11/Volumul 16

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

77

L 042/43

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(a)

stabilirea unor standarde privind metode de vânătoare cu capcane fără cruzime;

(b)

îmbunătățirea comunicării și a cooperării între părți în vederea aplicării și dezvoltării acestor standarde și

(c)

facilitarea schimburilor comerciale între părți.

(a)

administrarea faunei sălbatice, inclusiv controlul dăunătorilor;

(b)

obținerea de blănuri, piei sau carne și

(c)

capturarea mamiferelor în scopul conservării.

(a)

să coopereze direct sau prin intermediul organizațiilor internaționale competente în privința problemelor de interes mutual din domeniul de aplicare a prezentului acord și

(b)

să dezvolte și să extindă cooperarea multilaterală în domeniul metodelor de vânătoare cu capcane fără cruzime, pe bază de beneficii reciproce și din dorința de a facilita schimburile comerciale.

(a)

stabilesc procesele adecvate pentru omologarea capcanelor conform standardelor;

(b)

veghează la conformitatea metodelor de vânătoare cu capcane de pe teritoriile lor cu standardele;

(c)

interzic utilizarea capcanelor neomologate conform standardelor (1) și

(d)

instituie obligativitatea pentru producători de a defini capcanele omologate și de a oferi instrucțiuni pentru montarea lor corespunzătoare, pentru funcționarea lor în condiții de siguranță și pentru întreținerea adecvată.

(a)

s-au stabilit procedurile corespunzătoare pentru:

(b)

vânătorii sunt instruiți pentru utilizarea sigură și eficientă a metodelor de vânătoare cu capcane fără cruzime, inclusiv a noilor metode pe măsură ce acestea sunt elaborate și

(c)

orientările pentru testarea capcanelor prezentate în anexa I sunt luate în considerare în stabilirea procedurilor de omologare naționale.

(a)

convin să promoveze și să încurajeze cercetarea în scopul dezvoltării continue a standardelor și

(b)

reevaluează și actualizează anexa I, prima dată la trei ani după intrarea în vigoare a prezentului acord, folosind în special rezultatele cercetărilor menționate la litera (a).

(a)

sănătatea și siguranța publică;

(b)

protecția proprietății publice și private;

(c)

cercetarea, educația, repopularea, reintroducerea, reproducerea sau protejarea faunei și florei și

(d)

utilizarea capcanelor tradiționale din lemn, esențială pentru conservarea moștenirii culturale a comunităților indigene.

(a)

să ateste că blănurile sau blănurile incorporate în produsele care urmează a fi importate au fost obținute de la animale capturate sau crescute pe teritoriul altei părți și

(b)

să includă o trimitere la documentația privind originea emisă de autoritățile competente.

(a)

orice chestiune științifică sau tehnică;

(b)

probleme de interpretare ridicate de părți și

(c)

recomandări privind soluționarea dezacordurilor.

1.

OBIECTIVE, PRINCIPII ȘI CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND STANDARDELE

1.1.

Obiective

Obiectivul standardelor este asigurarea unui nivel suficient de bunăstare a animalelor prinse în capcane și de îmbunătățire continuă a acestuia.

1.2.

Principii

1.2.1.

În scopul stabilirii gradului de cruzime al unei metode de vânătoare cu capcane, este necesară evaluarea bunăstării animalului prins în capcană.

1.2.2.

Criteriul lipsei de cruzime a metodelor de vânătoare este conformitatea cu cerințele minime stabilite în secțiunile 2 și 3.

1.2.3.

Standardele se bazează pe principiul că o capcană trebuie să fie selectivă, eficientă și conformă cu cerințele fiecărei părți în domeniul siguranței persoanelor.

1.3.

Considerații generale

1.3.1.

O măsură a bunăstării animalelor este dată de ușurința sau dificultatea cu care se adaptează la mediu și gradul de succes sau de eșec al adaptării lor la mediu. Strategiile de adaptare la mediu ale animalelor variază în funcție de specii, drept care trebuie folosite o serie de măsuri pentru a le evalua bunăstarea.

Indicatorii de bunăstare a animalelor prinse în capcană includ factorii fiziologici, comportamentali și rănile. Deoarece unii dintre acești indicatori nu au fost studiați la anumite specii, sunt necesare studii științifice suplimentare pentru a stabili pragurile în cadrul standardelor, după caz.

Cu toate că bunăstarea poate înregistra importante variații, termenul „fără cruzime” se aplică numai metodelor de vânătoare cu capcane care mențin un nivel suficient de bunăstare a animalelor, deși se recunoaște că, în cazul capcanelor destinate uciderii, nivelul bunăstării poate fi redus pentru o scurtă perioadă de timp.

1.3.2.

Pragurile stabilite în standarde pentru certificarea capcanelor sunt următoarele:

1.3.3.

Fără a aduce atingere cerințelor prezentate la secțiunile 2.4 și 3.4 pe care trebuie să le îndeplinească metodele de vânătoare cu capcane, este util să se continue eforturile de îmbunătățire a proiectării și montării capcanelor, în special pentru:

2.

CERINȚE APLICABILE METODELOR DE PRINDERE ÎN CAPCANĂ PENTRU CAPTURĂ

2.1.

Definiție

„Metodele de prindere în capcană pentru captură” se referă la capcanele proiectate și montate cu intenția de a nu ucide animalul prins în capcană, ci de a-i împiedica mișcările suficient pentru a facilita contactul unui om cu animalul capturat.

2.2.

Parametri

2.2.1.

În scopul evaluării unei metode de prindere în capcană pentru captură sub aspectul conformității cu standardele, este necesară evaluarea bunăstării animalului prins în capcană.

2.2.2.

Parametrii trebuie să includă indicatori de comportament și rănile enumerate la punctele 2.3.1 și 2.3.2.

2.2.3.

Trebuie evaluată amploarea răspunsurilor obținute la fiecare parametru.

2.3.

Indicatori

2.3.1.

Indicatorii de comportament recunoscuți ca indicatori ai unei bunăstări insuficiente la animalele prinse în capcană sunt:

2.3.2.

Rănile recunoscute ca indicatori ai unei bunăstări insuficiente la animalele prinse în capcană sunt:

2.4.

Praguri

O metodă de prindere în capcană pentru captură este conformă standardelor dacă:

3.

CERINȚE APLICABILE METODELOR DE VÂNĂTOARE CU CAPCANE DESTINATE UCIDERII

3.1.

Definiție

„Metodele de vânătoare cu capcane destinate uciderii” înseamnă capcanele proiectate și montate cu intenția de a ucide un animal din specia țintă prins în capcană.

3.2.

Parametri

3.2.1.

Perioada de timp până la survenirea inconștienței și a insensibilității produsă de tehnica de ucidere trebuie determinată, iar menținerea acestei stări până la moarte trebuie verificată (adică până la încetarea ireversibilă a funcționării inimii).

3.2.2.

Inconștiența și insensibilitatea trebuie monitorizate prin controlul reflexelor corneene și palpebrale sau a oricăror altor parametri corespunzători dovediți științific (1).

3.3.

Indicatori și durate maxime

3.4.

Praguri

O metodă de prindere în capcană destinată uciderii este conformă standardelor dacă:

4.

LISTA SPECIILOR LA CARE FACE TRIMITERE ARTICOLUL 3 DIN ACORD ȘI GRAFICUL DE APLICARE

4.1.

Lista speciilor

Standardele se aplică următoarelor specii:

Se vor include specii ulterior, după caz.

4.2.

Grafic de aplicare

4.2.1.

Conform mențiunilor din articolul 7 din acord, metodele de prindere în capcană trebuie testate pentru a demonstra conformitatea acestora cu standardele și trebuie certificate ca fiind conforme de autoritățile competente ale părților:

4.2.2.

În conformitate cu articolul 7 din acord, în maximum trei ani de la expirarea perioadelor menționate la punctul 4.2.1, autoritățile competente din statele părți la acord interzic folosirea capcanelor necertificate conform cu prezentele standarde.

4.2.3.

În cazul în care o autoritate stabilește că rezultatele testării capcanelor nu permit certificarea capcanelor pentru anumite specii sau anumite condiții de mediu, autoritatea competentă poate permite în continuare utilizarea acestor capcane cu titlu provizoriu pe durata continuării cercetărilor pentru selecționarea unor capcane înlocuitoare. Autoritatea competentă notifică, în prealabil, celorlalte părți la acord capcanele autorizate pentru utilizare temporară și stadiul programului de cercetare.

5.

LINII DIRECTOARE PENTRU TESTAREA CAPCANELOR ȘI CERCETĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA CONTINUĂ A METODELOR DE PRINDERE ÎN CAPCANĂ

Pentru a asigura exactitatea și fiabilitatea și pentru a demonstra că metodele de prindere în capcană îndeplinesc cerințele stabilite de standarde, testele metodelor de prindere în capcană trebuie să respecte principiile generale ale bunelor practici experimentale.

În cazul în care procedurile de testare sunt definite de Organizația Internațională de Standardizare (ISO) și aceste proceduri sunt relevante pentru evaluarea conformității metodelor de prindere în capcană cu toate sau o parte dintre cerințele standardelor, procedurile ISO se utilizează în mod corespunzător.

5.1.

Linii directoare generale

5.1.1.

Testele trebuie realizate în conformitate cu protocoale de studiu detaliate.

5.1.2.

Funcționarea mecanismului capcanei trebuie testată.

5.1.3.

Testarea capcanelor pe teren se realizează în special pentru evaluarea selectivității. Testul poate fi folosit și pentru colectarea datelor privind eficiența de prindere și a siguranței utilizatorului.

5.1.4.

Capcanele pentru captură trebuie testate într-un perimetru închis, în special pentru a evalua parametri comportamentali și fiziologici. Capcanele destinate uciderii trebuie testate într-un perimetru închis, în special pentru a identifica inconștiența.

5.1.5.

În cazul testelor efectuate pe teren, capcanele trebuie verificate zilnic.

5.1.6.

Eficiența capcanelor destinate uciderii de a declanșa inconștiența și moartea animalului vizat trebuie evaluată pe animale conștiente și libere, în laborator sau într-un perimetru închis, și prin măsurători pe teren. Trebuie evaluată capacitatea unei capcane de a atinge un organ vital al animalului vizat.

5.1.7.

Este posibilă schimbarea ordinii procedurilor de testare pentru a asigura cea mai eficientă evaluare a capcanelor care fac obiectul testării.

5.1.8.

Capcanele nu trebuie să expună operatorul unor riscuri excesive în condiții de utilizare normală.

5.1.9.

Dacă este cazul, se poate verifica o gamă mai largă de parametri în cadrul testării capcanelor. Testarea pe teren trebuie să includă studii ale efectelor prinderii atât a animalelor din specii vizate, cât și a celor din specii nevizate.

5.2.

Situații de studiu

5.2.1.

Capcana trebuie montată și folosită în conformitate cu instrucțiunile producătorilor sau ale terților.

5.2.2.

Pentru testarea în perimetre închise, se folosește un perimetru care asigură un mediu adecvat pentru animalele din specia vizată, care le permite să se miște și să se ascundă liber și să se comporte normal. Trebuie să permită montarea de capcane și monitorizarea animalelor prinse. Capcana trebuie montată în așa fel încât să poată fi realizată înregistrarea audio-video a întregului episod al prinderii.

5.2.3.

Pentru testarea pe teren, trebuie alese amplasamente reprezentative ale celor folosite în practica vizată. Deoarece selectivitatea capcanei și orice efecte adverse posibile ale capcanei asupra speciilor nevizate sunt motive importante pentru a efectua o testare pe teren, amplasamentele pentru testarea pe teren trebuie alese în habitate diferite în care există probabilitatea întâlnirii speciilor nevizate. Se fac fotografii ale fiecărei capcane, ale montării și mediului general al acesteia. Numărul de identificare al fiecărei capcane trebuie să fie inclus în înregistrarea fotografică înainte și după declanșarea capcanei.

5.3.

Personalul însărcinat cu studiile

5.3.1.

Personalul însărcinat cu studiile trebuie să fie calificat și instruit corespunzător.

5.3.2.

Printre membrii personalului de testare trebuie să existe cel puțin o persoană cu experiență în folosirea capcanelor și capabilă să prindă animalele folosite la testare, precum și cel puțin o persoană cu experiență în fiecare dintre metodele de evaluare a bunăstării pentru capcanele de captură și a inconștienței pentru capcanele destinate uciderii. De exemplu, evaluarea răspunsurilor comportamentale la prinderea în capcană și în special a aversiunii trebuie realizate de o persoană cu instruire corespunzătoare, familiarizată cu interpretarea acestui tip de date.

5.4.

Animalele folosite la testarea capcanelor

5.4.1.

Animalele folosite pentru testarea în perimetre închise trebuie să fie sănătoase și reprezentative pentru cele care pot fi întâlnite în natură. Animalele folosite nu trebuie să fi avut experiențe anterioare cu capcana testată.

5.4.2.

Înaintea testării capcanelor, animalele trebuie adăpostite în condiții corespunzătoare și trebuie să li se ofere hrană și apă adecvate. Animalele nu trebuie adăpostite într-un mod care aduce atingere bunăstării lor.

5.4.3.

Animalele trebuie să se aclimatizeze cu incinta de testare înaintea începerii testării.

5.5.

Observații

5.5.1.

Comportament

5.5.1.1.

Observațiile privind comportamentul trebuie efectuate de o persoană instruită, în special cu privire la cunoașterea etologiei speciilor.

5.5.1.2.

Aversiunea poate fi evaluată prin prinderea unui animal într-o situație determinată, apoi prin reexpunerea animalului la capcana respectivă și evaluarea comportamentului său.

5.5.1.3.

Trebuie avut grijă să se diferențieze răspunsurile la stimuli suplimentari de răspunsurile la capcană sau la situația în cauză.

5.5.2.

Fiziologie

5.5.2.1.

Unele animale trebuie dotate cu dispozitive de înregistrare telemetrică (ritm cardiac, frecvență respiratorie) înainte de testare. Montarea dispozitivului trebuie să aibă loc cu mult timp înainte de prinderea animalului, pentru a permite acestuia să se recupereze după tulburările suferite în această operațiune.

5.5.2.2.

Trebuie luate toate măsurile de precauție pentru a limita observațiile inadecvate sau subiective, în special cele datorate interferenței umane în procesul de colectare a datelor.

5.5.2.3.

Recoltarea probelor biologice (de sânge, urină, salivă) trebuie să se realizeze în momentele oportune în raport cu prinderea și cu evoluția în timp a parametrilor care fac obiectul evaluării. De asemenea, trebuie colectate și date de control obținute de la animale ținute în alte locuri în condiții bune și pentru activități diferite, date de bază dinainte de prinderea în capcană și unele date de referință după stimulări extreme (cum ar fi un test de declanșare cu hormonul adrenocorticotrofic).

5.5.2.4.

Toate probele biologice trebuie prelevate și stocate conform celor mai bune cunoștințe, pentru a asigura conservarea înaintea analizei.

5.5.2.5.

Metodele analitice folosite trebuie validate.

5.5.2.6.

Pentru capcanele destinate uciderii, în cazul unor examene neurologice folosind reflexe (precum durere sau ochi) efectuate în combinație cu EEG și/sau VER sau SER, acestea se efectuează de un expert, pentru a oferi informații relevante privind starea de conștiență a unui animal sau eficacitatea tehnicii de ucidere.

5.5.2.7.

Atunci când animalele nu sunt inconștiente sau insensibile pe durata descrisă în protocolul de testare, trebuie ucise într-un mod care să implice o suferință minimă.

5.5.3.

Răni și patologie

5.5.3.1.

Fiecare animal care este supus testării trebuie examinat cu atenție pentru a i se evalua orice rană. Examenele radiografice trebuie realizate pentru a confirma posibile fracturi.

5.5.3.2.

Trebuie realizate examene patologice detaliate ulterioare asupra animalelor decedate. Examenele post-mortem trebuie realizate conform practicilor de examinare veterinară, de către un medic veterinar cu experiență.

5.5.3.3.

Organele și/sau regiunile afectate trebuie examinate macroscopic și histologic, după caz.

5.6.

Raport

5.6.1.

Raportul de studiu trebuie să conțină informațiile relevante privind condițiile, materialele și metodele și, în special:

6.

PROGRAMELE DE CERCETARE ÎN SCOPUL ÎMBUNĂTĂȚIRII STANDARDELOR

O gamă adecvată de parametri care indică nivelul de bunăstare a animalelor prinse trebuie evaluată în cursul testării sistemelor de prindere. În timp ce astfel de parametri, în special parametri comportamentali și fiziologici suplimentari, nu au fost dezvoltați și utilizați pentru o diversitate de specii, utilizarea lor în prezentele standarde pentru speciile luate în considerare trebuie verificată prin studii științifice realizate pentru a determina nivelul de bază, intervalele de răspuns și alte măsuri relevante.

6.1.

Obiective

Cercetările promovate și încurajate de părți în temeiul articolului 9 trebuie direcționate, în special, spre stabilirea unui nivel de bază și a datelor de referință necesare pentru stabilirea pragurilor parametrilor suplimentari sau pentru evaluarea relevanței măsurării altor parametri ai bunăstării, neincluși în prezent în domeniul de aplicare a secțiunii 2.3 din prezentele standarde, inclusiv numeroși indicatori comportamentali și fiziologici.

6.2.

Programe de cercetare specifice pentru anumite specii

Pentru a îmbunătăți cunoștințele științifice în domeniul evaluării bunăstării animalelor prinse cu capcane, fiecare parte promovează cercetarea continuă pentru speciile enumerate în următorul tabel, care urmează să fie completat în termenul definit după intrarea în vigoare a acordului.

6.3.

Parametri speciali de studiat

6.3.1.

Parametrii care trebuie studiați includ, în special:

6.3.2.

Amploarea răspunsului în cazul parametrilor fiziologici se referă la niveluri de bază și extreme, în funcție de timp.

6.3.3.

Nivelul de bază se referă la cantitatea, concentrația sau rata variabilei fiziologice respective în cazul în care animalul nu este tulburat de condițiile de mediu. Pentru variabilele fiziologice care se modifică în câteva secunde sau minute, acest nivel de bază trebuie să se refere la o activitate dată, de exemplu poziția culcat, în picioare, în mers, în fugă sau în săritură. Nivelul extrem se referă la apropierea de nivelul maxim sau minim pentru aceste animale. Răspunsurile fiziologice menționate anterior se pot observa la toate mamiferele, însă nivelurile exacte de bază și extreme și modelul de modificare între ele trebuie determinat pentru fiecare specie testată.

6.3.4.

Măsura răspunsurilor fiziologice care indică un nivel insuficient de bunăstare se realizează în cazul în care valoarea obținută se îndepărtează mult de nivelul normal pe o perioadă semnificativă de timp.

6.4.

Monitorizarea programelor de cercetare

Comitetul monitorizează și coordonează cercetările promovate și încurajate de părți în temeiul articolului 9.

1.

Acordul interimar privind comerțul și măsurile conexe între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, încheiat la Bruxelles, la 17 iulie 1995, intră în vigoare la 1 februarie 1996.

2.

Acordul de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, încheiat la Corfu, la 24 iunie 1994.

3.

Acordul privind comerțul și relațiile comerciale între Federația Rusă și Canada, intrat în vigoare la 29 decembrie 1992.

(a)

să fie un resortisant al părților la litigiu;

(b)

să aibă legătură cu una dintre părțile la litigiu sau

(c)

să se fi ocupat deja cu litigiul în cauză într-o altă calitate.

(a)

îi furnizează toate documentele, informațiile și facilitățile relevante, respectând reglementările legale și administrative naționale și

(b)

îi permit, în cazul în care este necesar, să cheme martori sau experți și să accepte dovezile furnizate de aceștia.

1.

Folosirea capcanelor metalice de picior cu dinți se interzice în Canada pentru următoarele specii începând cu data intrării în vigoare a acordului:

2.

3.

Luând în considerare punctul 2 litera (b), prezenta declarație produce efecte în perioada dintre încheierea finală a acordului de către Consiliul Uniunii Europene și intrarea în vigoare a acordului, sub rezerva aplicării acordului (inclusiv, pentru mai multă siguranță, a declarațiilor anexate) în conformitate cu condițiile prevăzute în textul său, de către Comunitatea Europeană.