aceste mecanisme se numără unitățile mobile și punctele de control permanente, Forța de securitate interinstituțională națională (FUSINA) și Grupul operativ interinstituțional pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului (FTIA), care vor primi sprijin din partea poliției naționale preventive, a Parchetului Special pentru Mediu, a Parchetului General și a forțelor armate din Honduras, printre altele.

În plus, SIIAVA va primi rapoartele de supraveghere socială elaborate de CONADH, CCF și societatea civilă, precum și plângerile depuse de diverșii actori cu privire la funcționarea SALH care nu au fost soluționate de instituțiile publice implicate în SALH, astfel cum sunt definite în secțiunea 10, și va ține seama de aceste rapoarte și plângeri. Aceste plângeri vor fi soluționate fără întârziere și cu atenția cuvenită, răspunsurile la plângeri fiind furnizate cu promptitudine.

SIIAVA va înainta JIC și Comitetului tehnic contribuțiile reprezentanților sectorului public pentru pregătirea, organizarea și punerea în aplicare a prezentului acord. Procedurile de funcționare a SIIAVA vor fi stabilite în detaliu în etapa de pregătire și organizare a prezentului acord.

11.4.   Strategia națională de control al exploatării forestiere ilegale și al transportului produselor forestiere (ENCTI) și legăturile acesteia cu prezentul acord

Articolul 18 alineatul (22) din LESPAVS prevede că ICF trebuie să conceapă și să pună în aplicare Strategia națională de control al exploatării forestiere ilegale și al și al transportului produselor forestiere (ENCTI). ICF trebuie, de asemenea, „să coordoneze și să structureze activitățile entităților care reprezintă sectorul forestier, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră, prin promovarea gestionării participative și descentralizate” [articolul 18 alineatul (5)].

Toți ceilalți actori instituționali, precum și organizațiile societății civile, proprietarii de păduri, industria forestieră în diferitele sale capacități și cu diferitele sale grade de valoare adăugată, precum și comunitățile locale, consiliile teritoriale, consiliile consultative la nivel regional, municipal și local și alte sectoare economice implicate în sectorul forestier vor fi invitate de ICF să participe în mod activ la punerea în aplicare a ENCTI.

În contextul prezentului acord, punerea în aplicare a ENCTI va contribui la controlul exploatării forestiere ilegale și al transportului ilegal de produse forestiere și va furniza ICF un instrument executiv. Rezultatele obținute și recomandările formulate de ENCTI vor fi transmise de ICF către SIIAVA, organismul în cadrul căruia actorii comuni ambelor procese participă și își unesc eforturile, se completează reciproc și creează sinergii pentru a combate ilegalitatea în sectorul forestier. O contribuție deosebit de importantă vor avea Parchetul Special pentru Mediu (FEMA), Parchetul General, poliția națională, forțele armate din Honduras, sistemul judiciar, municipalitățile și Comisia Națională privind Drepturile Omului din Honduras.

În cadrul rolului său de asigurare a coordonării între instituțiile implicate în prezentul acord, SIIAVA va analiza rezultatele ENCTI prezentate de ICF pentru a aborda infracțiunile sistematice împotriva mediului și pentru a repartiza responsabilitățile și acțiunile preconizate ale instituțiilor implicate. De asemenea, SIIAVA va face schimb de informații cu privire la funcționarea unităților mobile și a punctelor de control permanente, precum și la rezultatele obținute de Forța de securitate interinstituțională națională și de Grupul operativ interinstituțional pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului.

12.   MĂSURI DE STIMULARE, PROMOVARE, SALVGARDARE ȘI ATENUARE CE VIZEAZĂ IMPLICAREA DIVERȘILOR ACTORI DIN SECTOR ÎN PUNEREA ÎN APLICARE A SALH

Guvernanța sectorului forestier național prezintă o serie de provocări care decurg, printre alți factori, din dificultatea de a asigura legalitatea activităților a numeroși operatori din sectorul forestier, inclusiv a întreprinderilor mici. În acest sens, punerea în aplicare a SALH va oferi oportunități pentru a face față acestor provocări prin participarea actorilor din lanțul de aprovizionare de la nivel național, precum și prin identificarea unor măsuri specifice menite să sporească și să consolideze conformitatea juridică a tuturor actorilor, facilitând astfel punerea în aplicare a prezentului acord.

Punerea în aplicare a SALH în timpul etapei de pregătire și organizare a acordului de parteneriat voluntar se va efectua treptat, acordându-se prioritate măsurilor necesare pentru a se asigura legalitatea produselor destinate exportului. Aceasta deoarece mulți operatori, în special cei mai mici, care produc pentru piața națională lucrează în mod informal și vor avea nevoie probabil de mai mult timp pentru a respecta pe deplin cerințele naționale privind legalitatea și SALH.

Deși punerea în aplicare a SALH se va efectua treptat, activitățile planificate în anexa VIII, care se concentrează pe piața națională, vor începe în paralel cu etapa de pregătire și organizare a prezentului acord, pentru a facilita conformitatea juridică a tuturor operatorilor din sectorul produselor din lemn din Honduras. Printre aceste activități se numără măsurile suplimentare definite în anexa VIII pentru a identifica blocajele în materie de conformitate și pentru a consolida capacitățile operatorilor din sectorul forestier.

Un document sub responsabilitatea JIC va prezenta măsurile suplimentare care vor fi analizate de SIIAVA și de JIC pentru a consolida participarea diverșilor actori la punerea în aplicare a SALH.

(1)  Agenții judiciari (operadores de justicia) sunt funcționarii publici care intervin în sistemul judiciar și care exercită funcții esențiale pentru respectarea și garantarea drepturilor cetățenilor. În conformitate cu articolul 314 din Constituție, organismele jurisdicționale sunt responsabile cu aplicarea legislației în cazurile individuale, cu judecarea cauzelor și cu executarea hotărârilor pronunțate; dacă este cazul, organismele jurisdicționale pot recurge la sprijin din partea autorităților de asigurare a respectării legii.

(2)  Consiliile consultative privind sectorul forestier, zonele protejate și speciile sălbatice de faună și floră sunt organisme cu participare publică ce oferă consiliere și sprijin ICF și își desfășoară activitatea la nivel național, regional, municipal și comunitar (articolele 21-28 din LESPAVS).

(3)  Legea specială pentru promovarea organizațiilor de dezvoltare neguvernamentale, Decretul nr. 32-2011.

(4)  JO UE L 295, 12.11.2010, p. 23.

Apendicele 1

VERIGILE LANȚULUI DE APROVIZIONARE (PĂDURI DE PIN)

 

1.

Identificarea produsului

2.

Declararea datelor

3.

Verificarea datelor

2.1

Activitate și responsabilitate

2.2

Date care trebuie declarate

3.1

Validare

3.2

Reconciliere

1.

Importul produselor din lemn

Produsul este identificat în declarația vamală unică (Declaración Única Aduanera, DUA) și în informațiile detaliate privind produsul furnizate în factura de import.

Importatorul, prin intermediul DUA și al facturii de import pentru fiecare transport.

Pentru fiecare transport, factura de import și DUA includ:

—

numărul sigiliului,

—

originea,

—

informații privind importatorul,

—

descrierea produsului (speciile),

—

cantitatea (greutate și/sau volum),

—

poziția tarifară,

—

regimul vamal utilizat,

—

codul transportului.

Autoritatea vamală verifică în mod sistematic documentele justificative ale transportului și poate verifica fizic mărfurile în raport cu documentația (DUA și factura), în funcție de gradul de risc identificat.

Importul produselor din lemn este una dintre primele verigi ale lanțului de aprovizionare, iar datele nu pot fi comparate cu etapele anterioare.

Observații:

—

Se vor institui proceduri corespunzătoare pentru a verifica și a controla importurile de produse din lemn în temeiul CITES (stabilite în colaborare cu autoritatea vamală, SAG și ICF).

—

Regimul vamal utilizat: definește destinația finală a mărfurilor și este stabilit de către importator (de exemplu, zonă liberă, antrepozit vamal, tranzit, consum final sau utilizare finală).

—

Codul transportului: definește mijlocul de transport (tip, capacitate etc.).

2.

Tranzitul produselor din lemn

Produsul este identificat în declarația unică de tranzit și în informațiile detaliate privind produsul furnizate în factură.

Importatorul, prin intermediul declarației unice de tranzit și al facturii pentru fiecare transport.

Pentru fiecare transport, declarația și declarația de tranzit unic includ:

—

numărul sigiliului,

—

originea,

—

informații privind importatorul,

—

descrierea produsului (speciile),

—

cantitatea (greutate și/sau volum),

—

poziția tarifară,

—

regimul vamal utilizat,

—

codul transportului.

Autoritatea vamală verifică în mod sistematic documentele justificative ale transportului și poate verifica fizic mijloacele de transport în raport cu documentația (declarația unică de tranzit și factura), în funcție de gradul de risc identificat.

Autoritatea vamală reconciliază informațiile privind declarația unică de tranzit care sunt înregistrate la intrare cu informațiile privind declarația unică de tranzit la ieșire, utilizând instrumentul informatic „Tranzit internațional de mărfuri” (TIM).

Observații:

—

Produsele din lemn aflate în tranzit nu pot intra în lanțul de aprovizionare.

—

Se vor institui proceduri corespunzătoare pentru a verifica și a controla importurile de produse din lemn în temeiul CITES (stabilite în colaborare cu autoritatea vamală, SAG și ICF).

—

Regimul vamal utilizat: definește destinația finală a mărfurilor și este stabilit de către importator (de exemplu, zonă liberă, antrepozit vamal, tranzit, consum final sau utilizare finală).

—

Codul transportului: definește mijlocul de transport utilizat.

3.

Inventarul forestier

(În cazul zonelor forestiere naționale alocate grupurilor comunitare, proprietarul terenului este statul Honduras, iar titularul planului de gestionare este grupul comunitar corespunzător).

3.1

Inventarul forestier prevăzut în planurile de exploatare anuale (POA) din cadrul planurilor de gestionare a pădurilor

Inventarul forestier pentru fiecare zonă de tăiere inclusă în POA. Pe teren, fiecare arbore care urmează să fie tăiat este marcat cu vopsea la nivelul bazei și al trunchiului.

Titularul planului de gestionare a pădurii prezintă ICF cererea de aprobare a POA, care conține inventarul forestier.

Inventarul forestier al POA include:

—

situarea geografică și suprafața fiecărei zone de tăiere;

—

numărul de arbori care urmează să fie tăiați; și

—

volumul care urmează să fie extras.

În cadrul inspecției pe teren, ICF efectuează:

—

verificarea delimitărilor pe teren a zonelor de tăiere, comparându-le cu descrierea geografică a fiecărei zone de tăiere enumerate în POA;

—

prelevarea de eșantioane din arborii care urmează să fie extrași și estimarea volumului pentru fiecare zonă de tăiere, comparându-le cu datele de pe teren introduse în cererea POA.

ICF reconciliază datele din cererea POA cu datele calendarului de recoltare prevăzut în planul aprobat de gestionare a pădurii.

Observații:

—

POA se elaborează pentru zonele care fac obiectul unui plan de gestionare a pădurii.

—

Zonele de tăiere sunt unitățile administrative care alcătuiesc un POA.

3.2

Inventarul forestier prevăzut în planurile de tăiere anuale (PCA) din cadrul planurilor speciale pentru sistemele agroforestiere (PESA)

Inventarul forestier inclus în PCA cu informații detaliate privind volumul care urmează să fie extras, defalcat pe specii. Pe teren, fiecare arbore care urmează să fie tăiat este marcat cu vopsea la nivelul bazei și al trunchiului.

Titularul PESA înaintează ICF cererea de aprobare a PCA, care conține inventarul forestier.

Inventarul forestier al PCA include:

—

situarea geografică și suprafața PCA;

—

numărul de arbori care urmează să fie tăiați, defalcați pe specii; și

—

volumul care urmează să fie extras, defalcat pe specii.

Rezultatele inspecției pe teren a ICF se compară cu cererea PCA pentru a verifica:

—

delimitarea PCA;

—

cantitatea de arbori care urmează să fie tăiați, defalcați pe specii; și

—

volumul care urmează să fie extras, defalcat pe specii.

ICF reconciliază datele din cererea PCA cu datele din PESA aprobat.

Observații: PCA se elaborează pentru zonele care fac obiectul unui PESA.

3.3

Inventarul forestier prevăzut în planurile de salvare

Fiecare arbore care urmează să fie tăiat este marcat cu vopsea la nivelul bazei și al trunchiului.

Solicitantul prezintă inventarul forestier în cererea de aprobare de către ICF a planului de salvare.

Inventarul forestier al planului de salvare include, pentru fiecare arbore:

—

situarea geografică,

—

volumul, și

—

specia.

Rezultatele inspecției pe teren a ICF se compară cu informațiile din cererea de plan de salvare, pentru a verifica:

(1)

motivul justificat al salvării;

(2)

pentru fiecare arbore identificat în eșantion:

—

situarea geografică,

—

volumul, și

—

specia.

Inventarul forestier este una dintre primele verigi ale lanțului de aprovizionare, iar datele nu pot fi comparate cu etapele anterioare.

Observații:

—

Plan de salvare: autorizația de a recolta arbori afectați de fenomene naturale, dăunători sau boli ori în cazurile în care sunt necesare lucrări de construcție.

—

Se va extinde capacitatea ICF de a efectua inspecții pentru toate cererile de planuri de salvare în cazul apariției unor focare de dăunători. Din acest motiv, în anexa VIII este inclusă o măsură suplimentară.

3.4

Inventarul forestier prevăzut în planurile de recuperare.

Identificarea resturilor de arbori incluși într-o autorizație de recoltare anterioară.

Titularul unei autorizații de recoltare anterioare înaintează ICF cererea de plan de recuperare.

Inventarul forestier al planului de recuperare include:

—

situarea geografică a zonei corespunzătoare licenței anterioare;

—

volumul estimat de produse care urmează să fie extrase; și

—

speciile.

Rezultatele inspecției pe teren a ICF se compară cu informațiile din cererea de plan de recuperare pentru a verifica:

(1)

motivul justificat al recuperării;

(2)

situarea geografică a zonei corespunzătoare licenței anterioare;

(3)

volumul estimat de produse care urmează să fie extrase;

(4)

speciile.

ICF reconciliază datele din cererea de plan de recuperare cu datele din autorizația de recoltare anterioară.

Observații:

—

Plan de recuperare: autorizația de recoltare a resturilor de arbori sau de subproduse rezultate din următoarele autorizații: POA, PCA, certificate de plantații și planuri de salvare.

3.5

Inventarul forestier pentru recoltarea plantațiilor forestiere certificate de ICF

Inventarul total al arborilor care urmează să fie tăiați pe plantațiile certificate, defalcați pe specii. Fiecare arbore care urmează să fie tăiat este marcat cu vopsea la nivelul bazei și al trunchiului.

Titularul certificatului de plantație forestieră înaintează inventarul forestier din cererea de recoltare trimisă ICF.

Inventarul forestier al plantației certificate include:

—

situarea geografică a plantației certificate,

—

cantitatea de arbori care urmează să fie tăiați, defalcați pe specii, și

—

volumul care urmează să fie extras, defalcat pe specii.

Rezultatele inspecției pe teren a ICF se compară cu informațiile din cererea de autorizație de efectuare a activităților de recoltare în plantațiile certificate pentru a verifica:

(1)

tipul certificatului;

(2)

delimitarea plantației certificate;

(3)

arborii care urmează să fie tăiați, defalcați pe specii;

(4)

volumul care urmează să fie extras, defalcat pe specii.

ICF reconciliază informațiile din cererea înaintată cu informațiile din certificatul aprobat de plantație forestieră.

Observații:

—

Există două tipuri de certificate de plantație forestieră: CPROTE (pentru protecție) și CPLANTA (pentru recoltare).

—

Anexa VIII include o măsură suplimentară de reglementare a activităților de recoltare în cadrul plantațiilor certificate.

4.

Recoltarea arborilor, producția de bușteni și depozitarea în pădure sau în centrele de colectare

Delimitarea zonei de recoltare și informații detaliate privind arborii care urmează să fie tăiați, furnizate în cererea de recoltare.

Titularul POA, al PCA, al planului de salvare, al planului de recuperare sau al certificatului de plantație forestieră înaintează ICF cererea de recoltare.

Cererea de recoltare include:

—

situarea geografică a zonei,

—

numărul de arbori care urmează să fie tăiați,

—

volumul care urmează să fie extras,

—

rețeaua rutieră, și

—

locul în care sunt situate depozitele sau centrele de colectare.

Rezultatele inspecției pe teren a ICF se compară cu informațiile din cererea de autorizație de efectuare a activităților de recoltare pentru a verifica:

(1)

situarea geografică a zonei de recoltare;

(2)

rețeaua rutieră;

(3)

locul în care sunt situate depozitele sau centrele de colectare;

(4)

eșantioanele din arborii tăiați (cioate).

ICF reconciliază treptat volumul recoltat cu volumul autorizat, în conformitate cu permisele de transport raportate, utilizând instrumentele de reconciliere furnizate de sistemul informatic de trasabilitate a lemnului (SIRMA).

Observații:

—

Pentru fiecare tip de suprafață forestieră care face obiectul inventarului forestier, recoltarea arborilor este condiționată de depunerea unei cereri de către titular și de aprobarea acesteia de ICF.

—

Depozit sau centru de colectare: locul în care produsele din lemn sunt stocate pentru a fi transferate ulterior.

5.

Transportul lemnului rotund din pădure către întreprinderile din sectorul produselor forestiere primare

Dimensiunile, numărul de bucăți și volumul pentru fiecare vehicul sunt prezentate în detaliu în permisul de transport.

Titularul autorizației de recoltare declară în permisul de transport informațiile referitoare la produsele care urmează să fie transportate.

În permisul de transport se declară următoarele:

—

data transportului,

—

originea,

—

destinația și destinatarul,

—

numărul de identificare al autorizației de recoltare,

—

numărul de bucăți,

—

volumul total,

—

transportatorul, și

—

numărul de înmatriculare al vehiculului.

În timpul controalelor în trafic, agenții de asigurare a respectării legii verifică dacă respectivul conținut al încărcăturii corespunde informaților detaliate din permisul de transport.

ICF reconciliază treptat permisele de transport declarate de titularul autorizației de recoltare cu permisele de transport declarate de întreprinderile din sectorul produselor forestiere și de platformele forestiere, utilizând instrumentele de reconciliere furnizate de SIRMA.

Observații:

—

ICF, poliția, Parchetul General, Ministerul Public și forțele armate din Honduras participă la controalele în trafic.

6.

Întreprinderile din sectorul produselor forestiere primare

Cantitățile zilnice sunt înregistrate pe tip de produs în evidența volumelor de producție.

Proprietarul întreprinderii din sectorul produselor forestiere primare, prin intermediul rapoartelor lunare de producție, pe baza evidenței volumelor de producție.

Raportul lunar de producție include:

(i)

inventarul inițial al lemnului rotund și al produselor din lemn,

(ii)

intrările de lemn rotund și de produse din lemn,

(iii)

volumul de producție, pe tip de produse din lemn,

(iv)

ieșiri (vânzări sau transferuri),

(v)

inventarul final al lemnului rotund și al produselor din lemn.

În timpul inspecției pe teren, ICF verifică informațiile din raportul lunar de producție al întreprinderii din sectorul produselor forestiere în raport cu informațiile colectate:

(1)

calcularea randamentului producției;

(2)

compararea inventarului volumului existent cu datele de audit.

Prin intermediul SIRMA, ICF reconciliază intrările de lemn rotund și de produse din lemn declarate în raportul lunar cu permisele de transport declarate de titularii autorizațiilor de recoltare.

7.

Transportul produselor din lemn prelucrat

Scrisoarea de transport detaliază produsele care urmează să fie transportate de fiecare vehicul.

Transportatorul, prin intermediul scrisorii de transport pentru fiecare vehicul.

Scrisoarea de transport pentru fiecare vehicul include:

—

numărul scrisorii de transport,

—

data transportului,

—

originea,

—

destinația și destinatarul,

—

numărul de bucăți,

—

volumul total,

—

transportatorul,

—

numărul de înmatriculare al vehiculului,

—

speciile.

În timpul controalelor în trafic, agenții de asigurare a respectării legii verifică dacă respectivul conținut al încărcăturii corespunde informaților detaliate din scrisoarea de transport pentru fiecare vehicul.

ICF reconciliază treptat scrisorile de transport pentru fiecare vehicul declarate de vânzător cu scrisorile de transport pentru fiecare vehicul declarate de cumpărător, utilizând instrumentele de reconciliere furnizate de SIRMA.

Observații:

—

Scrisoarea de transport este autorizată în prealabil în cadrul Sistemului de administrare a veniturilor (SAR).

—

ICF, poliția, Parchetul General, Ministerul Public și forțele armate din Honduras participă la controalele în trafic.

8.

Întreprinderi din sectorul produselor forestiere secundare

Prelucrarea produselor din lemn este înscrisă în evidența volumelor de producție.

Proprietarul întreprinderii din sectorul produselor forestiere secundare, prin intermediul rapoartelor lunare de producție, pe baza evidenței volumelor de producție.

Raportul lunar de producție include:

(i)

inventarul inițial al produselor din lemn,

(ii)

intrările de produse din lemn,

(iii)

producția (de produse din lemn),

(iv)

ieșirile (vânzări sau transferuri), și

(v)

inventarul final al produselor din lemn.

În timpul inspecțiilor pe teren, informațiile furnizate în raportul lunar de producție al întreprinderii din sectorul produselor forestiere secundare sunt verificate în raport cu informațiile colectate de ICF:

(1)

examinarea evidențelor privind intrările, volumele de producție și vânzările;

(2)

inventarul volumului existent.

Prin intermediul SIRMA, ICF reconciliază datele din raportul lunar de producție al întreprinderii din sectorul produselor forestiere cu datele din rapoartele vânzătorilor privind transmiterea facturilor autorizate și a scrisorilor de transport.

În cazul în care produsele din lemn provin direct din pădure, ICF reconciliază datele din raportul lunar de producție al întreprinderii din sectorul produselor forestiere cu datele din permisele de transport declarate de titularul autorizației.

Observații:

—

Factura autorizată de SAR este emisă atunci când produsele din lemn sunt vândute și însoțește scrisoarea de transport pe întreaga durată a transportului produselor din lemn de la o verigă a lanțului de aprovizionare la următoarea.

9.

Platformă forestieră

Circulația produselor din lemn este înregistrată în evidența intrărilor și ieșirilor.

Proprietarul platformei forestiere, prin intermediul rapoartelor lunare privind intrările și ieșirile pe baza evidenței intrărilor și ieșirilor.

Raportul lunar privind intrările și ieșirile include:

(i)

inventarul inițial al produselor din lemn,

(ii)

intrările de produse din lemn,

(iii)

ieșirile (vânzări sau transferuri), și

(iv)

inventarul final al produselor din lemn.

În timpul inspecțiilor pe teren, ICF verifică informațiile furnizate în raportul lunar al platformei forestiere privind intrările și ieșirile în raport cu informațiile colectate:

(1)

examinarea evidențelor privind intrările și ieșirile;

(2)

inventarul volumului existent.

Prin intermediul SIRMA, ICF reconciliază datele din raportul lunar al platformei forestiere privind intrările și ieșirile cu datele din rapoartele vânzătorilor privind transmiterea facturilor autorizate de SAR și a scrisorilor de transport.

În cazul în care produsele din lemn provin direct din pădure, ICF reconciliază datele din raportul lunar al platformei forestiere privind intrările și ieșirile cu datele referitoare la permisele de transport declarate de titularul autorizației de recoltare.

Observații:

—

Factura autorizată de SAR este emisă atunci când produsele din lemn sunt vândute și însoțește scrisoarea de transport pe întreaga durată a transportului produselor din lemn de la o verigă a lanțului de aprovizionare la următoarea.

10.

Acordarea de licențe FLEGT și H-Legal

Declararea mărfurilor în cererea de acordare a licenței FLEGT și H-legal.

Exportatorul înaintează cererea de acordare a licenței FLEGT sau H-legal și certificatul de conformitate juridică unității de acordare a licențelor FLEGT din cadrul ICF.

Cererea conține informații detaliate privind produsele din lemn care urmează să fie exportate:

—

descrierea comercială a lemnului sau a produselor din lemn,

—

codurile SA,

—

denumirea comună și științifică a speciilor,

—

volumul (m3) și greutatea netă (kg),

—

numărul de unități, și

—

semnele distinctive.

Unitatea de acordare a licențelor FLEGT solicită unității de verificare să efectueze căutări în SIRMA sau în alt sistem pentru a se asigura că operatorul și toate produsele incluse în transport respectă cerințele SALH.

ICF reconciliază informațiile declarate în cererile de acordare a licenței FLEGT și H-Legal:

—

de întreprinderea din sectorul produselor forestiere primare sau secundare cu datele privind rapoartele lunare de producție, permisele de transport și scrisorile de transport;

—

de platforma forestieră cu datele referitoare la raportul lunar privind intrările și ieșirile, permisele de transport și scrisorile de transport.

Observații:

—

În SIRMA se vor elabora instrumente de reconciliere pentru a verifica cererile de acordare a licenței FLEGT pentru piața Uniunii și cererile de acordare a licenței H-legal pentru alte piețe.

11.

Exportul produselor din lemn

Produsul este identificat în declarația vamală unică (DUA) și în informațiile detaliate privind produsul din factura de export autorizată de SAR și în declarația de export BCH.

Exportatorul, prin intermediul agentului vamal, înaintează DUA factura de export autorizată de SAR și declarația de export BCH pentru fiecare transport.

Pentru fiecare transport, dosarul de cerere include:

—

factura de export autorizată de SAR,

—

DUA,

—

declarația de export BCH,

—

licența FLEGT, în cazul exportului către Uniune,

—

licența H-legal eliberată de unitatea de acordare a licențelor FLEGT, în cazul exportului în afara Uniunii.

Autoritatea vamală verifică în mod sistematic coerența documentelor incluse în cererea de export.

Autoritatea vamală verifică autenticitatea documentului (licența FLEGT sau H-legal) în sistemele informatice (SIRMA și TIM).

Observații:

—

Se vor dezvolta instrumente care să reconcilieze datele între sistemul informatic „Tranzit internațional de mărfuri” și sistemul informatic de trasabilitate a lemnului pentru a verifica eliberarea licenței FLEGT pentru piața Uniunii și eliberarea licenței H-Legal pentru alte piețe.

12.

Confiscarea produselor din lemn

Ordinul de confiscare emis Ministerul Public (MP), însoțit de raportul de expertiză care furnizează informații detaliate privind produsul din lemn.

ICF, cu sprijinul forțelor de securitate (poliția națională preventivă și forțele armate din Honduras) confiscă produsele din lemn.

PM, cu asistență tehnică din partea ICF, pregătește imediat dovezile preliminare și elaborează raportul de expertiză.

Raportul de expertiză include:

—

valoarea comercială a produsului din lemn,

—

caracteristicile produsului din lemn,

—

locul de origine, dacă este cunoscut, și

—

calitatea sau starea produsului din lemn.

Ordinul de confiscare emis de MP include:

—

numele autorului infracțiunii,

—

cantitatea (greutate și/sau volum),

—

speciile, și

—

tipul produsului din lemn.

ICF verifică dacă produsul din lemn predat corespunde informațiilor din raportul de expertiză elaborat de MP.

ICF reconciliază informațiile declarate în ordinul de confiscare cu informațiile transmise și cu alte informații referitoare la proprietar și la origine, cu ajutorul instrumentelor de reconciliere furnizate de SIRMA.

Observații:

—

Produsele din lemn confiscate nu pot intra în lanțul de aprovizionare.

—

SIRMA conține un modul care le permite utilizatorilor să înregistreze permisele de transport pentru lemnul confiscat.

—

Secțiunea 7.6 din prezenta anexă descrie modul în care sunt gestionate produsele din lemn confiscate.

Apendicele 2

VERIGILE LANȚULUI DE APROVIZIONARE (PĂDURI DE FOIOASE)

0.

Puncte critice de control

1.

Identificarea produsului

2

Declararea datelor

3

Verificarea datelor

2.1

Activitate și responsabilitate

2.2

Date care trebuie declarate

3.1

Validare

3.2

Reconciliere

1.

Importul produselor din lemn

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

2.

Tranzitul produselor din lemn

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

3.

Inventarul forestier

(În cazul zonelor forestiere naționale alocate grupurilor comunitare, proprietarul terenului este statul Honduras, iar titularul planului de gestionare a pădurii este grupul comunitar corespunzător.)

3.1

Inventarul forestier prevăzut în planurile de exploatare anuale (POA) din cadrul planurilor de gestionare a pădurilor

Inventarul forestier pentru fiecare zonă de tăiere anuală, inclus în POA. Pe teren, fiecare arbore care urmează să fie tăiat este numerotat și marcat cu vopsea la nivelul bazei și al trunchiului.

Titularul planului de gestionare a pădurilor prezintă ICF cererea de aprobare a POA, care conține inventarul forestier pentru 100 % dintre arborii care urmează să fie extrași din fiecare zonă de tăiere anuală.

Inventarul POA conține tabele de cubaj care detaliază următoarele, pentru fiecare arbore:

—

numărul arborelui,

—

volumul, și

—

specia.

În cadrul inspecției pe teren, ICF selectează un eșantion de arbori marcați pe teren și îi verifică în raport cu cererea POA.

Pentru fiecare arbore identificat, ICF verifică următoarele:

—

numărul,

—

volumul, și

—

specia.

ICF reconciliază datele din cererea POA cu datele calendarului de recoltare prevăzut în planul aprobat de gestionare a pădurii.

Observații:

—

POA se elaborează pentru zonele care fac obiectul unui plan de gestionare a pădurii.

—

Zonele de tăiere sunt unitățile administrative care alcătuiesc un POA.

3.2

Inventarul forestier prevăzut în planurile de tăiere anuale (PCA) din cadrul planurilor speciale pentru sistemele agroforestiere (PESA)

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

Observații:

—

PCA se elaborează pentru zonele care fac obiectul unui PESA.

3.3

Inventarul forestier prevăzut în planurile de salvare

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

Observații:

—

Plan de salvare: autorizația de a recolta arbori afectați de fenomene naturale, dăunători sau boli ori în cazurile în care sunt necesare lucrări de construcție.

3.4

Inventarul forestier prevăzut în planurile de recuperare

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

Observații:

—

Plan de recuperare: autorizația de recoltare a resturilor de arbori sau de subproduse rezultate din următoarele autorizații: POA, PCA, certificate de plantații și planuri de salvare.

3.5

Inventarul forestier pentru recoltarea plantațiilor forestiere certificate de ICF

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

Observații:

—

Există două tipuri de certificate de plantație: CPROTE (pentru protecție) și CPLANTA (pentru recoltare).

—

Anexa VIII include o măsură suplimentară de reglementare a activităților de recoltare în cadrul plantațiilor certificate.

4.

Recoltarea arborilor și producția de lemn rotund și cherestea

Delimitarea zonei de recoltare și informații detaliate privind arborii care urmează să fie tăiați, furnizate în cererea de recoltare.

Titularul POA, al PCA, al planului de salvare, al planului de recuperare sau al certificatului de plantație forestieră înaintează ICF cererea de recoltare.

Cererea de recoltare include:

—

situarea geografică a zonei,

—

coordonatele geografice ale arborilor care urmează să fie recoltați,

—

numărul de arbori care urmează să fie tăiați,

—

volumul care urmează să fie extras, și

—

situarea geografică a depozitelor.

ICF compară informațiile obținute în urma vizitelor pe teren cu informațiile furnizate în cererea de recoltare:

(1)

situarea geografică a zonei de recoltare;

(2)

eșantionul de arbori recoltați (număr, specii).

ICF reconciliază treptat volumul recoltat cu volumul autorizat, în conformitate cu permisele de transport raportate, utilizând instrumentele de reconciliere furnizate de sistemul informatic de trasabilitate a lemnului (SIRMA).

Observații:

—

Pentru fiecare tip de suprafață forestieră care face obiectul inventarului, recoltarea arborilor este condiționată de depunerea unei cereri de către titular și de aprobarea acesteia de ICF.

—

Pentru recoltarea mahonului și a cedrului trebuie să se respecte dispozițiile Acordului ministerial ICF-047-2011; punerea în aplicare a unui lanț de custodie pentru mahonul și cedrul care provin din păduri naturale.

5.

Transportul cherestelei din pădure către centrele de colectare temporară

Unii operatori care efectuează activități de recoltare utilizează sistemele de transport disponibile la nivel local (de exemplu, transportul de către lucrători, pe râuri sau cu ajutorul animalelor) pentru a deplasa cheresteaua din zona de recoltare până la centrele de colectare temporară, din cauza lipsei drumurilor adecvate pentru vehicule.

O măsură suplimentară din anexa VIII prevede elaborarea unei reglementări speciale care să aibă ca obiect transportul (pe râuri, cu măgari etc.) din pădure la centrul de colectare.

6.

Depozitarea lemnului în centrele de colectare

Lemnul transportat este depozitat într-un centru de colectare și se înregistrează volumul fiecărei specii. Aceste informații se utilizează în cererea de permis de transport înaintată ICF.

O măsură suplimentară din anexa VIII prevede elaborarea unei reglementări speciale care să aibă ca obiect depozitarea în centrele de colectare.

7.

Transportul lemnului rotund și al cherestelei din centrele de colectare temporară

La fel ca în cazul verigii 5.

La fel ca în cazul verigii 5.

La fel ca în cazul verigii 5.

La fel ca în cazul verigii 5.

La fel ca în cazul verigii 5.

Observații:

—

ICF, poliția, Parchetul General, Ministerul Public și forțele armate din Honduras participă la controale în trafic.

—

Cheresteaua transportată din centrele de colectare temporară sau din depozitele din pădure este considerată materie primă și este transportată pe baza unui permis de transport pentru cherestea.

—

Lanțul de aprovizionare se încheie la această verigă dacă un consumator final achiziționează lemnul rotund sau cheresteaua.

—

În anexa VIII este prevăzută o măsură suplimentară în vederea elaborării unei reglementări speciale de instituire a unor mecanisme de control pentru transportul (pe râuri, cu măgari etc.) din pădure la centrele de colectare și pentru depozitarea în aceste centre.

—

Centrele de colectare temporară sunt amplasate strategic în locuri aflate fie în pădure, fie în afara acesteia, accesibile pe cale rutieră sau navigabilă.

8.

Întreprinderile din sectorul produselor forestiere primare

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

9.

Transportul produselor din lemn prelucrat

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

Observații:

—

Scrisoarea de transport este autorizată în prealabil în cadrul Sistemului de administrare a veniturilor (SAR).

—

ICF, poliția, Parchetul General, Ministerul Public și forțele armate din Honduras participă la controale în trafic.

—

„Lemn prelucrat” înseamnă lemnul prelucrat de o întreprindere din sectorul produselor forestiere și exclude cheresteaua depozitată în centrele de colectare temporară sau depozitele din pădure.

10.

Întreprinderi din sectorul produselor forestiere secundare

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

11.

Platformă forestieră

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.

La fel ca în cazul pădurilor de pin.