23.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 315/11


REZOLUȚIE (1)

referitoare la provocările, potențialul și noile angajamente legate de cooperarea în domeniul eficienței energetice și al surselor regenerabile în cadrul Parteneriatului estic

(2015/C 315/03)

ADUNAREA PARLAMENTARĂ EURONEST,

având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare EURONEST din 3 mai 2011;

având în vedere Declarația comună a Summitului Parteneriatului estic, desfășurat la Vilnius, la 28 și 29 noiembrie 2013;

având în vedere Concluziile Consiliului European din 24 octombrie 2014 privind cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030;

având în vedere deciziile luate în cadrul Conferinței Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care a avut loc la Varșovia, în perioada 11-22 noiembrie 2013;

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei (2);

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 21 mai 2013 referitoare la provocările și oportunitățile actuale pentru energia regenerabilă pe piața internă europeană a energiei (3);

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2013 referitoare la Perspectiva energetică 2050, un viitor cu energie (4);

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 12 iunie 2012 referitoare la angajarea în relații de cooperare în domeniul politicii energetice cu parteneri din afara frontierelor noastre: o abordare strategică privind aprovizionarea sigură, sustenabilă și competitivă cu energie (5);

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2014 referitoare la Conferința ONU privind schimbările climatice, de la Lima, în care s-a solicitat un obiectiv obligatoriu privind eficiența energetică de 40 % în conformitate cu potențialul general de îmbunătățire a eficienței energetice într-un mod rentabil (6);

având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2014 intitulată „Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030” [COM(2014) 520 final];

având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” [COM(2014) 15 final];

având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 martie 2011 intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” [COM(2011) 112 final];

având în vedere Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică;

având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE;

având în vedere documentele de strategie naționale pentru energie ale Armeniei, Azerbaidjanului, Belarusului, Georgiei, Moldovei și Ucrainei pentru perioadele de până în 2020 și 2030;

având în vedere obiectivele centrale și programul de lucru pentru perioada 2014-2017 ale Parteneriatului estic: platforma 3 – securitatea energetică;

având în vedere instituirea Parteneriatului privind eficiența energetică și mediul pentru Europa de Est (E5P) în 2009;

având în vedere raportul anual pe 2013 privind activitățile Comunității Energiei adresat Parlamentului European și parlamentelor naționale și raportul anual din 24 septembrie 2014 privind activitățile Comunității Energiei în 2014,

A.

întrucât cererea globală de energie este în continuă creștere, într-un ritm comparabil cu cel al populației, activităților umane și dezvoltării tehnologice, și acest lucru duce la intensificarea concurenței globale pentru resursele de combustibili fosili, expunând riscurilor aprovizionarea cu energie a economiilor celor mai sărace;

B.

întrucât au apărut preocupări legate de schimbările climatice, cererea tot mai mare de energie și incertitudinile de pe piețele globale de gaze și petrol, determinând reflecții atât din partea țărilor producătoare, cât și a țărilor consumatoare, în ceea ce privește elaborarea unor strategii reciproc benefice pentru transformarea sectoarelor energiei în sectoare cu emisii scăzute, găsirea unui nou echilibru între diferitele surse de energie, asigurarea unei aprovizionări fiabile și sigure și limitarea consumului de energie;

C.

întrucât se preconizează că consumul de energie va crește în regiunea Europei de Est cu o viteză mai mare decât media UE, ca parte a unei tendințe generale care însoțește dezvoltarea economică și socială a regiunii; întrucât țările partenere din Europa de Est au în prezent o intensitate energetică de trei ori mai mare decât cea a unui stat membru mediu al UE și potențialul nevalorificat al acestora în domeniul eficienței energetice rămâne în continuare imens;

D.

întrucât este, prin urmare, în interesul economic, social și ecologic atât al UE, cât și al țărilor partenere din Europa de Est să reducă emisiile de dioxid de carbon care rezultă din utilizarea combustibililor fosili, să dezvolte surse de energie alternative și rentabile și să sporească eficiența energetică;

E.

întrucât dialogul regional privind politicile energetice în cadrul Parteneriatului estic s-a intensificat în ultimii ani, acoperind convergența piețelor energiei, diversificarea aprovizionării cu energie și a tranzitului, dezvoltarea de surse durabile de energie și infrastructuri de interes comun și regional;

F.

întrucât Conferința ONU asupra schimbărilor climatice organizată la Varșovia în noiembrie 2013 a marcat un important pas înainte spre un nou acord universal privind clima în 2015, care să fie bazat în special pe politici și măsuri de reducere a emisiilor de dioxid de carbon ale sistemelor de energie;

G.

întrucât măsurile de economisire a energiei și de eficiență energetică, alături de o utilizare sporită a surselor regenerabile, ar contribui, de asemenea, la reducerea multiplelor forme de dependență energetică, inclusiv a dependenței financiare, tehnologice și de combustibili în sectoarele energiei nucleare și fosile, a achiziționării și deținerii infrastructurilor energetice strategice și a investițiilor în proiecte de energie efectuate de terțe părți de neîncredere în UE și în țări partenere din Europa de Est;

H.

întrucât proporția tot mai mare de surse regenerabile poate duce la economii substanțiale în ceea ce privește costurile, astfel cum s-a putut constata la facturile externe de energie ale UE din ultimii ani (o scădere cu 30 de miliarde EUR în 2012);

I.

întrucât starea precară a sectorului construcțiilor de locuințe și infrastructurile de transport și de distribuție a energiei moștenite din trecut reprezintă provocări serioase pentru eficiența energetică și economiile de energie în numeroase state membre ale UE și țări partenere din Europa de Est;

J.

întrucât UE a adoptat un cadru de politici privind clima și energia pentru 2030, stabilind o serie de obiective, și anume reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40 % în comparație cu nivelurile din 1990, creșterea ponderii de energie regenerabilă consumată în UE la 27 % și îmbunătățirea eficienței energetice cu cel puțin 27 % în comparație cu previziunile pentru 2030;

K.

întrucât punerea în aplicare deplină a pachetului actual, precum și a celui de al doilea pachet privind clima și energia, și legislația ulterioară a UE în domeniul eficienței energetice este responsabilitatea tuturor statelor membre ale UE, același lucru fiind valabil și în cazul țărilor partenere din Europa de Est în ceea ce privește legislația transpusă; întrucât o transpunere greșită sau întârziată poate periclita securitatea unor state membre individuale ale UE sau UE și țările sale partenere din Europa de Est în ansamblu;

L.

întrucât, în 2009, UE a adoptat o directivă privind energia regenerabilă, prin care se stabilesc obiective naționale obligatorii care trebuie atinse prin promovarea utilizării energiei regenerabile; întrucât, în 2012, a adoptat, de asemenea, o directivă privind eficiența energetică, în temeiul căreia statele membre trebuie să pună în aplicare măsuri obligatorii pentru economisirea energiei, printre care se numără în special obligația de a renova, anual, 3 % din clădirile guvernamentale și reducerea consumului de energie al companiilor la nivelul clienților;

M.

întrucât țările partenere din Europa de Est s-au angajat să adopte și să pună în aplicare cadre juridice și de politici pentru sursele regenerabile și eficiența energetică, inclusiv prin intermediul relațiilor contractuale pe care unele le au în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Energiei; întrucât, cu toate acestea, eforturile lor sunt stânjenite de monitorizarea și capacitatea tehnică insuficiente și de o lipsă a investițiilor și instrumentelor pentru punerea lor în aplicare;

N.

întrucât, în 2013, Armenia, Georgia și Moldova au aderat la Parteneriatul privind eficiența energetică și mediul pentru Europa de Est (E5P), care a fost încheiat inițial cu Ucraina și care urmărește să promoveze eficiența energetică și investițiile ecologice în țările Parteneriatului estic;

O.

întrucât, cu toate că criza economică mondială a avut un impact negativ asupra investițiilor vizând economiile de energie și sursele regenerabile, instituțiile financiare internaționale continuă să joace un rol important prin mobilizarea de fonduri și împrumuturi naționale pentru investiții în utilizarea sustenabilă a energiei și dezvoltarea surselor regenerabile;

P.

întrucât UE și țările partenere din Europa de Est trebuie să țină seama de competitivitatea globală a sectoarelor energiei și a economiilor lor atunci când concep politici adecvate pentru impunerea obligațiilor legate de eficiența energetică în sectoarele industriale, dezvoltă surse regenerabile și integrează acestea în mixurile de energie naționale;

Q.

întrucât Ucraina și Moldova au aderat la Comunitatea Energiei în 2011 și au fost astfel obligate să transpună, inter alia, Directiva privind performanța energetică a clădirilor (până la 30 septembrie 2012), Directiva privind etichetarea energetică (până la sfârșitul lui 2011), Directiva privind serviciile energetice (până la sfârșitul lui 2011) și Directiva privind sursele de energie regenerabile (până la sfârșitul lui 2013); întrucât Georgia desfășoară negocieri pentru a deveni membru cu drepturi depline al Comunității Energiei în 2015;

Realizarea de progrese și obținerea de rezultate pentru energia regenerabilă și eficiența energetică

1.

împărtășește opinia participanților de la summitul de la Vilnius al Parteneriatului estic cu privire la importanța strategică și necesitatea unei cooperări mai strânse în domeniul mediului și al schimbărilor climatice ca ținte prioritare ale acțiunilor; salută angajamentul participanților la summit de a elabora un nou acord universal în domeniul climei care să fie adoptat în cadrul Conferinței ONU asupra schimbărilor climatice care va avea loc la Paris în 2015; subliniază interesul comun față de consolidarea cooperării bilaterale și multilaterale în cadrul Parteneriatului estic în domeniul energiei, astfel încât să se realizeze obiectivele politicii privind clima;

2.

salută progresele înregistrate în urma summitului de la Vilnius și invită participanții la summitul care va avea loc în mai 2015 la Riga să ia măsuri suplimentare pentru cooperarea în domeniul energiei în temeiul Parteneriatului estic; regretă faptul că, în cazuri specifice, comerțul bilateral în domeniul energiei a fost folosit ca instrument de presiune politică de către Federația Rusă; subliniază că este necesară dezvoltarea în continuare a cooperării dintre UE și partenerii săi pentru a consolida securitatea energetică reciprocă și pentru ca aceștia să devină mai independenți și mai rezistenți în fața presiunilor externe;

3.

subliniază cât este de important să se acorde o prioritate maximă pe plan politic progreselor în ceea ce privește dezvoltarea energiei regenerabile și a eficienței energetice pentru a trece la sisteme de energie cu emisii scăzute, pentru a atenua riscurile asociate cu schimbările climatice și pentru a promova o energie sigură, sustenabilă și la prețuri accesibile în beneficiul economiilor și al cetățenilor;

4.

subliniază că infrastructurile existente învechite, „legăturile lipsă” și o pondere mai mare a surselor regenerabile în producția și consumul de energie indică necesitatea unor investiții la scară largă în dezvoltarea unor infrastructuri adecvate pentru transportul și stocarea energiei; invită UE și țările partenere din Europa de Est să consolideze cooperarea regională și să încurajeze modernizarea rețelelor de energie, în special prin dezvoltarea și promovarea „rețelelor inteligente” și construcția de noi infrastructuri de interconexiune și transfrontaliere; subliniază că aceste investiții trebuie să fie completate cu măsuri de schimbare a comportamentului, economii de energie și un sprijin puternic din partea consumatorilor, subliniindu-se beneficiile trecerii de la combustibilii fosili la sursele regenerabile, în special în sectorul încălzirii; de asemenea, subliniază importanța dezvoltării unei rețele de internet de bază pentru a sprijini operațiunile rețelei inteligente, dar și pentru a asigura securitatea cibernetică a infrastructurilor critice;

5.

ia act de faptul că anumite surse de energie regenerabile sunt intermitente și consideră, în această privință, că cu cât rețelele de electricitate sunt mai ubicue, cu atât mai mult pot fi exploatate sursele de energie aflate la distanță din punct de vedere geografic și astfel se poate obține un echilibru în producția sau indisponibilitatea instalațiilor de energie regenerabilă;

6.

evidențiază rolul eficienței energetice a clădirilor și importanța renovării clădirilor ineficiente din punct de vedere energetic în parteneriat cu UE, în vederea maximizării eficienței energetice a acestora;

7.

consideră că dezvoltarea energiei regenerabile ar trebui să se facă concomitent cu sprijinirea capacităților de stocare și a capacităților flexibile de energie de rezervă și subliniază necesitatea unor măsuri eficace de eficiență energetică în vederea asigurării aprovizionării cu energie electrică în perioadele în care se înregistrează vârfuri ale cererii; încurajează UE și țările partenere din Europa de Est să sprijine și să faciliteze înființarea de noi parteneriate cu scopul de a asigura transferul de tehnologie în domeniile managementului cererii de energie, al rețelelor inteligente și al tehnologiilor de stocare; solicită o cooperare mai bună între UE și țările sale partenere într-un efort comun de combatere a atacurilor de orice fel care țintesc infrastructurile critice;

8.

subliniază problemele care afectează comunitățile rurale din țările partenere din Europa de Est legate de gazificare, deoarece în prezent aceste comunități depind în continuare de resurse naturale obținute din păduri, ceea ce are drept rezultat o despădurire masivă și degradarea pădurilor la o scară ce echivalează cu aproximativ o cincime din totalul emisiilor generate de umanitate;

9.

recomandă ca UE și țările sale partenere din Europa de Est să promoveze și să testeze rețelele locale și descentralizate de producție și de distribuție a energiei regenerabile, creând prin aceasta un sistem de energie mai rezistent, echilibrat și democratic, îmbunătățind securitatea energetică, oferind oportunități de afaceri și acoperind nevoile comunităților și piețelor locale;

10.

invită statele membre ale UE și partenerii acestora să extindă capacitățile de căutare a unor alternative de cooperare în domeniul energiei cu investitorii privați pentru extragerea gazului de șist bogat în materie organică, generând astfel un avantaj major care să le permită țărilor dependente de importurile de energie să reziste mai bine la presiunile politice externe;

11.

subliniază că potențialul economiilor de energie vizează toate sectoarele economiei, inclusiv industria, agricultura, construcțiile (în special în ceea ce privește nivelurile ridicate ale ineficienței energetice a clădirilor rezidențiale), transportul și serviciile; consideră că progresul spre eficiență energetică trebuie să se bazeze pe decizii care privesc punerea în aplicare eficace a măsurilor finanțate inteligent, luate de un lanț complex de părți interesate, de la factorii de decizie la producătorii de energie și consumatorii individuali;

12.

subliniază că trecerea la o economie mai eficientă din punct de vedere energetic ar trebui, de asemenea, să accelereze difuzarea soluțiilor inovatoare în plan tehnologic și să îmbunătățească competitivitatea industriei, favorizând totodată creșterea economică și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în mai multe sectoare care au legătură cu eficiența energetică;

13.

subliniază că politicile în materie de eficiență energetică ar trebui să se bazeze pe analize detaliate ale utilizării energiei, piețelor și tehnologiilor și pe identificarea sectoarelor și oportunităților unde acțiunile pot genera cele mai mari îmbunătățiri; invită, în acest sens, statele membre ale UE și țările partenere din Europa de Est să elaboreze politici în materie de eficiență energetică, care să vizeze prioritar eliminarea barierelor din calea investițiilor în eficiență, stabilirea și punerea în aplicare treptată a unor standarde de performanță în toate sectoarele cu intensitate energetică ridicată, inclusiv în industrie, majorarea impozitelor pentru produsele și echipamentele cele mai ineficiente atunci când există alternative cu consum de energie mai redus și crearea unor modele de finanțare care să fie accesibile gospodăriilor private;

14.

subliniază importanța finalizării proiectelor de încălzire centralizată în toate țările partenere din Europa de Est, asigurând faptul că fiecare proiect de renovare sau construcție este dezvoltat în așa fel încât eficiența energetică să aibă prioritate;

Asigurarea condițiilor-cadru corespunzătoare pentru dezvoltarea sustenabilă a energiei regenerabile și stimularea eficienței energetice

15.

sprijină obiectivele de creștere a sensibilizării publicului cu privire la energia regenerabilă în țările partenere din Europa de Est și recunoaște că, în momentul de față, comunitatea de afaceri din aceste țări nu dispune de cunoștințele legate de producția de energie regenerabilă și modalitățile de participare la proiectele de investiții; evidențiază rolul instituțiilor financiare internaționale în mobilizarea fondurilor și împrumuturilor naționale pentru investiții în utilizarea sustenabilă a energiei și dezvoltarea surselor regenerabile;

16.

sprijină obiectivele programului de lucru al Platformei Parteneriatului estic pentru securitate energetică pentru perioada 2014-2017 și în special cel privind cooperarea consolidată în vederea punerii în aplicare a legislației în materie de eficiență energetică și energie regenerabilă și a promovării investițiilor;

17.

subliniază cât de importante sunt cadrele de reglementare pentru surse regenerabile și eficiență energetică, având în vedere faptul că deciziile de investiții în aceste domenii sunt afectate în mare măsură de autorizațiile administrative; recomandă ca guvernele statelor membre și ale țărilor partenere din Europa de Est să asigure transparență, coerență și continuitate în elaborarea cadrelor juridice, financiare și de reglementare, astfel încât să consolideze încrederea investitorilor și să partajeze know-how-ul și cele mai bune practici de reglementare; subliniază că Comisia ar trebui să fie vigilentă și să se asigure că investițiile și deciziile politice în domeniul energiei din oricare stat membru al UE nu subminează securitatea energetică în alte state membre sau în țări partenere din Europa de Est;

18.

invită Comisia să revizuiască Directiva privind eficiența energetică pentru a extinde sistemele de obligații în ceea ce privește eficiența energetică dincolo de 2020 și să propună directiva revizuită cu obiective pentru 2030 spre adoptare finală de către Comunitatea Energiei;

19.

sprijină apropierea țărilor partenere din Europa de Est de legislația și standardele UE relevante pentru sursele regenerabile și eficiența energetică, în special în cadrul Comunității Energiei, și punerea în aplicare a strategiilor și planurilor de acțiune naționale aferente; subliniază, în acest context, că este important ca legislația să extindă accesul la piețele interne de energie regenerabilă la investitorii străini și să faciliteze comerțul cu energie între părțile naționale și locale; subliniază că investitorii interni și străini ar trebui să beneficieze de un tratament egal în ceea ce privește accesul la piețele de energie regenerabilă; așteaptă propuneri legislative pentru continuarea creșterii surselor de energie regenerabile interne și a producției de energie din surse regenerabile după 2020; salută faptul că țările partenere din Europa de Est care au adoptat programe naționale de eficiență energetică au stabilit obiective cuantificate în ceea ce privește, în special, diminuarea intensității energetice, reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a pierderilor de căldură în sectorul locuințelor; subliniază că obiectivele de eficiență energetică ce nu au fost atinse ar trebui să fie revizuite periodic și ar trebui elaborate noi strategii pentru a asigura faptul că acestea sunt atinse atât în UE, cât și în țările partenere;

20.

este de opinie că sunt necesare sisteme de sprijin mai coerente pentru energia regenerabilă în vederea acumulării de capacități regenerabile într-o manieră eficientă, în special pentru tehnologiile inovatoare în sectoarele energiei solare, eoliene și din biomasă, dar că acestea nu ar trebui să determine subvenții excesive și ar trebui să fie eliminate treptat odată ce tehnologiile ajung la maturitate;

21.

evidențiază rolul pe care îl poate juca sectorul transporturilor în reducerea emisiilor prin integrarea obiectivelor legate de energia regenerabilă în programele de lucru din domeniul transportului public;

22.

încurajează UE și țările partenere din Europa de Est să creeze noi modele de finanțare pentru îmbunătățirea surselor regenerabile și a economiilor de energie, care să depindă în mai mică măsură de finanțarea publică și mai mult de finanțarea privată;

23.

solicită efectuarea unor studii de evaluare a consumului de energie specifice țărilor în vederea stabilirii unei strategii de optimizare a investițiilor care ar crește eficiența și ar reduce costurile și dependența de importuri pe termen lung; solicită insistent să se majoreze investițiile private și publice în renovarea clădirilor rezidențiale ineficiente din punct de vedere energetic din UE și din țările sale partenere;

24.

reamintește recomandarea sa adresată statelor membre ale UE și partenerilor din Europa de Est să faciliteze crearea unui tratament preferențial pentru comerțul cu energie generată din surse regenerabile, adică în temeiul mecanismelor și condițiilor prevăzute în Directiva 2009/28/CE;

25.

salută faptul că, în cadrul oferit de directiva transpusă privind sursele de energie regenerabile, Ucraina aproape și-a dublat ponderea de surse de energie regenerabile din consumul său final, de la 2,99 % în 2012 la 3,96 % în 2013;

Încurajarea unor abordări comune față de elaborarea politicilor și consolidarea cooperării multilaterale în privința surselor regenerabile și a eficienței energetice în cadrul Parteneriatului estic

26.

subliniază că, deși obiectivele politicii energetice au fost stabilite și coordonate la nivelul UE, statele membre ale UE trebuie să aleagă strategii adecvate în funcție de structura pieței lor interne a energiei; recomandă ca statele membre ale UE și țările partenere din Europa de Est să continue schimburile și cooperarea în domeniul cercetării și elaborării de politici legate de sursele regenerabile și de eficiența energetică, în paralel cu soluționarea problemei sărăciei energetice, punând accentul mai ales pe gospodăriile cu venituri reduse și vulnerabile care nu își pot permite să investească în proiecte de eficiență energetică și de modernizare și ar fi cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie, oferind informații și mecanisme de finanțare adaptate care să le permită să își reducă consumul de energie, să diversifice sursele de energie și să promoveze independența energetică la nivel de gospodărie;

27.

evidențiază interesul față de dezvoltarea între UE și partenerii săi din Europa de Est a unei piețe a energiei care să fie deschisă și integrată, care ar putea să stimuleze dezvoltarea energiei regenerabile oferind mai multe oportunități de afaceri și de investiții; recomandă ca UE și țările partenere din Europa de Est să se angajeze în dezvoltarea comerțului regional cu energie electrică din surse regenerabile în cadrul noilor acorduri;

28.

salută intenția Comisiei de a elabora orientări referitoare la comerțul cu surse regenerabile la nivel european și recomandă să se țină seama în întregime de potențialul pe care îl prezintă comerțul dintre UE și țările partenere din Europa de Est;

29.

salută sprijinul furnizat de programul INOGATE, inclusiv prin inițiativa de economisire a energiei în sectorul construcțiilor (ESIB), țărilor partenere din Europa de Est; consideră că programul INOGATE ar trebui să fie pus în aplicare în viitor, într-un format mai adaptat la fiecare țară parteneră, pe bază de acorduri contractuale și de angajamente de a efectua schimbări ale politicii;

30.

laudă rezultatele inițiativei UE „Convenția primarilor” care reunește primăriile orașelor într-un efort de reducere a emisiilor de dioxid de carbon prin acțiuni vizând eficiența energetică și energia regenerabilă; invită UE să consolideze această inițiativă și să o recomande și altor municipalități, în special din țările partenere din Europa de Est; recomandă ca inițiativa să includă și depunerea unor eforturi suplimentare de promovare a principiilor de eficiență energetică și de schimbare a mentalității consumatorilor, în special prin intermediul campaniilor de sensibilizare;

31.

recunoaște valoarea Parteneriatului privind eficiența energetică și mediul pentru Europa de Est (E5P) ca fond cu donatori multipli gestionat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, al cărui scop este facilitarea investițiilor în eficiența energetică și reducerea emisiilor de dioxid de carbon în țările partenere din Europa de Est; salută decizia luată de Armenia, Georgia și Moldova de a se alătura activităților fondului E5P, atât în calitate de contribuabili, cât și în calitate de beneficiari, în octombrie 2013, remarcând că fondul E5P a funcționat cu succes în Ucraina încă din 2009; încurajează Azerbaidjanul și Belarusul să devină, de asemenea, țări membre ale E5P și să se alăture comunității de donatori, ceea ce ar permite accelerarea eforturilor lor de îmbunătățire a eficienței energetice;

32.

invită UE să utilizeze mai bine Facilitatea de investiții pentru vecinătate și să cofinanțeze investițiile în măsurile de eficiență energetică și proiectele vizând sursele de energie regenerabile, bazându-se, printre altele, pe experiența dobândită în timpul implementării proiectelor de eficiență energetică prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest;

33.

subliniază necesitatea dezvoltării educației în domeniile academice relevante pentru sursele regenerabile și eficiența energetică, acestea fiind vectori importanți ai inovării; recomandă ca UE să dezvolte programe de sprijin în cadrul Instrumentului european de vecinătate pentru perioada 2014-2020, permițându-le universităților și școlilor de inginerie din UE și din țările partenere din Europa de Est să dezvolte o cooperare mai strânsă și schimburi între doctoranzi și masteranzi în domeniul ingineriei și economiei energetice;

34.

salută prioritățile Programului Energie inteligentă –- Europa și ale Programului-cadru pentru cercetare și inovare (Orizont 2020); solicită UE să își deschidă Programul Energie inteligentă – Europa și pentru țările partenere din Europa de Est și să ia măsuri pentru a facilita participarea acestora, cu scopul de a schimba cele mai bune practici, de a dezvolta noi tehnologii și de a promova inovarea în domeniul energiilor regenerabile și al eficienței energetice;

35.

încredințează copreședinților sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE și partenerilor est-europeni.


(1)  Adoptată la 17 martie 2015 la Erevan, Armenia.

(2)  Texte adoptate, P7_TA(2014)0094.

(3)  Texte adoptate, P7_TA(2013)0201.

(4)  Texte adoptate, P7_TA(2013)0088.

(5)  Texte adoptate, P7_TA(2012)0238.

(6)  Texte adoptate, P8_TA(2014)0063.