23.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 315/1


REZOLUȚIE (1)

referitoare la angajarea în cadrul unui parteneriat mai puternic între UE și țările partenere din Europa de Est prin intermediul Instrumentului european de vecinătate pentru perioada 2014-2020

(2015/C 315/01)

ADUNAREA PARLAMENTARĂ EURONEST,

având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare Euronest din 3 mai 2011,

având în vedere Declarația comună a summitului Parteneriatului estic, desfășurat la Vilnius, la 28 și 29 noiembrie 2013,

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la evaluarea și stabilirea priorităților pentru relațiile UE cu țările din Parteneriatul estic (2),

având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 20 martie 2013, intitulată „Politica europeană de vecinătate: către un parteneriat mai puternic”,

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 11 decembrie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului european de vecinătate (3),

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2013 intitulată „Politica europeană de vecinătate, spre o consolidare a parteneriatului: poziția Parlamentului European referitoare la rapoartele intermediare de activitate pentru 2012” (4),

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate și dimensiunea sa estică, precum și la Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina,

având în vedere Declarația comună a Uniunii Europene și Republica Armenia, astfel cum s-a convenit la 29 noiembrie 2013, la Vilnius, de către vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și ministrul Afacerilor externe și al politicii de securitate al Armeniei, domnul Edward Nalbandian,

A.

întrucât Parteneriatul estic a fost creat în 2009 ca un efort comun al Uniunii Europene și al partenerilor săi din Europa de Est cu obiectivul de a accelera asocierea politică și integrarea economică a acestora, pe baza unor interese, angajamente și responsabilitate reciproce, și a răspunderii solidare;

B.

întrucât statele care participă la Parteneriatul estic au încheiat un angajament reciproc pentru valorile fundamentale, pentru democrație, pentru respectarea drepturilor omului, pentru preeminența legii, buna guvernare, principiile economiei de piață și pentru dezvoltarea sustenabilă;

C.

întrucât summitul Parteneriatului estic de la Vilnius, care a avut loc în noiembrie 2013, a înregistrat o serie de realizări, noi acorduri și progrese către relații mai strânse, dar a fost, de asemenea, afectat de deciziile unor țări partenere de a nu se angaja în acorduri de asociere cu UE, în pofida faptului că finalizaseră cu succes negocierile;

D.

întrucât decizia președintelui de atunci al Ucrainei la summitul de la Vilnius a declanșat proteste în masă în Piața Maidan, care au fost urmate de un lanț de evenimente dramatice pentru țară în 2014, în special, un val de demonstrații care au dus la moartea a sute de ucraineni în februarie, anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în martie și, din primăvară, izbucnirea și escaladarea unui nou conflict în estul Ucrainei cu prezența militară directă a Federației Ruse și cu sprijinul acesteia pentru forțele separatiste, care a condus la peste 6 000 de decese;

E.

întrucât UE, pe de o parte, și Georgia, Moldova și Ucraina, pe de altă parte, au semnat și ratificat ulterior acordurile bilaterale de asociere, inclusiv zonele de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC), în ciuda presiunile politice, militare și economice directe exercitate de Federația Rusă;

F.

întrucât UE și Belarus au început negocieri privind facilitarea eliberării vizelor și acordurile de readmisie, permițând astfel promovarea contactelor interpersonale; întrucât, cu toate acestea, reluarea dialogului politic și economic dintre UE și Belarus va depinde de eliberarea necondiționată a tuturor prizonierilor politici rămași în Belarus și de reabilitarea lor deplină în ceea ce privește drepturile politice și civice ale acestora;

G.

întrucât toate țările partenere, cu excepția Belarusului, se confruntă cu tendințe separatiste și dispute teritoriale în care Rusia este direct implicată sau exercită o influență majoră;

H.

întrucât pe teritoriile Georgiei și Moldovei au fost instaurate regimuri separatiste ilegale; întrucât peninsula Crimeea din Ucraina a fost anexată de către Rusia iar în sud-estul Ucrainei continuă confruntările armate dintre separatiști și forțele oficiale ale Kievului;

I.

întrucât accesul la piața UE, precum și la piețele țărilor învecinate din Eurasia, în special a Rusiei, este de o importanță vitală pentru țările partenere și economiile lor; întrucât unele sectoare industriale din țările partenere sunt încă dependente de lanțuri de producție moștenite de la fosta Uniune Sovietică, datorită cărora acestea sunt legate din punct de vedere economic de Federația Rusă; întrucât extinderea Uniunii vamale dintre Federația Rusă, Kazahstan și Belarus la alte țări partenere și la Uniunea Economică Eurasiatică nu ar trebui privită ca fiind proiecte concurente ale componentei economice a Parteneriatului estic, atâta timp cât țările partenere au dreptul de a alege în mod liber la care dintre organizații să adere; întrucât ar trebui depuse eforturi pentru a îmbunătăți cooperarea și a face compatibile cele două zone economice, astfel încât țările din cadrul Parteneriatului estic să-și poată exploata pe deplin potențialul;

J.

întrucât UE a introdus măsuri restrictive împotriva Rusiei în aprilie și iulie 2014 și le-a consolidat în septembrie 2014, cu scopul de a promova o schimbare de direcție în acțiunile aventuriste și agresive ale Rusiei care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și destabilizează regiunea de est a acesteia;

K.

întrucât, în august 2014, ca măsură de retorsiune împotriva atât a măsurilor restrictive ale UE, cât și a semnării acordurilor de asociere, Rusia a decis să impună un embargo asupra produselor agricole și alimentare provenite din UE, din alte țări occidentale și din unele țări partenere;

L.

întrucât 2014 a fost primul an dintr-un nou cadru programatic și financiar pentru punerea în aplicare a Politicii europene de vecinătate a UE și a dimensiunii sale estice specifice, până în 2020;

Pornind de la primele realizări ale Parteneriatului estic în vederea deschiderii de noi perspective pentru perioada 2014-2020

1.

subliniază că, de la crearea sa în 2009, Parteneriatul estic a înlesnit o serie de realizări concrete și tangibile care au fost reciproc avantajoase pentru societățile din UE și pentru țările partenere și au fost reflectate în diverse acorduri la diferite niveluri de cooperare politică, economică și culturală care au un amplu potențial de ameliorare cu suficient sprijin din partea tuturor părților implicate;

2.

salută faptul că participanții la summitul de la Vilnius și-au reafirmat angajamentul față de principiile Parteneriatului estic, și anume, în primul rând, preeminența legii, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și democrația; subliniază că aceste principii trebuie respectate;

3.

împărtășește opinia participanților la summitul de la Vilnius potrivit căreia fiecare partener ar trebui să își exercite în mod liber opțiunea suverană asupra sferei ambițiilor sale și asupra obiectivelor pe care aceasta urmărește să le atingă în relațiile sale cu UE și în cadrul Parteneriatului estic, în concordanță cu principiul diferențierii; reamintește, în acest sens, că Parteneriatul estic este un proiect pe bază voluntară, care respectă opțiunile suverane ale statelor participante și dă amploare relațiilor lor, și că acesta ar trebui să aducă beneficii acestora, precum și întregii Europe, în ceea ce privește stabilitatea și prosperitatea;

4.

salută semnarea acordurilor de asociere, care cuprind ZLSAC, între UE și Ucraina, Moldova și Georgia; solicită o ratificare rapidă a acestor acorduri de către statele membre ale UE; subliniază importanța punerii în aplicare a tuturor părților acordurilor și adoptarea unor reforme pertinente în toate domeniile în cauză, pentru evitarea dumpingului social și ecologic; invită toate părțile să continue a-și îndeplini sarcina privind reforma în conformitate cu Programul de asociere și invită Comisia Europeană și statele membre ale UE să ofere asistență în abordarea acestor reforme; încurajează statele membre ale UE să împărtășească din experiența bogată acumulată în procesul de instituire a unor regimuri democratice și a unor reforme bazate pe respectarea valorilor fundamentale și a preeminenței legii, în special acele state membre care s-ar putea baza atât pe experiența lor de integrare în UE, cât și pe relațiile lor strânse cu țările partenere; invită guvernele țărilor partenere care au ratificat acordurile de asociere cu UE, inclusiv ZLSAC, să organizeze dezbateri publice și campanii de informare, inclusiv la nivel local, cu participarea activă a organizațiilor societății civile, inclusiv platforme naționale ale Forumului societății civile, deoarece o înțelegere detaliată a conținutului și a consecințelor acordurilor este de o importanță capitală pentru succesul acestora din urmă;

5.

condamnă agresiunea militară directă și indirectă a Rusiei în estul Ucrainei, precum și anexarea ilegală a Crimeei ca reacție la opțiunea suverană a Ucrainei de a merge înainte în ceea ce privește perspectiva sa europeană; solicită Federației Ruse să respecte suveranitatea recunoscută la nivel internațional a Ucrainei, să-și retragă forțele, să pună capăt sprijinului acordat forțelor separatiste din estul Ucrainei și să respecte numeroasele tratate internaționale, multilaterale și bilaterale, inclusiv Carta ONU, Actul final de la Helsinki și Memorandumul de la Budapesta din 1994, care impun soluții diplomatice pentru toate situațiile de criză, precum și pentru a se evita toate formele de agresiune armată sau de intervenție în alte state; invită Rusia să pună capăt războiului informațional care are ca scop să incite la ură etnică între ruși și ucraineni; solicită cooperarea deplină, a tuturor părților, în ce privește ancheta privind doborârea avionului care efectua cursa MH 17 și subliniază că cei responsabili trebuie aduși în fața justiției; condamnă, de asemenea, restricțiile comerciale impuse de Rusia asupra UE și a mai multor țări partenere; sprijină măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei și insistă asupra faptului că aceasta ar trebui să le mențină atâta timp cât Rusia nu se conformează acordurilor de la Minsk sau nu adoptă o poziție constructivă în ceea ce privește ajungerea la o soluționare pașnică a conflictului din estul Ucrainei; condamnă alegerile ilegale, neconstituționale și nelegitime organizate în zonele Donețk și Luhansk controlate de către separatiști, alegeri recunoscute de către Rusia, care constituie o amenințare pentru unitatea Ucrainei și un obstacol în calea procesului de pace; îndeamnă autoritățile ruse să o elibereze imediat pe Nadia Savcenko, care a fost răpită și este deținută în mod ilegal în Rusia;

6.

condamnă semnarea unui tratat între Federația Rusă și Abhazia la 24 noiembrie 2014 privind o alianță și un parteneriat strategic, precum și intenția Rusiei de a semna un tratat privind întărirea relațiilor cu regiunea separatistă Țhinvali în 2015; subliniază faptul că aceste acțiuni constituie o amenințare gravă la adresa stabilității și securității regiunii, generează riscuri grave care afectează eforturile în direcția normalizării relațiilor dintre Georgia și de Federația Rusă și subminează convorbirile internaționale de la Geneva; invită Federația Rusă să respecte principiile fundamentale ale dreptului internațional și integritatea teritorială a Georgiei și să respecte acordul de încetare a focului din 2008 dintre Georgia și Rusia;

7.

subliniază faptul că UE are responsabilitatea de a defini în mod clar perspectivele pe care dorește să le ofere ca răspuns la ambițiile țărilor partenere și în ce privește perspectiva europeană a acestora; regretă faptul că, până în prezent, Rusia a perceput aceste ambiții și Parteneriatul estic ca pe o amenințare la adresa sferei sale de influență geopolitice; constată faptul că Uniunea vamală și tratatul Uniunii Economice Eurasiatice, care au intrat în vigoare în ianuarie 2015, implică un proiect de integrare economică între membrii acestora care nu este compatibil cu acordurile de asociere și cu componentele lor comerciale (ZLSAC); invită Federația Rusă să se abțină de la a exercita presiuni economice și a profera amenințări referitoare la securitate și la aprovizionarea cu energie, și să respecte dreptul vecinilor săi de a-și alege liber destinul politic și economic; reiterează apelul său adresat Federației Ruse de a ajunge la o soluționare pașnică a conflictelor la masa negocierilor;

8.

consideră că crearea Uniunii vamale și tratatul Uniunii Economice Eurasiatice, inspirate de idealurile Uniunii Europene, și care au intrat în vigoare în ianuarie 2015, pot avea efecte benefice pentru țările participante atât timp cât Federația Rusă se abține de la a constrânge țări să se alăture acestora prin exercitarea de presiuni economice și prin proferarea de amenințări referitoare la securitate și la aprovizionarea cu energie, și permite vecinilor săi să-și aleagă liber destinul politic și economic; ia act de faptul că noile structuri nu sunt compatibile cu acordurile de asociere și cu ZLSAC; și subliniază necesitatea găsirii unor linii de cooperare și comunicare în viitor, având în vedere că, în orice caz, vor trebui asigurate schimburile comerciale și bunele relații între țările de ambele părți;

9.

constată potențialul Instrumentului european de vecinătate (IEV) ca stimulent pentru o mai bună cooperare cu țările care încă mai trebuie să semneze acorduri de asociere cu UE, și solicită reînnoirea eforturilor de a le aborda;

10.

consideră că summitul Parteneriatului estic care urmează să se desfășoare în mai 2015, la Riga, ar trebui să reprezinte o consolidare a Parteneriatului estic, caracterizată prin consolidarea legăturilor politice și economice dintre UE și țările partenere, precum și intensificarea și ameliorarea relațiilor bilaterale și multilaterale între toți partenerii; invită UE și țările partenere să rămână coerente în urmărirea viziunii inițiale a Parteneriatului estic, concentrându-se pe punerea în aplicare a reformelor care produc schimbări în cadrul societății și să consolideze legăturile dintre popoarele lor;

11.

identifică asocierea politică, reformele democratice, drepturile omului și libertățile fundamentale, întărirea capacității instituționale publice și independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, consolidarea securității energetice și a contactelor interpersonale, precum și cooperarea în materie de educație, ca domenii prioritare esențiale pentru care UE și partenerii săi ar trebui să depună mai multe eforturi și să asigure rezultate la summitul de la Riga;

12.

invită UE să instituie fără întârziere un regim de liberalizare a vizelor pentru călătoriile de scurtă durată cu acele țări partenere care s-au angajat să încheie planuri de acțiune privind liberalizarea vizelor și le-au dus la bun sfârșit, în cazul în care condițiile sunt îndeplinite; subliniază importanța lansării unor planuri de acțiune privind liberalizarea vizelor cu acele țări partenere care au înregistrat progrese în punerea în aplicare a acordurilor de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu UE; subliniază importanța cooperării privind regimul vizelor și a parteneriatelor pentru mobilitate, ca vector pentru apropierea societăților și pentru răspândirea în rândul cetățenilor a unui sentiment de apartenență la aceeași comunitate de valori;

13.

subliniază că relațiile mai strânse dintre UE și țările partenere va fi condiționate de rezultatele concrete ale reformelor democratice și de calitatea preeminenței legii, precum și de evoluțiile pozitive în guvernarea instituțiilor de stat și în sferele vieții politice și a sistemului judiciar; observă, în acest sens, existența unor tendințe deplorabile de confruntare între guvern și opoziție în unele dintre țările partenere; îndeamnă guvernele să se abțină de la răzbunare politică și justiție selectivă și să abordeze în mod corespunzător preocupările specifice care au fost exprimate de către Parlamentul European, de către Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului (ODIHR), precum și de alte instituții internaționale;

14.

recomandă UE și țărilor partenere să dezvolte o abordare mai strategică și mai orientată către rezultate în programele pe care le elaborează și le pun în aplicare în comun; consideră că reuniunile ministeriale ar trebui să fie locul în care sunt discutate strategiile de cooperare sectoriale, și că platformele Parteneriatului estic și grupurile de experți ar trebui să fie mai active în ceea ce privește propunerea, elaborarea și revizuirea strategiilor respective;

15.

subliniază importanța intensificării programelor de cooperare și a programelor de schimb adresate tinerilor, studenților, oamenilor de știință și cercetătorilor în cadrul Parteneriatului estic; ia act cu satisfacție de faptul că noile programe ale UE în aceste domenii, și anume programul Erasmus+ și acțiunile „Marie Skłodowska-Curie” din Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020, oferă mai multe posibilități pentru consolidarea mobilității cercetătorilor și pentru bursele pentru tinerii din țările partenere; salută succesele înregistrate de primele sesiuni ale Forumului tinerilor lideri din cadrul Parteneriatului estic și Euronest Scuola, care a avut loc la 2013 și 2014 și recomandă ca sesiunile de acest tip să fie organizate în mod regulat; încurajează, de asemenea, introducerea unor programe comune de finanțare pentru dezvoltarea culturală și pentru manifestări culturale comune, și sugerează că ar trebui să existe o broșură lunară comună, publicată în limba engleză și în limbile țărilor partenere, care să informeze în mod direct rezidenții din țările partenere cu privire la Uniunea Europeană și la gândirea europeană și să furnizeze informații clare cu privire la relațiile dintre aceste țări partenere și UE;

Realizarea obiectivelor Parteneriatului estic prin punerea în aplicare a noului Instrument european de vecinătate pentru perioada 2014-2020

16.

salută adoptarea Instrumentului european de vecinătate (IEV) pentru perioada 2014-2020, luând pe deplin în considerare dimensiunea estică a Politicii europene de vecinătate, care ar trebui să conducă la îmbunătățiri concrete și vizibile pentru populațiile în cauză;

17.

regretă reducerile substanțiale operate în bugetul IEV în comparație cu propunerea inițială a Comisiei; solicită un dialog strâns cu comisarul responsabil de politica europeană de vecinătate pentru a asigura cea mai bună utilizare a resurselor limitate; consideră că ar trebui menținut echilibrul dintre dimensiunile estică și sudică ale IEV, cu 40 % din totalul alocărilor de cooperare mergând la regiunea estică; invită Comisia să ajute țările partenere să-și consolideze capacitățile administrative pentru a profita pe deplin de posibilitățile de finanțare existente în temeiul IEV;

18.

ia act de necesitatea unei distribuiri mai echilibrate a fondurilor între țările partenere, recunoscând, în același timp, necesitatea unor propuneri mai bune de proiecte din partea partenerilor estici; consideră că este vital ca guvernele partenere și Comisia să încurajeze și să sprijine mai mult actorii locali în ceea ce privește solicitările și primirea de sprijin din partea IEV pentru proiectele lor;

19.

subliniază importanța principiilor asumării responsabilității și răspunderii reciproce în programarea și punerea în aplicare a programelor de țară din cadrul IEV; consideră că succesul este parțial legat de angajamentele convenite și reciproc obligatorii între UE și țările partenere;

20.

recomandă ca, spre deosebire de perioada 2007-2013, să se depună eforturi sporite pentru a ajuta țările partenere să aplice efectiv legislația nou adoptată și să consolideze reformele necesare pentru întărirea democrației și a preeminenței legii, în conformitate cu legislația și standardele UE; reamintește necesitatea stabilirii unui bilanț credibil în materie de punere în aplicare înainte de intensificarea acordării asistenței din partea UE;

21.

invită Comisia și țările partenere să stabilească un număr limitat de priorități în cadrul planurilor de acțiune naționale și al programelor multinaționale regionale pentru perioada 2014-2015, pentru a maximiza impactul acestora și de a oferi rezultate concrete și măsurabile;

22.

îndeamnă Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru relațiile cu Belarus, menită să încurajeze înțelegerea reciprocă și modernizarea și democratizarea țării; consideră că o astfel de strategie ar trebui să includă domenii prioritare pentru reformele din Belarus pentru ameliorarea relațiilor și cooperarea eficace în cadrul PEV, și ar trebui să se bazeze pe principiul „mai mult pentru mai mult”;

23.

identifică în mod pozitiv dispozițiile aplicabile punerii în aplicare a IEV, care se întemeiază pe o abordare bazată pe stimulente, și pe o abordare personalizată; consideră că acestea sunt corect inspirate de principiul „mai mult pentru mai mult”, care, până în prezent, se materializase numai într-o măsură limitată; subliniază că principiul „mai mult pentru mai mult” implică și aplicarea principiului „mai puțin pentru mai puțin”, care ar trebui aplicat în mod corespunzător în cazul în care țările respective nu sunt dispuse să realizeze reformele necesare; este de părere, cu toate acestea, că perspectiva regională ar trebui să fie păstrată, în special, prin consolidarea contactelor multilaterale, precum și prin intermediul proiectelor și platformelor de cooperare transfrontalieră; salută, în această privință, faptul că 10 % din bugetul IEV urmează să fie alocat, prin „intermediul programelor multinaționale de coordonare”, țărilor partenere care înregistrează progrese în ceea ce privește crearea și consolidarea unei democrații profunde și sustenabile și punerea în aplicare a reformelor convenite care contribuie la îndeplinirea scopului respectiv;

24.

ia act cu satisfacție de faptul că alocările financiare din IEV pentru fiecare plan național de acțiune vor face obiectul unei modificări de până la 20 %, ceea ce lasă, de asemenea, loc pentru aplicarea unei diferențieri mai mari în punerea în aplicare a IEV;

25.

recomandă ca eforturile țărilor partenere în ceea ce privește apropierea de legislația și standardele UE să fie însoțite de o asistență tehnică proporțională din partea UE, pentru a se asigura absorbția treptată și lină a tuturor părților pertinente din acquis-ul UE și a se aduce beneficii concrete și vizibile pentru economii și populații;

26.

insistă asupra necesității ca asistența UE să fie orientată, de asemenea, către soluționarea disparităților economice și sociale la nivel regional în cadrul țărilor partenere, întrucât proiectele sunt prea adesea concentrate într-o regiune sau în capitală, iar cetățenii din zonele mai îndepărtate nu se bucură de beneficiile unor astfel de proiecte și rămân în mare parte nefamiliarizați cu fondul procesului de integrare în UE;

27.

solicită UE și statelor sale membre să pună în aplicare politici de cooperare și sprijin față de țările partenere într-un mod coerent și eficient și în coordonare cu alți donatori internaționali și naționali; le încurajează cu insistență să planifice în comun acțiuni și proiecte în țările partenere; solicită întărirea coordonării și stimularea sinergiilor între proiectele finanțate de IEV și alte instrumente finanțate de UE și programe UE deschise participării țărilor partenere din est, subliniind, în același timp, faptul că formatele deja consacrate, precum conferințele donatorilor/investitorilor, grupurile de lucru, comunicarea între delegațiile UE și ambasadele statelor membre de pe teren etc., nu trebuie să piardă din vedere obiectivele de politici convenite;

28.

subliniază rolul important pe care societatea civilă îl joacă în contribuția la dialogul politic și la procesele de reforme democratice din țările partenere; recomandă ca angajamentul politic al UE față de societatea civilă din țările partenere să fie reflectată pe parcursul programării IEV;

29.

invită parlamentele din țările Parteneriatului estic să contribuie la dezbaterea și sensibilizarea opiniei publice cu privire la procesele în curs de desfășurare și la principalele realizări din cadrul noului Instrument european de vecinătate pentru 2014-2020, în ceea ce privește creșterea vizibilității programelor UE în țările respective;

30.

încredințează copreședinților sarcina de a transmite prezenta rezoluție președintelui Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, comisarului pentru politica europeană de vecinătate și negocierile în vederea extinderii, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE și ale partenerilor din Europa de Est.


(1)  Adoptată la Erevan, Armenia, 17 martie 2015.

(2)  Texte adoptate, P7_TA(2014)0229.

(3)  Texte adoptate, P7_TA(2013)0567.

(4)  Texte adoptate, P7_TA(2013)0446.