privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană

În conformitate cu articolul 2 din Tratatul de aderare, prezentul act se aplică în cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa nu este în vigoare la 1 ianuarie 2007, până la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.

De la data aderării, dispoziţiile tratatelor originare şi actele adoptate de instituţii şi de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România şi se aplică în aceste state în condiţiile stabilite prin aceste tratate şi prin prezentul act.

(1) Bulgaria şi România aderă la deciziile şi acordurile adoptate de reprezentanţii guvernelor statelor membre întruniţi în cadrul Consiliului.

(2) Bulgaria şi România se află în aceeaşi situaţie ca şi actualele state membre în ceea ce priveşte declaraţiile, rezoluţiile sau alte luări de poziţie ale Consiliului European sau ale Consiliului, precum şi în ceea ce priveşte cele referitoare la Comunitate sau Uniune care sunt adoptate de comun acord de statele membre; prin urmare, acestea vor respecta principiile şi orientările care rezultă din aceste declaraţii, rezoluţii sau alte luări de poziţie şi vor lua măsurile care se pot dovedi necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.

(3) Bulgaria şi România aderă la convenţiile şi protocoalele enumerate în anexa I. Aceste convenţii şi protocoale intră în vigoare cu privire la Bulgaria şi România la data stabilită de Consiliu prin deciziile prevăzute la alineatul (4).

(4) Consiliul, hotărând în unanimitate la recomandarea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, efectuează adaptările necesare în temeiul aderării la convenţiile şi protocoalele prevăzute la alineatul (3) şi publică textele adaptate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(5) Bulgaria şi România se angajează să introducă, cu privire la convenţiile şi protocoalele prevăzute la alineatul (3), măsuri administrative şi de orice altă natură, precum cele adoptate până la data aderării de actualele state membre sau de Consiliu, şi să faciliteze cooperarea practică între autorităţile publice şi organizaţiile statelor membre.

(6) Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate completa anexa I cu acele convenţii, acorduri şi protocoale semnate înainte de data aderării.

(1) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (denumit în continuare “protocolul Schengen”) şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum şi orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii şi se aplică în Bulgaria şi România de la data aderării.

(2) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevăzute la alineatul (1), deşi sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis.

Consiliul adoptă deciziile, după consultarea Parlamentului European, hotărând cu unanimitatea membrilor săi care reprezintă guvernele statelor membre cu privire la care dispoziţiile prevăzute în prezentul alineat au fost puse deja în aplicare şi a reprezentantului guvernului statului membru cu privire la care aceste dispoziţii trebuie să fie puse în aplicare. Membrii Consiliului reprezentând guvernele Irlandei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord participă la adoptarea acestei decizii în măsura în care aceasta priveşte dispoziţiile acquis-ului Schengen şi actele întemeiate pe acesta sau care sunt conexe acestuia şi la care aceste state membre participă.

Bulgaria şi România participă la uniunea economică şi monetară de la data aderării în calitate de state membre care beneficiază de derogare în înţelesul articolului 122 din Tratatul CE.

(1) Acordurile sau convenţiile încheiate sau aplicate provizoriu de către Comunitate sau în conformitate cu articolul 24 sau cu articolul 38 din Tratatul UE, cu unul sau mai multe state terţe, cu o organizaţie internaţională sau cu un resortisant al unui stat terţ sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România în condiţiile stabilite prin tratatele originare şi prin prezentul act.

(2) Bulgaria şi România se angajează să adere, în condiţiile stabilite prin prezentul act, la acordurile sau convenţiile încheiate sau semnate de actualele state membre şi de Comunitate, hotărând în comun.

Aderarea Bulgariei şi a România la acordurile sau convenţiile încheiate sau semnate de Comunitate şi de actualele state membre, hotărând în comun, cu anumite ţări terţe sau organizaţii internaţionale se aprobă prin încheierea unui protocol la aceste acorduri sau convenţii între Consiliu, hotărând în unanimitate în numele statelor membre, şi ţara ori ţările terţe sau organizaţia internaţională în cauză. Comisia negociază aceste protocoale în numele statelor membre pe baza directivelor de negociere aprobate de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate şi cu consultarea unui comitet format din reprezentanţii statelor membre. Comisia prezintă Consiliului proiectele protocoalelor care urmează a fi încheiate.

Prezenta procedură nu aduce atingere exercitării de către Comunitate a competenţelor sale şi nici repartizării competenţelor între Comunitate şi statele membre în ceea ce priveşte încheierea unor astfel de acorduri în viitor sau orice alte modificări care nu sunt legate de aderare.

(3) Aderând la acordurile şi convenţiile menţionate la alineatul (2), Bulgaria şi România dobândesc, în temeiul acestor acorduri şi convenţii, aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi actualele state membre.

(4) De la data aderării şi până la intrarea în vigoare a protocoalelor necesare prevăzute la alineatul (2), Bulgaria şi România aplică dispoziţiile acordurilor sau convenţiilor încheiate în comun de actualele state membre şi de Comunitate înaintea aderării, cu excepţia acordului privind libera circulaţie a persoanelor încheiat cu Elveţia. Această obligaţie este valabilă şi în cazul acordurilor sau convenţiilor pe care Uniunea şi actualele state membre au convenit să le aplice provizoriu.

Până la intrarea în vigoare a protocoalelor prevăzute la alineatul (2), Comunitatea şi statele membre iau orice măsură adecvată, hotărând în comun conform competenţelor lor respective.

(5) Bulgaria şi România aderă la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe şi Pacific, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de altă parte (1), semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.

(6) Bulgaria şi România se angajează să adere, în condiţiile stabilite prin prezentul act, la Acordul privind Spaţiul Economic European (2), în conformitate cu articolul 128 din acest acord.

(7) De la data aderării, Bulgaria şi România aplică acordurile şi înţelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Comunitate cu ţări terţe.

Restricţiile cantitative aplicate de Comunitate importurilor de produse textile şi de îmbrăcăminte se adaptează pentru a ţine seama de aderarea Bulgariei şi a României la Comunitate. În acest sens, modificările acordurilor şi înţelegerilor bilaterale menţionate mai sus pot fi negociate de Comunitate cu ţările terţe respective înainte de data aderării.

În cazul în care modificările acordurilor şi înţelegerilor bilaterale privind produsele textile nu intră în vigoare până la data aderării, Comunitatea efectuează adaptările necesare regulilor sale care se aplică importului de produse textile şi de îmbrăcăminte provenind din ţări terţe pentru a ţine seama de aderarea Bulgariei şi a României.

(8) Restricţiile cantitative aplicate de Comunitate importurilor de oţel şi produse siderurgice se adaptează în funcţie de importurile de produse siderurgice, provenind din ţările furnizoare în cauză, efectuate de Bulgaria şi România în decursul ultimilor ani.

În acest sens, modificările necesare care trebuie aduse acordurilor şi înţelegerilor bilaterale privind produsele siderurgice încheiate de Comunitate cu ţări terţe se negociază înainte de data aderării.

În cazul în care modificările aduse acordurilor şi înţelegerilor bilaterale nu intră în vigoare până la data aderării, se aplică dispoziţiile primului paragraf.

(9) Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de Bulgaria sau România cu ţări terţe sunt gestionate de Comunitate.

În decursul perioadei în care dispoziţiile acestor acorduri sunt aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile şi obligaţiile care revin Bulgariei şi României conform acestor acorduri.

De îndată ce este posibil şi în orice caz înainte de expirarea acordurilor prevăzute la primul paragraf, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă în fiecare caz în parte deciziile adecvate privind continuarea activităţilor de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioadă de cel mult un an.

(10) Cu efect de la data aderării, Bulgaria şi România se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu ţări terţe, inclusiv din Acordul central european de comerţ liber.

În măsura în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouă aceste state, pe de o parte, şi una sau mai multe ţări terţe, pe de altă parte, nu sunt compatibile cu obligaţiile care decurg din prezentul act, Bulgaria şi România iau toate măsurile necesare pentru a elimina incompatibilităţile constatate. În cazul în care Bulgaria sau România întâmpină dificultăţi în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe ţări terţe înainte de aderare, trebuie să se retragă din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului.

(11) Bulgaria şi România aderă în condiţiile prevăzute de prezentul act la acordurile interne încheiate de actualele state membre pentru punerea în aplicare a acordurilor şi convenţiilor menţionate în alineatele (2), (5) şi (6).

(12) Bulgaria şi România iau măsurile necesare pentru a-şi adapta, dacă este cazul, poziţia faţă de organizaţiile internaţionale şi faţă de acordurile internaţionale la care Comunitatea sau la care alte state membre sunt, de asemenea, parte, la drepturile şi obligaţiile care decurg din aderarea la Uniune.

În special, ele se retrag, la data aderării sau cât mai repede posibil după această dată, din acordurile şi organizaţiile internaţionale din domeniul pescuitului la care Comunitatea este, de asemenea, parte, cu excepţia cazurilor în care calitatea acestora de membru se referă la alte domenii decât pescuitul.

(1) Cu excepţia cazurilor în care prezentul act prevede altfel, dispoziţiile acestuia nu pot fi suspendate, modificate sau abrogate decât prin procedurile stabilite de tratatele originare care permit revizuirea acestor tratate.

(2) Actele adoptate de instituţii la care se referă dispoziţiile tranzitorii stabilite de prezentul act îşi conservă natura juridică; în special, continuă să se aplice procedurile de modificare a acestor acte.

(3) Dispoziţiile prezentului act care au ca obiect sau efect abrogarea sau modificarea, altfel decât cu titlu tranzitoriu, a actelor adoptate de instituţii, dobândesc aceeaşi natură juridică ca şi dispoziţiile pe care le abrogă sau pe care le modifică şi se supun aceloraşi norme ca şi acestea din urmă.

Aplicarea tratatelor originare şi a actelor adoptate de instituţii constituie, cu titlu tranzitoriu, obiectul derogărilor prevăzute de prezentul act.

(1) Al doilea alineat al articolului 189 din Tratatul CE şi al doilea alineat al articolului 107 din Tratatul CEEA se înlocuiesc cu următorul text:

(2) Cu efect de la începutul mandatului 2009-2014, la alineatul (2) al articolului 190 din Tratatul CE şi la alineatul (2) al articolului 108 din Tratatul CEEA, primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

(1) Alineatul (2) al articolului 205 din Tratatul CE şi alineatul (2) al articolului 118 din Tratatul CEEA se înlocuiesc cu următorul text:

(2) La articolul 23 alineatul (2) din Tratatul UE, al treilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

(3) Alineatul (3) al articolului 34 din Tratatul UE se înlocuieşte cu următorul text:

(1) Primul alineat al articolului 9 din Protocolul privind Statutul Curţii de Justiţie, anexat la Tratatul UE, la Tratatul CE şi la Tratatul CEEA, se înlocuieşte cu următorul text:

(2) Articolul 48 din Protocolul privind Statutul Curţii de Justiţie, anexat la Tratatul UE, la Tratatul CE şi la Tratatul CEEA, se înlocuieşte cu următorul text:

Al doilea alineat al articolului 258 din Tratatul CE şi al doilea alineat al articolului 166 din Tratatul CEEA privind compunerea Comitetului Economic şi Social se înlocuiesc cu următorul text:

Al treilea alineat al articolului 263 din Tratatul CE privind compunerea Comitetului Regiunilor se înlocuieşte cu următorul text:

Protocolul privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, anexat la Tratatul CE, se modifică prin prezentul după cum urmează:

Articolul 134 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul CEEA privind compunerea Comitetului Ştiinţific şi Tehnic se înlocuieşte cu următorul text:

La articolul 57 alineatul (1) din Tratatul CE, ultima teză se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 299 alineatul (1) din Tratatul CE se înlocuieşte cu următorul text:

(1) Al doilea alineat al articolului 314 din Tratatul CE se înlocuieşte cu următorul text:

(2) Al doilea alineat al articolului 225 din Tratatul CEEA se înlocuieşte cu următorul text:

(3) Al doilea alineat al articolului 53 din Tratatul UE se înlocuieşte cu următorul text:

Actele enumerate în anexa III la prezentul act se adaptează conform prevederilor din această anexă.

Adaptările actelor enumerate în anexa IV la prezentul act, devenite necesare ca efect al aderării, se redactează în conformitate cu orientările stabilite de această anexă.

Măsurile enumerate în anexa V la prezentul act se aplică în condiţiile stabilite de această anexă.

Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, poate efectua adaptările dispoziţiilor prezentului act cu privire la politica agricolă comună care se pot dovedi necesare ca urmare a modificării normelor comunitare.

Măsurile enumerate în anexele VI şi VII la prezentul act se aplică Bulgariei şi României în condiţiile prevăzute de anexele menţionate.

(1) Prin derogare de la numărul maxim de membri ai Parlamentului European, prevăzut de articolul 189 alineatul (2) din Tratatul CE şi în articolul 107 alineatul (2) din Tratatul CEEA, pentru a ţine seama de aderarea Bulgariei şi României, numărul de membri ai Parlamentului European se majorează cu următorul număr de membri din aceste ţări, corespunzător perioadei dintre data aderării şi începutul legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European:

(2) Înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria şi România sunt obligate să organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetăţenilor lor, pentru numărul de membri prevăzut la alineatul (1), în conformitate cu dispoziţiile Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct (4).

(3) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 190 alineatul (1) din Tratatul CE şi ale articolului 108 alineatul (1) din Tratatul CEEA, în cazul în care alegerile sunt organizate după data aderării, membrii Parlamentului European care reprezintă popoarele Bulgariei şi României sunt numiţi, pentru perioada dintre data aderării şi data fiecăreia dintre alegerile prevăzute la alineatul (2), de către parlamentele acestor state din rândurile lor, în conformitate cu procedura stabilită de fiecare stat în parte.

(1) De la data aderării, Bulgaria şi România plătesc următoarele sume corespunzătoare contribuţiei lor la capitalul vărsat în contul capitalului subscris, astfel cum sunt acestea definite de dispoziţiile articolului 4 din Statutul Băncii Europene de Investiţii (5).

Aceste contribuţii se plătesc în opt tranşe egale scadente la datele de 31 mai 2007, 31 mai 2008, 31 mai 2009, 30. noiembrie 2009, 31 mai 2010, 30 noiembrie 2010, 31 mai 2011 şi 30 noiembrie 2011.

(2) Bulgaria şi România contribuie, în opt tranşe egale scadente la datele prevăzute la alineatul (1), la rezervele şi provizioanele echivalente rezervelor, precum şi la sumele care urmează a fi incluse în cadrul rezervelor şi provizioanelor, incluzând balanţa contului de profit şi pierderi, determinate la sfârşitul lunii anterioare aderării, astfel cum este prevăzut în bilanţul Băncii, cu sume corespunzătoare procentelor de rezerve şi provizioane prevăzute mai jos (5):

(3) Capitalul şi plăţile prevăzute la alineatele (1) şi (2) se plătesc de către Bulgaria şi România în numerar în moneda euro, cu excepţia cazului în care Consiliul Guvernatorilor adoptă în unanimitate o derogare.

(1) Bulgaria şi România plătesc următoarele sume către Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel prevăzut în Decizia 2002/234/CECO a reprezentanţilor guvernelor statelor membre, întruniţi în cadrul Consiliului, din 27 februarie 2002 privind implicaţiile financiare ale expirării Tratatului CECO şi Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel (6):

(2) Contribuţiile la Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel se efectuează în patru tranşe începând din anul 2009 şi se plătesc după cum urmează, în fiecare caz în prima zi lucrătoare a primei luni a fiecărui an:

(1) Licitaţiile, derularea contractelor şi plăţile pentru asistenţa de preaderare din cadrul programului PHARE (7), din cadrul programului PHARE pentru cooperare transfrontalieră (8) şi pentru asistenţa din cadrul Facilităţii de tranziţie prevăzută la articolul 31 urmează a fi gestionate, de la data aderării, de agenţiile de implementare din Bulgaria şi România.

Comisia renunţă, printr-o decizie adoptată în acest sens, la controlul său prealabil asupra licitaţiilor şi contractărilor, pe baza unei proceduri de acreditare desfăşurate de aceasta şi a unei evaluări favorabile a Sistemului de Implementare Descentralizat Extins (SIDE), în conformitate cu criteriile şi condiţiile stabilite în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1266/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 privind coordonarea ajutorului acordat ţărilor candidate în cadrul strategiei de preaderare şi modificarea Regulamentului (CEE) nr. 3906/89 (9), precum şi cu dispoziţiile articolului 164 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (10).

În cazul în care decizia Comisiei de renunţare la controlul prealabil nu este adoptată înainte de data aderării, nici un contract semnat în intervalul de timp dintre data aderării şi data la care este adoptată decizia Comisiei nu poate fi finanţat din asistenţa de preaderare.

Cu toate acestea, prin excepţie, în cazul în care adoptarea deciziei Comisiei de renunţare la controlul prealabil este amânată pentru o dată ulterioară datei aderării pentru motive neimputabile autorităţilor din Bulgaria sau România, Comisia poate accepta, în cazuri temeinic motivate, finanţarea din asistenţa de preaderare a contractelor semnate în intervalul de timp dintre data aderării şi data adoptării deciziei Comisiei, precum şi continuarea implementării asistenţei de preaderare pentru un termen limitat, sub rezerva efectuării de către Comisie a controlului prealabil asupra licitaţiilor şi contractărilor.

(2) Angajamentele financiare contractate înainte de data aderării în conformitate cu instrumentele financiare de preaderare prevăzute la alineatul (1), precum şi cele contractate după aderare în cadrul Facilităţii de tranziţie prevăzute la articolul 31, inclusiv încheierea şi înregistrarea, după aderare, a fiecărui angajament şi a fiecărei plăţi legale continuă să fie reglementate de normele şi regulamentele privind instrumentele financiare de preaderare şi continuă să fie suportate din capitolele bugetare corespunzătoare, până la închiderea programelor şi proiectelor în cauză. Cu toate acestea, procedurile de achiziţii publice începute după data aderării urmează să fie îndeplinite în conformitate cu dispoziţiile aplicabile ale directivelor Comunităţii.

(3) Ultimul exerciţiu de programare a asistenţei de preaderare prevăzute la alineatul (1) are loc în ultimul an anterior datei aderării. Acţiunile stabilite prin aceste programe vor trebui contractate în cei doi ani ulteriori. Nu poate fi acordată nici o prorogare a termenului de contractare. În mod excepţional şi în cazuri temeinic motivate, prorogări limitate ca durată pot fi acordate pentru executarea contractelor.

Cu toate acestea, fondurile de preaderare destinate acoperirii cheltuielilor administrative, astfel cum sunt definite la alineatul (4), pot fi alocate în cursul primilor doi ani după aderare. Pentru costurile de audit şi evaluare pot fi alocate fonduri de preaderare în cursul a până la cinci ani după aderare.

(4) Pentru a asigura încetarea treptată a funcţionării instrumentelor financiare de preaderare menţionate la alineatul (1), precum şi a programului ISPA (11), Comisia poate lua toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că personalul necesar din punct de vedere legal este menţinut în Bulgaria şi România pentru cel mult nouăsprezece luni după aderare. În cursul acestei perioade, funcţionarii, angajaţii temporari şi angajaţii contractuali repartizaţi pe posturi în Bulgaria şi în România înainte de aderare, care trebuie să rămână în activitate în aceste state după aderare, urmează să beneficieze, prin excepţie, de aceleaşi condiţii financiare şi materiale cu cele aplicate de către Comisie înainte de aderare, în conformitate cu Statutul funcţionarilor Comunităţilor Europene şi Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene, adoptat prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (12). Cheltuielile administrative, inclusiv salariile pentru restul personalului necesar urmează să fie acoperite de titlul “Încetarea treptată a asistenţei de preaderare pentru noile state membre” sau de echivalentul acestuia în cadrul domeniului corespunzător al bugetului general al Comunităţilor Europene referitor la extindere.

(1) Măsurile care, la data aderării, au făcut obiectul unor decizii privind asistenţa în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 de instituire a Instrumentului pentru politici structurale de preaderare şi a căror punere în aplicare nu a fost încheiată la data respectivă sunt considerate ca aprobate de către Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1164/94 al Consiliului din 16 mai 1994 de instituire a Fondului de Coeziune (13). Sumele care trebuie încă alocate în scopul punerii în aplicare a unor asemenea măsuri se angajează în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării şi se alocă pentru capitolul din bugetul general al Comunităţilor Europene care corespunde acestui regulament. În cazul în care alineatele (2)-(5) nu dispun altfel, dispoziţiile care reglementează punerea în aplicare a măsurilor aprobate în conformitate cu acest din urmă regulament se aplică acestor măsuri.

(2) Orice procedură de achiziţii publice referitoare la o măsură prevăzută la alineatul (1) care, la data aderării, a făcut deja obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se aplică în conformitate cu regulile prevăzute în respectiva cerere de oferte. Prin excepţie, nu sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute la articolul 165 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene. Orice procedură de achiziţii referitoare la o măsură menţionată la alineatul (1) care nu a făcut încă obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene respectă dispoziţiile tratatelor, ale actelor adoptate în temeiul acestora şi politicile Comunităţii, inclusiv cele privind protecţia mediului, transporturile, reţelele transeuropene, concurenţa şi acordarea contractelor publice.

(3) Plăţile efectuate de Comisie în cadrul uneia dintre măsurile menţionate la alineatul (1) sunt alocate angajamentelor aflate în curs, în ordinea deschiderii acestora în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999, iar ulterior sunt alocate în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la acea dată.

(4) Pentru măsurile prevăzute la alineatul (1), normele care reglementează eligibilitatea cheltuielilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 rămân aplicabile, cu excepţia cazurilor temeinic motivate care urmează să fie hotărâte de Comisie la solicitarea statului membru interesat.

(5) Comisia poate decide, în cazuri excepţionale şi temeinic motivate, să autorizeze exceptări specifice de la normele aplicabile în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării pentru măsurile prevăzute la alineatul (1).

În cazul în care perioada pentru angajamentele multianuale efectuate în cadrul programului SAPARD (14) în legătură cu împădurirea terenurilor agricole, acordarea de sprijin pentru constituirea grupurilor de producători sau pentru programele agroecologice depăşeşte ultimul termen permis pentru efectuarea plăţilor în cadrul SAPARD, angajamentele necheltuite vor fi incluse în programul de dezvoltare rurală pentru anii 2007-2013. În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii speciale în această privinţă, ele urmează a fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de adoptare a dispoziţiilor generale privind Fondurile Structurale (15).

(1) Având în vedere că Bulgaria a închis definitiv în vederea dezafectării ulterioare — în conformitate cu angajamentele asumate — Unitatea 1 şi Unitatea 2 de la Centrala Nucleară Kozlodui, înainte de anul 2003, aceasta se angajează să închidă definitiv Unitatea 3 şi Unitatea 4 de la această centrală în anul 2006 şi să le dezafecteze ulterior.

(2) În perioada 2007-2009, Comunitatea acordă Bulgariei asistenţă financiară pentru susţinerea eforturilor sale de dezafectare şi pentru compensarea efectelor închiderii şi dezafectării unităţilor 1-4 ale Centralei Nucleare Kozlodui.

Asistenţa urmează să acopere, printre altele: măsuri de susţinere a dezafectării unităţilor 1-4 ale Centralei Nucleare Kozlodui; măsuri pentru îmbunătăţirea mediului în concordanţă cu acquis-ul; măsuri pentru modernizarea sectoarelor de producţie, transport şi distribuţie a energiei convenţionale din Bulgaria; măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, îmbunătăţirea utilizării surselor regenerabile de energie şi pentru creşterea gradului de siguranţă în alimentarea cu energie.

Pentru perioada 2007-2009, asistenţa se ridică la 210 MEUR (preţuri la nivelul anului 2004) constând în credite de angajament care urmează să fie angajate în tranşe anuale egale în valoare de 70 MEUR (preţuri la nivelul anului 2004).

Asistenţa, sau părţi ale acesteia, poate fi mobilizată sub formă de contribuţie a Comunităţii la Fondul internaţional de sprijin pentru dezafectarea Centralei Kozlodui, administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

(3) Comisia poate adopta norme pentru punerea în aplicare a asistenţei prevăzute la alineatul (2). Normele sunt adoptate în conformitate cu Decizia Consiliului 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competenţelor de execuţie delegate Comisiei (16). În acest scop, Comisia este sprijinită de un comitet. Articolele 4 şi 7 din Decizia 1999/468/CE sunt aplicabile. Termenul prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este de şase săptămâni. Comitetul îşi adoptă regulamentul de procedură.

(1) În primul an de la aderare, Uniunea acordă Bulgariei şi României asistenţă financiară provizorie, denumită în continuare “Facilitatea de tranziţie”, în vederea dezvoltării şi întăririi capacităţii lor administrative şi judiciare de a pune în aplicare şi asigura respectarea legislaţiei comunitare şi pentru a promova schimbul de bune practici între parteneri. Această asistenţă trebuie să finanţeze proiecte de construcţie instituţională şi un număr limitat de mici investiţii dependente de cele dintâi.

(2) Asistenţa trebuie să răspundă necesităţii continue de întărire a capacităţii instituţionale în anumite domenii prin acţiuni care nu pot fi finanţate de fondurile structurale sau de Fondul pentru Dezvoltare Rurală.

(3) Pentru proiectele de înfrăţire între administraţiile publice în scopul construcţiei instituţionale continuă să se aplice procedura cererii de oferte prin intermediul reţelei de puncte de contact din statele membre, astfel cum se prevede prin acordurile-cadru încheiate cu statele membre în vederea derulării asistenţei de preaderare.

Creditele de angajament pentru Facilitatea de tranziţie pentru Bulgaria şi România, exprimate în preţuri la nivelul anului 2004, totalizează 82 MEUR în primul an după aderare şi au în vedere priorităţi naţionale şi orizontale. Creditele de angajament se autorizează de către autoritatea bugetară în limitele perspectivei financiare.

(4) Asistenţa acordată în temeiul Facilităţii de tranziţie se alocă şi se pune în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului privind asistenţa economică acordată anumitor state din Europa Centrală şi de Est.

(1) Se constituie prin prezentul Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de numerar, ca instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în perioada dintre data aderării şi sfârşitul anului 2009 în vederea finanţării acţiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi controlul frontierelor externe şi pentru a sprijini îmbunătăţirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetelor naţionale.

(2) Pentru perioada 2007-2009, se acordă Bulgariei şi României următoarele sume (exprimate în preţuri la nivelul anului 2004), sub forma plăţii unor sume globale în cadrul Facilităţii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar:

(3) Cel puţin 50 % din alocarea pentru fiecare ţară în cadrul Facilităţii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar se utilizează pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în îndeplinirea obligaţiei acestora de a finanţa acţiuni la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a controalelor la frontiera externă.

(4) A douăsprezecea parte din fiecare sumă anuală se plăteşte Bulgariei şi României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de trei ani de la efectuarea primei plăţi. Bulgaria şi România prezintă, în cel mult şase luni de la data expirării acestui termen de trei ani, un raport cuprinzător privind utilizarea finală a sumelor globale în temeiul secţiunii Schengen a Facilităţii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisie.

(5) Comisia poate adopta orice dispoziţii tehnice necesare funcţionării Facilităţii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar.

(1) Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament globale pentru acţiuni structurale care urmează să fie puse la dispoziţia Bulgariei şi a României pentru perioada de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009 sunt următoarele:

(2) În cursul perioadei de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009, întinderea şi natura intervenţiilor cuprinse în totalul creditelor fixe pe ţări se stabilesc în temeiul dispoziţiilor în vigoare la acea dată aplicabile cheltuielilor pentru acţiuni structurale.

(1) Suplimentar în raport cu regulamentele privind dezvoltarea rurală în vigoare la data aderării, dispoziţiile prevăzute de secţiunile I-III din anexa VIII se aplică Bulgariei şi României pentru perioada 2007-2009, iar dispoziţiile financiare speciale prevăzute de secţiunea IV din anexa VIII se aplică Bulgariei şi României pe parcursul perioadei de programare 2007-2013.

(2) Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament pentru dezvoltarea rurală din cadrul FEOGA Secţiunea Garantare pentru Bulgaria şi România în cursul perioadei de trei ani 2007-2009 se ridică la suma de 3 041 MEUR (în preţuri la nivelul anului 2004).

(3) În cazul în care este necesar, normele pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor anexei VIII se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999.

(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, efectuează orice adaptări ale dispoziţiilor anexei VIII în cazurile necesare, în vederea asigurării coerenţei cu regulamentele privind dezvoltarea rurală.

Sumele prevăzute la articolele 30, 31, 32, 33 şi 34 sunt adaptate de către Comisie în fiecare an în funcţie de evoluţia preţurilor, ca parte a adaptărilor tehnice anuale ale perspectivei financiare.

(1) În cazul în care, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, survin dificultăţi semnificative şi susceptibile să persiste în orice sector al economiei sau care ar putea provoca deteriorarea serioasă a situaţiei economice într-un anumit domeniu, Bulgaria şi România pot solicita să fie autorizate să adopte măsuri de protecţie în vederea remedierii situaţiei şi a adaptării sectorului în cauză la economia pieţei interne.

În aceleaşi împrejurări, oricare actual stat membru poate solicita să fie autorizat să adopte măsuri de protecţie în raport cu Bulgaria, cu România sau cu ambele state.

(2) La cererea statului interesat, Comisia adoptă, în procedură de urgenţă, măsurile de protecţie pe care le consideră necesare, arătând condiţiile şi modalităţile în care acestea trebuie puse în aplicare.

În caz de dificultăţi economice serioase şi la cererea expresă a statului membru interesat, Comisia hotărăşte în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii însoţite de datele de fundamentare corespunzătoare. Măsurile astfel hotărâte sunt de imediată aplicare, ţin seama de interesele tuturor părţilor interesate şi nu pot determina efectuarea de controale la frontiere.

(3) Măsurile autorizate în conformitate cu alineatul (2) pot include derogări de la normele Tratatului CE şi ale prezentului act, în măsura şi pentru termenele strict necesare pentru atingerea obiectivelor menţionate la alineatul (1). Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puţin funcţionarea pieţei interne.

În cazul în care Bulgaria sau România nu şi-a îndeplinit angajamentele asumate în contextul negocierilor de aderare, determinând o perturbare semnificativă a bunei funcţionări a pieţei interne, inclusiv orice angajamente asumate în cadrul politicilor sectoriale care privesc activităţi economice cu efecte transfrontaliere, ori pericolul iminent al unei atari perturbări, Comisia poate să adopte măsurile corespunzătoare până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă.

Măsurile sunt proporţionale şi se acordă prioritate acelora dintre ele care perturbă cel mai puţin funcţionarea pieţei interne şi, după caz, aplicării mecanismelor sectoriale de salvgardare în vigoare. Asemenea măsuri de salvgardare nu pot fi utilizate ca mijloace arbitrare de discriminare sau de restrângere disimulată a comerţului dintre statele membre. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar şi înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepţia cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menţinute mai mult decât este strict necesar şi, în orice caz, sunt revocate la data la care angajamentul corespunzător este îndeplinit. Măsurile pot fi totuşi aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul de mai sus atât timp cât angajamentele corespunzătoare nu au fost îndeplinite. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauză în îndeplinirea angajamentelor sale, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate. Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării regulamentelor şi deciziilor europene prin care sunt stabilite măsurile de salvgardare şi ţine seama întocmai de orice observaţii formulate în acest sens de către Consiliu.

În cazul în care, în Bulgaria sau în România, există deficienţe semnificative sau un risc iminent privind apariţia unor asemenea deficienţe în transpunerea, stadiul aplicării sau asigurarea respectării deciziilor-cadru sau a oricăror altor angajamente, instrumente de cooperare şi decizii privind recunoaşterea reciprocă în domeniul dreptului penal în conformitate cu titlul VI al Tratatului UE, precum şi a directivelor şi regulamentelor privind recunoaşterea reciprocă în domeniul dreptului civil în conformitate cu titlul IV din Tratatul CE, Comisia poate să adopte, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă şi după consultarea statelor membre, măsurile corespunzătoare şi să precizeze condiţiile şi modalităţile în care aceste măsuri intră în vigoare.

Măsurile pot lua forma suspendării provizorii a aplicării dispoziţiilor şi hotărârilor corespunzătoare în relaţiile dintre Bulgaria sau România şi oricare alt ori alte state membre, fără să aducă atingere continuării cooperării judiciare strânse. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepţia cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menţinute mai mult decât este strict necesar şi, în orice caz, sunt revocate la data la care deficienţele sunt remediate. Măsurile pot fi totuşi aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul (1) atât timp cât aceste deficienţe subzistă. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauză în remedierea deficienţelor identificate, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate, după consultarea statelor membre. Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării măsurilor de salvgardare şi ţine seama întocmai de orice observaţii formulate în acest sens de către Consiliu.

(1) În cazul în care, în temeiul urmăririi continue de către Comisie a îndeplinirii angajamentelor asumate de Bulgaria şi România în contextul negocierilor de aderare, şi în special în temeiul rapoartelor Comisiei în această privinţă, există dovezi clare că stadiul pregătirii pentru adoptarea şi aplicarea acquis-ului în Bulgaria sau România este de asemenea natură încât există un risc semnificativ ca, într-un număr important de domenii, oricare dintre aceste state să fie în mod evident nepregătit să îndeplinească obligaţiile care decurg din calitatea de membru la data aderării, 1 ianuarie 2007, Consiliul poate să hotărască în unanimitate, la recomandarea Comisiei, ca data aderării statului respectiv să fie amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008.

(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei, poate să ia decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care sunt constatate deficienţe semnificative în îndeplinirea de către România a unuia sau a mai multora dintre angajamentele şi cerinţele enumerate în anexa IX punctul I.

(3) Fără a aduce atingere alineatului (1) şi sub rezerva dispoziţiilor articolului 37, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei şi după o evaluare amănunţită efectuată în toamna anului 2005 a progreselor realizate de România în domeniul politicii de concurenţă, să adopte decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care se constată deficienţe semnificative în îndeplinirea de către România a obligaţiilor asumate în temeiul Acordului european de asociere (17) sau a unuia ori mai multora dintre angajamentele şi cerinţele enumerate în anexa IX punctul II.

(4) În cazul unei decizii adoptate în temeiul alineatelor (1), (2) sau (3), Consiliul hotărăşte de îndată, cu majoritate calificată, adaptările prezentului act, inclusiv ale anexelor şi apendicelor acestuia, devenite absolut necesare ca urmare a deciziei de amânare.

Pentru a nu afecta buna funcţionare a pieţei interne, punerea în aplicare a normelor de drept intern ale Bulgariei şi României în cursul perioadelor de tranziţie menţionate în anexele VI şi VII nu poate conduce la efectuarea de controale la frontiere între statele membre.

În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranziţia de la regimul în vigoare în Bulgaria şi România la cel decurgând din aplicarea politicii agricole comune în condiţiile prevăzute prin prezentul act, asemenea măsuri sunt adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 25 alineatul (2) al Regulamentului (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comună a pieţei în sectorul cerealelor (18) sau, după caz, de dispoziţiile corespunzătoare ale celorlalte regulamente privind organizarea comună a pieţelor agricole ori a procedurii corespunzătoare stabilite prin legislaţia incidentă. Măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol pot fi adoptate într-un termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, poate proroga acest termen.

Măsurile tranzitorii referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor privind politica agricolă comună care nu sunt menţionate în prezentul act şi care sunt necesare ca urmare a aderării urmează să fie adoptate înainte de data aderării de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei sau, în cazul în care acestea aduc atingere unor instrumente adoptate iniţial de către Comisie, urmează să fie adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura necesară pentru adoptarea instrumentelor în cauză.

În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranziţia de la regimul în vigoare în Bulgaria şi în România la cel decurgând din aplicarea normelor Uniunii în materie veterinară, fitosanitară şi a siguranţei alimentelor, asemenea măsuri se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura corespunzătoare prevăzută în legislaţia aplicabilă. Aceste măsuri se adoptă în termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen.

Parlamentul European efectuează în regulamentul său de procedură adaptările care se impun ca urmare a aderării.

Consiliul efectuează în regulamentul său de procedură adaptările care se impun ca urmare a aderării.

Un resortisant al fiecărui nou stat membru este numit membru al Comisiei de la data aderării. Noii membri ai Comisiei sunt numiţi de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată şi de comun acord cu preşedintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European.

Mandatul membrilor numiţi astfel încetează la aceeaşi dată cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.

(1) Doi judecători sunt numiţi în cadrul Curţii de Justiţie şi doi judecători sunt numiţi în cadrul Tribunalului de Primă Instanţă.

(2) Mandatul unuia dintre judecătorii Curţii de Justiţie numiţi în conformitate cu alineatul (1) încetează la 6 octombrie 2009. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorţi. Mandatul celuilalt judecător încetează la 6 octombrie 2012.

Mandatul unuia dintre judecătorii Tribunalului de Primă Instanţă numiţi în conformitate cu alineatul (1) încetează la 31 august 2007. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorţi. Mandatul celuilalt judecător încetează la 31 august 2010.

(3) Curtea de Justiţie efectuează în regulamentul său de procedură adaptările care se impun ca urmare a aderării.

Tribunalul de Primă Instanţă, de comun acord cu Curtea de Justiţie, efectuează în regulamentul său de procedură adaptările care se impun ca urmare a aderării.

Regulamentele de procedură astfel adaptate necesită acordul Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.

(4) Pentru judecarea cauzelor pendinte la data aderării pe rolul instanţelor menţionate, pentru care procedura orală a început înainte de această dată, plenurile instanţelor sau camerele se întrunesc în aceeaşi compunere ca înainte de aderare şi aplică regulamentul de procedură în vigoare în ziua anterioară datei aderării.

Curtea de Conturi se completează prin numirea a doi membri suplimentari pentru un mandat de şase ani.

Comitetul Economic şi Social se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând diferitele componente sociale şi economice ale societăţii civile organizate din Bulgaria şi România. Mandatul membrilor astfel numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.

Comitetul Regiunilor se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând organismele regionale şi locale din Bulgaria şi România, care fie deţin un mandat ales în cadrul unei autorităţi regionale sau locale, fie răspund politic în faţa unei adunări alese. Mandatul membrilor astfel numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.

Adaptările normelor comitetelor stabilite prin tratatele originare, precum şi ale regulamentelor de procedură ale acestora, impuse de aderare, se efectuează cât mai curând posibil după aderare.

(1) Noii membri ai comitetelor, grupurilor sau ai altor organisme constituite prin tratate sau printr-un act al instituţiilor sunt numiţi în condiţiile şi în conformitate cu procedurile prevăzute pentru numirea membrilor acestor comitete, grupuri sau altor organisme. Mandatul membrilor nou numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.

(2) Componenţa comitetelor sau grupurilor constituite prin tratate sau printr-un act al instituţiilor, având un număr de membri stabilit indiferent de numărul statelor membre, va fi reînnoită în totalitate după aderare, cu excepţia cazului în care mandatul membrilor actuali expiră în anul următor aderării.

De la data aderării, Bulgaria şi România sunt considerate destinatarele directivelor şi deciziilor în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu condiţia ca aceste directive şi decizii să fi fost adresate tuturor statelor membre actuale. Cu excepţia directivelor şi deciziilor care intră în vigoare în conformitate cu articolul 254 alineatele (1) şi (2) din Tratatul CE, se consideră că Bulgaria şi România au fost notificate cu privire la aceste directive şi decizii la data aderării.

(1) Bulgaria şi România pun în aplicare măsurile necesare pentru a se conforma, de la data aderării, dispoziţiilor directivelor şi deciziilor în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu excepţia cazului în care se prevede un alt termen în prezentul act. Acestea comunică măsurile respective Comisiei, până la data aderării cel târziu sau, după caz, până la termenul prevăzut în prezentul act.

(2) În măsura în care modificările directivelor în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, introduse prin prezentul act, necesită modificarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale actualelor state membre, actualele state membre aplică măsurile necesare pentru a se conforma directivelor modificate de la data aderării, cu excepţia cazului în care prezentul act prevede un alt termen. Acestea comunică măsurile respective Comisiei până la data aderării sau, după caz, până la termenul prevăzut de prezentul act.

Actele cu putere de lege şi actele administrative destinate să asigure protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei pe teritoriul Bulgariei şi României împotriva pericolelor generate de radiaţiile ionizante sunt comunicate Comisiei de către acele state în termen de trei luni de la data aderării, în conformitate cu articolul 33 din Tratatul CEEA.

La cererea motivată a Bulgariei sau a României, adresată Comisiei cel târziu la data aderării, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul originar a fost adoptat de Comisie, pot lua măsuri constând în derogări temporare de la actele instituţiilor adoptate între 1 octombrie 2004 şi data aderării. Măsurile sunt adoptate în conformitate cu regulile de vot aplicabile adoptării actului faţă de care este cerută o derogare temporară. În cazul în care derogările sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării.

În cazul în care actele instituţiilor adoptate înainte de aderare impun adaptări ca urmare a aderării şi adaptările necesare nu au fost prevăzute în prezentul act sau în anexele sale, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul original a fost adoptat de Comisie, adoptă în acest scop actele necesare. În cazul în care adaptările sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării.

Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, Consiliul adoptă, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, măsurile necesare punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentului act.

De la data aderării, textele actelor instituţiilor şi ale Băncii Centrale Europene, adoptate înainte de aderare şi redactate în limbile bulgară şi română de către Consiliu, de către Comisie sau de către Banca Centrală Europeană sunt autentice în aceleaşi condiţii ca şi textele redactate în limbile oficiale actuale. Acestea se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care textele în limbile actuale au făcut obiectul unei astfel de publicări.

Anexele I - IX şi apendicele anexate la prezentul act fac parte integrantă din acesta.

Guvernul Republicii Italiene remite guvernelor Republicii Bulgaria şi României o copie certificată pentru conformitate a Tratatului privind Uniunea Europeană, a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, precum şi a tratatelor care le modifică sau le completează, inclusiv a Tratatului privind aderarea Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Tratatului privind aderarea Republicii Elene, a Tratatului privind aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, a Tratatului privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei, precum şi a Tratatului privind aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace, în limbile cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, slovenă, slovacă, spaniolă şi suedeză.

Textele acestor tratate, redactate în limbile bulgară şi română, se anexează la prezentul act. Aceste texte sunt autentice în aceleaşi condiţii ca şi textele tratatelor la care se face referire în primul paragraf, redactate în limbile actuale.

O copie certificată pentru conformitate a acordurilor internaţionale depuse în arhivele Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene se remite guvernelor Republicii Bulgaria şi României de către secretarul general.

(3) Cifrele prevăzute pentru Bulgaria şi România sunt orientative şi se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.”

(5) Cifrele prevăzute sunt orientative şi se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.

(7) Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului din 18.12.1989 privind ajutorul economic acordat anumitor ţări din Europa Centrală şi de Est (JO L 375, 23.12.1989, p. 11), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).

(8) Regulamentul (CE) nr. 2760/98 al Comisiei din 18.12.1998 privind implementarea unui program de cooperare transfrontalieră în cadrul programului PHARE (JO L 345, 19.12.1998, p. 49), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1822/2003 (JO L 267, 17.10.2003, p. 9).

(11) Regulamentul (CE) nr. 1267/1999 al Consiliului din 21.6.1999 de instituire a Instrumentului de politici structurale pentru preaderare (JO L 161, 26.6.1999, p. 73), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).

(14) Regulamentul (CE) nr. 1268/1999 al Consiliului din 21.6.1999 privind asistenţa financiară comunitară destinată măsurilor de preaderare ce trebuie luate pentru dezvoltarea agriculturii şi zonelor rurale în ţările candidate din Europa Centrală şi de Est în perioada premergătoare aderării (JO L 161, 26.6.1999, p. 87), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2008/2004 (JO L 349, 25.11.2004, p. 12).

(17) Acordul european de instituire a asocierii între Comunităţile Economice Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte (JO L 357, 31.12.1994, p. 2).

ANEXA III

Lista menţionată la articolul 19 din Actul de aderare: adaptările actelor adoptate de instituţii

1. DREPTUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

DREPTURILE DE PROPRIETATE INDUSTRIALă

I. MARCA DE COMERŢ COMUNITARĂ

31994 R 0040: Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca de comerţ comunitară (JO L 11, 14.1.1994, p. 1), modificat prin:

—	31994 R 3288: Regulamentul (CE) nr. 3288/94 al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 349, 31.12.1994, p. 83);

—	32003 R 0807: Regulamentul (CE) nr. 807/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36);

—

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

—	32003 R 1653: Regulamentul (CE) nr. 1653/2003 al Consiliului din 18.6.2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 36);

—	32003 R 1992: Regulamentul (CE) nr. 1992/2003 al Consiliului din 27.10.2003 (JO L 296, 14.11.2003, p. 1);

—	32004 R 0422: Regulamentul (CE) nr. 422/2004 al Consiliului din 19.2.2004 (JO L 70, 9.3.2004, p. 1).

La articolul 159a, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei (denumite în continuare «noi state membre»), o marcă de comerţ comunitară înregistrată sau solicitată în conformitate cu prezentul regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea acelaşi efect în întreaga Comunitate.”.

II. CERTIFICATELE SUPLIMENTARE DE PROTECŢIE

(1)

31992 R 1768: Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru medicamente (JO L 182, 2.7.1992, p. 1), modificat prin:

—	11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);

—

(a)

La articolul 19a se adaugă următorul text:

“(k)

oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil şi a cărui primă autorizare de introducere pe piaţă ca medicament a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiţia ca, pentru obţinerea acestui certificat, cererea să fie depusă în termen de şase luni de la data aderării;

(l)

oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil şi a cărui primă autorizare de introducere pe piaţă ca medicament a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibilă în termen de şase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.”

(b)

La articolul 20, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)	Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecţie acordate în conformitate cu legislaţia internă a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.”

(2)

31996 R 1610: Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produsele fito-farmaceutice (JO L 198, 8.8.1996, p. 30), modificat prin:

—

(a)

La articolul 19a se adaugă următorul text:

“(k)

oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil şi a cărui primă autorizare de introducere pe piaţă ca produs fito-farmaceutic a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiţia ca cererea pentru obţinerea certificatului să fie depusă în termen de şase luni de la data aderării;

(l)

oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil şi a cărui primă autorizare de introducere pe piaţă ca produs fito-farmaceutic a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibilă în termen de şase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.”.

(b)

La articolul 20, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)	Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecţie acordate în conformitate cu legislaţia internă a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.”.

III. DESENELE ŞI MODELELE INDUSTRIALE COMUNITARE

32002 R 0006: Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele şi modelele industriale comunitare (JO L 3, 5.1.2002, p. 1), modificat prin :

—

La articolul 110a, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei (denumite în continuare «noi state membre»), un desen sau model industrial comunitar protejat sau solicitat în conformitate cu acest regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea acelaşi efect în întreaga Comunitate.”.

2. AGRICULTURA

(1)

31989 R 1576: Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase (JO L 160, 12.6.1989, p. 1), modificat prin:

—	31992 R 3280: Regulamentul (CEE) nr. 3280/92 al Consiliului din 9.11.1992 (JO L 327, 13.11.1992, p. 3);

—	31994 R 3378: Regulamentul (CE) nr. 3378/94 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 366, 31.12.1994, p. 1);

—	11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);

—

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(a)

La articolul 1 alineatul (4), punctul (i), se adaugă următoarele dispoziţii:

“(5)	Denumirea «rachiu din fructe» poate fi înlocuită prin denumirea «Pălincă» numai pentru băutura spirtoasă produsă în România.”

(b)

La Anexa II, se adaugă următoarele denumiri geografice:

—	la punctul (4): “Vinars Târnave”, “Vinars Vaslui”, “Vinars Murfatlar”, “Vinars Vrancea”, “Vinars Segarcea”;

—

la punctul (6): “Сунгурларска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сунгурларе/Sungurlarska grozdova rakiya/Grozdova rakiya din Sungurlare”, “Сливенска перла (Сливенска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сливен)/Slivenska perla (Slivenska grozdova rakiya/Grozdova rakiya din Sliven)”, “Стралджанска мускатова ракия/Мускатова ракия от Стралджа/Straldjanska muscatova rakiya/Muscatova rakiya din Stralgea”, “Поморийска гроздова ракия/Гроздова ракия от Поморие/Pomoriyska grozdova rakiya/Grozdova rakiya din Pomorie”, “Русенска бисерна гроздова ракия/Бисерна гроздова ракия от Русе/Rusenska biserna grozdova rakiya/Biserna grozdova rakiya din Ruse”, “Бургаска мускатова ракия/Мускатова ракия от Бургас/Bourgaska muskatova rakiya/Muscatova rakiya din Burgas”, “Добруджанска мускатова ракия/Мускатова ракия от Добруджа/Dobrudjanska muscatova rakiya/Muskatova rakiya din Dobrogea”, “Сухиндолска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сухиндол/Suhindolska grozdova rakiya/Grozdova rakiya din Suhindol”, “Карловска гроздова ракия/Гроздова pакия от Карлово/Karlovska grozdova rakiya/Grozdova rakiya din Karlovo”;

—

la punctul (7): “Троянска сливова ракия/Сливова ракия от Троян/Troyanska slivova rakiya/Slivova rakiya din Troian”, “Силистренска кайсиева ракия/Кайсиева ракия от Силистра/Silistrenska kaysieva rakiya/Kaysieva rakiya din Silistra”, “Тервелска кайсиева ракия/Кайсиева ракия от Тервел/Tervelska kaysieva rakiya/Kaysieva rakiya din Tervel”, “Ловешка сливова ракия/Сливова ракия от Ловеч/Loveshka slivova rakiya/Slivova rakiya din Loveci”, “Ţuică Zetea de Medieşu Aurit”, “Ţuică de Valea Milcovului”, “Ţuică de Buzău”, “Ţuică de Argeş”, “Ţuică de Zalău”, “Ţuică ardelenească de Bistriţa”, “Horincă de Maramureş”, “Horincă de Cămârzan”, “Horincă de Seini”, “Horincă de Chioar”, “Horincă de Lăpuş”, “Turţ de Oaş”, “Turţ de Maramureş”.

(2)

31991 R 1601: Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate obţinute din produse vitivinicole (JO L 149, 14.6.1991, p. 1), modificat prin:

—	31992 R 3279: Regulamentul (CEE) nr. 3279/92 al Consiliului din 9.11.1992 (JO L 327, 13.11.1992, p. 1);

—	11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);

—	31994 R 3378: Regulamentul (CE) nr. 3378/94 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22.12.1994 (OJ L 366, 31.12.1994, p. 1);

—	31996 R 2061: Regulamentul (CE) nr. 2061/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8.10.1996 (OJ L 277, 30.10.1996, p. 1);

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

La articolul 2 alineatul (3), se adaugă următoarea literă după litera (h):

“(i)

Pelin: băutură aromatizată pe bază de vin produsă din vin alb sau roşu, must de struguri concentrat, suc de struguri (sau sfeclă de zahăr) şi o tinctură specială din ierburi, având o tărie alcoolică de nu mai puţin de 8,5 % vol., un conţinut de zahăr exprimat ca zahăr invertit de 45-50 grame pe litru, şi o aciditate totală de nu mai puţin de 3 grame pe litru exprimată ca acid tartric.”

iar litera (i) se redenumeşte ca (j).

(3)

31992 R 2075: Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comună a pieţei în sectorul tutunului brut (JO L 215, 30.7.1992, p. 70), modificat prin:

—	11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);

—	31994 R 3290: Regulamentul (CE) nr. 3290/94 al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 349, 31.12.1994, p. 105);

—	31995 R 0711: Regulamentul (CE) nr. 711/95 al Consiliului din 27.3.1995 (JO L 73, 1.4.1995, p. 13);

—	31996 R 0415: Regulamentul (CE) nr. 415/96 al Consiliului din 4.3.1996 (JO L 59, 8.3.1996, p. 3);

—	31996 R 2444: Regulamentul (CE) nr. 2444/96 al Consiliului din 17.12.1996 (JO L 333, 21.12.1996, p. 4);

—	31997 R 2595: Regulamentul (CE) nr. 2595/97 al Consiliului din 18.12.1997 (JO L 351, 23.12.1997, p. 11);

—	31998 R 1636: Regulamentul (CE) nr. 1636/98 al Consiliului din 20.7.1998 (JO L 210, 28.7.1998, p. 23);

—	31999 R 0660: Regulamentul (CE) nr. 660/1999 al Consiliului din 22.3.1999 (JO L 83, 27.3.1999, p. 10);

—	32000 R 1336: Regulamentul (CE) nr. 1336/2000 al Consiliului din 19.6.2000 (JO L 154, 27.6.2000, p. 2);

—	32002 R 0546: Regulamentul (CE) nr. 546/2002 al Consiliului din 25.3.2002 (JO L 84, 28.3.2002, p. 4);

—	32003 R 0806: Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1);

—	32003 R 2319: Regulamentul (CE) nr. 2319/2003 al Consiliului din 17.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 17);

—

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

În anexă, la punctul V. “Sun-cured”, se adaugă următorul text:

“Molovata

Ghimpaţi

Bărăgan”

(b)

În anexă, la punctul VI. “Basmas”, se adaugă următorul text:

“Gebel

Nevrokop

Dupniţa

Melnik

Ustina

Harmanlî

Krumovgrad

Iztocen Balkan

Topolovgrad

Svilengrad

Srednogorska iaka”

(c)

În anexă, la punctul VIII. “Kaba Kulak (clasic)”, se adaugă următorul text:

“Severna Bulgaria

Tekne”.

(4)

31996 R 2201: Regulamentul (CE) nr. 2201/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor prelucrate pe bază de fructe şi legume (JO L 297, 21.11.1996, p. 29), modificat prin:

—	31997 R 2199: Regulamentul (CE) nr. 2199/97 al Consiliului din 30.10.1997 (JO L 303, 6.11.1997, p. 1);

—	31999 R 2701: Regulamentul (CE) nr. 2701/1999 al Consiliului din 14.12.1999 (JO L 327, 21.12.1999, p. 5);

—	32000 R 2699: Regulamentul (CE) nr. 2699/2000 al Consiliului din 4.12.2000 (JO L 311, 12.12.2000, p. 9);

—	32001 R 1239: Regulamentul (CE) nr. 1239/2001 al Consiliului din 19.6.2001 (JO L 171, 26.6.2001, p. 1);

—	32002 R 0453: Regulamentul (CE) nr. 453/2002 al Comisiei din 13.3.2002 (JO L 72, 14.3.2002, p. 9);

—

—	32004 R 0386: Regulamentul (CE) nr. 386/2004 al Comisiei din 1.3.2004 (JO L 64, 2.3.2004, p. 25).

Anexa III se înlocuieşte cu următorul text:

"ANEXA III

Pragurile de procesare menţionate la articolul 5

Greutatea netă a produselor proaspete

(în tone)
		Roşii	Piersici	Pere
Pragurile comunitare		8 860 061	560 428	105 659
Praguri naţionale	Bulgaria	156 343	17 843	f.r.
	Republica Cehă	12 000	1 287	11
	Grecia	1 211 241	300 000	5 155
	Spania	1 238 606	180 794	35 199
	Franţa	401 608	15 685	17 703
	Italia	4 350 000	42 309	45 708
	Cipru	7 944	6	f.r.
	Letonia	f.r.	f.r.	f.r.
	Ungaria	130 790	1 616	1 031
	Malta	27 000	f.r.	f.r.
	Ţările de Jos	f.r.	f.r.	243
	Austria	f.r.	f.r.	9
	Polonia	194 639	f.r.	f.r.
	Portugalia	1 050 000	218	600
	România	50 390	523	f.r.
	Slovacia	29 500	147	f.r.
f.r. = fără relevanţă

(5)

31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a modalităţilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind schema de prime, cotele de producţie şi ajutorul specific acordat grupurilor de producători din sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), modificat prin:

—	31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, p. 54);

—	31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, p. 20);

—	31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);

—	31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);

—	31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);

—	32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);

—	32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, p. 18);

—	32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);

—	32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);

—	32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);

—	32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);

—	32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.6.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);

—	32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.8.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);

—	32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);

—	32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).

Anexa I se înlocuieşte cu următorul text:

"ANEXA I

Procentele pragurilor de garantare pentru fiecare stat membru sau regiune specifică pentru recunoaşterea grupurilor de producători

Stat membru sau regiune specifică de origine a grupului de producători	Procent
Germania, Spania (cu excepţia regiunilor Castilia şi Leon, Navarra şi Campezo din Ţara Bascilor), Franţa (cu excepţia regiunilor Nord-Pas-de-Calais şi Picardia), Italia, Portugalia (cu excepţia Regiunii Autonome Azore), Belgia, Austria, România	2 %
Grecia (cu excepţia regiunii Epir), Regiunea Autonomă Azore (Portugalia), Regiunile Nord-Pas-de-Calais şi Picardia (Franţa), Bulgaria (cu excepţia municipalităţilor Banite, Zlatograd, Madan şi Dospat din zona Gebel şi a municipiilor Veliki Preslav, Vărbiţa, Şumen, Smiadovо, Varna, Dalgopol, General Tоşevо, Dobrici, Kavarna, Kruşari, Şabla şi Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei)	1 %
Regiunile Castilia şi Leon (Spania), Navarra (Spania), regiunea Campezo din Ţara Bascilor (Spania), Epir (Grecia), municipalităţilor Banite, Zlatograd, Madan şi Dospat din zona Gebel şi a municipalităţilor Veliki Preslav, Vărbiţa, Şumen, Smiadovо, Varna, Dalgopol, General Tоşevо, Dobrici, Kavarna, Kruşari, Şabla şi Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei (Bulgaria)	0,3 %

(6)

31999 R 1493: Regulamentul nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei în sectorul vitivinicol (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat prin:

—	32000 R 1622: Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 al Comisiei din 24.7.2000 (JO L 194, 31.7.2000, p. 1);

—	32000 R 2826: Regulamentul (CE) nr. 2826/2000 al Consiliului din 19.12.2000 (JO L 328, 23.12.2000, p. 2);

—	32001 R 2585: Regulamentul (CE) nr. 2585/2001 al Consiliului din 19.12.2001 (JO L 345, 29.12.2001, p. 10);

—	32003 R 0806: Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14.4. 2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1);

—

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia şi Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

—	32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).

(a)

La articolul 6 se adaugă următoarele dispoziţii:

“(5)

Pentru Bulgaria şi România, se acordă, de la data aderării, drepturi de plantare nou create pentru producţia v.c.p.r.d totalizând 1,5 % din suprafaţa viticolă totală, totalizând 2 302,5 hectare pentru Bulgaria şi 2 830,5 hectare pentru România. Aceste drepturi se acordă unei rezerve naţionale căreia i se aplică articolul 5.”

(b)

La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (2), se adaugă următorul text:

“(g)	în România, în zona Podişul Transilvaniei”

(c)

La anexa III (zonele vitivinicole), ultima propoziţie de la punctul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

“(d)	în Slovacia, regiunea Tokay.

(e)	în România, suprafeţele vitivinicole care nu sunt incluse la punctele (2) litera (g) sau (5) litera (f).”

(d)

La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (5), se adaugă următorul text:

“(e)	în Bulgaria, suprafeţele viticole din următoarele regiuni: Dunavska Ravnina (Дунавска равнина), Cernomorski Raion (Черноморски район), Rozova Dolina (Розова долина)

(f)	în România, suprafeţele viticole din următoarele regiuni: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drâncei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea vitivinicolă sudică, inclusiv zonele nisipoase şi alte regiuni favorabile”

(e)	La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (6), se adaugă următorul text: “În Bulgaria, zona vitivinicolă C III a) cuprinde suprafeţele viticole care nu sunt incluse la punctul (5) litera (e)”

(f)	La anexa V partea D.3, se adaugă următorul text: “şi în România”.

(7)

32000 R 1673: Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului din 27 iulie 2000 privind organizarea a pieţelor în sectorul inului şi cânepei pentru fibre (JO L 193, 29.7.2000, p. 16), modificat de:

—	32002 R 0651: Regulamentul (CE) nr. 651/2002 al Comisiei din 16.4.2002 (JO L 101, 17.4.2002, p. 3);

—

—	32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1);

—	32004 R 0393: Regulamentul (CE) nr. 393/2004 al Consiliului din 24.2.2004 (JO L 65, 3.3.2004, p. 4).

(a)

Articolul 3 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

O cantitate maximă garantată de 80 878 tone pe an de piaţă este stabilită pentru fibre de in lungi şi împărţită între toate statele membre drept cantităţi naţionale garantate. Această cantitate este distribuită după cum urmează:

—	13 800 tone pentru Belgia;

—	13 tone pentru Bulgaria;

—	1 923 tone pentru Republica Cehă;

—	300 tone pentru Germania;

—	30 tone pentru Estonia;

—	50 tone pentru Spania;

—	55 800 tone pentru Franţa;

—	360 tone pentru Letonia;

—	2 263 tone pentru Lituania;

—	4 800 tone pentru Ţările de Jos;

—	150 tone pentru Austria;

—	924 tone pentru Polonia;

—	50 tone pentru Portugalia;

—	42 tone pentru România;

—	73 tone pentru Slovacia;

—	200 tone pentru Finlanda;

—	50 tone pentru Suedia;

—	50 tone pentru Regatul Unit.”

(b)

La articolul 3 alineatul (2), paragraful introductiv şi litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:

“(2)

O cantitate maximă garantată de 147 265 tone pe an de piaţă este stabilită pentru fibre de in scurte şi fibre de cânepă, pentru care se poate acorda sprijin. Această cantitate este repartizată sub forma:

(a)

cantităţilor naţionale garantate pentru următoarele state membre:

—	10 350 tone pentru Belgia;

—	48 tone pentru Bulgaria;

—	2 866 tone pentru Republica Cehă;

—	12 800 tone pentru Germania;

—	42 tone pentru Estonia;

—	20 000 tone pentru Spania;

—	61 350 tone pentru Franţa;

—	1 313 tone pentru Letonia;

—	3 463 tone pentru Lituania;

—	2 061 tone pentru Ungaria;

—	5 550 tone pentru Ţările de Jos;

—	2 500 tone pentru Austria;

—	462 tone pentru Polonia;

—	1 750 tone pentru Portugalia;

—	921 tone pentru România;

—	189 tone pentru Slovacia;

—	2 250 tone pentru Finlanda;

—	2 250 tone pentru Suedia;

—	12 100 tone pentru Regatul Unit.

Cu toate acestea, cantitatea naţională garantată stabilită pentru Ungaria se referă doar la fibrele de cânepă.”

(8)

32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), modificat prin:

—	32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (JO L 5, 9.1.2004, p. 8;

—	32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (JO L 91, 30.3.2004, p. 1;

—	32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1;

—	32004 R 0864: Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).

(a)

Articolul 2 litera (g) se înlocuieşte cu următorul text:

“(g)	«noi state membre» înseamnă Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia.”

(b)	La articolul 5 alineatul (2), la sfârşitul primului paragraf se adaugă următorul text: “Cu toate acestea, Bulgaria şi România asigură că terenul care a fost utilizat drept păşune permanentă la 1 ianuarie 2007 este menţinut ca păşune permanentă.”

(c)	La articolul 54 alineatul (2), la sfârşitul primului paragraf se adaugă următorul text: “Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, data prevăzută pentru cererile de sprijin pe suprafaţă este 30 iunie 2005.”

(d)

La articolul 71g se adaugă următorul text:

“(9)

Pentru Bulgaria şi România:

(a)	perioada de referinţă de trei ani menţionată la alineatul (2) este 2002 - 2004;

(b)	anul menţionat la alineatul (3) litera (a) este 2004;

(c)	în primul paragraf al alineatului (4), referirea la anii 2004 şi 2005 se face la anii 2005 şi 2006, iar referirea la anul 2004 se face la anul 2005.”

(e)	La articolul 71h se adaugă următorul text: “Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România referirea la 30 iunie 2003 se face la 30 iunie 2005.”

(f)

Articolul 74 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1)

Sprijinul se acordă pentru suprafeţele de bază naţionale în zonele de producţie tradiţionale enumerate în anexa X.

Suprafaţa de bază este după cum urmează:

Bulgaria	21 800 ha
Grecia	617 000 ha
Spania	594 000 ha
Franţa	208 000 ha
Italia	1 646 000 ha
Cipru	6 183 ha
Ungaria	2 500 ha
Austria	7 000 ha
Portugalia	118 000 ha

(g)

Articolul 78 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)	Se instituie o suprafaţă maximă garantată de 1 648 000 ha pentru care poate fi acordat sprijin.”

(h)

Articolul 80 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2)

Sprijinul este după cum urmează, în funcţie de producţiile din statele membre în cauză:

Anul de piaţă 2004/2005 şi în cazul aplicării articolului 71

(EUR/ha)

Anul de piaţă 2005/2006 şi în anii următori

(EUR/ha)

Bulgaria

345,225

Grecia

1 323,96

561,00

Spania

1 123,95

476,25

Franţa:

—	teritoriul metropolitan

971,73

411,75

—	Guyana Franceză

1 329,27

563,25

Italia

1 069,08

453,00

Ungaria

548,70

232,50

Portugalia

1 070,85

453,75

România

126,075

(i)

Articolul 81 se înlocuieşte cu următorul text:

“Articolul 81

Suprafeţe

Se stabileşte prin prezentul o suprafaţă naţională de bază. Cu toate acestea, pentru Franţa se stabilesc două suprafeţe de bază. Aceste suprafeţe de bază sunt după cum urmează:

Bulgaria

4 166 ha

Grecia

20 333 ha

Spania

104 973 ha

Franţa:

—	teritoriul metropolitan

—	Guyana Franceză

19 050 ha

4 190 ha

Italia

219 588 ha

Ungaria

3 222 ha

Portugalia

24 667 ha

România

500 ha

Un stat membru poate subîmpărţi suprafaţa sau suprafeţele sale de bază în subdiviziuni, pe baza unor criterii obiective.”

(j)

Articolul 84 se înlocuieşte cu următorul text:

“Articolul 84

Suprafeţe

(1) Un stat membru acordă ajutorul comunitar până la limita unui plafon calculat prin înmulţirea numărului de hectare ale SNG, stabilită la alineatul (3), cu valoarea medie de 120,75 EUR.

(2) Se instituie prin prezentul o suprafaţă maximă garantată de 829 229 ha.

(3) Suprafaţa maximă garantată menţionată la alineatul (2) se împarte în următoarele SNG:

Suprafeţe Naţionale Garantate (SNG)
Belgia	100 ha
Bulgaria	11 984 ha
Germania	1 500 ha
Grecia	41 100 ha
Spania	568 200 ha
Franţa	17 300 ha
Italia	130 100 ha
Cipru	5 100 ha
Luxemburg	100 ha
Ungaria	2 900 ha
Ţările de Jos	100 ha
Austria	100 ha
Polonia	4 200 ha
Portugalia	41 300 ha
România	1 645 ha
Slovenia	300 ha
Slovacia	3 100 ha
Regatul Unit	100 ha

(4) Un stat membru îşi poate împărţi SNG în subdiviziuni ale suprafeţei de bază, pe baza unor criterii obiective, în special la nivel regional sau în funcţie de producţie.”

(k)

La articolul 95 alineatul (4) se adaugă următoarele paragrafe:

“Pentru Bulgaria şi România, cantităţile totale menţionate la primul paragraf sunt stabilite în tabelul (f) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului şi sunt revizuite în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) al şaselea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului.

Pentru Bulgaria şi România, perioada de 12 luni menţionată la primul paragraf este cea a anului 2006/2007.”

(l)	La articolul 103 alineatul (2), se adaugă următorul text: “Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România condiţiile pentru aplicarea prezentului alineat sunt că schema unică de plată pe suprafaţă se aplică în 2007 şi că s-a optat pentru aplicarea articolului 66.”

(m)

Articolul 105 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1)

Un supliment la plata pe suprafaţă de:

—	291 EUR/ha pentru anul de piaţă 2005/2006;

—	285 EUR/ha pentru anul de piaţă 2006/2007 şi în anii următori,

se plăteşte pentru suprafaţa cultivată cu grâu dur în zonele tradiţionale de producţie enumerate în anexa X, în următoarelor limite:

(hectare)
Bulgaria	21 800
Grecia	617 000
Spania	594 000
Franţa	208 000
Italia	1 646 000
Cipru	6 183
Ungaria	2 500
Austria	7 000
Portugalia	118 000

(n)

La articolul 108 alineatul (2) se adaugă următorul text:

“Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, cererile de plată nu pot fi făcute în ce priveşte terenurile care, la 30 iunie 2005, au fost utilizate drept păşuni permanente, pentru culturi permanente sau copaci ori au fost utilizate în scopuri neagricole.”

(o)

Articolul 110c alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

Se instituie o suprafaţă de bază naţională pentru:

—	Bulgaria: 10 237 ha;

—	Grecia: 370 000 ha;

—	Spania: 70 000 ha;

—	Portugalia: 360 ha.”

(p)

Articolul 110c alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)

Valoarea ajutorului eligibil pe hectar este în:

—	Bulgaria: 263 EUR;

—	Grecia: 594 EUR pentru 300 000 de hectare şi 342,85 EUR pentru restul de 70 000 de hectare;

—	Spania: EUR 1 039;

—	Portugalia: EUR 556.”

(q)

Articolul 116 alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4)

Se aplică următoarele plafoane:

Stat membru	Drepturi (x 1 000)
Belgia	70
Bulgaria	2 058,483
Republica Cehă	66,733
Danemarca	104
Germania	2 432
Estonia	48
Grecia	11 023
Spania	19 580
Franţa	7 842
Irlanda	4 956
Italia	9 575
Cipru	472,401
Letonia	18,437
Lituania	17,304
Luxemburg	4
Ungaria	1 146
Malta	8,485
Ţările de Jos	930
Austria	206
Polonia	335,88
Portugalia	2 690
România	5 880,620
Slovenia	84,909
Slovacia	305,756
Finlanda	80
Suedia	180
Regatul Unit	19 492
Total	89 607,008

(r)

Articolul 123 alineatul (8) se înlocuieşte cu următorul text:

“(8)

Se aplică următoarele plafoane regionale:

Belgia	235 149
Bulgaria	90 343
Republica Cehă	244 349
Danemarca	277 110
Germania	1 782 700
Estonia	18 800
Grecia	143 134
Spania	713 999 (1)
Franţa	1 754 732 (2)
Irlanda	1 077 458
Italia	598 746
Cipru	12 000
Letonia	70 200
Lituania	150 000
Luxemburg	18 962
Ungaria	94 620
Malta	3 201
Ţările de Jos	157 932
Austria	373 400
Polonia	926 000
Portugalia	175 075 (3)
România	452 000
Slovenia	92 276
Slovacia	78 348
Finlanda	250 000
Suedia	250 000
Regatul Unit	1 419 811 (4)

(s)

Articolul 126 alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

“(5)

Se aplică următoarele plafoane naţionale:

Belgia	394 253
Bulgaria	16 019
Republica Cehă	90 300
Danemarca	112 932
Germania	639 535
Estonia	13 416
Grecia	138 005
Spania (5)	1 441 539
Franţa (6)	3 779 866
Irlanda	1 102 620
Italia	621 611
Cipru	500
Letonia	19 368
Lituania	47 232
Luxemburg	18 537
Ungaria	117 000
Malta	454
Ţările de Jos	63 236
Austria	375 000
Polonia	325 581
Portugalia (7)	416 539
România	150 000
Slovenia	86 384
Slovacia	28 080
Finlanda	55 000
Suedia	155 000
Regatul Unit	1 699 511

(t)

La articolul 130 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Pentru noile state membre, plafoanele naţionale sunt cele menţionate în tabelul următor.

	Tauri, tăuraşi, vaci şi juninci	Viţei în vârstă de cel puţin 1 şi de cel mult 8 luni şi cu greutatea carcasei de până la 185 kg
Bulgaria	22 191	101 542
Republica Cehă	483 382	27 380
Estonia	107 813	30 000
Cipru	21 000	—
Letonia	124 320	53 280
Lituania	367 484	244 200
Ungaria	141 559	94 439
Malta	6 002	17
Polonia	1 815 430	839 518
România	1 148 000	85 000
Slovenia	161 137	35 852
Slovacia	204 062	62 841

(u)

La articolul 143a se adaugă următorul alineat:

“Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România plăţile directe sunt introduse în conformitate cu următorul calendar de creşteri exprimate în procentaje din nivelul aplicabil la acel moment pentru asemenea plăţi în Comunitate, nivel stabilit la 30 aprilie 2004:

—	25 % în 2007;

—	30 % în 2008;

—	35 % în 2009;

—	40 % în 2010;

—	50 % în 2011;

—	60 % în 2012;

—	70 % în 2013;

—	80 % în 2014;

—	90 % în 2015;

—	100 % începând cu 2016.”

(v)

La articolul 143b alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:

“Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, suprafaţa agricolă inclusă în schema unică de plată pe suprafaţă reprezintă partea din suprafaţa agricolă utilizată a acestora care este menţinută în bune condiţii agricole, indiferent dacă există producţie sau nu, în cazul în care a fost ajustată în mod adecvat, în conformitate cu criteriile obiective care urmează să fie stabilite de Bulgaria, respectiv România după aprobarea Comisiei.”

(w)

Articolul 143b alineatul (9) se înlocuieşte cu următorul text:

“(9)

Pentru oricare nou stat membru, schema unică de plată pe suprafaţă este valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârşitul anului 2006, cu posibilitatea de reînnoire de două ori cu câte un an la cererea noului stat membru. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, schema unică de plată pe suprafaţă va fi valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârşitul anului 2009 cu posibilitatea de reînnoire de două ori cu câte un an la cererea acestora. Sub rezerva dispoziţiilor alineatului (11), orice nou stat membru, poate decide încetarea aplicării schemei la sfârşitul primului sau al celui de-al doilea an din perioada de aplicare având în vedere aplicarea schemei unice de plată pe fermă. Noile state membre notifică Comisiei intenţia lor de a înceta aplicarea schemei menţionate până la data de 1 august a ultimului an de aplicare.”

(x)

La articolul 143b alineatul (11), se adaugă următorul paragraf:

“Pentru Bulgaria şi România, până la sfârşitul perioadei de 5 ani de aplicare a schemei unice de plată (respectiv 2011), se aplică nivelul procentual stabilit de al doilea alineat din articolul 143a. Dacă aplicarea schemei unice de plată pe suprafaţă este prelungită după această dată, în temeiul unei decizii luate în conformitate cu punctul (b), nivelul procentual stabilit la al doilea alineat din articolul 143a pentru anul 2011 se aplică până la sfârşitul ultimului an de aplicare a schemei unice de plată pe suprafaţă.”

(y)

Alineatul (2) al articolului 143c se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)	Noile state membre au posibilitatea, cu condiţia autorizării de către Comisie, să completeze orice plăţi directe până la:

(a)

în ceea ce priveşte toate plăţile directe, 55 % din nivelul plăţilor directe din Comunitate stabilite 30 aprilie 2004 în anul 2004, 60 % în anul 2005 şi 65 % în anul 2006, iar începând din anul 2007 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menţionat la articolul 143a în anul în cauză. În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, se aplică următoarele dispoziţii: 55 % din nivelul plăţilor directe din Comunitate stabilite la 30 aprilie 2004 în anul 2007, 60 % în anul 2008 şi 65 % în anul 2009, iar începând din anul 2010 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menţionat la alineatul al doilea din articolul 143a în anul în cauză. Cu toate acestea, Republica Cehă poate completa plăţile directe în sectorul amidonului de cartofi până la 100 % din nivelul plăţilor directe din Comunitate, în compunerea acesteia de la 30 aprilie 2004. Cu toate acestea, pentru plăţile directe menţionate la capitolul 7 din titlul IV din prezentul regulament se aplică următoarele nivele maxime: 85 % în anul 2004, 90 % în anul 2005, 95 % în anul 2006 şi 100 % începând din anul 2007. În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, se aplică următoarele nivele maxime: 85 % în anul 2007, 90 % în anul 2008, 95 % în anul 2009 şi 100 % începând din anul 2010,

(b)

(i)

în ceea ce priveşte plăţile directe altele decât schema unică de plată, nivelul total al sprijinului direct pe care fermierul are dreptul să îl primească, în funcţie de fiecare produs, în noul stat membru în anul calendaristic 2003 în cadrul unei scheme naţionale de tip PAC, majorat cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Lituania, anul de referinţă este anul calendaristic 2002. Pentru Bulgaria şi România, anul de referinţă este anul calendaristic 2006. În cazul Sloveniei, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 şi de 25 puncte procentuale începând din anul 2007;

(ii)

în ceea ce priveşte schema unică de plată, valoarea totală a ajutorului naţional direct complementar care poate fi acordat de un nou stat membru pentru un anumit an este limitată la un pachet financiar specific. Acest pachet este egal cu diferenţa între:

—

valoarea totală a ajutorului direct naţional de tip PAC care ar fi disponibil în statul membru în cauză în ceea ce priveşte anul calendaristic 2003 sau, în cazul Lituaniei, anul calendaristic 2002, majorat de fiecare dată cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România anul de referinţă este anul calendaristic 2006. Pentru Slovenia, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 şi de 25 puncte procentuale începând din anul 2007

—

şi

—	plafonul naţional al acelui nou stat membru menţionat în anexa VIIIa adaptată, dacă este cazul, în conformitate cu articolele 64 alineatul (2) şi 70 alineatul (2).

În vederea calculării valorii totale la care se face referire la prima liniuţă de mai sus, sunt luate în considerare plăţile naţionale directe şi componentele acestora corespunzătoare plăţilor directe din Comunitate şi componentele acestora care au fost luate în considerare pentru calcularea plafonului real al noului stat membru în cauză în conformitate cu articolele 64 alineatul (2), 70 alineatul (2) şi 71c.

Pentru fiecare plată directă în cauză un nou stat membru poate alege să aplice opţiunea (a) sau opţiunea (b) de mai sus.

Sprijinul direct total care poate fi acordat unui fermier în noile state membre după aderare sub forma plăţii directe relevante, care include şi toate plăţile naţionale directe complementare, nu poate depăşi nivelul ajutorului direct pe care fermierul ar avea dreptul să îl primească în cadrul plăţii directe corespunzătoare, aplicabilă la acea dată statelor membre din Comunitate, în compunerea acesteia la 30 aprilie 2004.”

(z)

Articolul 154a alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)

Măsurile menţionate la alineatul (1) pot fi adoptate în perioada cuprinsă între 1 mai 2004 şi 30 iunie 2009 şi nu se aplică după această dată. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, perioada începe la 1 ianuarie 2007 şi expiră la 31 decembrie 2011. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate prelungi aceste perioade.”;

(aa)

La anexa III se adaugă următoarele note de subsol:

la titlul punctului A:

“* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2005 trebuie interpretată ca o referire la primul an de aplicare a schemei unice de plată.”

la titlul punctului B:

“* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2006 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al doilea an de aplicare a schemei unice de plată.”

şi, la titlul punctului C:

“* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2007 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al treilea an de aplicare a schemei unice de plată.”

(ab)

Anexa VIIIa se înlocuieşte cu următorul text:

"ANEXA VIIIA

Plafoanele naţionale menţionate la articolul 71c

Plafoanele au fost calculate ţinând seama de calendarul de creşteri prevăzut la articolul 143a, nefiind prin urmare necesar să fie reduse.

(milioane EUR)
An calendaristic	Bulgaria	Republica Cehă	Estonia	Cipru	Letonia	Lituania	Ungaria	Malta	Polonia	România	Slovenia	Slovacia
2005	—	228,8	23,4	8,9	33,9	92,0	350,8	0,67	724,6	—	35,8	97,7
2006	—	266,7	27,3	12,5	39,6	107,3	420,2	0,83	881,7	—	41,9	115,4
2007	200,3	343,6	40,4	16,3	55,6	146,9	508,3	1,64	1 140,8	440,0	56,1	146,6
2008	240,4	429,2	50,5	20,4	69,5	183,6	634,9	2,05	1 425,9	527,9	70,1	183,2
2009	281,0	514,9	60,5	24,5	83,4	220,3	761,6	2,46	1 711,0	618,1	84,1	219,7
2010	321,2	600,5	70,6	28,6	97,3	257,0	888,2	2,87	1 996,1	706,4	98,1	256,2
2011	401,4	686,2	80,7	32,7	111,2	293,7	1 014,9	3,28	2 281,1	883,0	112,1	292,8
2012	481,7	771,8	90,8	36,8	125,1	330,4	1 141,5	3,69	2 566,2	1 059,6	126,1	329,3
2013	562,0	857,5	100,9	40,9	139,0	367,1	1 268,2	4,10	2 851,3	1 236,2	140,2	365,9
2014	642,3	857,5	100,9	40,9	139,0	367,1	1 268,2	4,10	2 851,3	1 412,8	140,2	365,9
2015	722,6	857,5	100,9	40,9	139,0	367,1	1 268,2	4,10	2 851,3	1 589,4	140,2	365,9
anii următori	802,9	857,5	100,9	40,9	139,0	367,1	1 268,2	4,10	2 851,3	1 766,0	140,2	365,9

(ac)

La anexa X se adaugă următoarele:

“BULGARIA

Starozagorski

Haskovski

Slivenski

Iambolski

Burgaski

Dobriciki

Plovdivski”

(ad)

Anexa XIb se înlocuieşte cu următorul text:

"ANEXA XIB

Suprafeţele de culturi arabile de bază naţionale şi producţiile de referinţă în noile state membre menţionate la articolele 101 şi 103

	Suprafaţa de bază (hectare)	Producţii de referinţă (t/ha)
Bulgaria	2 625 258	2,90
Republica Cehă	2 253 598	4,20
Estonia	362 827	2,40
Cipru	79 004	2,30
Letonia	443 580	2,50
Lituania	1 146 633	2,70
Ungaria	3 487 792	4,73
Malta	4 565	2,02
Polonia	9 454 671	3,00
România	7 012 666	2,65
Slovenia	125 171	5,27
Slovacia	1 003 453	4,06

(9)

32003 R 1788: Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de instituire a unei taxe în sectorul laptelui şi produselor lactate (JO L 270, 21.10.2003, p. 123), modificat prin:

—	32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1).

(a)

La articolul 1 alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:

“Pentru Bulgaria şi România se instituie o rezervă specială de restructurare, prezentată în tabelul (g) din anexa I. Această rezervă se eliberează de la 1 aprilie 2009, în măsura în care consumul de lapte şi produse lactate pentru gospodăria proprie, în fiecare dintre aceste ţări, a scăzut din anul 2002. Decizia de a elibera rezerva şi de a o distribui pentru livrări şi cota directă de vânzare se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2), pe baza evaluării unui raport care va fi înaintat Comisiei de către Bulgaria şi România la 31 decembrie 2008. În acest raport se descriu rezultatele şi tendinţele procesului de restructurare în curs în sectorul produselor lactate al ţării respective şi, în special, trecerea de la producţia pentru consumul pentru gospodăria proprie la producţia pentru piaţă.”;

(b)

Articolul 1 alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

“(5)

Pentru Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, cantităţile de referinţă naţionale includ tot laptele de vacă sau laptele echivalent livrat unui cumpărător sau vândut direct, definite la articolul 5 din prezentul regulament, indiferent dacă este produs sau comercializat în cadrul unei măsuri tranzitorii aplicabile în aceste ţări.”

(c)

La articolul 1 se adaugă următorul alineat:

“(6)	Pentru Bulgaria şi România, taxa se aplică de la 1 aprilie 2007.”

(d)

La articolul 6 alineatul (1), al doilea şi al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

“Pentru Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, bazele pentru cantităţile de referinţă individuale menţionate sunt prezentate în tabelul (f) din anexa I.

În cazul Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, României, Sloveniei şi Slovaciei, perioada de douăsprezece luni pentru stabilirea cantităţilor de referinţă individuale începe la data de: 1 aprilie 2001 pentru Ungaria, 1 aprilie 2002 pentru Malta şi Lituania, 1 aprilie 2003 pentru Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia şi Slovacia, 1 aprilie 2004 pentru Polonia şi Slovenia şi 1 aprilie 2006 pentru Bulgaria şi România.”

(e)

La articolul 6 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

“Pentru Bulgaria şi România, distribuţia cantităţii totale între livrări şi vânzări directe, prezentate în tabelul (f) din anexa I, se revizuieşte pe baza datelor concrete pentru anul 2006 privind livrările şi vânzările directe şi, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2).”

(f)

La articolul 9 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

“Pentru Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, conţinutul de grăsime de referinţă menţionat la alineatul 1 este acelaşi cu conţinutul de grăsime de referinţă al cantităţilor alocate producătorilor la datele următoare: 31 martie 2002 pentru Ungaria, 31 martie 2003 pentru Lituania, 31 martie 2004 pentru Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia şi Slovacia, 31 martie 2005 pentru Polonia şi Slovenia şi 31 martie 2007 pentru Bulgaria şi România.”

(g)

La articolul 9 alineatul (5) se adaugă următorul paragraf:

“Pentru România, conţinutul de grăsime de referinţă stabilit la anexa II se revizuieşte pe baza datelor pentru întregul an 2004 şi, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2).”

(h)

La anexa I, tabelele (d), (e), (f) şi (g) se înlocuiesc cu următorul text:

"(d)

Perioada 2007/2008

Stat membru	Cantităţi, tone
Belgia	3 343 535,000
Bulgaria	979 000,000
Republica Cehă	2 682 143,000
Danemarca	4 499 900,000
Germania	28 143 464,000
Estonia	624 483,000
Grecia	820 513,000
Spania	6 116 950,000
Franţa	24 478 156,000
Irlanda	5 395 764,000
Italia	10 530 060,000
Cipru	145 200,000
Letonia	695 395,000
Lituania	1 646 939,000
Luxemburg	271 739,000
Ungaria	1 947 280,000
Malta	48 698,000
Ţările de Jos	11 185 440,000
Austria	2 776 895,000
Polonia	8 964 017,000
Portugalia	1 939 187,000
România	3 057 000,000
Slovenia	560 424,000
Slovacia	1 013 316,000
Finlanda	2 431 047,324
Suedia	3 336 030,000
Regatul Unit	14 755 647,000

(e)

Perioada între 2008/2009 şi 2014/2015

Stat membru	Cantităţi, tone
Belgia	3 360 087,000
Bulgaria	979 000,000
Republica Cehă	2 682 143,000
Danemarca	4 522 176,000
Germania	28 282 788,000
Estonia	624 483,000
Grecia	820 513,000
Spania	6 116 950,000
Franţa	24 599 335,000
Irlanda	5 395 764,000
Italia	10 530 060,000
Cipru	145 200,000
Letonia	695 395,000
Lituania	1 646 939,000
Luxemburg	273 084,000
Ungaria	1 947 280,000
Malta	48 698,000
Ţările de Jos	11 240 814,000
Austria	2 790 642,000
Polonia	8 964 017,000
Portugalia	1 948 550,000
România	3 057 000,000
Slovenia	560 424,000
Slovacia	1 013 316,000
Finlanda	2 443 069,324
Suedia	3 352 545,000
Regatul Unit	14 828 597,000

(f)

Cantităţile de referinţă pentru livrări şi vânzări directe menţionate la al doilea paragraf al articolului 6 alineatul (1)

Stat membru	Cantităţile de referinţă pentru livrări, tone	Cantităţile de referinţă pentru vânzări directe, tone
Bulgaria	722 000	257 000
Republica Cehă	2 613 239	68 904
Estonia	537 188	87 365
Cipru	141 337	3 863
Letonia	468 943	226 452
Lituania	1 256 440	390 499
Ungaria	1 782 650	164 630
Malta	48 698	—
Polonia	8 500 000	464 017
România	1 093 000	1 964 000
Slovenia	467 063	93 361
Slovacia	990 810	22 506

(g)

Cantităţile rezervei speciale de restructurare menţionate la articolul 1 alineatul (4)

Stat membru	Cantităţile rezervei speciale de restructurare, tone
Bulgaria	39 180
Republica Cehă	55 788
Estonia	21 885
Letonia	33 253
Lituania	57 900
Ungaria	42 780
Polonia	416 126
România	188 400
Slovenia	16 214
Slovacia	27 472

(i)

La anexa II, tabelul se înlocuieşte cu următorul text:

"Conţinutul de grăsime de referinţă

Stat membru	Conţinutul de grăsime de referinţă (g/kg)
Belgia	36,91
Bulgaria	39,10
Republica Cehă	42,10
Danemarca	43,68
Germania	40,11
Estonia	43,10
Grecia	36,10
Spania	36,37
Franţa	39,48
Irlanda	35,81
Italia	36,88
Cipru	34,60
Letonia	40,70
Lituania	39,90
Luxemburg	39,17
Ungaria	38,50
Ţările de Jos	42,36
Austria	40,30
Polonia	39,00
Portugalia	37,30
România	35,93
Slovenia	41,30
Slovacia	37,10
Finlanda	43,40
Suedia	43,40
Regatul Unit	39,70

3. POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfă şi transportator rutier de călători şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operaţiuni de transport naţional şi internaţional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), modificată prin:

—	31998 L 0076: Directiva 98/76/CE a Consiliului din 1.10.1998 (JO L 277, 14.10.1998, p. 17);

—

—	32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

(a)

La articolul 10 se adaugă următoarele alineate:

“(11)

Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în Bulgaria transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive numai dacă au fost eliberate:

—	transportatorilor internaţionali rutieri de marfă şi de călători în conformitate cu Ordonanţa nr. 11 din 31 octombrie 2002 privind transportul internaţional rutier de persoane şi mărfuri (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002;

—

transportatorilor interni rutieri de marfă şi de călători în conformitate cu Ordonanţa nr. 33 din 3 noiembrie 1999 privind transportul rutier public de călători şi de marfă pe teritoriul Bulgariei, modificată şi completată la 30 octombrie 2002 (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002.

(12)

Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în România transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive numai în cazul în care au fost eliberate transportatorilor internaţionali şi interni rutieri de marfă şi de călători, începând cu 28 ianuarie 2000, în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 761 din 21 decembrie 1999 privind desemnarea, pregătirea şi atestarea profesională a persoanelor care conduc permanent şi efectiv activităţi de transport rutier.”

(b)	În articolul 10b, paragraful al doilea se înlocuieşte cu textul următor: “Certificatele de competenţă profesională menţionate la articolul 10 alineatele (4)-(12) pot fi preschimbate cu unele noi de către statele membre interesate, sub forma certificatelor prevăzută în anexa Ia.”

4. IMPOZITAREA

(1)

31977 L 0388: Directiva a şasea 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri — sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), modificată prin:

—	11979 H: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 95);

—	31980 L 0368: Directiva 80/368/CEE a Consiliului din 26.3.1980 (JO L 90, 3.4.1980, p. 41);

—	31984 L 0386: Directiva 84/386/CEE a Consiliului din 31.7.1984 (JO L 208, 3.8.1984, p. 58);

—	11985 I: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 167);

—	31989 L 0465: Directiva 89/465/CEE a Consiliului din 18.7.1989 (JO L 226, 3.8.1989, p. 21);

—	31991 L 0680: Directiva 91/680/CEE a Consiliului din 16.12.1991 (JO L 376, 31.12.1991, p. 1);

—	31992 L 0077: Directiva 92/77/CEE a Consiliului din 19.10.1992 (JO L 316, 31.10.1992, p. 1);

—	31992 L 0111: Directiva 92/111/CEE a Consiliului din 14.12.1992 (JO L 384, 30.12.1992, p. 47);

—	31994 L 0004: Directiva 94/4/CE a Consiliului din 14.2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 14);

—	31994 L 0005: Directiva 94/5/CE a Consiliului din 14.2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 16);

—	31994 L 0076: Directiva 94/76/CE a Consiliului din 22.12.1994 (JO L 365, 31.12.1994, p. 53);

—	31995 L 0007: Directiva 95/7/CE a Consiliului din 10.4.1995 (JO L 102, 5.5.1995, p. 18);

—	31996 L 0042: Directiva 96/42/CE a Consiliului din 25.6. 1996 (JO L 170, 9.7.1996, p. 34);

—	31996 L 0095: Directiva 96/95/CE a Consiliului din 20.12.1996 (JO L 338, 28.12.1996, p. 89);

—	31998 L 0080: Directiva 98/80/CE a Consiliului din 12.10.1998 (JO L 281, 17.10.1998, p. 31);

—	31999 L 0049: Directiva 1999/49/CE a Consiliului din 25.5.1999 (JO L 139, 2.6.1999, p. 27);

—	31999 L 0059: Directiva 1999/59/CE a Consiliului din 17.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 63);

—	31999 L 0085: Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22.10.1999 (JO L 277, 28.10.1999, p. 34);

—	32000 L 0017: Directiva 2000/17/CE a Consiliului din 30.3.2000 (JO L 84, 5.4.2000, p. 24);

—	32000 L 0065: Directiva 2000/65/CE a Consiliului din 17.10.2000 (JO L 269, 21.10.2000, p. 44);

—	32001 L 0004: Directiva 2001/4/CE a Consiliului din 19.1.2001 (JO L 22, 24.1.2001, p. 17);

—	32001 L 0115: Directiva 2001/115/CE a Consiliului din 20.12. 2001 (JO L 15, 17.1.2002, p. 24);

—	32002 L 0038: Directiva 2002/38/CE a Consiliului din 7.5.2002 (JO L 128, 15.5.2002, p. 41);

—	32002 L 0093: Directiva 2002/93/CE a Consiliului din 3.12.2002 (JO L 331, 7.12.2002, p. 27);

—

—	32003 L 0092: Directiva 2003/92/CE a Consiliului din 7.10.2003 (JO L 260, 11.10.2003, p. 8);

—	32004 L 0007: Directiva 2004/7/CE a Consiliului din 20.1.2004 (JO L 27, 30.1.2004, p. 44);

—	32004 L 0015: Directiva 2004/15/CE a Consiliului din 10.2.2004 (JO L 52, 21.2.2004, p. 61);

—	32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

În articolul 24a, înaintea liniuţei

“—	în Republica Cehă: 35 000 EUR” se introduce următorul text:

“—	în Bulgaria: 25 600 EUR;”

iar după liniuţa

“—	în Polonia: 10 000 EUR” se introduce următorul text:

“—	în România: 35 000 EUR;”

(2)

31992 L 0083: Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21), modificată prin:

—

(a)

Articolul 22 alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:

“(6)

Bulgaria şi Republica Cehă pot aplica, în cazul alcoolului etilic obţinut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor, o cotă redusă a accizei de cel puţin 50 % din cota standard a accizei la nivel naţional la alcoolul etilic. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinaţi exclusiv consumului lor personal.”

(b)

Articolul 22 alineatul (7) se înlocuieşte cu următoarea dispoziţie:

“(7)

Ungaria, România şi Slovacia pot aplica o cotă redusă a accizei de cel puţin 50 % din cota standard a accizei la nivel naţional la alcoolul etilic în cazul alcoolului etilic obţinut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinaţi exclusiv consumului lor personal. Comisia va reexamina acest regim în anul 2015 şi va raporta Consiliului cu privire la eventualele modificări.”.

(1) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001.

(2) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001.

(3) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001.

(4) Acest plafon va creşte temporar cu 100 000, până la 1 519 811, până la data la care animalele vii cu vârstă de până la şase luni pot fi exportate.”

(5) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001.

(6) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001.

(7) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001.”

ANEXA VI

Lista menţionată la articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii privind Bulgaria

1. LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene

JO L 257, 19.10.1968, p. 2

—	32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77) ;

31996 L 0071: Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1);

32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE şi 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(1)

Articolul 39 şi articolul 49 primul alineat din Tratatul CE se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor şi la libertatea de a presta servicii care presupune circulaţia temporară a lucrătorilor, aşa cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE între Bulgaria pe de o parte şi, fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, sub rezerva dispoziţiilor tranzitorii stabilite în alineatele (2) - (14).

(2)

Prin derogare de la articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 şi până la sfarşitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisanţilor bulgari pe piaţa forţei de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea perioadei de cinci ani de la data aderării.

Resortisanţii bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru, dar nu şi pe piaţa forţei de muncă din celelalte state membre care aplică măsuri de drept intern.

Resortisanţii bulgari admişi după aderare pe piaţa forţei de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni beneficiază de aceleaşi drepturi.

Resortisanţii bulgari menţionaţi la paragrafele al doilea şi al treilea de mai sus încetează să beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe dacă părăsesc voluntar piaţa forţei de muncă din actualul stat membru în cauză.

Resortisanţii bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.

(3)

Înainte de sfârşitul perioadei de doi ani de la data aderării, Consiliul reexaminează aplicarea dispoziţiilor tranzitorii stabilite în alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.

La încheierea acestei reexaminări şi cel mai tîrziu la sfârşitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre notifică Comisia dacă vor continua să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori dacă vor aplica în viitor articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.

(4)	La solicitarea Bulgariei, se poate efectua o nouă reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menţionată în alineatul (3) şi care trebuie încheiată în termen de şase luni de la primirea solicitării din partea Bulgariei.

(5)

La sfârşitul perioadei de cinci ani menţionată în alineatul (2), un stat membru care menţine măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru se produc sau există riscul să se producă perturbări grave, precum şi după ce notifică Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării. În lipsa respectivei notificări, se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.

(6)

Pe parcursul perioadei de şapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisanţii bulgari şi care, în aceasă perioadă, eliberează permise de muncă resortisanţilor din Bulgaria în scopul monitorizării, vor face acest lucru în mod automat.

(7)

Acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisanţii bulgari, pot recurge la procedurile stabilite în paragrafele următoare până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării.

În cazul în care într-un stat membru menţionat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbări pe piaţa forţei de muncă care ar putea ameninţa grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forţei de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia si celelalte state membre cu privire la aceasta şi furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informaţii, statul membru poate solicita Comisiei să declare suspendarea, totală sau parţială, a aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizării situaţiei în regiunea sau profesia respectivă. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare şi durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări şi notifică decizia sa Consiliului. În termen de două săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de două săptămâni, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată în privinţa acestei solicitări.

Un stat membru menţionat la primul paragraf poate, în cazuri urgente şi excepţionale, să suspende aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresând ulterior Comisiei o notificare motivată.

(8)

Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor (2) - (5) şi (7) de mai sus, în ceea ce priveşte dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a fi încadraţi în muncă, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/38/CE în Bulgaria cu privire la resortisanţii actualelor state membre si în actualele state membre cu privire la resortisanţii bulgari, în următoarele condiţii:

—

soţul unui lucrător şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se găsesc în întreţinerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru. Această dispoziţie nu se aplică membrilor familiei unui lucrător care a fost admis legal pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni;

—

soţul unui lucrător şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se găsesc în întreţinerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar pe parcursul perioadei de aplicare a dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru dacă au locuit în acel stat membru cel puţin optsprezece luni sau din al treilea an de la data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.

Aceste dispoziţii nu aduc atingere măsurilor mai favorabile indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.

(9)

În măsura în care anumite dispoziţii din Directiva 2004/38/CE care preiau dispoziţiile din Directiva 68/360/CEE (1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) şi (8), Bulgaria şi actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziţii în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) şi (8).

(10)

În toate cazurile în care actualele state membre aplică măsuri de drept intern sau cele rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, Bulgaria poate menţine în vigoare măsuri echivalente în ceea ce priveşte resortisanţii statului sau statelor membre în cauză.

(11)

Dacă aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, Bulgaria poate recurge la procedurile stabilite în alineatul (7) în ceea ce priveşte România. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de Bulgaria resortisanţilor din România în scopul monitorizării se eliberează automat.

(12)

Orice actual stat membru care aplică măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) - (5) şi (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului său intern, o mai mare libertate de circulaţie decât cea existentă la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piaţa forţei de muncă. Începând cu al treilea an de la data aderării, orice actual stat membru care aplică măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.

(13)

Pentru a face faţă preturbărilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbări în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piaţa forţei de muncă din aceste state, care ar putea să apară în anumite regiuni ca urmare a prestării transnaţionale de servicii, aşa cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE, şi în măsura în care acestea aplică liberei circulaţii a lucrătorilor bulgari, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, Germania şi Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la dispoziţiile articolului 49 primul alineat din Tratatul CE în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societăţile stabilite în Bulgaria, a circulaţiei temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania şi Austria face obiectul măsurilor de drept intern.

Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea:

—

în Germania:

Sectorul	codul NACE (2), cu excepţia unor dispoziţii contrare
construcţiile, inclusiv ramuri conexe	45.1 - 4; activităţi enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activităţi de curăţare a clădirior	74.70 Activităţi de curăţare a clădirilor
alte servicii	74.87 Numai activităţile designerilor de decoraţiuni interioare

—

în Austria:

Sectorul	codul NACE (3), cu excepţia unor dispoziţii contrare
servicii de horticultură	01.41
tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei	26.7
construcţii metalice şi părţi componente	28.11
construcţii, inclusiv ramuri conexe	45.1 - 4; activităţi enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activităţi în domeniul securităţii	74.60
activităţi de curăţare a clădirilor	74.70
asistenţă medicală la domiciliu	85.14
activităţi de asistenţă socială fără cazare	85.32

În măsura în care Germania sau Austria derogă de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE în conformitate cu paragrafele anterioare, Bulgaria poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.

Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiţii mai restrictive pentru circulaţia temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnaţionale de servicii între Germania sau Austria şi Bulgaria decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.

(14)

Aplicarea alineatelor (2) - (5) şi (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiţii mai restrictive pentru accesul resortisanţilor bulgari pe piaţa forţei de muncă din actualele state membre decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.

Fără a aduce atingere aplicării dispoziţiilor stabilite în alineatele (1) - (13), pe parcursul oricărei perioade în care aplică măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre trebuie să acorde un tratament preferenţial, în ceea ce priveşte accesul la piaţa forţei de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanţi ai statelor membre în comparaţie cu lucrătorii care sunt resortisanţi ai unor ţări terţe.

Lucrătorii migranţi bulgari şi familiile acestora, care locuiesc şi muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranţi care provin din celelalte state membre şi familiile acestora care locuiesc şi muncesc legal în Bulgaria nu sunt trataţi în condiţii mai restrictive decât cei provenind din ţări terţe care locuiesc şi muncesc în acest stat membru sau în Bulgaria. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferinţei comunitare, lucrătorii migranţi provenind din ţări terţe care locuiesc şi muncesc în Bulgaria nu beneficiază de tratament mai favorabil decît resortisanţii Bulgariei.

2. LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR

31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind schemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE, cuantumul minim al compensării nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2009. Bulgaria asigură că schema sa de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 12 000 EUR de la 1 ianuarie 2007 şi până la 31 decembrie 2007 şi de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 şi până la 31 decembrie 2009.

Pe parcursul perioadei de tranziţie, celelalte state membre îşi menţin dreptul de a nu permite funcţionarea unei filiale a unei societăţi bulgăreşti de investiţii, stabilită pe teritoriul lor, în cazul în care şi atât timp cât respectiva filială nu este înscrisă într-una din schemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauză în vederea acoperirii diferenţei dintre cuantumul bulgăresc al compensaţiei şi cuantumul minim prevăzut de articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE.

3. LIBERA CIRCULAŢIE A CAPITALURILOR

Tratatul privind Uniunea Europeană

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene

(1)

Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute în Tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Bulgaria poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricţiile prevăzute în legislaţia sa, existentă la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenţi în Bulgaria, precum şi de către persoanele juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru sau a unui stat membru al ASEE.

Resortisanţilor statelor membre şi resortisanţilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European şi care sunt rezidenţi legali în Bulgaria nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme şi proceduri decât cele care se aplică resortisanţilor Bulgariei.

(2)

Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute în Tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Bulgaria poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile prevăzute în legislaţia sa, existentă la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri şi terenuri forestiere de către resortisanţii unui alt stat membru, resortisanţii statelor care sunt parte ale la Acordul privind Spaţiul Economic European şi persoanele juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru sau ale unui stat membru al ASEE. În nici unul din cazuri, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri şi terenuri forestiere decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat într-un mod mai restrictiv decât resortisanţii unei ţări terţe.

Fermierilor care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanţi ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă rezidenţă legală în Bulgaria nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri decât cele care se aplică resortisanţilor bulgari.

O revizuire generală a acestor măsuri tranzitorii are loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranziţie menţionate la primul paragraf.

4. AGRICULTURĂ

A. LEGISLAŢIA AGRICOLĂ

31997 R 2597: Regulamentul (CE) nr. 2597/97 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comună a pieţei laptelui şi produselor lactate în ceea ce priveşte laptele de consum (JO L 351, 23.12.1997, p. 13), astfel cum a fost modificat ultima dată prin:

—	31999 R 1602: Regulamentul (CE) nr. 1602/1999 al Consiliului din 19.7.1999 (JO L 189, 22.7.1999, p. 43).

Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) literele (b) şi (c) din Regulamentul (CE) nr. 2597/97, condiţiile privind conţinutul de grăsime nu se vor aplica pentru laptele alimentar produs în Bulgaria până la data de 30 aprilie 2009, în sensul că laptele cu un conţinut de grăsime de 3 % (m/m) poate fi comercializat ca lapte integral, iar laptele cu un conţinut de grăsime de 2 % (m/m) poate fi comercializat ca lapte semidegresat. Laptele alimentar care nu îndeplineşte cerinţele privind conţinutul de grăsime poate fi comercializat numai în Bulgaria sau exportat în ţări terţe.

B. LEGISLAŢIA VETERINARĂ ŞI FITOSANITARĂ

32004 R 0853: Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de igienă a alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(a)

Unităţile de prelucrare a laptelui enumerate în capitolele I şi II din apendicele la prezenta anexă pot recepţiona până la 31 decembrie 2009 cantităţi de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerinţele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul I subcapitolele II şi III, cu condiţia ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o listă alcătuită în acest scop de autorităţile bulgare.

(b)

Atât timp cât unităţile menţionate la litera (a) de mai sus sunt supuse dispoziţiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unităţi sunt introduse exclusiv pe piaţa naţională sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unităţi din Bulgaria supuse de asemenea dispoziţiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marcă de identificare diferită de cea prevăzută de articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(c)

Unităţile enumerate în capitolul II din apendicele la prezenta anexă pot prelucra, până la 31 decembrie 2009, lapte care corespunde normelor UE şi lapte care nu corespunde acestora, în linii de producţie distincte. În prezentul context, prin lapte care nu corespunde normelor UE se înţelege laptele prevăzut la litera (a). Asemenea unităţi trebuie să respecte în întregime cerinţele UE privind unităţile de prelucrare a laptelui, inclusiv să aplice principiile privind analiza riscurilor şi punctul critic de control (prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 (4) şi să îşi demonstreze capacitatea de a respecta în întregime următoarele condiţii, inclusiv prin desemnarea liniilor de producţie corespunzătoare:

—

să ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui de la stadiul colectării la acela de produs finit, inclusiv a rutelor de colectare a laptelui, depozitarea şi tratarea separată a laptelui care corespunde normelor UE de cea a laptelui care nu corespunde acestor norme, ambalarea şi etichetarea specifică a produselor pe bază de lapte care nu corespunde normelor UE, precum şi depozitarea separată a unor asemenea produse;

—

să stabilească o procedură care să asigure posibilitatea urmăririi materiei prime, inclusiv documentele necesare pentru evidenţierea mişcării produselor şi răspunderea pentru produse, precum şi asigurarea comparabilităţii materiilor prime care corespund normelor UE şi a celor care nu corespund acestor norme cu categoriile de produse obţinute;

—	să supună în întregime laptele crud tratamentului termic la o temperatură de cel puţin 71,7 oC timp de 15 secunde, precum şi

—	să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că mărcile de identificare nu sunt utilizate în mod fraudulos.

Autorităţile bulgare sunt obligate:

—	să asigure că operatorul sau administratorul fiecărei unităţi vizate ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui;

—	să efectueze teste şi controale spontane privind respectarea regulii separării laptelui, precum şi

—

să efectueze teste în laboratoare acreditate privind toate materiile prime şi produsele finite în vederea verificării conformităţii acestora cu cerinţele Regulamentului (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul II, inclusiv cu criteriile microbiologice aplicabile produselor pe bază de lapte.

Laptele şi produsele pe bază de lapte provenind din linii de producţie separate care prelucrează lapte crud care nu corespunde normelor UE în unităţi de prelucrare a laptelui aprobate de UE pot fi comercializate numai cu respectarea condiţiilor prevăzute la litera (b). Produsele pe bază de lapte crud care corespunde normelor UE, obţinute în cadrul unei linii de producţie separate într-o unitate din cele cuprinse în capitolul II din apendicele la prezenta anexă, pot fi comercializate ca produse care corespund normelor UE în cazul în care toate condiţiile privind separarea liniilor de producţie sunt respectate.

(d)

Laptele şi produsele din lapte obţinute în conformitate cu dispoziţiile menţionate la litera (c) sunt sprijinite conform dispoziţiilor titlului I capitolele II şi III, cu excepţia articolului 11, precum şi ale titlului II din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 (5), numai dacă poartă marca ovală de identificare menţionată în anexa II secţiunea I din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(e)

Bulgaria se conformează treptat cerinţelor prevăzute la litera (a) şi înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea fermelor producătoare de lactate şi a sistemului de colectare a laptelui. Bulgaria asigură respectarea în întregime a acestor cerinţe la 31 decembrie 2009.

(f)

În conformitate cu procedura menţionată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (6) Comisia poate actualiza apendicele la prezenta anexă înainte de aderare şi până la 31 decembrie 2009 şi, în acest context, poate adăuga sau elimina unităţi în funcţie de progresele realizate în remedierea deficienţelor existente şi de rezultatele procesului de monitorizare.

În vederea asigurării bunei funcţionări a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus, pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura menţionată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

5. POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

(1)

31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condiţiilor în care transportatorii nerezidenţi pot presta servicii de transport rutier naţional de marfă în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin:

—	32002 R 0484: Regulamentul (CE) nr. 484/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).

(a)

Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 şi până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliţi în Bulgaria sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naţionale de marfă în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliţi în celelalte state membre sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naţionale de marfă în Bulgaria.

(b)

Înainte de sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia dacă vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau dacă vor aplica în întregime articolul 1 din regulament de la acea dată. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliţi în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfă în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.

(c)

Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârşitul celui de-al cincilea an de la data aderării.

În cazul în care un stat membru menţionat în paragraful precedent se confruntă cu o perturbare gravă a pieţei sale naţionale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuată de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o ameninţare a stabilităţii ori a supravieţuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfă, statul membru în cauză informează Comisia şi pe celelalte state membre cu privire la acestea şi le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauză poate solicita Comisiei să suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizării situaţiei.

Comisia examinează situaţia pe baza datelor furnizate de statul membru în cauză şi, în termen de o lună de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu să adopte măsuri de salvgardare. Se aplică procedura prevăzută în articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea şi al patrulea, precum şi în articolul 7 alineatele (4), (5) şi (6) din regulament.

Oricare dintre statele membre menţionate în primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente şi excepţionale, să suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifică motivat Comisia.

(d)

Atât timp cât aplicarea articolului 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) şi (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier naţional de marfă prin schimbul treptat de autorizaţii de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale. Aceasta poate include şi posibilitatea liberalizării totale.

(e)	Aplicarea literelor (a) - (c) nu poate avea ca efect un acces mai restrictiv la serviciile de transport rutier naţional de marfă decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.

(2)

—	32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

Până la 31 decembrie 2010, articolul 3 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/26/CE nu se vor aplica pe teritoriul Bulgariei întreprinderilor de transport care desfăşoară exclusiv transporturi interne rutiere de marfă şi de călători.

Capitalul disponibil şi rezervele acestor operatori vor atinge treptat nivelurile minime prevăzute de dispoziţiile respectivului articol în conformitate cu următorul calendar:

—	la 1 ianuarie 2007, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 5 850 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 3 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;

—	la 1 ianuarie 2008, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 6 750 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 3 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;

—	la 1 ianuarie 2009, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 7 650 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 4 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;

—	la 1 ianuarie 2010, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 8 550 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 4 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar.

(3)

31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a maselor maxime autorizate în traficul internaţional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

—	32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18.2.2002 (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE, vehiculele care se conformează valorilor limită din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 şi 3.5.1 prevăzute în anexa I la respectiva directivă pot utiliza numai secţiunile care nu sunt reabilitate din reţeaua bulgară de drumuri până la 31 decembrie 2013 dacă respectă limitele bulgare de masă pe axă în vigoare.

De la data aderării nu mai poate fi impusă nici o restricţie privind utilizarea de către vehiculele care se conformează cerinţelor Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (7).

Bulgaria aderă la calendarul prevăzut în tabelul de mai jos în vederea reabilitării reţelei sale de drumuri principale. Orice investiţii în infrastructură care implică utilizarea de fonduri din bugetul Comunităţii urmăresc să asigure că arterele sunt construite şi reabilitate corespunzător unei încărcături cu masa de 11,5 tone pe axă.

Corespunzător realizării reabilitării, va avea loc o deschidere treptată a reţelei bulgare de drumuri secundare, inclusiv a reţelei prevăzute de anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE, pentru vehiculele aflate în trafic internaţional care respectă valorile limită prevăzute de directivă. În scopul încărcării şi descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secţiunilor nereabilitate reţelei de drumuri secundare va fi permisă pe parcursul întregii perioade de tranziţie.

De la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internaţional prevăzute cu suspensie pneumatică care respectă valorile limită prevăzute de Directiva 96/53/CE nu vor fi supuse nici unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare bulgăreşti de transporturi rutiere.

Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei de către vehiculele aflate în trafic internaţional care nu sunt prevăzute cu suspensie pneumatică şi care respectă valorile-limită ale directivei vor fi percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare va fi transparent iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalităţi administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontieră al respectării limitelor masei pe axă. Respectarea limitelor masei pe axă va fi asigurată într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul şi se va aplica de asemenea vehiculelor înmatriculate în Bulgaria.

Calendarul de reabilitare a drumurilor (km)

Tabelul 1

NR.	DRUMUL	SECŢIUNEA	LUNGIMEA/KM/	DESCHIS CIRCULAŢIEI	MĂSURA
1	2	3	4	5	6
1	I-5/E-85/	GABROVO - ŞIPKA	18	2014	CONSTRUCŢIE NOUĂ
2	I-5/E-85/	KARGEALI - PODKOVA (MAKAZA)	18	2008	CONSTRUCŢIE NOUĂ
		TOTAL INTERMEDIAR	36
3	I-6	SOFIA - PIRDOP	56	2009	REABILITARE
4	I-7	SILISTRA - ŞUMEN	88	2011	REABILITARE
5	I-7	PRESLAV - E-773	48	2010	RECONSTRUCŢIE
		TOTAL INTERMEDIAR	136
6	I-9/Е-87/	FRONTIERA ROMÂNIEI - BALCIC	60	2009	REABILITARE
7	II-12	VIDIN - FRONTIERA SERBIEI ŞI MUNTENEGRULUI	26	2008	RECONSTRUCŢIE
8	II-14	VIDIN - KULA - FRONTIERA SERBIEI ŞI MUNTENEGRULUI	42	2009	RECONSTRUCŢIE
9	II-18	CENTURĂ SOFIA - ARCUL DE NORD	24	2014	CONSTRUCŢIE NOUĂ
10	II-19	SIMITLI - GOŢE DELCEV - FRONTIERA GRECIEI	91	2008	REABILITARE
11	II-29	DOBRICI - VARNA	21	2010	REABILITARE
12	II-35	LOVECI - KARNARE	28	2011	RECONSTRUCŢIE
13	II-53	SLIVEN - YAMBOL	25	2010	REABILITARE
14	II-55	GURKOVO - NOVA ZAGORA	26	2010	REABILITARE
15	II-55	NOVA ZAGORA - SVILENGRAD	81	2012	REABILITARE
		TOTAL INTERMEDIAR	107
16	II-57	STARA ZAGORA - RADNEVO	42	2010	REABILITARE
17	II-62	KYUSTENDIL - DUPNIŢA	26	2011	RECONSTRUCŢIE
18	II-63	PERNIK - FRONTIERA SERBIEI ŞI MUNTENEGRULUI	20	2010	RECONSTRUCŢIE
19	II-73	ŞUMEN - KARNOBAT	44	2012	RECONSTRUCŢIE
20	II-73	ŞUMEN - KARNOBAT	19	2011	RECONSTRUCŢIE
		TOTAL INTERMEDIAR	63
21	II-78	RADNEVO - TOPOLOVGRAD	40	2013	REABILITARE
22	II-86	ASENOVGRAD - SMOLIAN	72	2014	RECONSTRUCŢIE
23	II-98	BURGAS - MALKO TĂRNOVO	64	2014	RECONSTRUCŢIE
24	III-197	GOŢE DELCEV - SMOLIAN	87	2013	RECONSTRUCŢIE
25	III-198	GOŢE DELCEV - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI	95	2013	RECONSTRUCŢIE
26	III-534	ELENA - NOVA ZAGORA	52	2012	RECONSTRUCŢIE
27	III-534	NOVA ZAGORA - SIMEONOVGRAD	53	2014	RECONSTRUCŢIE
		TOTAL INTERMEDIAR	105
28	III-601	KYUSTENDIL - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI	27	2011	CONSTRUCŢIE NOUĂ
29	III-622	KYUSTENDIL - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI	31	2013	CONSTRUCŢIE NOUĂ
30	III-865	SMOLIAN - MADAN	15	2011	RECONSTRUCŢIE
31	III-867	SMOLIAN - KARGEALI	69	2014	RECONSTRUCŢIE
32	III-868	VARIANTA OCOLITOARE SMOLIAN	40	2012	CONSTRUCŢIE NOUĂ
33	IV-410068	SIMITLI - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI	28	2009	CONSTRUCŢIE NOUĂ
34		VARIANTA OCOLITOARE PLOVDIV	4	2014	CONSTRUCŢIE NOUĂ
	A1	AUTOSTRADA “TRAKIA” - STARA ZAGORA - KARNOBAT
35		LOTUL 2	33	2010	CONSTRUCŢIE NOUĂ
36		LOTUL 3	37	2011	CONSTRUCŢIE NOUĂ
37		LOTUL 4	48	2014	CONSTRUCŢIE NOUĂ
		TOTAL INTERMEDIAR	118
		TOTAL	1598

Tabelul 2

	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014
MĂSURA
REABILITARE	91	116	114	88	81	40	0
RECONSTRUCŢIE	26	42	68	88	96	182	258
CONSTRUCŢIE NOUĂ	18	28	33	64	40	31	94
	135	186	215	240	217	253	352	1 598 km

6. IMPOZITARE

(1)

31977 L 0388: Directiva 77/388/CE a şasea directivă a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri — sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

—	32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

În înţelesul aplicării articolului 28 alineatul (3) din Directiva 77/388/CEE, Bulgaria poate menţine scutirea de taxa pe valoarea adăugată a transportului internaţional de călători, prevăzută la punctul 17 din anexa F la directivă, până la data la care condiţiile stabilite prin articolul 28 alineatul (4) din directivă sunt îndeplinite sau atât timp cât aceeaşi scutire este aplicată de oricare dintre actualele state membre, oricare din aceste date este prima în ordine cronologică.

(2)

31992 L 0079: Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pentru ţigarete (JO L 316, 31.10.1992, p. 8), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

—	32003 L 0117: Directiva 2003/117/CE a Consiliului din 5.12.2003 (JO L 333, 20.12.2003, p. 49).

Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/79/CEE, Bulgaria poate amâna până la 31 decembrie 2009 aplicarea accizei minime globale raportate la preţul de vânzare cu amănuntul (care include toate taxele) al ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vîndută, cu condiţia ca în această perioadă Bulgaria să-şi ajusteze treptat cotele accizelor la acciza minimă globală prevăzută de directivă.

Fără a aduce atingere articolului 8 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor şi deţinerea, circulaţia şi controlul acestor produse (8), şi după informarea Comisiei, statele membre pot menţine, atât timp cât derogarea arătată mai sus este aplicabilă, contingentele la ţigaretele care pot fi introduse pe teritoriul lor din Bulgaria fără plata unor accize suplimentare în afara celor aplicate importurilor din ţări terţe. Statele membre care recurg la această posibilitate pot efectua controalele necesare, cu condiţia ca aceste controale să nu împiedice buna funcţionare a pieţei interne.

(3)

32003 L 0049: Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite (JO L 157, 26.6.2003, p. 49), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

—	32004 L 0076: Directiva 2004/76/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 106).

Bulgaria este autorizată să nu aplice dispoziţiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE până la 31 decembrie 2014. Pe durata acestei perioade de tranziţie, cota impozitului pe plăţile de dobândă sau redevenţe efectuate către o societate asociată din alt stat membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăţi asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depăşească 10 % până la 31 decembrie 2010 şi nu trebuie să depăşească 5 % pentru următorii ani până la 31 decembrie 2014.

(4)

32003 L 0096: Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice şi a electricităţii (JO L 283, 31.10.2003, p. 51), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

—	32004 L 0075: Directiva 2004/75/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).

(a)

Prin derogare de la dipoziţiile articolului 7 din Directiva 2003/96/CE, Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranziţie:

—

până la 1 ianuarie 2011, să alinieze nivelul naţional de impozitare a benzinei fără plumb utilizate drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizate drept carburant nu va fi mai mică de 323 EUR pentru 1 000 l;

—

până la 1 ianuarie 2010, să alinieze nivelul naţional de impozitare pentru motorina şi kerosenul utilizate drept carburant la nivelul minim de 302 EUR pentru 1 000 l şi până la 1 ianuarie 2013 să atingă nivelul minim de 330 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată motorinei şi kerosenului utilizate drept carburant nu va fi mai mică de 274 EUR pentru 1 000 l.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 9 din Directiva 2003/96/CE, Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranziţie:

—	până la 1 ianuarie 2010, să alinieze nivelul naţional de impozitare a cărbunelui şi cocsului utilizate în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C;

—	până la 1 ianuarie 2009, să alinieze nivelul naţional de impozitare a cărbunelui şi cocsului utilizate în alt scop decât în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C.

De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate produselor energetice nu trebuie să fie mai mici de 50 % din cota minimă în materie la nivel comunitar.

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 10 din Directiva 2003/96/CE, până la 1 ianuarie 2010 Bulgaria poate aplica o perioadă de tranziţie pentru alinierea nivelelor naţionale de impozitare a energiei electrice la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C. De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate energiei electrice nu vor fi mai mici de 50 % din cota minimă în materie la nivel comunitar.

7. POLITICA SOCIALĂ ŞI OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

32001 L 0037: Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea legilor, altor acte normative şi a normelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare şi comercializare a produselor din tutun (JO L 194, 18.7.2001, p. 26).

Prin derogare de la articolul 3 din Directiva 2001/37/CE, data intrării în vigoare a plafonului maxim al gudronului pentru ţigaretele fabricate şi comercializate pe teritoriul Bulgariei este 1 ianuarie 2001. Pe parcursul perioadei de tranziţie:

—	ţigaretele fabricate în Bulgaria cu un conţinut de gudron mai mare de 10 mg pe ţigaretă nu pot fi comercializate pe teritoriul altor state membre;

—	ţigaretele fabricate în Bulgaria cu un conţinut de gudron mai mare de 13 mg pe ţigaretă nu pot fi exportate în ţări terţe; acest plafon se reduce la 12 mg de la 1 ianuarie 2008 şi la 11 mg de la 1 ianuarie 2010;

—	Bulgaria transmite Comisiei informaţii actualizate periodic cu privire la calendarul şi măsurile adoptate în vederea conformării cu dispoziţiile directivei.

8. ENERGIE

31968 L 0414: Directiva 68/414/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1968 privind obligaţia statelor membre ale CEE de a menţine stocuri minime de ţiţei şi produse petroliere (JO L 308, 23.12.1968, p. 14), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

—	31998 L 0093: Directiva 98/93/CE a Consiliului din 14.12.1998 (JO L 358, 31.12.1998, p. 100).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 1 alineatul (1) din Directiva 68/414/CEE, nivelul minim al stocurilor de produse petroliere nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2012. Bulgaria se va asigura că nivelul minim al stocurilor de produse petroliere corespunde, pentru fiecare dintre categoriile de produse petroliere enunţate în articolul 2, pentru cel puţin următorul număr de zile de consum mediu intern zilnic definit în articolul 1 alineatul (1):

—	30 zile la 1 ianuarie 2007;

—	40 zile la 31 decembrie 2007;

—	50 zile la 31 decembrie 2008;

—	60 zile la 31 decembrie 2009;

—	70 zile la 31 decembrie 2010;

—	80 zile la 31 decembrie 2011;

—	90 zile la 31 decembrie 2012.

9. TELECOMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

32002 L 0022: Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor legate de reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51).

Prin derogare de la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2002/22/CE, Bulgaria poate amâna introducerea portabilităţii numerelor cel mai târziu până la 1 ianuarie 2009.

10. MEDIU

A. CALITATEA AERULUI

(1)

31994 L 0063: Directiva 94/63/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie a carburanţilor (JO L 365, 31.12.1994, p. 24), astfel cum a fost modificată prin:

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 a Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind instalaţiile de depozitare existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:

—	până la 31 decembrie 2007, instalaţiilor de depozitare din cadrul a 6 terminale care tranzitează o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mică sau egală cu 50 000 tone/an;

—	până la 31 decembrie 2009, instalaţiilor de depozitare din cadrul a 19 terminale care tranzitează o cantitate mai mică sau egală cu 25 000 tone/an.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 şi ale anexei II la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind încărcarea şi descărcarea containerelor mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:

—	până la 31 decembrie 2007, unui număr de 12 terminale care tranzitează o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mică sau egală cu 150 000 tone/an;

—	până la 31 decembrie 2009, unui număr de 29 terminale care tranzitează o cantitate mai mică sau egală cu 25 000 tone/an.

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 din Directiva 94/63/CE, cerinţele privind containerele mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:

—	până la 31 decembrie 2007, unui număr de 50 de cisterne auto;

—	până la 31 decembrie 2009, unui număr suplimentar de 466 cisterne auto.

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 şi ale anexei III la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind încărcarea instalaţiilor de depozitare existente în cadrul staţiilor de distribuţie a carburanţilor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:

—	până la 31 decembrie 2007, unui număr de 355 staţii de distribuţie a carburanţilor care tranzitează o cantitate mai mare de 500 m3/an, dar mai mică sau egală cu 1 000 m3/an;

—	până la 31 decembrie 2009, unui număr de 653 staţii de distribuţie a carburanţilor care tranzitează o cantitate mai mică sau egală cu 500 m3/an.

(2)

31999 L 0032: Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conţinutului de sulf al anumitor combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE (JO L 121, 11.5.1999, p.13), astfel cum a fost modificată prin:

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE, cerinţele privind conţinutul de sulf din păcură nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2011 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranziţie conţinutul de sulf nu va depăşi 3,00 % din masă.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE, cerinţele privind conţinutul de sulf din motorină nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2009 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranziţie, conţinutul de sulf nu va depăşi 0,20 % din masă.

B. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

(1)

31993 R 0259: Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în interiorul, la intrarea şi la ieşirea din Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p.1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin:

—	32001 R 2557: Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei din 28.12.2001 (JO L 349, 31.12.2001, p.1).

(a)	Până la 31 decembrie 2014, toate transporturile către Bulgaria de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 259/93 trebuie notificate autorităţilor competente şi prelucrate în conformitate cu articolele 6, 7 şi 8 din regulament.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autorităţile bulgare competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către Bulgaria destinate recuperării următoarelor deşeuri enumerate în anexa III, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Aceste transporturi fac obiectul dispoziţiilor articolului 10 din regulament.

AA.

DEŞEURI METALICE

—

AA 090

Deşeuri şi reziduuri de arsen;

—

AA 100

Deşeuri şi reziduuri de mercur;

—

AA 130

Lichide rezultate din decaparea metalelor.

AB.	DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ANORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERII ORGANICE

AC.

DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERII ANORGANICE

—

AC 040

Nămoluri provenite din benzină cu plumb (motorine);

—

AC 050

Fluide termice (transmitere de căldură);

—

AC 060

Lichide hidraulice;

—

AC 070

Lichide de frână;

—

AC 080

Lichide antigel;

—

AC 110

Fenoli şi compuşi fenolici, inclusiv clorofenol sub formă lichidă sau de nămoluri;

—

AC 120

Naftaline policlorurate;

—

AC 150

Clorofluorocarburi;

—

AC 160

Haloni;

—

AC 190

Fracţiune prăfoasă rezultată din mărunţirea autovehiculelor;

—

AC 200

Compuşi organo-fosforici;

—

AC 230

Reziduuri de distilare neapoase, halogenate sau nehalogenate, rezultate din operaţiuni de recuperare a solvenţilor organici;

—

AC 240

Deşeuri rezultate din producţia hidrocarburilor alifatice halogenate (precum clorometanii, dicloretanul, clorura de vinil, clorura de viniliden, clorura de alil şi epiclorhidrina);

—

AC 260

Dejecţii lichide de la porci, fecale.

AD.

DEŞEURI CARE POT CONŢINE COMPUŞI FIE ORGANICI, FIE ANORGANICI

—

AD 010

Deşeuri de la producerea şi prepararea produselor farmaceutice

Deşeuri care conţin, sunt alcătuite din sau sunt contaminate cu oricare din următoarele:

—

AD 040

Cianuri anorganice, cu excepţia reziduurilor solide purtătoare de metale preţioase şi care conţin urme de cianuri anorganice;

—

AD 050

Cianuri organice;

—

AD 060

Deşeuri ulei/apă, amestecuri hidrocarburi/apă, emulsii;

—

AD 070

Deşeuri din producerea, prepararea şi utilizarea cernelurilor, coloranţilor, pigmenţilor, vopselurilor, lacurilor;

—

AD 150

Materii organice rezultat pe cale naturală, utilizat ca mediu filtrant (precum filtrele biologice);

—

AD 160

Deşeuri municipale/menajere.

Această perioadă poate fi prelungită până cel târziu la 31 decembrie 2012, în conformitate cu procedura definită în articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile (9) , astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului (10).

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autorităţile bulgare competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către Bulgaria de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în anexele la regulament în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament.

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, autorităţile bulgare competente formulează obiecţii cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexele II, III şi IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în aceste anexe şi care au ca destinaţie o instalaţie exceptată temporar de la aplicarea anumitor dispoziţii din Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (11) sau din Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiţi poluanţi provenind de la instalaţii de ardere mari (12), pe durata exceptării temporare a instalaţiei de destinaţie.

(2)

31994 L 0062: Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p.10), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

—	32004 L 0012: Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11.2.2004 (JO L 47, 18.2.2004, p.26).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă nivelul general de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie până la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	35 % din masă la 31 decembrie 2006, 39 % în anul 2007, 42 % în anul 2008, 46 % în anul 2009 şi 48 % în anul 2010.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă nivelul general de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	50 % din masă în anul 2011, 53 % în anul 2012 şi 56 % în anul 2013.

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă obiectivul privind reciclarea plasticului la 31 decembrie 2009, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	8 % din masă la 31 decembrie 2006, 12 % în anul 2007 şi 14,5 % în anul 2008.

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă nivelul global de reciclare la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	34 % din masă la 31 decembrie 2006, 38 % în anul 2007, 42 % în anul 2008, 45 % în anul 2009, 47 % în anul 2010, 49 % în anul 2011, 52 % în anul 2012 şi 54,9 % în anul 2013.

(e)

Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă obiectivul privind reciclarea sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	26 % din masă la 31 decembrie 2006, 33 % în anul 2007, 40 % în anul 2008, 46 % în anul 2009, 51 % în anul 2010, 55 % în anul 2011 şi 59,6 % în anul 2012.

(f)

Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (iv) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă obiectivul privind reciclarea plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub formă de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	17 % din masă în 2009, 19 % în anul 2010, 20 % în anul 2011 şi 22 % în anul 2012.

(3)

31999 L 0031: Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri (JO L 182, 16.7.1999, p.1), astfel cum a fost modificată prin:

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (3) literele (a) şi (b) şi ale anexei I punctul 2 a doua liniuţă la Directiva 1999/31/CE şi fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6 litera (c) punctul (ii) din directivă şi ale Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile (13), cerinţele privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante, precum şi prevenirea infiltrării apelor de suprafaţă în deşeurile depozitate nu se aplică următoarelor 14 instalaţii existente până la 31 decembrie 2014:

1.	“Polimeri” iaz de decantare a nămolurilor, Varna, Devnya;

2.	“Solvay Sodi”, “Deven” şi “Agropolichim” iaz comun de decantare a nămolurilor şi cenuşilor, Varna, Devnya în municipiul Varna;

3.	C.E.T. “Varna” iaz de decantare a cenuşilor, Varna, Beloslav;

4.	“Sviloza” iaz de decantare a cenuşilor, Veliko Tărnovo, Sviştov;

5.	C.E.T. “Zaharni zavodi” iaz de decantare a cenuşilor, Veliko Tărnovo, Gorna Oryahoviţa;

6.	“Vidachim v likvidaţia” iaz de decantare a cenuşilor, Vidin, Vidin;

7.	“Toplofikaţia-Ruse” C.E.T. “Ruse-Est” iaz de decantare a cenuşilor, Ruse, Ruse;

8.	C.E.T. “Republika”, “COF-Pernik” şi “Kremikovţi-Rudodobiv” iaz de decantare a cenuşilor, Pernik, Pernik;

9.	“Toplofikaţia Pernik” şi “Solidus” Pernik iaz de decantare a cenuşilor, Pernik, Pernik;

10.	C.E.T. “Bobov dol” iaz de decantare a cenuşilor, Kyustendil, Bobov dol;

11.	“Brikel” iaz de decantare a cenuşilor, Stara Zagora, Galabovo;

12.	“Toplofikaţia Sliven” iaz de decantare a cenuşilor, Sliven, Sliven;

13.	C.E.T. “Mariţa 3” iaz de decantare a cenuşilor, Haskovo, Dimitrovgrad;

14.	C.E.T. “Mariţa 3” iaz de decantare a cenuşilor, Haskovo, Dimitrovgrad.

Bulgaria se obligă să asigure reducerea treptată a deşeurilor depozitate în aceste 14 instalaţii existente neconforme, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:

—	la 31 decembrie 2006: 3 020 000 tone;

—	la 31 decembrie 2007: 3 010 000 tone;

—	la 31 decembrie 2008: 2 990 000 tone;

—	la 31 decembrie 2009: 1 978 000 tone;

—	la 31 decembrie 2010: 1 940 000 tone;

—	la 31 decembrie 2011: 1 929 000 tone;

—	la 31 decembrie 2012: 1 919 000 tone;

—	la 31 decembrie 2013: 1 159 000 tone;

—	la 31 decembrie 2014: 1 039 000 tone.

(4)

32002 L 0096: Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003, p.24), astfel cum a fost modificată prin:

—	32003 L 0108: Directiva 2003/108/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (5) şi ale articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE, Bulgaria se obligă să atingă la 31 decembrie 2008 nivelul mediu de colectare separată de cel puţin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodării, precum şi nivelul de recuperare şi nivelul de refolosire şi reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor.

C. CALITATEA APEI

31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 3, 4 şi 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/EEC, cerinţele privind sistemele de colectare şi tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următorul obiectiv intermediar:

—	la 31 decembrie 2010, conformarea cu dispoziţiile directivei trebuie realizată în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.

D. POLUAREA INDUSTRIALĂ ŞI MANAGEMENTUL RISCULUI

(1)

31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE, cerinţele de eliberare a autorizaţiilor pentru instalaţiile existente nu se aplică, pe teritoriul Bulgariei, până la data indicată pentru fiecare instalaţie în parte, cu condiţia respectării obligaţiei de a opera aceste instalaţii în conformitate cu valorile limită de emisie, parametrii echivalenţi sau măsurile tehnice bazate pe cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu articolul 9 alineatele (3) şi (4), următoarelor instalaţii:

Până la 31 decembrie 2008:

—	“Yambolen” — Yambol (activitatea 4.1 h);

—	“Verila” — Ravno Pole (activitatea 4.1);

—	“Lakprom” — Svetovrachane (activitatea 4.1 b);

—	“Orgachim” — Ruse (activitatea 4.1 j);

—	“Neochim” — Dimitrovgrad (activitatea 4.1 b).

Până la 31 decembrie 2009:

—	“Eliseyna” gara Eliseyna (activitatea 2.5 a).

Până la 31 decembrie 2011:

—	C.E.T. “Ruse-Est” — Ruse (activitatea 1.1);

—	C.E.T. “Varna” — Varna (activitatea 1.1);

—	C.E.T. “Bobov dol” — Sofia (activitatea 1.1);

—	C.E.T. de la “Lukoil Neftochim” — Burgas (activitatea 1.1);

—	“Lukoil Neftochim” — Burgas (activitatea 1.2);

—	“Kremikovţi” — Sofia (activitatea 2.2);

—	“Radomir Metali” — Radomir (activitatea 2.3 b);

—	“Solidus — Pernik” (activitatea 2.4);

—	“Berg Montana fitingi” — Montana (activitatea 2.4);

—	“Energoremont” — Kresna (activitatea 2.4);

—	“Chugunoleene” — Ihtiman (activitatea 2.4);

—	“Alkomet” — Shumen (activitatea 2.5 b);

—	“Start” — Dobrich (activitatea 2.5 b);

—	“Alukom” — Plevna (activitatea 2.5 b);

—	“Energia” — Tărgovişte (activitatea 2.5 b);

—	“Uspeh” — Lukovit (activitatea 3.5);

—	“Keramika” — Burgas (activitatea 3.5);

—	“Stroykeramika” — Mezdra (activitatea 3.5);

—	“Stradlja keramika” — Stradlja (activitatea 3.5);

—	“Balkankeramiks” — Novi Iskar (activitatea 3.5);

—	“Shamot” — Elin Pelin (activitatea 3.5);

—	“Ceramics plant” — Dragoviştiţa (activitatea 3.5);

—	“Fayans” — Kaspichan (activitatea 3.5);

—	“Solvay Sodi” — Devnya (activitatea 4.2 d);

—	“Polimeri” — Devnya (activitatea 4.2 c);

—	“Agropolichim” — Devnya (activitatea 4.3);

—	“Neochim” — Dimitrovgrad (activitatea 4.3);

—	“Agriva” — Plovdiv (activitatea 4.4);

—	“Balkanpharma” — Razgrad (activitatea 4.5);

—	“Biovet” — Peştera (activitatea 4.5);

—	“Catchup-frukt” — Aitos (activitatea 6.4 b);

—	“Bulgarikum” — Burgas (activitatea 6.4 c);

—	“Serdika 90” — Dobrich (activitatea 6.4 c);

—	“Ekarisaj” — Varna (activitatea 6.5);

—	“Ekarisaj-Bert” — Burgas (activitatea 6.5).

Autorizaţii pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalaţii înainte de 30 octombrie 2007, cuprinzând calendare individuale obligatorii, în scopul realizării conformării depline. Aceste autorizaţii trebuie să asigure, până la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligaţiile de bază ale operatorilor, prevăzute în articolul 3 din directivă.

(2)

32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiţi poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:

—

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi modificările Tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolul 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexele III, IV şi VII la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de dioxid de sulf şi pulbere nu se aplică pe teritoriul Bulgariei următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare unitate a instalaţiei:

—

C.E.T. “Varna”:

—	Unitatea 1, până la 31 decembrie 2009;

—	Unitatea 2, până la 31 decembrie 2010;

—	Unitatea 3, până la 31 decembrie 2011;

—	Unitatea 4, până la 31 decembrie 2012;

—	Unitatea 5, până la 31 decembrie 2013;

—	Unitatea 6, până la 31 decembrie 2014;

—

C.E.T. “Bobov dol”:

—	Unitatea 2, până la 31 decembrie 2011;

—	Unitatea 3, până la 31 decembrie 2014;

—

C.E.T. “Ruse-Est”:

—	Unităţile 3 şi 4, până la 31 decembrie 2009;

—	Unităţile 1 şi 2, până la 31 decembrie 2011;

—

C.E.T. de la “Lukoil Neftochim Burgas”:

—	Unităţile 2, 7, 8, 9, 10 şi 11, până la 31 decembrie 2011.

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de dioxid de sulf şi pulberi provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depăşească următoarele plafoane intermediare:

—	în anul 2008: 179 700 tone SO2/an; 8 900 tone pulberi/an;

—	în anul 2012: 103 000 tone SO2/an; 6 000 tone pulberi/an.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de oxizi de azot nu se aplică pe teritoriul Bulgariei, până la 31 decembrie 2011, în ceea ce priveşte unităţile 2, 7, 8, 9, 10 şi 11 ale instalaţiei de ardere C.E.T. de la “Lukoil Neftochim” Burgas.

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depăşească următoarele plafoane intermediare:

—	în anul 2008: 42 900 tone/an;

—	în anul 2012: 33 300 tone/an.

(c)

La 1 ianuarie 2011, Bulgaria se obligă să transmită Comisiei un plan actualizat, care să includă un plan de investiţii, privind alinierea treptată a instalaţiilor care sunt încă neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului. Aceste planuri trebuie să asigure reducerea continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la literele (a) şi (b) de mai sus, în special în ceea ce priveşte emisiile în perioada 2012 - 2014. În cazul în care Comisia, având în vedere în special efectele asupra mediului şi necesitatea de a reduce denaturarea concurenţei pe piaţa internă cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază că aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea acestor obiective, informează Bulgaria în acest sens. În următoarele trei luni, Bulgaria se obligă să comunice măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. În cazul în care, ulterior, Comisia, consultându-se cu statele membre, consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanşează procedura de sancţionare a nerespectării obligaţiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul 226 din Tratatul CE.

(1) Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restricţiilor de circulaţie şi şedere în cadrul Comunităţii pentru lucrătorii din statele membre şi familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p. 13), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) şi a cărei abrogare prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77) intră în vigoare de la 30 aprilie 2006.

(2) NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(3) NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(4) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

(5) Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei laptelui şi produselor lactate (JO L 160, 26.6.1999, p. 48), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 186/2004 al Comisiei (JO L 29, 3.2.2004, p. 6).

(6) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar, de înfiinţare a Autorităţii europene a securităţii alimentare şi de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).

(7) JO L 228, 9.9.1996, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p.1).

(8) JO L 76, 23.3.1992, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).

(9) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(10) JO L 78, 26.3.1991, p. 32

(11) JO L 257, 10.10.1996, p. 26.

(12) JO L 309, 27.11.2001, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(13) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE şi astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Apendice la anexa VI

CAPITOLUL I

Lista unităţilor de prelucrare a laptelui care nu corespunde normelor UE menţionate în capitolul 4 secţiunea B litera (a) din anexa VI

Nr.	Nr. vet.	Denumirea şi adresa unităţii	Adresa punctelor de lucru vizate
Regiunea Blagoevgrad — nr. 1
1	BG 0112004	“Matand” EOOD gr. Pernik ul. Lenin 111	s.Eleshnitsa
Regiunea Burgas — nr. 2
2	BG 0212013	ET “Marsi-Mincio Bakalov” gr. Burgas j.k. Vazrajdane bl. 1	Burgas j.k. Pobeda ul. Baikal 9
3	BG 0212027	DZZD “Mlecen sviat” gr. Burgas j.k. Izgrev ul. Malcika 3	s. Debelt ul. Indie voivoda 5 obl. Burgaska
4	BG 0212028	“Vester” OOD gr. Burgas ul. Fotinov 36	s. Sigmen
5	BG 0212047	“Complektstroi” EOOD gr. Burgas ul. Aleksandăr Stamboliiski 17	s. Veselie
Regiunea Vidin — nr. 5
6	BG 0512025	“El Bi Bulgarikum” EAD gr. Vidin	gr. Vidin Iujna promishlena zona
Regiunea Vraţa — nr. 6
7	BG 0612010	“Hagiiski i familiia” EOOD s.Gradeshnitsa	s. Gradeshnitsa
8	BG 0612027	“Mlecen rai 99” EOOD gr. Vratsa j.k. Dabnica bl. 48 ap. 3	gr. Vratsa j.k. Bistrets Stopanski dvor
9	BG 0612035	ET “Nivego” s. Ciren	s. Ciren
Regiunea Gabrovo — nr. 7
10	BG 0712001	“Ben Invest” OOD s. Kostenkovtsi obsht. Gabrovo	s. Costencovtsi obsht. Gabrovo
11	BG 0712002	“Shipka 97” AD gr. Gabrovo ul. V. Levski 2	gr. Gabrovo ul. V. Levski 2
12	BG 0712003	“Elvi” OOD s. Velkovtsi obsht. Gabrovo	s. Velcovtsi obsht. Gabrovo
13	BG 0712008	“Milkieks” OOD gr. Sevlievo j.k. Dr. Atanas Moskov	gr. Sevlievo j.k. Atanas Moskov
Regiunea Dobrici — nr. 8
14	BG 0812002	“AVITA” OOD gr. Sofia ul. 20-ti April 6	s. Tsaricino
15	BG 0812008	“Roles 2000” OOD gr. Varna ul. Tsar Ivan SHishman 13	s. Kardam
16	BG 0812019	“Filipopolis” OOD gr. Plovdiv ul. Hristo Danov 2	s. Jeglartsi
17	BG 0812029	“AKURAT - MLECENA PROMISHLENOST” OOD gr. Sofia ul. Baba Vida 2	gr. Dobrich j.k. Riltsi
18	BG 0812030	“FAMA” AD gr. Varna ul. Evloghi Gheorghiev 23	gr. Dobrich bul. Dobrugea 2
Regiunea Cargeali — nr. 9
19	BG 0912004	ET “Rado” s. Bial izvor	s. Bial izvor obsht. Ardino
Regiunea Kiustendil — nr. 10
20	BG 1012012	“Galkom” OOD gr. Dupnitsa	gr. Dupnitsa ul. Venelin 57
21	BG 1012008	ET “Nikolai Kolev” s. Koniavo	s. Koniavo
Regiunea Loveci — nr. 11
22	BG 1112001	“Prima Lakta” OOD gr. Loveci ul. Troiansko shose 1	gr. Loveci ul. Troiansco shose
23	BG 1112004	“Mlekoprodukt” OOD gr. Loveci	s. Goran
24	BG 1112008	“Plod” AD gr. Apriltsi	gr. Apriltsi
25	BG 1112012	“Stilos” OOD gr. Dupnitsa ul. Batenberg 64	s. Lesidren
Regiunea Pazargik — nr. 13
26	BG 1312011	“Eko-F” EAD gr. Sofia ul. Stara planina 34	s. Karabunar
27	BG 1312015	“Mevgal Bulgaria” EOOD gr. Velingrad	gr. Velingrad j.k. Industrialen
28	BG 1312022	ET “Palmite-Vesela Popova” gr. Plovdiv ul. Koprivkite 23	gr. Strelcea ul. Osvobojdenie 17
Regiunea Plevna — nr. 15
29	BG 1512003	“Mandra 1” EOOD gr. Obnova	s. Tranciovitsa
30	BG 1512006	“Mandra” OOD s. Obnova	s. Obnova
31	BG 1512008	ET “Viola” s. Koinare	gr. Koinare ul. Hristo Botev 16
32	BG 1512010	ET “Militsa Lazarova - 90” gr. Slavianovo	gr. Slavianovo ul. Asen Zlatarev 2
Regiunea Plovdiv — nr. 16
33	BG 1612009	ET “D. Magearov” gr. Plovdiv	gr. Stambolijski-mandra
34	BG 1612013	ET “Polidei EI” gr. Karlovo	s. Domlian
35	BG 1612017	“Snep” OOD gr. Racovski	gr. Racovski ul. F. Stanislavov 57
36	BG 1612020	ET “Bor-Hvor” s. Dalbok izvor	s. Dalbok izvor
37	BG 1612023	“Vanela” OOD gr. Plovdiv bul. Bulgaria 170	s. Tsarimir
38	BG 1612024	SD “Kostovi - EMK” gr. Saedinenie	gr. Saedinenie
39	BG 1612039	“Topolovo-Agrokomers” OOD gr. Sofia j.k. Dianabad, bl. 20	s. Topolovo Stopanski dvor
40	BG 1612040	“Mlecini producti” OOD gr. Plovdiv	s. Manole
Regiunea Rajgrad — nr. 17
41	BG 1712002	ET “Rosver” gr. Tsar Caloian ul. Ivan Vazov 4	gr. Tsar Caloian ul. Sofia 41
42	BG 1712010	“Bulagrotreid” OOD gr. Ruse ul. Elin Pelin 15A	s. Juper
43	BG 1712020	ET “Prelest-Sevim Ahmed” s. Podaiva ul. Struma 12	s. Lavino Stopanski dvor
44	BG 1712042	ET “Madar” s. Madrevo ul. Han Kubrat 65	s. Terter Stopanski dvor
Regiunea Ruse — nr. 18
45	BG 1812002	“Laktis-Biala” AD gr. Biala	gr. Biala ul. Stefan Stambolov 75
46	BG 1812005	ET “DAV” gr. Ruse ul. 6-ti Septemvri 43	gr. Vetovo
47	BG 1812022	ZKPU “Tetovo” s. Tetovo	s. Tetovo ul. Tsar Osvoboditel 5
48	BG 1812011	ET “Gheorghi Bojinov-Gogo” s. Nikolovo	s. Nikolovo
Regiunea Silistra — nr. 19
49	BG 1912004	ET “Merone-Hristo Kunev” gr. Silistra bul. Makedonia 150	gr. Alfatar
50	BG 1912013	“IOSI” OOD gr. Sofia ul. Hagi Dimităr 142 vh. A	s. Cernolik
51	BG 1912024	“Buldeks” OOD gr. Silistra ul. D. Doncev 6	s. Belitsa
Regiunea Sliven — nr. 20
52	BG 2012007	“Delta lakt” OOD gr. Stara Zagora ul. Tsar Caloian 20	s. Stoil voivoda
53	BG 2012020	“Iotovi” OOD gr. Sliven j.k. Recitsa ul. Kosharite 12	gr. Sliven j.k. Recitsa
54	BG 2012022	“Bratia Zafirovi” OOD gr. Sliven ul. Treti mart 7	gr. Sliven Industrialna zona Zapad
55	BG 2012030	“Agroprodukt” OOD gr. Sliven ul. Oreshak 24	s. Dragodanovo
56	BG 2012036	“Mincevi” OOD s. Korten obl. Sliven	s. Korten obl. Sliven
Regiunea Smolian — nr. 21
57	BG 2112001	“Belev” EOOD gr. Smolian	gr. Smolian ul. Trakiia 15
58	BG 2112021	“Rossi” EOOD gr. Dospat	gr. Dospat
59	BG 2112018	ET “Rosen Atanasov-Komers” s. Kutela	s. Kutela
60	BG 2112023	ET “Ilian Isakov” s. Trigrad	s. Trigrad mun. Devin
Regiunea municipalităţii Sofia — nr. 22
61	BG 2212001	“Danon — Serdika” AD gr. Sofia ul. Ohridsko ezero 3	ul. Ohridsko ezero 3
62	BG 2212002	“Formalat” EOOD s. G. Lozen ul. Saedinenie 132	s. G. Lozen ul. Saedinenie 132
63	BG 2212009	“Serdika-94” OOD j.k. Jeleznitsa	j.k. Jeleznitsa
64	BG 2212022	“Megle-MJ” OOD ul. Probuda 14	ul. Probuda 12-14
65	BG 2212023	“EL BI BULGARIKUM” EAD gr. Sofia ul. Saborna 9	ul. Malashevska 12A
Regiunea districtului Sofia — nr. 23
66	BG 2312013	ET “Dobrev” s. Dragushinovo	s. Dragushinovo
67	BG 2312016	AD “Bovis” s. Trudovets	s. Trudovets
68	BG 2312026	“Diado Liben” OOD gr. Sofia ul. Hubcea 2	gr. Koprivshtitsa bul. H. Nencio Palaveev 137
69	BG 2312033	“Balkan Spetsial” OOD gr. Sofia	s. Gorna Malina
70	BG 2312002	ET “Danim” gr. Elin Pelin	gr. Elin Pelin blvd. “Vitosha” 18A
Regiunea Stara Zagora — nr. 24
71	BG 2412019	“Dekada” OOD gr. Stara Zagora bul. Ruski 41 et. 3 ap. 9	s. Elhovo
72	BG 2412023	Institutul Agricol gr. Stara Zagora	gr. Stara Zagora
73	BG 2412033	“Gospodinovi” OOD gr. Stara Zagora pl. Beroe 1 ap. 21	s. Julievo
Regiunea Tărgovişte — nr. 25
74	BG 2512004	“PIP Trade” OOD gr. Sofia ul. Baba Vida 2	s. Davidovo
75	BG 2512006	“Hadad” OOD s. Makariopolsko	s. Makariopolsko
76	BG 2512016	“Milktreid-BG” OOD gr. Sofia sect. Studentska 58-A-115	s. Saedinenie obl. Targovishte
77	BG 2512017	“IU E S - Komers” OOD gr. Opaca	s. Goliamo Gradishte ul. Racovski 2
Regiunea Iambol — nr. 28
78	BG 2812002	“Aracievi” OOD gr. Elhovo ul. Bakalov 19	s. Kirilovo
79	BG 2812003	“Bălgarski iogurt” OOD s. Ravda	s. Veselinovo Kompleks “Ekaterina”
80	BG 2812025	“Sakarela” OOD gr. Yambol ul. Hr. Botev 24-B-15	gr. Yambol ul. Preslav 269

CAPITOLUL II

Lista unităţilor de prelucrare în paralel a laptelui care corespunde şi a celui care nu corespunde normelor UE menţionate în capitolul 4, secţiunea B, literele (a) şi (c) din anexa VI

Nr.	Nr. vet.	Denumirea şi adresa unităţii	Adresa punctelor de lucru vizate
Regiunea Veliko Tărnovo — nr. 4
1	BG 0412002	“Sofbiolaif-BG” OOD gr. Svishtov	gr. Svishtov ul. 33-ti Svishtovski polk. 67
2	BG 0412009	“Milki-luks” OOD gr. Plovdiv	s. Biala Cerkva
3	BG 0412010	“Bi Si Si Handel” OOD gr. Elena	gr. Elena ul. Treti mart 19
Regiunea Vraţa — nr. 6
4	BG 0612012	ET “Zorov - 97” gr. Vratsa j.k. Kulata ul. Palkovitsa 7	Vraceanski balkan, mestnost Parshevitsa
Regiunea Dobrici — nr. 8
5	BG 0812009	“Serdika - 90” AD gr. Dobrich	gr. Dobrich ul. 25 septemvri 100
Regiunea Loveci — nr. 11
6	BG 1112006	“Kondov Ekoproductsiia” OOD gr. Sofia	s. Staro selo
Regiunea Plovdiv — nr. 16
7	BG 1612001	“OMK” gr. Sofia	gr. Plovdiv bul. Dunav 3
8	BG 1612002	“SHipka 99” OOD gr. Parvomay	gr. Parvomay
9	BG 1612037	“Filipopolis-RK” OOD gr. Plovdiv	gr. Plovdiv j.k. Proslav ul. Prosveta 2A
10	BG 1612041	“Elit-95” EOOD s. Dalbok izvor	s. Dalbok izvor
Regiunea Ruse — nr. 18
11	BG 1812003	“Sirma Prista” AD gr. Ruse	gr. Ruse bul. 3-ti mart 1
Regiunea Sliven — nr. 20
12	BG 2012006	“Mlecen pat” AD gr. Sofia ul. Vasil Levski 109	gr. Nova Zagora j.k. Industrialen
13	BG 2012009	“Vangard” OOD gr. Sliven ul. Al. Stamboliiski 1	s. Jelio voivoda obl. Sliven
14	BG 2012019	“Hemus milk komers” OOD gr. Sliven ul. Neofit Rilski 3a	gr. Sliven Industrialna zona Zapad j.k. 10
15	BG 2012042	“Tirbul” EAD gr. Sliven	“Tirbul” EAD gr. Sliven
Regiunea Stara Zagora — nr. 24
16	BG 2412005	“Markeli” AD gr. Stara Zagora ul. Sv. Kn. Boris 67 et. 3 ap. 6	gr. Kazanlăk j.k. Industrialen
Regiunea Tărgovişte — nr. 25
17	BG 2512001	“Mladost - 2002” OOD gr. Targovishte	gr. Targovishte bul. “29-ti yanuari” 7
18	BG 2512020	“Mizia-Milk” OOD gr. Targovishte ul. “Rodopi” 5	gr. Targovishte Industrialna zona
Regiunea Hascovo — nr. 26
19	BG 2612047	“Balgarsko sirene” OOD gr. Harmanli ul. “Gotse Delchev” 1	gr. Haskovo bul. “Saedinenie” 94
Regiunea Iambol — nr. 28
20	BG 2812022	“Karil i Tanya” OOD gr. Yambol	gr. Yambol ul. “Graf Ignatiev” 189

ANEXA VII

Lista menţionată articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii, România

1. LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene

31968 R 1612: Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 1612/68 din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii (JO L 257, 19.10.1968, p. 2), modificat ultima dată prin:

—	32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77);

31996 L 0071: Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1);

32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi al membrilor familiilor acestora de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE şi 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(1)

Articolul 39 şi articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor şi la libera circulaţie a capitalurilor care presupune circulaţia temporară a lucrătorilor, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE între România, pe de o parte, şi fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, pentru care se aplică dispoziţiile tranzitorii stabilite la alineatele (2) - (14).

(2)

Prin derogare de la articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 şi până la sfarşitul unei perioade de doi ani după data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern, sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisanţilor români pe piaţa forţei de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea unei perioade de cinci ani după data aderării.

Resortisanţii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru, dar nu şi pe piaţa forţei de muncă din celelalte state membre care aplică măsuri de drept intern.

Resortisanţii români admişi după aderare pe piaţa forţei de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni beneficiază de aceleaşi drepturi.

Resortisanţii români menţionaţi la paragrafele al doilea şi al treilea de mai sus încetează să beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe în cazul în care părăsesc voluntar piaţa forţei de muncă din actualul stat membru în cauză.

Resortisanţii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.

(3)

Înainte de sfârşitul perioadei de doi ani după data aderării, Consiliul reexaminează aplicarea dispoziţiilor tranzitorii stabilite la alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.

La încheierea acestei reexaminări, dar nu mai tîrziu de sfârşitul perioadei de doi ani după data aderării, actualele state membre notifică Comisia în cazul în care continuă să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori în care aplică în viitor articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.

(4)	La solicitarea României, se poate efectua o nouă reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menţionată la alineatul (3) şi care trebuie încheiată în termen de şase luni de la primirea solicitării din partea României.

(5)

La sfârşitul perioadei de cinci ani menţionată la alineatul (2), un stat membru care menţine măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru se produc sau există riscul să se producă perturbări grave, precum şi după ce notifică Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârşitul unei perioade de şapte ani de la data aderării. În lipsa unei astfel de notificări, se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.

(6)

Pe parcursul perioadei de şapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatului (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisanţii români şi care, în această perioadă, eliberează permise de muncă resortisanţilor României în scopul monitorizării, vor face acest lucru în mod automat.

(7)

Statele membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisanţilor români, pot recurge la procedurile stabilite de paragrafele următoare până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării.

În cazul în care într-un stat membru menţionat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbări pe piaţa forţei de muncă care ar putea ameninţa grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forţei de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia si celelalte state membre cu privire la aceasta şi furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informaţii, statul membru poate solicita Comisiei să declare suspendarea, totală sau parţială, a aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizării situaţiei în regiunea sau în cadrul profesiei respective. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare şi durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări şi notifică decizia sa Consiliului. În termen de două săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de două săptămâni, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată în privinţa acestei solicitări.

(8)

Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor 2 - 5 şi 7 de mai sus, în ceea ce priveşte dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a accede la un loc de muncă, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/38/CE în România cu privire la resortisanţii actualelor state membre şi în actualele state membre cu privire la resortisanţii români, în următoarele condiţii:

—

soţul unui lucrător şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru. Această dispoziţie nu se aplică membrilor familiei unui lucrător care a fost admis legal pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni;

—

soţul unui lucrător şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar în cursul perioadei de aplicare a dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru în cazul în care au locuit în acel stat membru cel puţin optsprezece luni sau din al treilea an după data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.

Aceste dispoziţii nu aduc atingere măsurilor mai favorabile, indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.

(9)

În măsura în care anumite dispoziţii din Directiva 2004/38/CE care preiau dispoziţiile din Directiva 68/360/CEE (1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) şi (8), România şi actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziţii în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) şi (8).

(10)

În toate cazurile în care actualele state membre aplică măsuri de drept intern sau cele rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, România poate menţine în vigoare măsuri echivalente în ceea ce priveşte resortisanţi statului sau statelor membre în cauză.

(11)

În cazul în care aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, România poate recurge la procedurile stabilite la alineatul (7) în ceea ce priveşte Bulgaria. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de România resortisanţilor Bulgariei în scopul monitorizării se eliberează automat.

(12)

Orice actual stat membru care aplică măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) - (5) şi (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului său intern, o libertate de circulaţie mai mare decât cea existentă la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piaţa forţei de muncă. Începând cu al treilea an după data aderării, orice actual stat membru care aplică măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.

(13)

Pentru a face faţă preturbărilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbări în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piaţa forţei de muncă din aceste state, care ar putea apărea în anumite regiuni ca urmare a prestării transnaţionale de servicii, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE, şi în măsura în care acestea aplică liberei circulaţii a lucrătorilor români, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, Germania şi Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul EC în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societăţile stabilite în România, a circulaţiei temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania şi Austria face obiectul măsurilor de drept intern.

Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea:

—

în Germania:

Sectorul	codul NACE (2), cu excepţia unor dispoziţii contrare
construcţiile, inclusiv ramuri conexe	45.1 - 4; activităţi enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activităţi de curăţare a clădirior	74.70 activităţi de curăţare a clădirior
alte servicii	74.87 numai activităţile designerilor de decoraţiuni interioare

—

în Austria:

Sectorul	codul NACE (3), cu excepţia unor dispoziţii contrare
servicii de horticultură	01.41
tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei	26.7
construcţii metalice şi părţi componente	28.11
construcţii, inclusiv ramuri conexe	45.1 - 4; activităţi enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activităţi în domeniul securităţii	74.60
activităţi de curăţare a clădirilor	74.70
asistenţă medicală la domiciliu	85.14
activităţi de asistenţă socială fără cazare	85.32

În măsura în care Germania sau Austria derogă de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE în conformitate cu paragrafele anterioare, România poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.

Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiţii pentru circulaţia temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnaţionale de servicii între Germania sau Austria şi România mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.

(14)

Aplicarea alineatelor (2) - (5) şi (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiţii pentru accesul resortisanţilor români pe piaţa forţei de muncă din actualele state membre mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.

Fără a aduce atingere aplicării dispoziţiilor stabilite la alineatele 1 - 13, în cursul oricărei perioade în care aplică măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre sunt obligate să acorde un tratament preferenţial, în ceea ce priveşte accesul la piaţa forţei de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanţi ai statelor membre în comparaţie cu lucrătorii care sunt resortisanţi ai unor ţări terţe.

Lucrătorii migranţi români şi familiile acestora, care locuiesc şi muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranţi care provin din celelalte state membre şi familiile acestora care locuiesc şi muncesc legal în România nu pot fi trataţi în condiţii mai restrictive decât cei provenind din ţări terţe, care locuiesc şi muncesc în acest stat membru sau în România. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferinţei comunitare, lucrătorii migranţi provenind din ţări terţe care locuiesc şi muncesc în România nu pot beneficia de tratament mai favorabil decît resortisanţii României.

2. LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR

31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE, cuantumul minim al compensării nu se aplică în România până la 31 decembrie 2011. România asigură că sistemul său de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 4 500 EUR de la 1 ianuarie 2007 şi până la 31 decembrie 2007, de minim 7 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 şi până la 31 decembrie 2008, de minim 9 000 EUR de la 1 ianuarie 2009 şi până la 31 decembrie 2009, de minim 11 000 EUR de la 1 ianuarie 2010 şi până la 31 decembrie 2010 şi de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2011 şi până la 31 decembrie 2011.

În cursul perioadei de tranziţie, celelalte state membre îşi menţin dreptul de a nu permite funcţionarea unei sucursale a unei societăţi româneşti de investiţii, stabilită pe teritoriul acestora, în cazul în care şi atât timp cât respectiva sucursală nu este înscrisă într-unul din sistemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauză, în vederea acoperirii diferenţei dintre cuantumul românesc al compensaţiei şi cuantumul minim prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE.

3. LIBERA CIRCULAŢIE A CAPITALURILOR

Tratatul privind Uniunea Europeană,

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.

Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenţi în România, precum şi de către societăţile constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat membru al ASEE şi care nu sunt stabilite, şi nici nu au o sucursală sau reprezentanţă pe teritoriul României.

Resortisanţilor statelor membre şi resortisanţilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European cu drept legal de rezidenţă în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decât cele care se aplică resortisanţilor români.

Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietăţii asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, precum şi de către societăţi constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE şi care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În nici un caz, un cetăţean al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil în ceea ce priveşte dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei ţări terţe.

Fermierii care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanţi ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă reşedinţa în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afara celor care se aplică resortisanţilor români.

O revizuire de ansamblu a acestor măsuri tranzitorii va avea loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranziţie menţionată la primul paragraf.

4. POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

A. AJUTORUL FISCAL

1. Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, titlul VI, capitolul 1 - Norme privind concurenţa

Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolelor 87şi 88 din Tratatul CE pentru întreprinderile cărora li s-a dat certificatul de investitor permanent într-o zonă defavorizată înainte de 1 iulie 2003, România poate continua să acorde scutiri de la impozitul pe profit în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată:

—	pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Bălan) până la data de 31 decembrie 2008 inclusiv;

—

pentru 22 de zone defavorizate (Comăneşti, Bucovina, Altân Tepe, Filipeşti, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montană, Bocşa, Moldova Nouă-Anina, Baraolt, Apuseni, Ştei-Nucet, Borod Şuncuiuş-Dobreşti-Vadu Crişului, Popeşti-Derna-Aleşd, Ip, Hida-Surduc- Jibou-Bălan, Sărmăşag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borşa Vişeu, Rodna) până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv;

—

pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copşa Mică) până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv;

în următoarele condiţii:

—

ajutorul de stat este acordat pentru investiţii regionale:

—	intensitatea netă a unui astfel de ajutor regional nu poate depăşi nivelul de 50 % din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat cu 15 puncte procentuale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cu condiţia ca intensitatea totală netă a ajutorului să nu depăşească 75 %;

—	în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor (4), ajutorul total nu poate depăşi30 % din costurile eligibile ale investiţiilor;

—	perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menţionate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute şi primite pe baza profiturilor care preced această dată sunt excluse din calcul;

—	în vederea calculării ajutorului total, se ţine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme şi indiferent dacă ajutorul este acordat din surse locale, regionale, naţionale sau comunitare;

—	costurile eligibile sunt definite în baza Orientărilor privind ajutorul naţional regional (5);

—	costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 2 octombrie 1998 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate) şi 15 septembrie 2004.

România va transmite Comisiei:

—	la două luni de la data aderării, informaţii privind îndeplinirea condiţiilor stabilite mai sus;

—

până la sfârşitul lui decembrie 2010, informaţii cu privire la costurile eligibile ale investiţiilor, efectiv suportate de către beneficiar potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată, şi cu privire la valoarea totala a ajutorului primit de beneficiari, precum şi

—	rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.

2. Tratatul de instituire a Comunităţii Europene titlul VI, capitolul 1 - Norme privind concurenţa

Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE pentru întreprinderile care au semnat contracte comerciale cu administraţiile zonelor libere înainte de 1 iulie 2002, România poate continua să acorde scutiri de la plata redevenţelor în temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, până la 31 decembrie 2011, în următoarele condiţii:

—

Ajutorul de stat este acordat pentru investiţiile regionale:

—	intensitatea netă a acestui ajutor regional nu poate depăşi nivelul de 50 % din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu 15 puncte procentuale, cu condiţia ca intensitatea netă totală a ajutorului să nu depăşească 75 %;

—	în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor (6), ajutorul total nu poate depăşi 30 % din costurile eligibile ale investiţiilor;

—	perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menţionate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute şi primite pe baza profiturilor care preced această dată sunt excluse din calcul;

—	în vederea calculării ajutorului total, se ţine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme şi indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse locale, regionale, naţionale sau comunitare;

—	costurile eligibile sunt definite în baza Orientărilor privind ajutorul naţional regional (7);

—	costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 30 iulie 1992 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere) şi 1 noiembrie 2004.

(b)

România va transmite Comisiei:

—	la două luni de la data aderării, informaţii privind îndeplinirea condiţiilor stabilite mai sus;

—

până la sfârşitul lui decembrie 2011, informaţii cu privire la costurile eligibile ale investiţiilor, efectiv suportate de către beneficiari potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, şi cu privire la valoarea totală a ajutorului primit de beneficiari, precum şi

—	rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.

B. RESTRUCTURAREA SECTORULUI SIDERURGIC

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, titlul VI, capitolul 1 - Norme privind concurenţa

Fără a aduce atingere articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE, ajutorul de stat acordat de România pentru restructurarea unor părţi specificate ale industriei siderurgice româneşti din 1993 până în 2004 este considerat a fi compatibil cu piaţa comună sub condiţia ca:

—	perioada prevăzută la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 privind produsele CECO la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (8), a fost extinsă până la 31 decembrie 2005;

—	condiţiile stabilite în programul naţional de restructurare şi în planurile individuale de afaceri în baza cărora a fost extins protocolul menţionat anterior sunt respectate în cursul perioadei 2002-2008;

—	condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A sunt întrunite;

—	nu se acordă sau plăteşte, sub nici o formă, nici un ajutor de stat combinatelor siderurgice care intră sub incidenţa programului naţional de restructurare de la 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, sfârşitul perioadei de restructurare, şi

—

nu se acordă sau plăteşte sectorului siderurgic românesc nici un ajutor de stat pentru restructurare după 31 decembrie 2004. În sensul prezentelor dispoziţii şi al apendicelui A prin ajutor de stat pentru restructurare se înţelege orice măsură privind societăţile siderurgice care constituie ajutor de stat în înţelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE şi care nu poate fi considerat compatibil cu piaţa comună în conformitate cu regulile obişnuite aplicate în Comunitate.

(2)	Sunt eligibile pentru a primi ajutor de stat în cadrul programului românesc de restructurare siderurgică numai societăţile enumerate în apendicele A partea I (în continuare denumite “societăţi beneficiare”).

(3)

Restructurarea sectorului siderurgic românesc, astfel cum este descrisă în planurile de afaceri individuale ale societăţilor beneficiare şi în programul naţional de restructurare, corelată cu condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A se încheie cel târziu la data de 31 decembrie 2008 (în continuare denumită “sfârşitul perioadei de restructurare”).

O societate beneficiară nu poate:

(a)	transmite beneficiul ajutorului acordat societăţii beneficiare, în cazul unei fuziuni cu o societate care nu este enumerată în apendicele A partea I;

(b)	prelua activele nici unei societăţi care nu este enumerată în apendicele A partea I şi transmite beneficiul ajutorului acordat acestei societăţi până la 31 decembrie 2008.

(5)	Orice schimbări ulterioare în proprietatea oricăreia dintre societăţile beneficiare trebuie să respecte condiţiile şi principiile privind viabilitatea, ajutoarele de stat şi reducerea capacităţii definite prin prezentele dispoziţii şi în apendicele A.

(6)

Societăţile care nu sunt enumerate ca “societăţi beneficiare” în apendicele A partea I nu beneficiază de ajutor de stat pentru restructurare sau de orice alt ajutor care nu este considerat compatibil cu normele comunitare privind ajutorul de stat şi, în acest context, nu sunt obligate să reducă capacitatea. Nici o reducere de capacităţi în cadrul acestor societăţi nu se poate lua în calculul reducerii minime.

(7)

Valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare care urmează să fie aprobată pentru societăţile beneficiare este determinată de justificări pentru fiecare dintre măsurile de ajutor prevăzute în cadrul programului naţional final de restructurare şi al planurilor individuale de afaceri care urmează să fie aprobate de autorităţile române şi care fac obiectul verificării finale a îndeplinirii criteriilor prevăzute la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 la Acordul european de asociere şi al aprobării de către Consiliu. În orice caz, valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare acordat şi plătit în perioada 1993-2004 nu poate depăşi 49 985 miliarde ROL. În cadrul acestui plafon global, se aplică următoarele subplafoane sau valori maxime ale ajutorului de stat acordat şi plătit fiecărei societăţi beneficiare în perioada 1993-2004:

Ispat Sidex Galaţi	30 598 miliarde ROL
Siderurgica Hunedoara	9 975 miliarde ROL
CS Reşiţa	4 707 miliarde ROL
IS Câmpia Turzii	2 234 miliarde ROL
COS Târgovişte	2 399 miliarde ROL
Donasid (Siderca) Călăraşi	72 miliarde ROL

Ajutorul de stat conduce la viabilitatea societăţilor beneficiare în condiţii normale de piaţă la sfârşitul perioadei de restructurare. Valoarea şi intensitatea unui asemenea ajutor trebuie să fie strict limitate la ceea ce este absolut necesar pentru a restabili această viabilitate. Viabilitatea se determină luând în considerare indicatorii descrişi în apendicele A partea III.

România nu mai acordă nici un alt ajutor de stat pentru restructurarea industriei siderurgice româneşti.

(8)

Totalul net al reducerilor de capacităţi pentru produse finite care urmează a fi realizat de către societăţile beneficiare în cursul perioadei 1993-2008 este de minimum 2,05 milioane tone.

Aceste reduceri de capacităţi se măsoară pe baza închiderilor definitive prin distrugerea fizică a respectivelor instalaţii de laminare la cald, astfel încât instalaţiile să nu poată fi repuse în funcţiune. O declaraţie de faliment a unei societăţi beneficiare nu poate fi calificată drept reducere de capacitate (9).

Reducerea minimă netă a capacităţii de 2,05 milioane tone şi datele care privesc atât încetarea producţiei, cât şi închiderea definitivă a instalaţiilor respective, se realizează în conformitate cu calendarul stabilit la apendicele A partea II.

Planurile individuale de afaceri trebuie să aibă aprobarea scrisă a societăţilor beneficiare. Acestea trebuie puse în aplicare şi trebuie să includă, în special:

În cazul Ispat Sidex Galaţi:

(i)	punerea în aplicare a programului de investiţii pentru modernizarea lucrărilor, îmbunătăţirea randamentelor, reducerea costurilor (în special cele privind consumul de energie) şi îmbunătăţirea calităţii

(ii)	orientarea spre segmentele de piaţă ale produselor plate cu valoarea adăugată mai mare

(iii)

îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a managementului organizaţional

(iv)	finalizarea restructurării financiare a societăţii

(v)	punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu

În cazul Siderurgica Hunedoara:

(i)	modernizarea instalaţiilor pentru a realiza planul de vânzări preconizat

(ii)	îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a managementului organizaţional

(iii)

punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu

În cazul I.S. Câmpia Turzii:

(i)	creşterea producţiei de produse cu valoare adăugată mare şi de produse prelucrate

(ii)	punerea în aplicare a programului de investiţii în vederea îmbunătăţirii calităţii producţiei

(iii)

îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a managementului organizaţional

(iv)	punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu

(d)

În cazul C.S. Reşiţa:

(i)	specializarea în producerea de semifabricate pentru aprovizionarea sectorului intern de ţevi

(ii)	închiderea capacităţilor ineficiente

(iii)

punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu

(e)

În cazul C.O.S. Târgovişte:

(i)	creşterea proporţiei produselor cu valoare adăugată mai mare

(ii)	punerea în aplicare a programului de investiţii în scopul reducerii costurilor, sporirii eficienţei şi îmbunătăţirii calităţii

(iii)

punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu

(f)

În cazul Donasid Călăraşi:

(i)	punerea în aplicare a programului de investiţii pentru modernizarea lucrărilor

(ii)	creşterea proporţiei de produse finite

(iii)

punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu.

(10)	Orice schimbări ulterioare ale programului naţional de restructurare şi ale planurilor individuale de afaceri trebuie să aibă acordul Comisiei şi, dacă este cazul, al Consiliului.

(11)	Punerea în aplicare a restructurării are loc în condiţii de deplină transparenţă şi pe baza principiilor sănătoase ale economiei de piaţă.

(12)

Comisia şi Consiliul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare şi a planurilor individuale de afaceri, precum şi îndeplinirea condiţiilor stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A înainte şi după aderare până în 2009. În special, Comisia monitorizează principalele angajamente şi dispoziţiile stabilite la alineatele (7) şi (8) privind ajutorul de stat, viabilitatea şi reducerile de capacităţi, utilizând în special indicatorii de restructurare stabiliţi la alineatul (9) şi în apendicele A partea III. În acest scop, Comisia raportează Consiliului.

(13)	Monitorizarea include o evaluare independentă care trebuie realizată anual în perioada 2005 - 2009.

(14)

România cooperează pe deplin cu toate sistemele de monitorizare. În special:

—	România este obligată să transmită Comisiei rapoarte semestriale nu mai târziu de 15 martie şi 15 septembrie a fiecărui an, cu excepţia cazurilor în care Comisia decide altfel. Primul raport trebuie transmis la 15 martie 2005 şi ultimul la 15 martie 2009;

—

aceste rapoarte trebuie să cuprindă toate informaţiile necesare pentru monitorizarea procesului de restructurare, şi a reducerii şi utilizării capacităţii şi trebuie să furnizeze suficiente informaţii financiare care să permită efectuarea unei evaluări asupra îndeplinirii condiţiilor şi cerinţelor cuprinse în prezentele dispoziţii şi în apendicele A. Rapoartele trebuie să cuprindă cel puţin informaţiile stabilite la apendicele A partea IV, pe care Comisia îşi rezervă dreptul să le modifice în conformitate cu experienţa sa în cadrul procesului de monitorizare. De asemenea, în completare la rapoartele individuale de afaceri ale societăţilor beneficiare, va exista un raport asupra situaţiei de ansamblu a sectorului siderurgic românesc, inclusiv recentele dezvoltări macroeconomice.

—	România obligă societăţile beneficiare să dezvăluie toate informaţiile relevante care, în alte împrejurări, pot fi considerate confidenţiale. În raportarea sa către Consiliu, Comisia se asigură că nu sunt divulgate informaţii confidenţiale specifice societăţii.

(15)	Un comitet consultativ alcătuit din reprezentanţii autorităţilor române şi ai Comisiei se întruneşte semestrial. Reuniunile comitetului consultativ pot avea loc şi ad-hoc, în cazul în care Comisia consideră necesar.

(16)

În cazul în care Comisia constată, pe baza monitorizării, că au intervenit abateri semnificative de la prognozele de dezvoltare macroeconomică, de la situaţia financiară a societăţilor beneficiare sau de la evaluările viabilităţii, aceasta poate solicita României să ia măsurile necesare pentru a consolida sau modifica măsurile de restructurare în cazul respectivelor societăţi beneficiare.

(17)

În cazul în care monitorizarea evidenţiază:

(a)	că nu au fost îndeplinite oricare dintre condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii sau în apendicele A sau

(b)	că nu a fost îndeplinit oricare din angajamentele asumate de România în cadrul extinderii perioadei în cursul căreia România poate acorda în mod excepţional ajutor de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice, în conformitate cu Acordul european de asociere, sau

(c)	că în cursul perioadei de restructurare România a acordat ajutor de stat incompatibil suplimentar societăţilor beneficiare sau oricărei societăţi siderurgice,

Comisia ia măsurile necesare solicitând oricărei societăţi implicate să ramburseze orice ajutor acordat cu încălcarea condiţiilor stabilite de prezentele dispoziţii şi la apendicele A. În cazul în care este necesar, se recurge la clauzele de salvgardare astfel cum sunt stabilite la articolul 37 sau în conformitate cu dispoziţiile articolului 39 din act.

5. AGRICULTURA

A. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL AGRICULTURII

31999 R 1493: Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat ultima dată prin:

—	32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 19 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, România poate recunoaşte drepturi de replantare obţinute prin defrişarea varietăţilor hibride care pot să nu fie incluse în clasificarea soiurilor de viţă de vie, cultivate pe o suprafaţă de 30 000 hectare. Aceste drepturi de replantare pot fi utilizate până la 31 decembrie 2014 exclusiv pentru plantarea de Vitis vinifera.

Restructurarea şi reconversia acestor plantaţii de viţă de vie nu este eligibilă pentru sprijinul Comunităţii acordat în conformitate cu dispoziţiile articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999. Cu toate acestea, la nivel naţional pot fi acordate ajutoare de stat pentru costurile implicate de restructurarea şi reconversia acestora. Acest ajutor nu poate depăşi 75 % din costul total pe plantaţie.

B. LEGISLAŢIA VETERINARĂ ŞI FITOSANITARĂ

I. LEGISLAŢIA VETERINARĂ

32004 R 0852: Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

32004 R 0853: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004 din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor speciale de igienă a alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(a)

Cerinţele structurale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004 anexa II capitolul II şi de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea I capitolele II şi III, secţiunea II capitolele II şi III şi secţiunea V capitolul I nu se aplică unităţilor din România cuprinse în apendicele B la prezenta anexă până la 31 decembrie 2009, sub rezerva condiţiilor prevăzute mai jos.

(b)

Atât timp cât unităţile prevăzute la litera (a) de mai sus sunt supuse dispoziţiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unităţi sunt introduse exclusiv pe piaţa naţională sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unităţi din România supuse de asemenea dispoziţiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marcă de salubritate sau de identificare diferită de cea prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Paragraful precedent se aplică, de asemenea, tuturor produselor provenite din unităţi integrate de prelucrare a cărnii, în cazul în care o parte din unitate se supune dispoziţiilor literei (a).

(c)

Unităţile de prelucrare a laptelui enumerate în apendicele B la prezenta anexă pot recepţiona până la 31 decembrie 2009 cantităţi de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerinţele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul I subcapitolele II şi III, cu condiţia ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o listă alcătuită în acest scop de autorităţile române. România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea acestor ferme producătoare de lactate şi a sistemului de colectare a laptelui.

(d)

România se conformează treptat cerinţelor structurale prevăzute la litera (a). Anterior datei aderării, România înaintează Comisiei un plan de modernizare, aprobat de autoritatea naţională veterinară competentă, pentru fiecare dintre unităţile supuse măsurii prevăzute la litera (a) şi care sunt cuprinse în apendicele B. Planul include o listă a tuturor deficienţelor în raport cu cerinţele prevăzute la litera (a) şi data avută în vedere pentru remedierea acestora. România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în cadrul fiecărei unităţi. România asigură că numai acele unităţi care se conformează pe deplin acestor cerinţe până la 31 decembrie 2009 pot funcţiona în continuare.

(e)

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (10), Comisia poate actualiza apendicele B la prezenta anexă înaintea aderării şi până la 31 decembrie 2009 şi, în acest context, poate adăuga sau elimina unităţi în funcţie de progresele realizate în remedierea deficienţelor existente şi de rezultatele procesului de monitorizare.

În vederea asigurării bunei funcţionări a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

II. LEGISLAŢIA FITOSANITARĂ

31991 L 0414: Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piaţă a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1), modificată ultima dată prin:

—	32004 L 0099: Directiva 2004/99/CE a Comisiei din 1.10.2004 (JO L 309, 6.10.2004, p. 6).

Prin derogare de la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 91/414/CEE, România poate amâna termenele de furnizare a informaţiilor prevăzute la anexele II şi III la Directiva 91/414/CEE privind produsele de uz fitosanitar autorizate în prezent în România şi comercializate exclusiv pe teritoriul românesc care cuprind compuşi ai cuprului (sulfat, oxiclorura sau hidroxid), sulf, clorură de acetil, dimetoat şi 2,4-D, cu condiţia ca aceste ingrediente să fie concomitent cuprinse în anexa I la respectiva directivă. Termenele arătate mai sus pot fi amânate până cel mai târziu la 31 decembrie 2009, cu excepţia 2,4-D, pentru care termenul poate fi amânat până cel mai târziu la 31 decembrie 2008. Dispoziţiile anterioare se aplică numai acelor societăţi solicitante care au început în mod efectiv să producă sau să achiziţioneze datele necesare înainte de 1 ianuarie 2005.

6. POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

(1)

—	32002 R 0484: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 484/2002 din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).

(a)

Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 şi până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliţi în România sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transport rutier naţional de marfă în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliţi în celelalte state membre sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transport rutier naţional de marfă în România.

(b)

Înainte de sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia în cazul în care vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau în care, de la acea dată, vor aplica în întregime articolul 1 din regulament. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliţi în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfă în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.

(c)

În cazul în care un stat membru menţionat de paragraful precedent se confruntă cu o perturbare gravă a pieţei sale naţionale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuată de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o ameninţare a stabilităţii ori supravieţuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfă, statul membru în cauză informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la aceasta şi le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauză poate solicita Comisiei să suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizării situaţiei.

Comisia examinează situaţia pe baza datelor furnizate de statul membru în cauză şi, în termen de o lună de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu să adopte măsuri de salvgardare. Se aplică procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea şi al patrulea, precum şi în articolul 7 alineatele (4), (5) şi (6) din regulament.

Oricare dintre statele membre menţionate la primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente şi excepţionale, să suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifică motivat Comisia.

(d)

Atât timp cât aplicarea articolul 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) şi (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier naţional de marfă prin schimbul treptat de autorizaţii de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale. Aceasta poate include şi posibilitatea liberalizării totale.

(e)	Aplicarea literelor (a)-(c) nu poate avea ca efect un acces la serviciile de transport rutier naţional de marfă mai restrictiv decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.

(2)

31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 privind stabilirea, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a maselor maxime autorizate în traficul internaţional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), modificată ultima dată prin:

—	32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18.2.2002, (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE, vehiculele care respectă valorile limită din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 şi 3.5.1 prevăzute la anexa I la respectiva directivă pot utiliza secţiunile nereabilitate din reţeaua românească de drumuri până la 31 decembrie 2013 numai în cazul în care respectă limitele româneşti de masă pe axă în vigoare.

Începând de la data aderării nu mai poate fi impusă nici o restricţie privind utilizarea de către vehiculele care respectă cerinţele Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute la anexa 5 la Acordul privind transporturile încheiat între CE şi România (11) şi în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropene (12), principale rute care sunt enumerate mai jos:

1.	Alba Iulia — Turda — Zalău — Satu Mare — Halmeu (drumul E 81)

2.	Zalău — Oradea — Borş (drumurile 1 H şi E 60)

3.	Mărăşeşti — Bacău — Suceava — Siret (drumul E 85)

4.	Tişiţa — Tecuci — Huşi — Albiţa (drumul E581)

5.	Simeria — Haţeg — Rovinari — Craiova — Calafat (drumul E 79)

6.	Lugoj — Caransebeş — Drobeta-Turnu Severin — Filiaşi — Craiova (drumul E 70)

7.	Craiova — Alexandria — Bucureşti (drumul 6)

8.	Drobeta-Turnu Severin — Calafat (drumul 56 A)

9.	Bucureşti — Buzău (drumurile E 60/E 85)

10.	Bucureşti — Giurgiu (drumul E 70/E 85)

11.	Braşov — Sibiu (drumul E 68)

12.	Timişoara — Stamora Moraviţa (drumul 59)

România aderă la calendarul prevăzut de tabelul de mai jos în vederea reabilitării reţelei sale de drumuri secundare prevăzute de harta de mai jos. Orice investiţii în infrastructură care implică utilizarea de fonduri din bugetul Comunităţii urmăresc să asigure că arterele sunt construite sau reabilitate pentru a suporta o încărcătură cu masa de 11,5 tone pe axă.

Corespunzător realizării reabilitării, va avea loc o deschidere treptată a reţelei româneşti de drumuri secundare pentru vehiculele aflate în trafic internaţional care respectă valorile limită ale directivei. În scopul încărcării şi descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei de drumuri secundare este permisă pe parcursul întregii perioade de tranziţie.

Începând de la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internaţional care respectă valorile-limită ale Directivei 96/53/CE sunt supuse numai unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare româneşti de transporturi rutiere în cazul în care depăşesc limitele naţionale privind masa pe axă. Aceste vehicule nu pot fi supuse unor asemenea tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare româneşti de transporturi rutiere în cazul în care depăşesc limitele naţionale în raport cu dimensiunea sau masa totală a vehiculului. Totodată, acele vehicule aflate în trafic internaţional care respectă valorile limită ale Directivei 96/53/CE şi sunt prevăzute cu suspensie pneumatică sunt supuse unor taxe mai mici cu cel puţin 25 %.

Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei secundare de către vehiculele aflate în trafic internaţional care respectă valorile-limită ale directivei sunt percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare este transparent iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalităţi administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontieră al respectării limitelor masei pe axă. Respectarea limitelor masei pe axă este asigurată într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul şi se aplică, de asemenea, vehiculelor înmatriculate în România.

Tarifele pentru vehiculele fără suspensie pneumatică ce respectă valorile limită prevăzute de Directiva 96/53/CE nu pot depăşi nivelul tarifelor arătate în tabelul de mai jos (exprimat în cifre la nivelul anului 2002). Vehiculele prevăzute cu suspensie pneumatică ce respectă valorile-limită prevăzute de Directiva 96/53/CE sunt supuse unor tarife mai mici cu cel puţin 25 %.

Nivelul maxim al tarifelor (exprimat în cifre la nivelul anului 2002) pentru vehiculele fără suspensie pneumatică ce corespund valorilor-limită prevăzute de Directiva 96/53/CE

Masă normată pe axa simplă	Cuantumul tarifului suplimentar pentru utilizarea unui kilometru de drum nereabilitat (cu capacitatea maximă de transport de 10 tone pe axă) în euro (exprimat în cifre la nivelul anului 2002)
între 10 şi 10,5 tone pe axă	0,11
între 10,5 şi 11 tone pe axă	0,30
între 11 şi 11,5 tone pe axă	0,44

Calendarul pentru reabilitarea reţelei de drumuri secundare care se deschid treptat circulaţiei vehiculelor care respectă valorile limită ale Directivei 96/53/CE

Perioada	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	TOTAL
Km în execuţie (13)	3 031	2 825	1 656	1 671	1 518	1 529	1 554
Km recepţionaţi (14)	960	1 674	528	624	504	543	471
Lucrări cumulate (în km)	3 916	5 590	6 118	6 742	7 246	7 789	8 260	8 260

31999 L 0062: Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a tarifelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (JO L 187, 20.7.1999, p. 42), modificată ultima dată prin:

—

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi modificările aduse tratatelor — aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungaria, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) din Directiva 1999/62/CE, nivelurile tarifelor minime prevăzute de anexa I la directivă nu se aplică în România vehiculelor angajate exclusiv în operaţiunile de transport intern până la 31 decembrie 2010.

În cursul acestei perioade, nivelurile care sunt aplicate acestor vehicule de către România ating treptat nivelurile minime ale taxelor prevăzute de anexa I la directivă în conformitate cu următorul calendar:

—	la 1 ianuarie 2007, nivelurile aplicate de către România nu pot fi mai mici de 60 % din nivelurile minime prevăzute de anexa I la directivă;

—	la 1 ianuarie 2009, nivelurile aplicate de către România nu pot fi mai mici de 80 % din nivelurile minime prevăzute de anexa I la directivă.

7. IMPOZITAREA

(1)

31977 L 0388: A şasea Directivă a Consiliului 77/388/CE din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri — sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), modificată ultima dată prin:

—	32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

În vederea aplicării articolului 28 alineatul (3) litera (b) din Directiva 77/388/CEE, România poate menţine scutirea de taxa pe valoarea adăugată a transportului internaţional de călători, prevăzută la punctul (17) din anexa F la directivă, până la data la care condiţiile stabilite la articolul 28 alineatul (4) din directivă sunt îndeplinite sau atât timp cât aceeaşi scutire este aplicată de oricare dintre actualele state membre, reţinându-se prima dintre aceste date în ordine cronologică.

(2)

31992 L 0079: Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pentru ţigarete (JO L 316, 31.10.1992, p. 8), modificată ultima dată prin:

—	32003 L 0117: Directiva 2003/117/CE a Consiliului din 5.12.2003 (JO L 333, 20.12.2003, p. 49).

Prin derogare de la la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/79/CEE, România poate amâna până la 31 decembrie 2009 aplicarea accizei minime totale aplicate la preţul de vânzare cu amănuntul (care include toate taxele) al ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută, cu condiţia ca în această perioadă România să-şi ajusteze treptat cotele accizelor la acciza minimă totală prevăzută de directivă.

Fără a aduce atingere articolului 8 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor şi deţinerea, circulaţia şi controlul acestor produse (15), şi după informarea Comisiei, statele membre pot menţine, atât timp cât se aplică derogarea de mai sus, contingentele la ţigaretele care pot fi introduse pe teritoriul lor din România fără plata unor accize suplimentare, precum în cazul celor aplicate importurilor din ţări terţe. Statele membre care recurg la această posibilitate pot efectua controalele necesare, cu condiţia ca aceste controale să nu împiedice buna funcţionare a pieţei interne.

(3)

32003 L 0049: Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind sistemul comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din diferite state membre (JO L 157, 26.6.2003, p. 49), modificată ultima dată prin:

—	32004 L 0076: Directiva 2004/76/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 106).

România este autorizată să nu aplice dispoziţiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE până la 31 decembrie 2010. Pe durata acestei perioade de tranziţie, cota impozitului pe plăţile de dobândă sau redevenţe efectuate către o societate asociată din alt stat membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăţi asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depăşească 10 %.

(4)

32003 L 0096: Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice şi a energiei electrice (JO L 283, 31.10.2003, p. 51), modificată ultima dată prin:

—	32004 L 0075: Directiva 2004/75/EC a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 din Directiva 2003/96/CE, România poate aplica următoarele perioade de tranziţie:

—

până la 1 ianuarie 2011, să alinieze nivelul naţional de impozitare a benzinei fără plumb utilizată drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1 000 l. Începând de la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizată drept carburant nu poate fi mai mică de 323 EUR pentru 1 000 l;

—

până la 1 ianuarie 2013, să alinieze nivelul naţional de impozitare a motorinei utilizată drept carburant la nivelul minim de 330 EUR pentru 1 000 l. Cota efectivă de impozitare aplicată motorinei utilizată drept carburant nu poate fi mai mică de 274 EUR pentru 1 000 l începând de la 1 ianuarie 2008 şi de 302 EUR pentru 1 000 l începând de la 1 ianuarie 2011.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 9 din Directiva 2003/96/CE, România poate aplica următoarele perioade de tranziţie:

—	până la 1 ianuarie 2010, să alinieze nivelul naţional de impozitare a gazului natural utilizat pentru încălzire în scopuri necomerciale la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C;

—	până la 1 ianuarie 2010, să alinieze nivelul naţional de impozitare a păcurei grele utilizate în termoficare la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C;

—	până la 1 ianuarie 2009, să adapteze nivelul naţional de impozitare a păcurei grele utilizată în alt scop decât în termoficare, la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C.

De la 1 ianuarie 2007, cota efectivă de impozitare aplicată produselor din păcură nu poate fi mai mică de 13 EUR pentru 1 000 kg.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 10 din Directiva 2003/96/CE, România poate aplica o perioadă de tranziţie până la 1 ianuarie 2010 pentru alinierea nivelului naţional de impozitare a energiei electrice la nivelele minime de impozitare stabilite la anexa I tabelul C. De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate energiei electrice nu pot fi mai mici de 50 % din cota minimă în materie la nivel comunitar.

8. ENERGIA

31968 L 0414: Directiva 68/414/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1968 privind obligaţia statelor membre ale CEE de a menţine stocuri minime de ţiţei şi/sau produse petroliere (JO L 308, 23.12.1968, p. 14), modificată ultima dată prin:

—	31998 L 0093: Directiva 98/93/CE a Consiliului din 14.12.1998 (JO L 358, 31.12.1998, p. 100).

—	68,75 zile până la 1 ianuarie 2007;

—	73 zile până la 31 decembrie 2007;

—	77,25 zile până la 31 decembrie 2008;

—	81,5 zile până la 31 decembrie 2009;

—	85,45 zile până la 31 decembrie 2010;

—	90 zile până la 31 decembrie 2011.

9. MEDIUL

A. CALITATEA AERULUI

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

—	până la 31 decembrie 2007 unui număr de 115 instalaţii de depozitare din cadrul a 12 terminale şi până la 31 decembrie 2008 unui număr de 4 instalaţii de depozitare din cadrul unui singur terminal, care tranzitează o cantitate situată între 25 000 şi 50 000 tone/an;

—

până la 31 decembrie 2007 unui număr de 138 instalaţii de depozitare din cadrul a 13 terminale, până la 31 decembrie 2008 unui număr de 57 instalaţii de depozitare din cadrul a 10 terminale, şi până la 31 decembrie 2009 unui număr de 526 instalaţii de depozitare din cadrul a 63 de terminale, care tranzitează o cantitate de cel mult 25 000 tone/an.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 şi ale anexei II la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind încărcarea şi descărcarea cisternelor existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:

—	până la 31 decembrie 2007 unui număr de 36 de instalaţii de încărcare-descărcare din cadrul a 12 terminale, care tranzitează o cantitate situată între 25 000 şi 150 000 tone/an;

—

până la 31 decembrie 2007 unui număr de 82 de instalaţii de încărcare-descărcare din cadrul a 18 terminale, până la 31 decembrie 2008 unui număr de 14 instalaţii de încărcare-descărcare din cadrul a 11 terminale şi până la 31 decembrie 2009 unui număr de 114 instalaţii de încărcare-descărcare din cadrul a 58 de terminale, care tranzitează o cantitate de cel mult 25 000 tone/an.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 din Directiva 94/63/CE, cerinţele privind cisternele existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:

—	până la 31 decembrie 2007 unui număr de 31 de autocisterne;

—	până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 101 de autocisterne;

—	până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 432 de autocisterne.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 şi ale anexei III la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind încărcarea rezervoarelor existente în cadrul staţiilor de distribuţie a carburanţilor nu se aplică pe teritoriul României:

—	până la 31 decembrie 2007 unui număr de 116 de staţii de distribuţie a carburanţilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 19 staţii şi până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 106 staţii, care tranzitează o cantitate mai mare de 1 000 m3/an;

—	până la 31 decembrie 2007 unui număr de 49 de staţii de distribuţie a carburanţilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 11 staţii şi până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 85 de staţii, care tranzitează o cantitate situată între 500 şi 1 000 m3/an;

—	până la 31 decembrie 2007 unui număr de 23 de staţii de distribuţie a carburanţilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 14 staţii şi până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 188 de staţii, care tranzitează o cantitate de cel mult 500 m3/an.

B. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

31993 R 0259: Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în interiorul, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p. 1), modificat ultima dată prin:

—	32001 R 2557: Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei din 28.12.2001 (JO L 349, 31.12.2001, p.1).

(a)

Până la 31 decembrie 2015, toate transporturile către România de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 259/93 trebuie notificate autorităţilor competente, iar documentele corespunzătoare trebuie procesate în conformitate cu articolele 6, 7 şi 8 din regulament.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) al Regulamentului (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2011 autorităţile române competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către România cuprinzând următoarele deşeuri destinate recuperării, enumerate în anexa III, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Aceste transporturi sunt supuse dispoziţiilor articolului 10 din regulament.

AA.

DEŞEURI METALICE

—

AA 060

Cenuşi şi reziduuri de vanadiu

—

AA 080

Deşeuri şi reziduuri de taliu

—

AA 090

Deşeuri şi reziduuri de arsenic

—

AA 100

Deşeuri şi reziduuri de mercur

—

AA 130

Lichide rezultate din decaparea metalelor

AB.

DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ANORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERII ORGANICE

—

AB 010

Zguri, cenuşi şi reziduuri care nu sunt prevăzute sau incluse în altă categorie

—

AB 020

Reziduuri rezultate din arderea deşeurilor municipale/menajere

—

AB 030

Deşeuri de la sistemele care nu folosesc cianuri, rezultate din tratarea suprafeţei metalelor

—

AB 040

Deşeuri de sticlă de la tuburile catodice şi alte tipuri de sticle activate

—

AB 050

Nămoluri de fluorură de calciu

—

AB 060

Alţi compuşi anorganici fluoruraţi sub formă de lichide sau nămoluri

—

AB 080

Catalizatori uzaţi care nu se află pe lista verde

—

AB 090

Deşeuri de hidroxizi de aluminiu

—

AB 110

Soluţii bazice

—

AB 120

Compuşi anorganici halogenaţi care nu sunt prevăzuţi sau incluşi în altă categorie

AC.

DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERIALE ANORGANICE

—

AC 040

Nămoluri provenite din benzine cu plumb (motorine)

—

AC 050

Fluide termice (transmitere de căldură)

—

AC 060

Lichide hidraulice

—

AC 070

Lichide de frână

—

AC 080

Lichide antigel

—

AC 090

Deşeuri rezultate din producerea, prepararea şi utilizarea răşinilor, cauciucului, plastifianţilor, cleiurilor şi adezivilor

—

AC 100

Nitroceluloză

—

AC 110

Fenoli şi compuşi fenolici, inclusiv clorofenol sub formă lichidă sau de nămoluri

—

AC 120

Naftaline policlorurate

—

AC 140

Catalizatori cu trietilamină utilizaţi în prepararea nisipurilor pentru topitorii

—

AC 150

Clorofluorocarburi

—

AC 160

Haloni

—

AC 190

Fracţiune prăfoasă rezultată din mărunţirea autovehiculelor

—

AC 200

Compuşi organo-fosforici

—

AC 210

Solvenţi nehalogenaţi

—

AC 220

Solvenţi halogenaţi

—

AC 230

Reziduuri de distilare neapoase, halogenate sau nehalogenate, rezultate din operaţiuni de recuperare a solvenţilor organici

—

AC 240

Deşeuri rezultate din producerea hidrocarburilor alifatice halogenate (precum clorometanii, dicloretanul, clorura de vinil, clorura de viniliden, clorura de alil şi epiclorhidrina)

—

AC 260

Dejecţii lichide de la porci, fecale

—

AC 270

Nămol de canalizare

AD.

DEŞEURI CARE POT CONŢINE FIE COMPUŞI ORGANICI, FIE ANORGANICI

—

AD 010

Deşeuri de la producerea şi prepararea produselor farmaceutice

—

AD 020

Deşeuri de la producerea, prepararea şi utilizarea biocidelor şi a produselor fitofarmaceutice

—

AD 030

Deşeuri de la producerea, prepararea şi utilizarea produselor chimice pentru conservarea lemnului

Deşeuri care conţin, sunt alcătuite din sau sunt contaminate cu oricare din următorii compuşi:

—

AD 040

Cianuri anorganice, cu excepţia reziduurilor solide purtătoare de metale preţioase şi care conţin urme de cianuri anorganice

—

AD 050

Cianuri organice

—

AD 080

Deşeuri de natură explozivă, în cazul în care nu fac obiectul unor dispoziţii speciale

—

AD 110

Soluţii acide

—

AD 120

Răşini schimbătoare de ioni

—

AD 130

Aparate foto de unică folosinţă cu baterie

—

AD 140

Deşeuri provenite de la dispozitivele de control al poluării industriale pentru curăţarea gazelor reziduale industriale, neprevăzute sau neincluse în altă categorie

—

AD 150

Materie organică rezultat pe cale naturală, utilizat ca mediu filtrant (precum filtrele biologice)

—

AD 160

Deşeuri municipale/menajere

—

AD 170

Cărbune activat uzat, cu proprietăţi periculoase rezultate din utilizarea sa în industriile de chimie anorganică, de chimie organică şi farmaceutică, în tratarea apelor uzate, în procesele de filtrare a gazelor/aerului sau în scopuri similare

Acest termen poate fi prelungit până cel mai târziu la 31 decembrie 2015 cel târziu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 al Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deşeurile (16), modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului (17).

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2011 autorităţile române competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către România de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt prevăzute de anexele la regulament, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Acest termen poate fi prorogat până cel mai târziu la 31 decembrie 2015, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile (16), modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului (18).

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, autorităţile române competente formulează obiecţii cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexele II, III şi IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în anexele respective şi care au ca destinaţie o instalaţie exceptată temporar de la aplicarea anumitor dispoziţii ale Directivei Consiliului 96/61/CE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (19), ale Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2000/76/CE din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor (20) sau ale Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2001/80/CE din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă de anumiţi poluanţi generaţi de instalaţiile de ardere de mare capacitate (21), pe durata exceptării temporare aplicate instalaţiei de destinaţie.

(2)

31994 L 0062: Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10), modificată ultima dată prin:

—	32004 L 0012: Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11.2.2004 (JO L 47, 18.2.2004, p. 26).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	32 % din masă la 31 decembrie 2006, 34 % în anul 2007, 40 % în anul 2008, 45 % în anul 2009 şi 48 % în anul 2010.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	53 % din masă în anul 2011 şi 57 % în anul 2012.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	8 % din masă la 31 decembrie 2006, 10 % în anul 2007, 11 % în anul 2008, 12 % în anul 2009 şi 14 % în anul 2010.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul global de reciclare la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	26 % din masă la 31 decembrie 2006, 28 % în anul 2007, 33 % în anul 2008, 38 % în anul 2009, 42 % în anul 2010, 46 % în anul 2011 şi 50 % în anul 2012.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	21 % din masă la 31 decembrie 2006, 22 % în anul 2007, 32 % în anul 2008, 38 % în anul 2009, 44 % în anul 2010, 48 % în anul 2011 şi 54 % în anul 2012.

(f)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (e) punctul (iv) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub formă de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	16 % din masă în anul 2011 şi 18 % în anul 2012.

(g)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (e) punctul (v) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	4 % din masă la 31 decembrie 2006, 5 % în anul 2007, 7 % în anul 2008, 9 % în anul 2009 şi 12 % în anul 2010.

(3)

31999 L 0031: Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deşeurilor (JO L 182, 16.7.1999, p. 1), modificată prin:

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 14 litera (c) şi ale punctelor (2), (3), (4) şi (6) din anexa I la Directiva 1999/31/CE, şi fără a aduce atingere Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deşeurile (22) şi Directivei Consiliului 91/689/CEE din 12 decembrie 1991 privind deşeurile periculoase (23), condiţiile privind controlul apei şi gestionarea infiltraţiilor, protecţia solului şi apei, controlul şi asigurarea stabilităţii gazelor nu sunt aplicabile în România unui număr de 101 de depozite municipale de deşeuri existente până la 16 iulie 2017.

România este obligată să asigure reducerea treptată a deşeurilor depozitate în aceste 101 de depozite municipale de deşeuri neconforme, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:

—	la 31 decembrie 2006: 3 470 000 tone;

—	la 31 decembrie 2007: 3 240 000 tone;

—	la 31 decembrie 2008: 2 920 000 tone;

—	la 31 decembrie 2009: 2 920 000 tone;

—	la 31 decembrie 2010: 2 900 000 tone;

—	la 31 decembrie 2011: 2 740 000 tone;

—	la 31 decembrie 2012: 2 460 000 tone;

—	la 31 decembrie 2013: 2 200 000 tone;

—	la 31 decembrie 2014: 1 580 000 tone;

—	la 31 decembrie 2015: 1 420 000 tone;

—	la 31 decembrie 2016: 1 210 000 tone.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (3) literele (a) şi (b) şi ale anexei I punctul (2) liniuţa a doua la Directiva 1999/31/CE, precum şi fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6 litera (c) punctul (ii) din această directivă şi nici Directivei 75/442/CEE, cerinţele privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante şi prevenirea infiltrării apelor de suprafaţă în deşeurile depozitate nu se aplică pe teritoriul României următoarelor 23 de instalaţii existente până la data indicată în cazul fiecăreia:

Până la 31 decembrie 2007:

1.	S.C. BEGA UPSOM Ocna Mureş, Ocna Mureş, jud. Alba

Până la 31 decembrie 2008:

2.	S.C. TERMOELECTRICA S.A. - S.E. Doiceşti, Doiceşti, jud. Dâmboviţa

3.	S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A., Cicani-Beterega, jud. Gorj

4.	R.A.A.N. Drobeta-Turnu Severin - Sucursala ROMAG — TERMO, Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinţi

Până la 31 decembrie 2009:

5.	COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - S.E. Craiova, Valea Mănăstirii, jud. Dolj

6.	COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - S.E. Işalniţa, Işalniţa II, jud. Dolj

7.	COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - S.E. Işalniţa, Işalniţa I, jud. Dolj

8.	S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. - S.E. Paroşeni, Căprişoara, jud. Hunedoara

9.	S.C. TERMICA S.A. Suceava, Suceava, jud. Suceava

Până la 31 decembrie 2010:

10.	S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A., Bejan, jud. Hunedoara

11.	S.C. ALUM Tulcea, Tulcea, jud. Tulcea

Până la 31 decembrie 2011:

12.	S.C. UZINA TERMOELECTRICĂ GIURGIU S.A., Giurgiu, jud. Giurgiu

Până la 31 decembrie 2012:

13.	C.E.T. Bacău, Furnicari — Bacău, jud. Bacău

14.	S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI, Valea Ceplea, jud. Gorj

15.	S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI, Valea Ceplea, jud. Gorj

16.	S.C. UZINELE SODICE Govora, Govora, jud. Vâlcea

17.	S.C. C.E.T. Govora S.A., Govora, jud. Vâlcea

Până la 31 decembrie 2013:

18.	S.C. C.E.T. Arad, Arad, jud. Arad

19.	S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Sântaul Mic, jud. Bihor

20.	S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Sântaul Mic, jud. Bihor

21.	S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Sântaul Mic, jud. Bihor

22.	C.E.T. II Iaşi, Holboca, jud. Iaşi

23.	S.C. Uzina Electrică Zalău, Hereclean — Panic, jud. Sălaj

România este obligată să asigure reducerea treptată a deşeurilor lichide depozitate în aceste 23 de instalaţii neconforme, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:

—	la 31 decembrie 2006: 11 286 000 tone;

—	la 31 decembrie 2007: 11 286 000 tone;

—	la 31 decembrie 2008: 11 120 000 tone;

—	la 31 decembrie 2009: 7 753 000 tone;

—	la 31 decembrie 2010: 4 803 000 tone;

—	la 31 decembrie 2011: 3 492 000 tone;

—	la 31 decembrie 2012: 3 478 000 tone;

—	la 31 decembrie 2013: 520 000 tone.

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (3) litera (a) şi ale anexei I punctul (2) liniuţa a doua din Directiva 1999/31/CE, precum şi fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6 litera (c) punctul (ii) din această directivă şi nici Directivei 75/442/CEE, cerinţele privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante şi prevenirea infiltrării apelor de suprafaţă în deşeurile depozitate nu se aplică pe teritoriul României următoarelor 5 iazuri de decantare existente până la data indicată pentru fiecare:

Până la 31 decembrie 2009:

1.	BĂIŢA Ştei, Fânaţe, jud. Bihor

Până la 31 decembrie 2010:

2.	TRANSGOLD Baia Mare, Aurul-Recea, jud. Maramureş

3.	MINBUCOVINA Vatra Dornei, Ostra-Valea Straja, jud. Suceava

Până la 31 décembre 2011:

4.	CUPRUMIN Abrud, Valea Şesei, jud. Alba

5.	CUPRUMIN Abrud, Valea Ştefancei, jud. Alba.

România este obligată să asigure reducerea treptată a deşeurilor lichide depozitate în aceste 5 iazuri de decantare neconforme existente, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:

—	la 31 decembrie 2006: 6 370 000 tone;

—	la 31 decembrie 2007: 5 920 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 3 820 000 tone deşeuri nepericuloase);

—	la 31 decembrie 2008: 4 720 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 2 620 000 tone deşeuri nepericuloase);

—	la 31 decembrie 2009: 4 720 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 2 620 000 tone deşeuri nepericuloase);

—	la 31 decembrie 2010: 4 640 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 2 540 000 tone deşeuri nepericuloase);

—	la 31 decembrie 2011: 2 470 000 tone (în întregime nepericuloase).

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 2 litera (g) liniuţa a doua din Directiva 1999/31/CE, precum şi fără a aduce atingere dispoziţiilor Directivei 75/442/CEE şi ale Directivei 91/689/CEE, un sit permanent care este utilizat pentru depozitarea temporară a deşeurilor periculoase generate pe teritoriul României nu poate fi considerat ca fiind depozit de deşeuri în România până la 31 decembrie 2009.

Începând cu 30 iunie 2007, România este obligată să furnizeze Comisiei, la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport privind punerea treptată în aplicare a directivei şi conformarea sa cu aceste obiective intermediare.

(4)

—	32003 L 0108: Directiva 2003/108/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (5) şi 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE, România este obligată să atingă la 31 decembrie 2008 un nivel mediu de colectare separată de cel puţin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodăriile populaţiei, precum şi nivelurile de recuperare, refolosire şi reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor.

C. CALITATEA APEI

(1)

31983 L 0513: Directiva 83/513/CEE a Consiliului din 26 septembrie 1983 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările de cadmiu (JO L 291, 24.10.1983, p. 1), modificată prin:

—	31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48);

31984 L 0156: Directiva 84/156/CEE a Consiliului din 8 martie 1984 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările de mercur din alte sectoare decât cel al electrolizei cloralcanilor (JO L 74, 17.3.1984, p. 49), modificat prin:

—	31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 83/513/CEE, precum şi ale articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 84/156/CEE, valorile limită pentru evacuările de cadmiu şi mercur în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii (24) nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalaţii industriale:

ARIEŞMIN S.A. Baia de Arieş — Valea Sărtaş — Baia de Arieş — jud. Alba

ARIEŞMIN S.A. Baia de Arieş — ape de mină — Baia de Arieş — jud. Alba

E.M. TURŢ — Turţ — jud. Satu Mare

S.M. BAIA BORŞA — evacuare ape de mină Gura Băii — Borşa — jud. Maramureş

S.M. BAIA BORŞA — evacuare ape de mină Burloaia — Borşa — jud. Maramureş

S.M. BAIA BORŞA — evacuare Colbu-Toroioaga — Borşa — jud. Maramureş

E.M. BAIA SPRIE — Baia Sprie — jud. Maramureş

E.M. CAVNIC — Cavnic — jud. Maramureş

E.M. BĂIUŢ — Băiuţ — jud. Maramureş

S.C. Romplumb S.A. BAIA MARE — evacuare în canal de transport — Baia Mare — jud. Maramureş

SUCURSALA MINIERĂ BAIA MARE — flotaţie centrală — Baia Mare — jud. Maramureş

S.M. BAIA BORŞA — evacuare ape flotaţie — Borşa — jud. Maramureş

Romarm Tohani Zărneşti — Zărneşti — jud. Braşov

S.C. Viromet S.A. Victoria — Victoria — jud. Braşov

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 1 — Slatina — jud. Olt

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 2 — Slatina — jud. Olt

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 3 — Slatina — jud. Olt

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 4 — Slatina — jud. Olt

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 5 — Slatina — jud. Olt

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 6 — Slatina — jud. Olt

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 7 — Slatina — jud. Olt

S.C. GECSAT Târnăveni — Târnăveni — jud. Mureş

S.G.D.P. BAIA BORŞA — Borşa — jud. Maramureş

S.P.G.C. SEINI — Seini — jud. Maramureş

S.C. VITAL BAIA MARE — evacuare staţie — Baia Mare — jud. Maramureş

S.C. I.M.I. S.A. BAIA MARE — evacuare staţie mina Ilba — Baia Mare — jud. Maramureş

S.C. WEST CONSTRUCT MINA SOCEA — Valea Socea — jud. Maramureş

(2)

31984 L 0491: Directiva 84/491/CEE a Consiliului din 9 octombrie 1984 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările de hexaclorciclohexan (JO L 274, 17.10.1984, p. 1), modificată prin:

—	31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 84/491/CEE, valorile limită pentru evacuările de lindan în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului, din 4 mai 1976, privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii (25) nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalaţii industriale:

S.C. Sinteza S.A. Oradea — Oradea — jud. Bihor

S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea — Râmnicu Vâlcea — jud. Vâlcea

S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzeşti — Borzeşti — jud. Bacău

(3)

31986 L 0280: Directiva 86/280/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările anumitor substanţe periculoase incluse în lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (JO L 181, 4.7.1986, p. 16), modificată ultima dată prin:

—	31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei II la Directiva 86/280/CEE, valorile limită pentru evacuările de hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, 1,2 — dicloretan (EDC), tricloretilenă (TRI) şi triclorbenzen (TCB) în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii (25), nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalaţii industriale:

S.C. NUTRISAM SATU MARE — Ferma MOFTIN — Satu Mare — jud. Satu Mare

S.C. MARLIN S.A. ULMENI — Ulmeni — jud. Maramureş

S.C. PROMET — Satu Mare — jud. Maramureş

ARDUDANA ARDUD — Ardud — jud. Maramureş

S.M. BAIA BORŞA — evacuare ape de mină Gura Băii — Borşa — jud. Maramureş

S.M. BAIA BORŞA — evacuare Colbu-Toroioaga — Borşa — jud. Maramureş

E.R.S. C.U.G. CLUJ — evacuare 3 — Cluj-Napoca — jud. Cluj

S.C. ARMĂTURA CLUJ — 6 evacuări directe — Cluj-Napoca — jud. Cluj

SUCURSALA MINIERĂ BAIA MARE — flotaţie centrală — Baia Mare — jud. Maramureş

S.C. OLTCHIM S.A. — Râmnicu Vâlcea — jud. Vâlcea

S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzeşti — M 1 — Borzeşti — jud. Bacău

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 2 — Slatina — jud. Olt

S.C. TERAPIA CLUJ — evacuare staţie 3 + staţie 2 — Cluj-Napoca — jud. Cluj

S.C. PHOENIX ROMÂNIA CAREI — Carei — jud. Satu Mare

S.C. SILVANIA ZALĂU — Zalău — jud. Sălaj

S.N.P. PETROM S.A. - ARPECHIM Piteşti — Piteşti — jud. Argeş

S.C. TEHNOFRIG CLUJ — evacuare 1 — Cluj-Napoca — jud. Cluj

R.B.G. ELCOND ZALĂU — Zalău — jud. Sălaj

S.C. MUCART CLUJ — Cluj-Napoca — jud. Cluj

S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila — Brăila — jud. Brăila

STRATUS MOB S.A. Blaj — Blaj — jud. Alba

(4)

31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), modificată prin:

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 3, 4 şi 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/CEE, cerinţele privind sistemele de colectare şi tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul României până la 31 decembrie 2018, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

—	la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispoziţiile articolului 3 din directivă trebuie realizată în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000;

—	la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispoziţiile articolului 5 alineatul (2) din directivă trebuie realizată în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.

România este obligată să asigure extinderea treptată a sistemelor de colectare prevăzute la articolul 3 în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalent locuitori:

—	61 %, la 31 decembrie 2010;

—	69 %, la 31 decembrie 2013;

—	80 %, la 31 decembrie 2015.

România este obligată să asigure extinderea treptată a tratării apelor reziduale prevăzute la articolele 4 şi 5 alineatul (2) în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalent-locuitor:

—	51 %, la 31 decembrie 2010;

—	61 %, la 31 decembrie 2013;

—	77 %, la 31 decembrie 2015.

(5)

31998 L 0083: Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32), modificată prin:

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8, precum şi ale anexei I părţile B şi C la Directiva 98/83/CE, valorile stabilite pentru următorii parametri nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condiţiile stabilite mai jos:

—	până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puţin de 10 000 de locuitori;

—	până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbane cuprinzând între 10 000 şi 100 000 de locuitori;

—	până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier şi mangan în aglomerările urbane cu peste 100 000 de locuitori;

—	până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide în aglomerările urbane cu mai puţin de 10 000 de locuitori;

—	până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan în aglomerările urbane cuprinzând între 10 000 şi 100 000 de locuitori.

România este obligată să asigure conformarea cu cerinţele directivei, cu respectarea obiectivelor intermediare prezentate în tabelul de mai jos:

Localităţi care se conformează la 31 decembrie 2006

Populaţie racordată	Total localităţi	Oxidabilitate %	Amoniu %	Nitraţi %	Turbiditate %	Aluminiu %	Fier %	Cadmiu,plumb %	Pesticide %	Mangan %
<10 000	1 774	98,4	99	95,3	99,3	99,7	99,2	99,9	99,9	100
10 000 - 100 000	111	73	59,5	93,7	87	83,8	78,4	98,2	93,4	96,4
100 001 - 200 000	14	85,7	92,9	100	100	92,9	100	100	78,6	92,9
>200 000	9	77,8	100	100	100	88,9	88,9	100	88,9	88,9
Total	1 908	96,7	96,7	95,2	98,64	98,64	97,9	99,8	99,4	99,7

Localităţi care se conformează la sfârşitul anului 2010

Populaţie racordată	Total localităţi	Oxidabilitate %	Amoniu %	Nitraţi %	Turbiditate %	Aluminiu %	Fier %	Cadmiu,plumb %	Pesticide %	Mangan %
<10 000	1 774	100	99,5	97,7	99,7	99,7	99,3	99,9	99,9	100
10 000 - 100 000	111	100	80,2	97,3	100	94,6	90	98,2	96,4	96,4
100 001 - 200 000	14	100	100	100	100	100	100	100	100	100
>200 000	9	100	100	100	100	100	100	100	100	100
Total	1 908	100	98,32	97,7	99,7	99,4	98,7	99,8	99,7	99,7

Prezenta derogare nu se aplică apei potabile utilizate pentru prelucrarea alimentelor.

D. POLUAREA INDUSTRIALĂ ŞI MANAGEMENTUL RISCULUI

31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), modificată ultima dată prin:

—	32003 R 1882: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE, condiţiile de autorizare a instalaţiilor existente nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare instalaţie în parte, cu condiţia respectării obligaţiei de a opera aceste instalaţii în conformitate cu valorile limită de emisii, parametrii echivalenţi sau măsurile tehnice disponibile, în conformitate cu dispoziţiile articolului 9 alineatele (3) şi (4):

Până la 31 decembrie 2008:

1.	S.C. CARBID FOX S.A. Târnăveni (activitate principală 4.2)

2.	S.C. AVICOLA S.A. - Ferma Gârleni — Bacău (activitate principală 6.6 a)

3.	S.C. EXPERT 2001 IMPEX S.R.L. — Bistriţa-Năsăud (activitate principală 6.6)

Până la 31 decembrie 2009:

4.	S.C. UCM Reşiţa Caraş-Severin (activitate principală 2.2)

5.	S.C. SICERAM S.A. Mureş (activitate principală 3.5)

6.	S.C. BEGA UPSOM S.A. Alba (activitate principală 4.2)

7.	S.C. CELROM S.A. Mehedinţi (activitate principală 6.1)

8.	S.C. COMCEH S.A. Călăraşi — Călăraşi (activitate principală 6.1 b)

9.	S.C. ECOPAPER S.A. Zărneşti — Braşov (activitate principală 6.1 b)

10.	S.C. RIFIL S.A. Neamţ (activitate principală 6.2)

11.	S.C. AVICOLA S.A. — Ferma Războieni — Iaşi (activitate principală 6.6 a)

12.	S.C. AVIMAR S.A. Maramureş (activitate principală 6.6 a)

13.	S.C. AVICOLA S.A. Iaşi — Ferma Leţcani — Iaşi (activitate principală 6.6 a)

14.	COMBINATUL AGROINDUSTRIAL Curtici — Arad (activitate principală 6.6 b)

15.	S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Bora — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

16.	S.C. SUINTEST Oarja S.A. — Argeş (activitate principală 6.6 b, c)

17.	S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Andrăşeşti — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

18.	S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Perieţi — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

19.	S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Gheorghe Doja — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

Până la 31 decembrie 2010:

20.	S.C. ROMPLUMB S.A. Maramureş (activitate principală 2.5)

21.	S.C. ROMRADIATOARE S.A. — Braşov (activitate principală 2.5 b)

22.	S.C. ELECTROMONTAJ S.A. Bucureşti (activitate principală 2.6)

23.	HOLCIM (Romania) — Ciment Câmpulung Argeş (activitate principală 3.1)

24.	S.C. ETERMED S.A. Medgidia — Constanţa (activitate principală 3.2)

25.	S.C. CONGIPS S.A. (Azbest) Bihor (activitate principală 3.2)

26.	S.C. HELIOS S.A. Aştileu — Bihor (activitate principală 3.5)

27.	S.C. SOFERT S.A. Bacău (activitate principală 4.3, 4.2 b)

28.	S.C. CHIMOPAR S.A. Bucureşti (activitate principală 4.1)

29.	S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi (activitate principală 4.5)

30.	S.C. ROMPETROL PETROCHEMICALS S.R.L. Constanţa (activitate principală 4.1)

31.	S.C. LETEA S.A. Bacău (activitate principală 6.1 a)

32.	S.C. ZAHĂR Corabia S.A. Olt (activitate principală 6.4 b)

33.	S.C. TARGO S.R.L. Timiş (activitate principală 6.4)

34.	S.C. SUINPROD Roman — Neamţ (activitate principală 6.6 b)

35.	S.C. LUCA SUINPROD S.A. Codlea — Braşov (activitate principală 6.6 b)

36.	S.C. AVICOLA Costeşti Argeş — Argeş (activitate principală 6.6 b)

37.	S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Brad — Bacău (activitate principală 6.6 a)

38.	S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. Olt (activitate principală 6.6 a)

39.	S.C. AVICOLA S.A. Ferma Gherăieşti — Bacău (activitate principală 6.6 a)

40.	S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea — Tulcea (activitate principală 6.6 b)

41.	S.C. PIGCOM S.A. Satu Nou — Tulcea (activitate principală 6.6 b)

42.	S.C. AGROPROD IANCU S.R.L. Urziceni — Ialomiţa (activitate principală 6.6 b)

43.	S.C. CRUCIANI IMPEX S.R.L. Deduleşti — Brăila (activitate principală 6.6)

44.	S.C. AGROFLIP Bonţida — Cluj (activitate principală 6.6 b, c)

45.	S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Amara — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

46.	S.C. ISOVOLTA GROUP S.A. Bucureşti (activitate principală 6.7)

47.	S.C. SAMOBIL S.A. Satu Mare (activitate principală 6.7)

48.	S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina — Olt (activitate principală (6.8)

49.	S.C. TRANSGOLD S.A. Baia Mare — Maramureş (activitate principală 2.5)

Până la 31 decembrie 2011:

50.	S.C. ORGANE DE ASAMBLARE S.A. Braşov (activitate principală 2.6)

51.	HEIDELBERG CEMENT — Fieni Cement Dâmboviţa (activitate principală 3.1)

52.	CARMEUSE Romania S.A. Argeş (activitate principală 3.1)

53.	S.C. RESIAL S.A. Alba (activitate principală 3.5)

54.	S.N.P. PETROM S.A. Sucursala Craiova, Combinatul Doljchim — Dolj (activitate principală 4.2, 4.1)

55.	S.C. U.S.G. S.A. Vâlcea (activitate principală 4.2 d)

56.	S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei — Ialomiţa (activitate principală 6.4 b)

57.	S.C. CARMOLIMP S.R.L. Viştea de Sus — Sibiu (activitate principală 6.6 b)

58.	S.C. AVICOLA S.A. Buftea — Ilfov (activitate principală 6.6 a)

59.	S.C. AVICOLA S.A. Ferma Hemeiuş — Bacău (activitate principală 6.6 a)

60.	S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea — Ferma Zimnicea — Teleorman (activitate principală 6.6 b)

61.	S.C. SUINPROD S.A. Bilciureşti — Dâmboviţa (activitate principală 6.6)

62.	S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Baldovineşti — Brăila (activitate principală 6.6 b)

63.	S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Tichileşti — Brăila (activitate principală 6.6 b)

64.	S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. — Teleorman (activitate principală 6.6 a)

65.	S.C. KING HAUSE ROM Cornetu S.R.L. Filiala Mavrodin — Teleorman (activitate principală 6.6 a)

66.	S.C. AVIKAF PROD IMPEX S.R.L. Teleorman (activitate principală 6.6 a)

67.	S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea — Ferma Dracea — Teleorman (activitate principală 6.6 b)

68.	S.C. ROMCIP Salcia — Teleorman (activitate principală 6.6 b)

69.	S.C. AVIPUTNA S.A. Goleşti — Vrancea (activitate principală 6.6 a)

70.	S.C. NUTRICOM S.A. Olteniţa — Călăraşi (activitate principală 6.6 b)

71.	S.C. PIGALEX S.A. Alexandria — Teleorman (activitate principală 6.6 b)

72.	S.C. PIC ROMÂNIA S.R.L. Vasilaţi — Călăraşi (activitate principală 6.6 c)

73.	S.C. SUINTEST S.A. Fierbinţi — Ialomiţa (activitate principală 6.6 b)

74.	S.C. AGRIVAS S.R.L. Vaslui (activitate principală 6.6 a)

75.	S.C. AVICOLA Buftea S.A. Punct de lucru Turnu Măgurele — Teleorman (activitate principală 6.6 a)

76.	S.C. C+C S.A. Reşiţa (activitate principală 6.6 b)

Până la 31 decembrie 2012:

77.	S.N.P. PETROM S.A. Sucursala ARPECHIM Piteşti — Argeş (activităţi 1.2, 4.1)

78.	S.C. ROMPETROL Rafinare S.A. Constanţa (activitate 1.2)

79.	COMBINATUL DE OŢELURI SPECIALE Târgovişte — Dâmboviţa (activitate principală 2.2, 2.3)

80.	S.C. COMBINATUL DE UTILAJ GREU S.A. Cluj (activitate principală 2.2, 2.3 b)

81.	S.C. IAIFO Zalău — Sălaj (activitate principală 2.3 b, 2.4)

82.	S.C. ALTUR S.A. Olt (activitate principală 2.5)

83.	C.N.C.A.F. MINVEST S.A. DEVA Filiala DEVAMIN S.A. Deva, Exploatarea minieră Deva — Hunedoara (activitate principală 2.5)

84.	S.C. MONDIAL S.A. Lugoj — Timiş (activitate principală 3.5)

85.	S.C. MACOFIL S.A. Târgu Jiu — Gorj (activitate principală 3.5)

86.	S.C. CERAMICA S.A. Iaşi (activitate principală 3.5)

87.	S.C. FIBREXNYLON S.A. Neamţ (activitate principală 4.1 b, d; 4.2 b; 4.3)

88.	S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzeşti — Bacău (activitate principală 4.1 a, b, c, d, f; 4.2 b, c, d; 4.4)

89.	S.C. PEHART S.A. Petreşti — Alba (activitate principală 6.1 b)

90.	S.C. TABACO-CAMPOFRIO S.A. Tulcea (activitate principală 6.4 a)

91.	S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Ion Ghica — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

92.	S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Aviasan — Bacău (activitate principală 6.6 a)

93.	S.C. ITAL TRUST Racoviţă S.A. — Sibiu (activitate principală 6.6 b)

94.	S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Parţa — Timiş (activitate principală 6.6 b)

95.	S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Pădureni — Timiş (activitate principală 6.6 b)

96.	S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Peciu Nou — Timiş (activitate principală 6.6 b)

97.	S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Periam — Timiş (activitate principală 6.6 b)

98.	S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Ciacova — Timiş (activitate principală 6.6 b)

99.	S.C. AVICOLA LUMINA S.A. — Constanţa (activitate principală 6.6 a)

Până la 31 decembrie 2013:

100.	S.C. UNIO S.A. Satu Mare (activitate principală 2.3 b)

101.	S.C. ARTROM S.A. Slatina — Olt (activitate principală 2.3 b, 2.6)

102.	S.C. IAR S.A. Braşov (activitate principală 2.6)

103.	S.C. ARIO S.A. Bistriţa-Năsăud (activitate principală 2.4)

104.	S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Medgidia — Constanţa (activitate principală 3.1)

105.	S.C. CARS S.A. Târnăveni — Mureş (activitate principală 3.5)

106.	S.C. CASIROM S.A. Cluj (activitate principală 3.5)

107.	S.C. TURNU S.A. Turnu Măgurele — Teleorman (activitate principală 4.3, 4.2 b)

108.	S.C. COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE S.A. Năvodari — Constanţa (activitate principală 4.3)

109.	S.C. AMBRO Suceava S.A. — Suceava (activitate principală 6.1 a, b)

110.	S.C. ROMSUIN TEST Periş S.A. — Ilfov (activitate principală 6.6 a)

111.	S.C. NUTRICOD Codlea Sucursala Sfântu Gheorghe — Covasna (activitate principală 6.6 b)

112.	S.C. HADITON GRUP S.R.L. Argeş (activitate principală 6.6 a)

Până la 31 decembrie 2014:

113.	S.C. PETROM S.A. Rafinăria PETROBRAZI — Prahova (activitate 1.2)

114.	S.C. RAFINĂRIA ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploieşti — Prahova (activitate 1.2)

115.	S.C. ROMPETROL Rafinăria VEGA — Prahova (activitate 1.2)

116.	S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. — Prahova (activitate 1.2)

117.	S.C. ISPAT SIDEX S.A. Galaţi (activitate principală 2.2, 2.3)

118.	S.C. SIDERURGICA S.A. Hunedoara (activitate principală 2.2, 2.3)

119.	S.C. KVAERNER I.M.G.B. S.A. Bucureşti (activitate principală 2.4)

120.	S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică — Sibiu (activitate principală 2.5 a, 2.5 b, 2.1, 2.4)

121.	S.C. FERAL S.R.L. Tulcea (activitate principală 2.5 a)

122.	S.C. METALURGICA S.A. Aiud — Alba (activitate principală 2.4, 2.3 b)

123.	S.C. NEFERAL S.A. Ilfov (activitate principală 2.5 b)

124.	S.C. INDUSTRIA SÂRMEI S.A. Câmpia Turzii — Cluj (activitate principală 2.2, 2.3, 2.6)

125.	S.C. METALURGICA S.A. Vlăhiţa — Harghita (activitate principală 2.5 b)

126.	S.C. UPETROM 1 Mai S.A. Prahova (activitate principală 2.2)

127.	S.C. LAMINORUL S.A. Brăila (activitate principală 2.3)

128.	S.C. AVERSA S.A. Bucureşti (activitate principală 2.4)

129.	S.C. FORMA S.A. Botoşani (activitate principală 2.3)

130.	S.C. ISPAT TEPRO S.A. Iaşi (activitate principală 2.3 c)

131.	S.C. URBIS Armături Sanitare S.A. — Bucureşti (activitate principală 2.6)

132.	S.C. BALANŢA S.A. Sibiu (activitate principală 2.6)

133.	S.C. COMMET S.A. Galaţi (activitate principală 2.6)

134.	C.N.A.C.F. MINVEST S.A. Deva Filiala DEVAMIN Exploatarea minieră Veţel Hunedoara (activitate principală 2.5)

135.	S.C. MOLDOMIN S.A. Moldova Nouă — Caraş Severin (activitate principală 2.5)

136.	S.C. FIROS S.A. Bucureşti (activitate principală 3.3)

137.	S.C. SINTER-REF S.A. Azuga — Prahova (activitate principală 3.5)

138.	S.C. PRESCOM Braşov S.A. — Braşov (activitate principală 3.1)

139.	S.C. MELANA IV S.A. Neamţ (activitate 4.1)

140.	S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea — Vâlcea (activitate principală 4.1, 4.2, 4.3)

141.	S.C. AMONIL S.A. Slobozia — Ialomiţa (activitate principală 4.3, 4.2)

142.	CAROM S.A. Bacău (activitate principală 4.1 a, b, i)

143.	AZOCHIM S.A. Săvineşti — Neamţ (activitate principală 4.2)

144.	S.C. UZINA DE PRODUSE SPECIALE Făgăraş S.A. Braşov (activitate principală 4.6)

145.	S.C. SINTEZA S.A. Oradea — Bihor (activitate principală 4.1 g; 4.2 d, e; 4.4)

146.	S.C. CHIMPROD S.A. Bihor (activitate principală 4.1 b, 4.5)

147.	S.C. AZUR S.A. Timişoara — Timiş (activitate principală 4.1)

148.	S.C. PUROLITE S.A. Victoria — Braşov (activitate principală 4.1 d, h)

149.	S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila (activitate principală 6.1)

150.	S.C. VRANCART S.A. Adjud — Vrancea (activitate principală 6.1 b)

151.	S.C. PIM S.A. Sibiu (activitate principală 6.3)

152.	S.C. DANUBIANA Roman S.A. Neamţ (activitate principală 6.4 b)

153.	S.C. ZAHĂRUL Românesc S.A. Ţăndărei — Ialomiţa (activitate principală 6.4 b)

154.	S.C. VASCAR S.A. Vaslui (activitate principală 6.4 a)

155.	S.C. MULTIVITA S.A. Negru Vodă — Constanţa (activitate principală 6.5)

156.	S.C. SUINPROD S.A. Prahova (activitate principală 6.6 a)

157.	S.C. AVICOLA S.A. Ferma Şerbăneşti — Bacău (activitate principală 6.6 a)

158.	S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A. Punct de lucru C.S.H.D. Mihăileşti (activitate principală 6.6 a)

159.	S.C. SUINPROD S.A. Bumbeşti Jiu — Gorj (activitate principală 6.6 a)

160.	S.C. SIBAVIS S.A. Sibiu — Sibiu (activitate principală 6.6 a)

161.	S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea Ferma 1 Frănceşti — Vâlcea (activitate principală 6.6 a)

162.	S.C. AVIA AGROBANAT S.R.L. Bocşa — Reşita (activitate principală 6.6 a)

163.	S.C. AVICOLA Găieşti S.A. — Dâmboviţa (activitate principală 6.6 a)

164.	S.C. VENTURELLI PROD S.R.L. Sibiu (activitate principală 6.6 b)

165.	S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea Ferma Budeşti — Vâlcea (activitate principală 6.6 a)

166.	S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea Ferma Băbeni Mihăieşti — Vâlcea (activitate principală 6.6 a)

167.	S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea Ferma 2 Frănceşti — Vâlcea (activitate principală 6.6 a)

168.	S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea Ferma Băbeni — Vâlcea (activitate principală 6.6 a)

169.	S.C. AVICOLA Bucureşti S.A. Sucursala Cluj — Sălişte — Cluj (activitate principală 6.6 a)

170.	S.C. AVICOLA Bucureşti S.A. Sucursala C.S.H.D. Codlea — Braşov (activitate principală 6.6 a)

171.	S.C. Cereal Prod S.A. — Galaţi (activitate principală 6.6 a)

172.	S.C. AVICOLA Mangalia S.A. Constanţa (activitate principală 6.6 a)

173.	S.C. AVICOLA S.A. Constanţa — Constanţa (activitate principală 6.6 a)

174.	S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A. Punct de lucru Butimanu — Dâmboviţa (activitate principală 6.6 a)

175.	S.C. EUROPIG S.A. Poiana Mărului — Braşov (activitate principală 6.6 b)

176.	S.C. SUINPROD S.A. Leţ — Covasna (activitate principală 6.6 b)

177.	S.C. AVICOLA Şiviţa S.A. Galaţi (activitate principală 6.6 a)

178.	S.C. COLLINI S.R.L. Bocşa — Reşiţa (activitate principală 6.6 b)

179.	S.C. AGROSAS S.R.L. Timişoara — Timiş (activitate principală 6.6 b, c)

180.	S.C. FLAVOIA S.R.L. Platforma Hereclean — Sălaj (activitate principală 6.6 a)

181.	S.C. ELSID S.A. Titu — Dâmboviţa (activitate principală 6.8)

Până la 31 decembrie 2015:

182.	S.C. RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ S.A. Câmpina — Prahova (activitate 1.2)

183.	S.C. TRACTORUL U.T.B. S.A. Braşov (activitate principală 2.3 b, 2.4, 2.6, 6.7)

184.	S.C. ISPAT Petrotub S.A. Neamţ (activitate principală 2.3, 6.7)

185.	S.C. ARO S.A. Argeş (activitate principală 2.3 b, 2.6)

186.	S.C. STIMET S.A. Sighişoara — Mureş (activitate principală 3.3)

187.	S.C. BEGA REAL S.A. Pleşa — Prahova (activitate principală 3.5)

188.	S.C. AZOMUREŞ S.A. Târgu-Mureş — Mureş (activitate principală 4.2, 4.3)

189.	S.C. COLOROM S.A. Codlea — Braşov (activitate principală 4.1 j)

190.	S.C. SOMEŞ S.A. Dej — Cluj (activitate principală 6.1 a, b)

191.	S.C. OMNIMPEX Hârtia S.A. Buşteni — Prahova (activitate principală 6.1 b)

192.	S.C. PERGODUR Internaţional S.A. Neamţ (activitate principală 6.1 b)

193.	S.C. PROTAN S.A. — Popeşti Leordeni — Ilfov (activitate principală 6.5)

194.	S.C. PROTAN S.A. Bucureşti Sucursala Codlea — Braşov (activitate principală 6.5)

195.	S.C. PROTAN S.A. — Cluj (activitate principală 6.5)

Autorizaţii pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalaţii înainte de 30 octombrie 2007 şi trebuie să cuprindă calendare individuale obligatorii în scopul realizării conformării depline. Aceste autorizaţii trebuie să asigure, la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligaţiile de bază ale operatorilor, prevăzute la articolul 3 din directivă.

(2)

32000 L 0076: Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor (JO L 332, 28.12.2000, p. 91).

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 6, 7 alineatul (1) şi 11 din Directiva 2000/76/CE, valorile limită ale emisiilor şi cerinţele de măsurare nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2007 unui număr de 52 de incineratoare pentru deşeuri medicale şi până la 31 decembrie 2008 unui număr de 58 de incineratoare pentru deşeuri medicale.

Începând cu 30 martie 2007, România este obligată să raporteze Comisiei, până la încheierea primului trimestru al fiecărui an calendaristic, cu privire la situaţia închiderii instalaţiilor neconforme pentru tratarea termică a deşeurilor periculoase şi a cantităţilor de deşeuri medicale tratate în cursul anului anterior.

(3)

32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă de anumiţi poluanţi generaţi de instalaţii de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), modificată prin:

—

12003 T: Actul privind condiţiile aderării şi modificarea tratatelor — aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexele III şi IV la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de dioxid de sulf nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:

Până la 31 decembrie 2008:

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt

Până la 31 decembrie 2009:

S.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICEŞTI nr. 1, 1 cazan de aburi x 470 MWt

Până la 31 decembrie 2010:

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWt

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWt

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWt

S.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROŞENI nr. 2, 1 cazan de abur Benson x 467 MWt + 1 cazan de apă fierbinte x 120 MWt

R.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWt

S.C. COLTERM S.A. nr. 7, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

Până la 31 decembrie 2011:

C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 80 MWt

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II — nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 x CR 68 MWt

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWt

S.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWt

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWt

S.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWt

Până la 31 decembrie 2012:

C.E.T. BACĂU nr. 1, 1 cazan de abur x 343 MWt

S.C. ELCEN Bucureşti Vest nr. 1, 2 cazane de abur x 458 MWt

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. IŞALNIŢA, 4 cazane x 473 MWt

Până la 31 decembrie 2013:

C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 269 MWt

S.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWt

S.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 2, 2 cazane de abur x 458 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI PROGRESUL nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWt

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWt

S.C. C.E.T. IAŞI II, 2 cazane de abur x 305 MWt

S.C. UZINA ELECTRICĂ ZALĂU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWt

S.C.TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWt

S.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apă fierbinte x 116,3 MWt

S.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWt

S.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWt

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de dioxid de sulf provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:

în anul 2007: 540 000 tone SO2/an;

în anul 2008: 530 000 tone SO2/an;

în anul 2010: 336 000 tone SO2/an;

în anul 2013: 148 000 tone SO2/an.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de oxid de azot nu se aplică pe teritoriul României în cazul următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:

Până la 31 decembrie 2008:

S.C. ARPECHIM PITEŞTI nr. 2, 1 cazan BW x 81 MWt

S.C. ARPECHIM PITEŞTI nr. 3, 4 cazane x 81 MWt

PRODITERM BISTRIŢA, 2 cazane de apă fierbinte x 116 MWt + 2 cazane de abur x 69 MWt

S.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWt

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE CLUJ, 2 cazane de apă fierbinte x 116 MWt

S.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWt

S.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 72 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt

S.C. COLTERM S.A. nr. 2, 1 cazan de apă fierbinte x 58,1 MWt

Până la 31 decembrie 2009:

—	C.E.T. ARAD nr. 1, 1 CR cazan de abur x 403 MWt

—	C.E.T. ENERGOTERM S.A. REŞIŢA nr. 2, 1 cazan de apă fierbinte x 58 MWt

—	S.C. TERMICA TÂRGOVIŞTE, 1 cazan de apă fierbinte x 58,15 MWt

—	S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II — nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWt

—	S.C. C.E.T. IAŞI I nr. 2, 2 cazane de abur x 283 MWt

—	S.C. UZINA ELECTRICĂ ZALĂU nr. 3, 1 cazan de abur x 72,3 MWt

Până la 31 decembrie 2010:

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 1, 2 grupuri de cazane de abur x 127 MWt + 269 MWt

S.C. C.E.T. S.A. nr. 2 Brăila, 2 cazane x 110 MWt

C.E.T. ENERGOTERM S.A. REŞIŢA nr. 1, 2 cazane x 45,94 MWt

S.C. UZINA TERMOELECTRICĂ MIDIA nr. 2, 1 cazan x 73 MWt

S.C. UZINA TERMOELECTRICĂ MIDIA nr. 3, 1 cazan x 73 MWt

S.C. UZINA TERMOELECTRICĂ MIDIA nr. 4, 1 cazan x 73 MWt

S.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICEŞTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE GALAŢI nr. 3, 3 cazane energetice x 293 MWt

S.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROŞENI nr. 2, 1 cazan de abur x 467 MWt + 1 cazan de apă fierbinte x 120 MWt

S.C. C.E.T. IAŞI I nr. 1, 3 cazane de abur x 94 MWt

S.C. TERMICA S.A.. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWt

S.C. TURNU S.A. TURNU MĂGURELE nr. 1, 1 cazane de apă fierbinte x 58 MWt

S.C. TURNU S.A. TURNU MĂGURELE nr. 2, 1 cazan de apă fierbinte x 58 MWt

S.C. ENET S.A. nr. 1, 3 cazane x 18,5 MWt

S.C. ENET S.A. nr. 2, 1 cazan de apă fierbinte x 58 MWt

Până la 31 decembrie 2011:

C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial + 1 cazan x 80 MWt

S.C. TERMON S.A. ONEŞTI, 3 cazane x 380 MWt

S.C. C.E.T. S.A. nr. 1 BRĂILA, 2 cazane x 110 MWt

S.C. TERMICA S.A. nr. 1 BOTOŞANI, 3 cazane de apă fierbinte x 116 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 12, 2 cazane de apă fierbinte x 116 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 16, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

C.E.T. ENERGOTERM S.A. REŞIŢA nr. 4, 1 cazan de apă fierbinte x 58 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 1, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. IŞALNIŢA, 4 cazane x 473 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt

S.C. C.E.T. IAŞI I nr. 3, 4 cazane de apă fierbinte x 116 MWt

R.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 1, 3 cazane x 330 MWt

R.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWt

S.C. ROMPETROL S.A. BUCUREŞTI VEGA PLOIEŞTI, 3 cazane de abur tehnologic x 24,75 MWt

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWt

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWt

S.C. UZINA ELECTRICĂ ZALĂU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWt

S.C. COLTERM S.A. nr. 4, 1 cazan de apă fierbinte x 116,1 MWt

S.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWt

Până la 31 decembrie 2012:

C.E.T. ENERGOTERM S.A. REŞIŢA nr. 3, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 2, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MUREŞ nr. 5, 4 cazane de abur x 277 MWt

S.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWt

Până la 31 decembrie 2013:

S.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 14, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 3, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE GALAŢI nr. 2, 2 cazane energetice x 293 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MUREŞ nr. 1, 1 cazan de abur x 277 MWt

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MUREŞ nr. 4, 1 cazan de abur x 277 MWt

S.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apă fierbinte x 116,3 MWt

S.C. COLTERM S.A. nr. 7, 2 cazane de apă fierbinte x 116,3 MWt

S.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWt

S.C. ENET S.A. VRANCEA nr. 3, 1 cazan de apă fierbinte x 116,3 MWt

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de oxid de azot provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:

—	în anul 2007: 128 000 tone/an;

—	în anul 2008: 125 000 tone/an;

—	în anul 2010: 114 000 tone/an;

—	în anul 2013: 112 000 tone/an.

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VII la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de pulberi nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:

Până la 31 decembrie 2008:

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt

S.C. C.E.T. IAŞI II, 2 cazane de abur x 305 MWt

Până la 31 decembrie 2009:

C.E.T. Bacău nr. 1, 1 cazan de abur x 345 MWt

S.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur x 285 MWt

S.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWt

Până la 31 decembrie 2010:

C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWt

S.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWt

S.C. TERMOELECTRICA DOICEŞTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWt

S.C. COMPLEX ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWt

S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWt

S.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 3, 1 cazan x 285 MWt

Până la 31 decembrie 2011:

S.C. COMPLEX ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II-nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 CR x 68 MWt

S.C. COMPLEX ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, DAV3 + HPM, 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWt

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWt

S.C. ALUM S.A. TULCEA nr. 1, 3 cazane x 84,8 MWt + 1 x 72,6 MWt

S.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 2, 2 cazane x 285 MWt

Până la 31 decembrie 2013:

S.C. COMPLEX ENERGETIC Rovinari S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWt

S.C. UZINA ELECTRICĂ ZALĂU nr. 1, 4 cazane de abur x 85,4 MWt

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 x 269 MWt

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de pulberi provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:

—	în anul 2007: 38 600 tone/an;

—	în anul 2008: 33 800 tone/an;

—	în anul 2010: 23 200 tone/an;

—	în anul 2013: 15 500 tone/an.

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de oxizi de azot aplicabile de la 1 ianuarie 2016 instalaţiilor cu o putere termică nominală mai mare de 500 MWt nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2017 următoarelor instalaţii:

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 cazan de abur x 269 MWt;

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt;

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWt;

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWt;

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt;

S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA, nr. 1, 2 cazane x 296 MWt.

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalaţiile aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:

—	în anul 2016: 80 000 tone/an;

—	în anul 2017: 74 000 tone/an.

(e)

România transmite Comisiei, la 1 ianuarie 2011, un plan actualizat, care să includă un plan de investiţii, privind alinierea treptată a instalaţiilor rămase neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului. Aceste planuri trebuie să asigure reducerea în continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la alineatele (a)-(d) de mai sus, în special în ceea ce priveşte emisiile din anul 2012. În cazul în care Comisia, ţinând seama îndeosebi de efectele asupra mediului şi de necesitatea de a reduce denaturarea concurenţei pe piaţa internă cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază că aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, informează România în acest sens. În următoarele trei luni de la data acestei informări, România comunică măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. Ulterior, în cazul în care şi de această dată Comisia, consultându-se cu statele membre, consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanşează procedura de sancţionare a nerespectării obligaţiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul 226 din Tratatul CE.

(1) Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restricţiilor de a circula şi locui în cadrul Comunităţii pentru lucrătorii statelor membre şi familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p.13), directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) şi abrogată cu efect din 30 aprilie 2006 prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(2) NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 3037/90 din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(3) NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 3037/90 din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(4) În înţelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiţii (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima dată şi publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.

(5) JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima dată şi publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.

(6) În înţelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiţii (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima dată şi publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.

(7) JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima dată şi publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.

(8) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, acord astfel cum a fost modificat ultima dată prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE-România din 25.9.2003 (încă nepublicată în Jurnalul Oficial).

(9) Reducerile de capacităţi sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CECO a Comisiei (JO L 286, 6.10.1991, p. 20.)

(10) Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar, de înfiinţare a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor şi de stabilire a procedurilor privind siguranţa alimentelor (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).

(11) Acordul între Comunitatea Europeană şi România privind transportul rutier de mărfuri, semnat la 28 iunie 2001 (JO L 142, 31.5.2002, p. 75).

(12) JO L 228, 9.9.1996, p. 1, decizie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p. 1).

(13) Km în execuţie = secţiuni de drumuri pe care se desfăşoară lucrări în anul de referinţă. Aceste lucrări pot începe în anul de referinţă sau au putut fi începute în anii anteriori.

(14) Km recepţionaţi = secţiuni de drumuri pentru care lucrările s-au finalizat ori sunt date în folosinţă în anul de referinţă.

(15) JO L 76, 23.3.1992, p. 1, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).

(16) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(17) JO L 78, 26.3.1991, p. 32

(18) JO L 78, 26.3.1991, p. 32.

(19) JO L 257, 10.10.1996, p. 26, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1)

(20) JO L 332, 28.12.2000, p. 91.

(21) JO L 309, 27.11.2001, p. 1, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(22) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE, precum şi, ultima dată, prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(23) JO L 377, 31.12.1991, p. 20, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/31/CE (JO L 168, 2.7.1994, p. 28).

(24) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(25) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

Apendicele A la anexa VII

Restructurarea Industriei Siderurgice Româneşti (menţionată la anexa VII, capitolul 4, secţiunea B)

PARTEA I

SOCIETĂŢI CARE BENEFICIAZĂ DE AJUTOR DE STAT ÎN CONFORMITATE CU PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE A SIDERURGIEI ROMÂNEŞTI

—	Ispat Sidex Galaţi;

—	Siderurgica Hunedoara;

—	C.O.S. Târgovişte;

—	C.S. Reşiţa;

—	I.S. Câmpia Turzii;

—	Donasid (Siderca) Călăraşi.

PARTEA II

CALENDARUL ŞI DESCRIEREA MODIFICĂRILOR DE CAPACITATE (1)

	Unitatea	Schimbarea de capacitate (tone)	Data încetării producţiei	Data închiderii definitive
Siderurgica Hunedoara	laminorul de sârmă nr. 1	–400 000	1995	1997
	laminorul de sârmă nr. 3	–280 000	1998	2000
	profile mijlocii	–480 000	primul trimestru 2008	al doilea trimestru 2008
I.S. Câmpia Turzii	laminorul de sârmă nr. 1	–80 000	1995	1996
C.S. Reşiţa	profile uşoare	–80 000	2000	2001
	şine de cale ferată	–40 000	1999	2000
	profile grele	–220 000	al patrulea trimestru 2007	al doilea trimestru 2008
	profile mijlocii şi speciale	–120 000	al patrulea trimestru 2006	al patrulea trimestru 2007
Donasid (Siderca) Călăraşi	profile mijlocii	–350 000	1997	1999
	Schimbarea netă de capacitate	–2 050 000

PARTEA III

INDICATORI DE RESTRUCTURARE

1. Viabilitatea

Luând în considerare normele speciale de contabilitate aplicate de Comisie, fiecare societate beneficiară trebuie să atingă, cel târziu la 31 decembrie 2008, o marjă operaţională brută anuală minimă din cifra de afaceri de 10 % în cazul combinatelor siderurgice neintegrate şi 13,5 % în cazul combinatelor siderurgice integrate şi o marjă a profitului brut de cel puţin 1,5 % din cifra de afaceri în capitalul propriu. Acest lucru este verificat în evaluarea independentă realizată anual între 2005 şi 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secţiunea B, paragraful 13 din anexa VII.

2. Productivitatea

O productivitate globală comparabilă cu cea atinsă de industria siderurgică a UE trebuie să fie atinsă treptat până la 31 decembrie 2008. Acest lucru este verificat în evaluarea independentă realizată anual între 2005 şi 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secţiunea B, paragraful 13 din anexa VII.

3. Reducerea costurilor

Se acordă o atenţie specială reducerii costurilor ca unul din elementele cheie ale viabilităţii. Aceasta se va aplica pe deplin, în conformitate cu planurile de afaceri ale societăţilor beneficiare.

PARTEA IV

LISTA ORIENTATIVĂ A INFORMAŢIILOR NECESARE

(1) Producţia şi efectele de piaţă

—	producţia lunară de oţel brut, semifabricate şi produse finite, pe categorii, precum şi pe grupe de produse;

—	produse vândute, inclusiv volum, preţuri şi pieţe; defalcarea pe grupe de produse.

(2) Investiţii

—	detalii cu privire la investiţiile realizate;

—	data realizării;

—	costurile investiţiilor, sursele de finanţare şi valoarea oricărui ajutor implicat, legat de acestea;

—	data plăţii ajutorului, dacă este cazul.

(3) Reducerile de forţă de muncă

—	numărul şi calendarul disponibilizărilor;

—	evoluţia forţei de muncă la societăţile beneficiare (făcând distincţie între locurile de muncă directe şi cele indirecte);

—	evoluţia forţei de muncă în sectorul siderurgic naţional.

(4) Capacitatea (cu privire la întregul sector siderurgic din România)

—	data sau data preconizată a încetării producţiei capacităţilor care urmează să fie închise, exprimată în PMP (PMP fiind producţia anuală maximă posibilă care poate fi obţinută în condiţii normale de lucru), şi descrierea acestora;

—	data (sau data preconizată) a dezafectării respectivei instalaţii, aşa cum este definită în Decizia nr. 3010/91/CECO a Comisiei privind informaţiile care trebuie furnizate de către întreprinderile siderurgice cu privire la investiţiile lor (2) şi detaliile cu privire la dezafectare;

—	data (sau data preconizată) pentru introducerea unor noi capacităţi şi descrierea acestora;

—	evoluţia oţelului brut şi a produselor finite, pe categorii, în capacitatea totală din România.

(5) Costuri

—	defalcarea costurilor şi evoluţia acestora în trecut şi în viitor, în special pentru reducerea costului forţei de muncă, consumul de energie, reducerea costului materiilor prime, reducerea serviciilor externe şi anexe.

(6) Performanţa financiară

—

evoluţia indicatorilor financiari selectaţi care asigură că progresele sunt realizate în vederea viabilităţii (rezultatele financiare şi indicatorii financiari trebuie furnizaţi astfel încât să permită compararea cu planul de restructurare financiară a societăţii şi trebuie să includă testul de viabilitate al Comisiei);

—	detalii cu privire la impozitele şi taxele plătite, inclusiv informaţii referitor la orice abatere de la normele fiscale şi vamale aplicabile în mod normal;

—	nivelul cheltuielilor financiare;

—	detaliile şi calendarul plăţilor ajutorului deja acordat în conformitate cu clauzele actului;

—	clauzele şi condiţiile oricăror noi împrumuturi (indiferent de sursă).

(7) Constituirea unei noi societăţi sau a unei noi unităţi care să încorporeze extinderile de capacităţi

—	identitatea fiecărui participant din sectorul public şi privat;

—	sursele acestora de finanţare pentru constituirea unei noi societăţi sau a unei noi unităţi;

—	clauzele şi condiţiile de participare ale acţionarilor privaţi şi publici;

—	structura de conducere a noii societăţi.

(8) Schimbări în structura acţionariatului

(1) Reducerile de capacităţi sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CECO a Comisiei din 15 octombrie 1991 (JO L 286, 16.10.1991, p. 20).

(2) JO L 286, 16.10.1991, p. 20.

Apendicele B la anexa VII

Lista unităţilor de prelucrare a cărnii, cărnii de pasăre şi a laptelui şi produselor lactate menţionate la capitolul 5, secţiunea B, subsecţiunea I din anexa VII

Unităţi de prelucrare a cărnii

Nr.	Nr. vet.	Numele unităţii	Adresa punctelor de lucru vizate
1	5806/2000	Comb Agroind Curtici	Str. Revoluţiei, nr. 33, Curtici, jud. Arad
2	5065/2000	S.C. RB Prod S.R.L.	Str. Constituţiei, Arad, jud. Arad
3	101/2000	S.C. Cominca S.A.	Str. Octavian Goga, nr. 4, Oradea, jud. Bihor
4	102/1999	S.C. Prodaliment S.A.	Str. Republicii, nr. 101, Salonta, jud. Bihor
5	115/1996	S.C. Ferm Com Prod S.R.L.	Căldărăşti, jud. Buzău
6	1446/2002	S.C. Izocon MC S.A.	Cuza Vodă, jud. Călăraşi
7	19/2002	S.C. Carnob S.R.L.	Str. Lebedelor, nr. 1, Lumina, jud. Constanţa
8	154/1999	S.C. Casalco S.A.	Str. Jókai Mór, nr. 9-11, Sf. Gheorghe, jud. Covasna
9	312/1999	S.C. Olas Prod S.R.L.	Str. N. Romanescu, nr. 28, Craiova, jud. Dolj
10	58/2001	S.C. Elan Trident S.R.L.	Str. Rákóczi, Miercurea Ciuc, jud. Harghita
11	143/1999	S.C. Lorialba Prest S.R.L.	Str. Crişul Alb, nr. 1, Brad, jud. Hunedoara
12	4585/2002	S.C. Agro Prod Com Dosaœ S.R.L.	Str. Principală, nr. 79, Chibed, jud. Mureş
13	2585/2000	S.C. Cazadela S.R.L.	Str. Oltului, nr. 34, Reghin, jud. Mureş
14	4048/2000	S.C. Coniflor S.R.L.	Str. Petru Maior, Gurghiu, jud. Mureş
15	422/1999	S.C. Prodprosper S.R.L.	Str. Dumbravei, nr. 18, Dumbrava Roşie, jud. Neamţ
16	549/1999	S.C. Tce 3 Brazi S.R.L.	Zăneşti, jud. Neamţ
17	24/2000	S.C. Spar S.R.L.	Str. Gării, nr. 10, Potcoava, jud. Olt
18	2076/2002	S.C. Simona S.R.L.	Str. Popa Şapcă, nr. 105, Balş, jud. Olt
19	86/2002	S.C. Universal S.R.L.	Crişeni, jud. Sălaj
20	5661/2002	S.C. Harald S.R.L.	Str. Mânăstirea Humorului, nr. 76A, jud. Suceava
21	6066/2002	S.C. Raitar S.R.L.	Cornu Luncii, jud. Suceava
22	5819/2002	S.C. Mara Alex S.R.L.	Milişăuţi, jud. Suceava
23	93/2003	S.C. Mara Prod Com S.R.L.	Str. Abatorului, nr. 1 bis, Alexandria, jud. Teleorman
24	1/2000	S.C. Diana S.R.L.	Bujoreni, jud. Vâlcea
25	6/1999	S.C. Diana Prod S.R.L.	Vlădeşti, jud. Vâlcea

Unităţi de prelucrare a cărnii de pasăre

Nr.	Nr. vet.	Numele unităţii	Adresa punctelor de lucru vizate
1	2951/2000	S.C. Agronutrisco Impex S.R.L.	Str. Abatorului, nr. 2A, Mihăileşti, jud. Giurgiu
2	3896/2002	S.C. Oprea Avicom S.R.L.	Str. Dealul Viilor, nr. 5, Crăieşti, jud. Mureş

Unităţi de prelucrare a laptelui şi produselor lactate

Nr.	Nr. vet.	Numele unităţii	Adresa punctelor de lucru vizate
1	999/2000	S.C. Alba Lact S.A.	Str. Muncii, nr. 4, Alba Iulia, jud. Alba
2	5158/8.11.2002	S.C. Biolact Bihor S.R.L.	Paleu, jud. Bihor
3	2100/8.11.2001	S.C. Bendearcris S.R.L.	Miceştii de Câmpie, nr. 202A, jud. Bistriţa-Năsăud
4	2145/5.3.2002	S.C. Lech Lacto S.R.L.	Lechinţa, nr. 387, jud. Bistriţa-Năsăud
5	395/18.6.2001	S.C. Lacto Solomonescu S.R.L.	Miron Costin, Vlăsineşti, jud. Botoşani
6	115/1.2.2002	S.C. Comintex S.R.L. Darabani	Darabani, jud. Botoşani
7	A343827/ 30.8.2002	S.C. Prodlacta S.A.	Str. Gării, nr. 403, Homorod, jud. Braşov
8	258/10.4.2000	S.C. Binco Lact S.R.L.	Săcele, jud. Constanţa
9	12203/25.9.2003	S.C. Lacto Genimico S.R.L.	Str. Căşăriei nr. 2A, Hârşova, jud. Constanţa
10	2721/28.8.2001	S.C. Industrializarea Laptelui S.A.	Bd. Independenţei, nr. 23, Târgovişte, jud. Dâmboviţa
11	4136/10.6.2002	S.C. Galmopan S.A.	Bd. G. Coşbuc, nr. 257, Galaţi, jud. Galaţi
12	5/7.5.1999	S.C. Sandralact S.R.L.	Şos. Bucureşti-Giurgiu, km. 23, jud. Giurgiu
13	213/1996	S.C. Paulact S.R.L.	Str. Principală, nr. 28, Sânpaul, jud. Harghita
14	625/21.11.1996	S.C. Lactis S.R.L.	Str. Beclean, nr. 31, Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita
15	913/17.3.2000	S.C. Lactex — Reghin S.R.L.	Jabeniţa, nr. 33, jud. Mureş
16	207/21.4.1999	S.C. Midatod S.R.L.	Ibăneşti, nr. 273, jud. Mureş
17	391/23.4.1999	S.C. Kubo Ice Cream Company S.R.L.	Str. Dumbravei, nr. 5, Piatra Neamţ, jud. Neamţ
18	1055/10.7.2000	S.C. Oltina S.A.	Str. A. I. Cuza, nr. 152, Slatina, jud. Olt
19	282/1999	S.C. Calion S.R.L.	Str. Gheorghe Doja, nr. 39, Jibou, jud. Sălaj
20	1562/27.12.1999 5750/23.5.2002	S.C. Bucovina S.A. Suceava	Str. Humorului, nr. 4, Suceava, jud. Suceava
21	1085/26.5.1999	S.C. Bucovina S.A. Fălticeni	Str. Izvor, nr. 5, Fălticeni, jud. Suceava
22	5614/20.4.2002	S.C. Coza Rux S.R.L.	Str. Burdujeni, nr. 11A, Suceava, jud. Suceava
23	1659/27.3.2003	S.C. Ecolact S.R.L.	Milişăuţi, jud. Suceava
24	1205/5.10.1999	S.C. Pro Putna S.R.L.	Putna, jud. Suceava
25	5325/13.2.2002	S.C. Cetina Prod Lact S.R.L.	Neagra Şarului, Şaru Dornei, jud. Suceava
26	5245/6.11.2001	S.C. Simultan S.R.L.	Orţişoara, jud. Timiş
27	2459/21.8.2002	S.C. Zan S.R.L.	Str. Celulozei, nr. 5, Zărneşti, Braşov

(MEUR în preţuri curente)
Bulgaria	11,95
România	29,88.

(MEUR, preţuri la nivelul anului 2004)
	2007	2008	2009
Bulgaria	121,8	59,1	58,6
România	297,2	131,8	130,8

Nr.			Titlul (original)	Data aprobării de către autoritatea naţională de supraveghere a ajutorului de stat	Durata
Statul membru	Nr.	Anul	Titlul (original)		Durata
BG	1	2004	Предоговаряне на задълженията към държавата, възникнали по реда на Закона за уреждане на необслужваните кредити, договорени до 31.12.1990 г. със “Силома” АД, гр.Силистра, чрез удължаване на срока на изплащане на главницата за срок от 15 години	29.7.2004	2004-2018
BG	2	2004	Средства за компенсиране от държавния бюджет на доказания от “Български пощи” ЕАД дефицит от изпълнението на универсалната пощенска услуга	18.11.2004	31.12.2010
BG	3	2004	Целево финансиране на дейността на Българската телеграфна агенция- направление “Информационно обслужване”	16.12.2003	31.12.2010

Măsura	EUR
Ferme de semi-subzistenţă	1 000	fermă/an
Grupuri de producători	100 000	În primul an
	100 000	În al doilea an
	80 000	În al treilea an
	60 000	În al patrulea an
	50 000	În al cincilea an