21.6.2005   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 157/203


ACTUL

privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană

În conformitate cu articolul 2 din Tratatul de aderare, prezentul act se aplică în cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa nu este în vigoare la 1 ianuarie 2007, până la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.

PARTEA ÎNTÂI

PRINCIPII

Articolul 1

În înţelesul prezentului act:

expresia “tratate originare” înseamnă:

(a)

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (“Tratatul CE”) şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (“Tratatul CEEA”), astfel cum sunt acestea completate sau modificate de tratate sau alte acte care au intrat în vigoare înainte de prezenta aderare;

(b)

Tratatul privind Uniunea Europeană (“Tratatul UE”), astfel cum este acesta completat sau modificat de tratate sau alte acte care au intrat în vigoare înainte de prezenta aderare;

expresia “actualele state membre” înseamnă Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

termenul “Uniunea” înseamnă Uniunea Europeană, astfel cum a fost instituită prin Tratatul UE;

termenul “Comunitatea” înseamnă, după caz, una sau ambele Comunităţi prevăzute la prima liniuţă;

expresia “noile state membre” înseamnă Republica Bulgaria şi România;

termenul “instituţii” înseamnă instituţiile constituite prin tratatele originare.

Articolul 2

De la data aderării, dispoziţiile tratatelor originare şi actele adoptate de instituţii şi de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România şi se aplică în aceste state în condiţiile stabilite prin aceste tratate şi prin prezentul act.

Articolul 3

(1)   Bulgaria şi România aderă la deciziile şi acordurile adoptate de reprezentanţii guvernelor statelor membre întruniţi în cadrul Consiliului.

(2)   Bulgaria şi România se află în aceeaşi situaţie ca şi actualele state membre în ceea ce priveşte declaraţiile, rezoluţiile sau alte luări de poziţie ale Consiliului European sau ale Consiliului, precum şi în ceea ce priveşte cele referitoare la Comunitate sau Uniune care sunt adoptate de comun acord de statele membre; prin urmare, acestea vor respecta principiile şi orientările care rezultă din aceste declaraţii, rezoluţii sau alte luări de poziţie şi vor lua măsurile care se pot dovedi necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.

(3)   Bulgaria şi România aderă la convenţiile şi protocoalele enumerate în anexa I. Aceste convenţii şi protocoale intră în vigoare cu privire la Bulgaria şi România la data stabilită de Consiliu prin deciziile prevăzute la alineatul (4).

(4)   Consiliul, hotărând în unanimitate la recomandarea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, efectuează adaptările necesare în temeiul aderării la convenţiile şi protocoalele prevăzute la alineatul (3) şi publică textele adaptate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(5)   Bulgaria şi România se angajează să introducă, cu privire la convenţiile şi protocoalele prevăzute la alineatul (3), măsuri administrative şi de orice altă natură, precum cele adoptate până la data aderării de actualele state membre sau de Consiliu, şi să faciliteze cooperarea practică între autorităţile publice şi organizaţiile statelor membre.

(6)   Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate completa anexa I cu acele convenţii, acorduri şi protocoale semnate înainte de data aderării.

Articolul 4

(1)   Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (denumit în continuare “protocolul Schengen”) şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum şi orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii şi se aplică în Bulgaria şi România de la data aderării.

(2)   Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevăzute la alineatul (1), deşi sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis.

Consiliul adoptă deciziile, după consultarea Parlamentului European, hotărând cu unanimitatea membrilor săi care reprezintă guvernele statelor membre cu privire la care dispoziţiile prevăzute în prezentul alineat au fost puse deja în aplicare şi a reprezentantului guvernului statului membru cu privire la care aceste dispoziţii trebuie să fie puse în aplicare. Membrii Consiliului reprezentând guvernele Irlandei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord participă la adoptarea acestei decizii în măsura în care aceasta priveşte dispoziţiile acquis-ului Schengen şi actele întemeiate pe acesta sau care sunt conexe acestuia şi la care aceste state membre participă.

Articolul 5

Bulgaria şi România participă la uniunea economică şi monetară de la data aderării în calitate de state membre care beneficiază de derogare în înţelesul articolului 122 din Tratatul CE.

Articolul 6

(1)   Acordurile sau convenţiile încheiate sau aplicate provizoriu de către Comunitate sau în conformitate cu articolul 24 sau cu articolul 38 din Tratatul UE, cu unul sau mai multe state terţe, cu o organizaţie internaţională sau cu un resortisant al unui stat terţ sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România în condiţiile stabilite prin tratatele originare şi prin prezentul act.

(2)   Bulgaria şi România se angajează să adere, în condiţiile stabilite prin prezentul act, la acordurile sau convenţiile încheiate sau semnate de actualele state membre şi de Comunitate, hotărând în comun.

Aderarea Bulgariei şi a România la acordurile sau convenţiile încheiate sau semnate de Comunitate şi de actualele state membre, hotărând în comun, cu anumite ţări terţe sau organizaţii internaţionale se aprobă prin încheierea unui protocol la aceste acorduri sau convenţii între Consiliu, hotărând în unanimitate în numele statelor membre, şi ţara ori ţările terţe sau organizaţia internaţională în cauză. Comisia negociază aceste protocoale în numele statelor membre pe baza directivelor de negociere aprobate de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate şi cu consultarea unui comitet format din reprezentanţii statelor membre. Comisia prezintă Consiliului proiectele protocoalelor care urmează a fi încheiate.

Prezenta procedură nu aduce atingere exercitării de către Comunitate a competenţelor sale şi nici repartizării competenţelor între Comunitate şi statele membre în ceea ce priveşte încheierea unor astfel de acorduri în viitor sau orice alte modificări care nu sunt legate de aderare.

(3)   Aderând la acordurile şi convenţiile menţionate la alineatul (2), Bulgaria şi România dobândesc, în temeiul acestor acorduri şi convenţii, aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi actualele state membre.

(4)   De la data aderării şi până la intrarea în vigoare a protocoalelor necesare prevăzute la alineatul (2), Bulgaria şi România aplică dispoziţiile acordurilor sau convenţiilor încheiate în comun de actualele state membre şi de Comunitate înaintea aderării, cu excepţia acordului privind libera circulaţie a persoanelor încheiat cu Elveţia. Această obligaţie este valabilă şi în cazul acordurilor sau convenţiilor pe care Uniunea şi actualele state membre au convenit să le aplice provizoriu.

Până la intrarea în vigoare a protocoalelor prevăzute la alineatul (2), Comunitatea şi statele membre iau orice măsură adecvată, hotărând în comun conform competenţelor lor respective.

(5)   Bulgaria şi România aderă la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe şi Pacific, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de altă parte (1), semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.

(6)   Bulgaria şi România se angajează să adere, în condiţiile stabilite prin prezentul act, la Acordul privind Spaţiul Economic European (2), în conformitate cu articolul 128 din acest acord.

(7)   De la data aderării, Bulgaria şi România aplică acordurile şi înţelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Comunitate cu ţări terţe.

Restricţiile cantitative aplicate de Comunitate importurilor de produse textile şi de îmbrăcăminte se adaptează pentru a ţine seama de aderarea Bulgariei şi a României la Comunitate. În acest sens, modificările acordurilor şi înţelegerilor bilaterale menţionate mai sus pot fi negociate de Comunitate cu ţările terţe respective înainte de data aderării.

În cazul în care modificările acordurilor şi înţelegerilor bilaterale privind produsele textile nu intră în vigoare până la data aderării, Comunitatea efectuează adaptările necesare regulilor sale care se aplică importului de produse textile şi de îmbrăcăminte provenind din ţări terţe pentru a ţine seama de aderarea Bulgariei şi a României.

(8)   Restricţiile cantitative aplicate de Comunitate importurilor de oţel şi produse siderurgice se adaptează în funcţie de importurile de produse siderurgice, provenind din ţările furnizoare în cauză, efectuate de Bulgaria şi România în decursul ultimilor ani.

În acest sens, modificările necesare care trebuie aduse acordurilor şi înţelegerilor bilaterale privind produsele siderurgice încheiate de Comunitate cu ţări terţe se negociază înainte de data aderării.

În cazul în care modificările aduse acordurilor şi înţelegerilor bilaterale nu intră în vigoare până la data aderării, se aplică dispoziţiile primului paragraf.

(9)   Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de Bulgaria sau România cu ţări terţe sunt gestionate de Comunitate.

În decursul perioadei în care dispoziţiile acestor acorduri sunt aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile şi obligaţiile care revin Bulgariei şi României conform acestor acorduri.

De îndată ce este posibil şi în orice caz înainte de expirarea acordurilor prevăzute la primul paragraf, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă în fiecare caz în parte deciziile adecvate privind continuarea activităţilor de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioadă de cel mult un an.

(10)   Cu efect de la data aderării, Bulgaria şi România se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu ţări terţe, inclusiv din Acordul central european de comerţ liber.

În măsura în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouă aceste state, pe de o parte, şi una sau mai multe ţări terţe, pe de altă parte, nu sunt compatibile cu obligaţiile care decurg din prezentul act, Bulgaria şi România iau toate măsurile necesare pentru a elimina incompatibilităţile constatate. În cazul în care Bulgaria sau România întâmpină dificultăţi în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe ţări terţe înainte de aderare, trebuie să se retragă din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului.

(11)   Bulgaria şi România aderă în condiţiile prevăzute de prezentul act la acordurile interne încheiate de actualele state membre pentru punerea în aplicare a acordurilor şi convenţiilor menţionate în alineatele (2), (5) şi (6).

(12)   Bulgaria şi România iau măsurile necesare pentru a-şi adapta, dacă este cazul, poziţia faţă de organizaţiile internaţionale şi faţă de acordurile internaţionale la care Comunitatea sau la care alte state membre sunt, de asemenea, parte, la drepturile şi obligaţiile care decurg din aderarea la Uniune.

În special, ele se retrag, la data aderării sau cât mai repede posibil după această dată, din acordurile şi organizaţiile internaţionale din domeniul pescuitului la care Comunitatea este, de asemenea, parte, cu excepţia cazurilor în care calitatea acestora de membru se referă la alte domenii decât pescuitul.

Articolul 7

(1)   Cu excepţia cazurilor în care prezentul act prevede altfel, dispoziţiile acestuia nu pot fi suspendate, modificate sau abrogate decât prin procedurile stabilite de tratatele originare care permit revizuirea acestor tratate.

(2)   Actele adoptate de instituţii la care se referă dispoziţiile tranzitorii stabilite de prezentul act îşi conservă natura juridică; în special, continuă să se aplice procedurile de modificare a acestor acte.

(3)   Dispoziţiile prezentului act care au ca obiect sau efect abrogarea sau modificarea, altfel decât cu titlu tranzitoriu, a actelor adoptate de instituţii, dobândesc aceeaşi natură juridică ca şi dispoziţiile pe care le abrogă sau pe care le modifică şi se supun aceloraşi norme ca şi acestea din urmă.

Articolul 8

Aplicarea tratatelor originare şi a actelor adoptate de instituţii constituie, cu titlu tranzitoriu, obiectul derogărilor prevăzute de prezentul act.

PARTEA A DOUA

ADAPTĂRI ALE TRATATELOR

TITLUL I

DISPOZIŢII INSTITUŢIONALE

Articolul 9

(1)   Al doilea alineat al articolului 189 din Tratatul CE şi al doilea alineat al articolului 107 din Tratatul CEEA se înlocuiesc cu următorul text:

“Numărul membrilor Parlamentului European nu poate fi mai mare de 736.”

(2)   Cu efect de la începutul mandatului 2009-2014, la alineatul (2) al articolului 190 din Tratatul CE şi la alineatul (2) al articolului 108 din Tratatul CEEA, primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)

Numărul reprezentanţilor aleşi în fiecare stat membru este următorul:

Belgia

22

Bulgaria

17

Republica Cehă

22

Danemarca

13

Germania

99

Estonia

6

Grecia

22

Spania

50

Franţa

72

Irlanda

12

Italia

72

Cipru

6

Letonia

8

Lituania

12

Luxemburg

6

Ungaria

22

Malta

5

Ţările de Jos

25

Austria

17

Polonia

50

Portugalia

22

România

33

Slovenia

7

Slovacia

13

Finlanda

13

Suedia

18

Regatul Unit

72.”

Articolul 10

(1)   Alineatul (2) al articolului 205 din Tratatul CE şi alineatul (2) al articolului 118 din Tratatul CEEA se înlocuiesc cu următorul text:

“(2)

În cazul în care Consiliul trebuie să hotărască cu majoritate calificată, voturile membrilor săi se ponderează după cum urmează:

Belgia

12

Bulgaria

10

Republica Cehă

12

Danemarca

7

Germania

29

Estonia

4

Grecia

12

Spania

27

Franţa

29

Irlanda

7

Italia

29

Cipru

4

Letonia

4

Lituania

7

Luxemburg

4

Ungaria

12

Malta

3

Ţările de Jos

13

Austria

10

Polonia

27

Portugalia

12

România

14

Slovenia

4

Slovacia

7

Finlanda

7

Suedia

10

Regatul Unit

29

Pentru adoptarea actelor Consiliului sunt necesare cel puţin 255 de voturi favorabile exprimate de majoritatea membrilor în cazul în care prezentul tratat impune adoptarea acestora la propunerea Comisiei.

În celelalte cazuri, pentru adoptarea actelor Consiliului sunt necesare cel puţin 255 de voturi favorabile exprimate de cel puţin două treimi din membri.”

(2)   La articolul 23 alineatul (2) din Tratatul UE, al treilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

“Voturile membrilor Consiliului se ponderează în conformitate cu articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. Pentru adoptarea deciziilor sunt necesare cel puţin 255 de voturi favorabile exprimate de cel puţin două treimi din membri. În cazul în care decizia trebuie adoptată de Consiliu cu majoritate calificată, un membru al Consiliului poate solicita să se verifice dacă statele membre care constituie majoritatea calificată reprezintă cel puţin 62% din populaţia totală a Uniunii. În cazul în care se constată că această condiţie nu este îndeplinită, decizia respectivă nu se adoptă.”

(3)   Alineatul (3) al articolului 34 din Tratatul UE se înlocuieşte cu următorul text:

“(3)

În cazul în care Consiliul trebuie să hotărască cu majoritate calificată, voturile membrilor săi se ponderează astfel cum este prevăzut la articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi, pentru a fi adoptate, actele Consiliului necesită cel puţin 255 de voturi favorabile exprimate de cel puţin două treimi din membri. În cazul în care decizia trebuie adoptată de Consiliu cu majoritate calificată, un membru al Consiliului poate solicita să se verifice dacă statele membre care constituie majoritatea calificată reprezintă cel puţin 62% din populaţia totală a Uniunii. În cazul în care se constată că această condiţie nu este îndeplinită, decizia respectivă nu se adoptă.”

Articolul 11

(1)   Primul alineat al articolului 9 din Protocolul privind Statutul Curţii de Justiţie, anexat la Tratatul UE, la Tratatul CE şi la Tratatul CEEA, se înlocuieşte cu următorul text:

“În cazul în care, la fiecare trei ani, judecătorii sunt înlocuiţi parţial, se înlocuiesc alternativ câte paisprezece, respectiv treisprezece judecători.”.

(2)   Articolul 48 din Protocolul privind Statutul Curţii de Justiţie, anexat la Tratatul UE, la Tratatul CE şi la Tratatul CEEA, se înlocuieşte cu următorul text:

“Articolul 48

Tribunalul de Primă Instanţă este compus din douăzeci şi şapte de judecători.”.

Articolul 12

Al doilea alineat al articolului 258 din Tratatul CE şi al doilea alineat al articolului 166 din Tratatul CEEA privind compunerea Comitetului Economic şi Social se înlocuiesc cu următorul text:

“Numărul membrilor Comitetului este următorul:

Belgia

12

Bulgaria

12

Republica Cehă

12

Danemarca

9

Germania

24

Estonia

7

Grecia

12

Spania

21

Franţa

24

Irlanda

9

Italia

24

Cipru

6

Letonia

7

Lituania

9

Luxemburg

6

Ungaria

12

Malta

5

Ţările de Jos

12

Austria

12

Polonia

21

Portugalia

12

România

15

Slovenia

7

Slovacia

9

Finlanda

9

Suedia

12

Regatul Unit

24.”

Articolul 13

Al treilea alineat al articolului 263 din Tratatul CE privind compunerea Comitetului Regiunilor se înlocuieşte cu următorul text:

“Numărul membrilor Comitetului este următorul:

Belgia

12

Bulgaria

12

Republica Cehă

12

Danemarca

9

Germania

24

Estonia

7

Grecia

12

Spania

21

Franţa

24

Irlanda

9

Italia

24

Cipru

6

Letonia

7

Lituania

9

Luxemburg

6

Ungaria

12

Malta

5

Ţările de Jos

12

Austria

12

Polonia

24

Portugalia

12

România

15

Slovenia

7

Slovacia

9

Finlanda

9

Suedia

12

Regatul Unit

24.”

Articolul 14

Protocolul privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, anexat la Tratatul CE, se modifică prin prezentul după cum urmează:

(1)

La articolul 3, se introduce următorul text între dispoziţiile referitoare la Belgia şi Republica Cehă:

“—

Republica Bulgaria,”

iar între dispoziţiile referitoare la Portugalia şi Slovenia:

“—

România,”

(2)

La articolul 4 alineatul (1) primul paragraf,

(a)

teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

Capitalul Băncii este de 164 795 737 000 EUR, subscris de statele membre după cum urmează (3):

(b)

se introduce următorul text între dispoziţiile referitoare la Irlanda şi Slovacia:

“România 846 000 000”, iar

(c)

următorul text se introduce între dispoziţiile referitoare la Slovenia şi Lituania:

“Bulgaria 296 000 000”.

(3)

La articolul 11 alineatul (2), primul, al doilea şi al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

“(2)

Consiliul de Administraţie este format din douăzeci şi opt de administratori şi optsprezece supleanţi.

Administratorii sunt numiţi pentru cinci ani de Consiliul Guvernatorilor, fiecare stat membru desemnând câte un administrator iar Comisia desemnând, de asemenea, un administrator.

Administratorii supleanţi sunt numiţi pentru cinci ani de Consiliul Guvernatorilor după cum urmează:

doi supleanţi desemnaţi de Republica Federală Germania;

doi supleanţi desemnaţi de Republica Franceză;

doi supleanţi desemnaţi de Republica Italiană;

doi supleanţi desemnaţi de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

un supleant desemnat de comun acord de Regatul Spaniei şi Republica Portugheză;

un supleant desemnat de comun acord de Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului şi Regatul Ţărilor de Jos;

doi supleanţi desemnaţi de comun acord de Regatul Danemarcei, Republica Elenă, Irlanda şi România;

doi supleanţi desemnaţi de comun acord de Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Austria, Republica Finlanda şi Regatul Suediei;

trei supleanţi desemnaţi de comun acord de Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Cipru, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia şi Republica Slovacă;

un supleant desemnat de Comisie.”.

Articolul 15

Articolul 134 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul CEEA privind compunerea Comitetului Ştiinţific şi Tehnic se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)

Comitetul este compus din patruzeci şi unu de membri, numiţi de către Consiliu după consultarea Comisiei.”

TITLUL II

ALTE ADAPTĂRI

Articolul 16

La articolul 57 alineatul (1) din Tratatul CE, ultima teză se înlocuieşte cu următorul text:

“Cu privire la restricţiile existente în conformitate cu legislaţia internă în Bulgaria, Estonia şi Ungaria, data de referinţă este 31 decembrie 1999.”

Articolul 17

Articolul 299 alineatul (1) din Tratatul CE se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

Prezentul tratat se aplică Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Irlandei, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Ungare, Republicii Malta, Regatului Ţărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace, Republicii Finlanda, Regatului Suediei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.”

Articolul 18

(1)   Al doilea alineat al articolului 314 din Tratatul CE se înlocuieşte cu următorul text:

“În conformitate cu tratatele de aderare, versiunile prezentului tratat în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, greacă, maghiară, irlandeză, letonă, lituaniană, malteză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză sunt, de asemenea, autentice.”

(2)   Al doilea alineat al articolului 225 din Tratatul CEEA se înlocuieşte cu următorul text:

“În conformitate cu tratatele de aderare, versiunile prezentului tratat în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, greacă, maghiară, irlandeză, letonă, lituaniană, malteză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză sunt, de asemenea, autentice.”

(3)   Al doilea alineat al articolului 53 din Tratatul UE se înlocuieşte cu următorul text:

“În conformitate cu tratatele de aderare, versiunile prezentului tratat în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, greacă, maghiară, irlandeză, letonă, lituaniană, malteză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză sunt, de asemenea, autentice.”

PARTEA A TREIA

DISPOZIŢII PERMANENTE

TITLUL I

ADAPTĂRI ALE ACTELOR ADOPTATE DE INSTITUŢII

Articolul 19

Actele enumerate în anexa III la prezentul act se adaptează conform prevederilor din această anexă.

Articolul 20

Adaptările actelor enumerate în anexa IV la prezentul act, devenite necesare ca efect al aderării, se redactează în conformitate cu orientările stabilite de această anexă.

TITLUL II

ALTE DISPOZIŢII

Articolul 21

Măsurile enumerate în anexa V la prezentul act se aplică în condiţiile stabilite de această anexă.

Articolul 22

Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, poate efectua adaptările dispoziţiilor prezentului act cu privire la politica agricolă comună care se pot dovedi necesare ca urmare a modificării normelor comunitare.

PARTEA A PATRA

DISPOZIŢII TEMPORARE

TITLUL I

MĂSURI TRANZITORII

Articolul 23

Măsurile enumerate în anexele VI şi VII la prezentul act se aplică Bulgariei şi României în condiţiile prevăzute de anexele menţionate.

TITLUL II

DISPOZIŢII INSTITUŢIONALE

Articolul 24

(1)   Prin derogare de la numărul maxim de membri ai Parlamentului European, prevăzut de articolul 189 alineatul (2) din Tratatul CE şi în articolul 107 alineatul (2) din Tratatul CEEA, pentru a ţine seama de aderarea Bulgariei şi României, numărul de membri ai Parlamentului European se majorează cu următorul număr de membri din aceste ţări, corespunzător perioadei dintre data aderării şi începutul legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European:

Bulgaria

18

România

35.

(2)   Înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria şi România sunt obligate să organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetăţenilor lor, pentru numărul de membri prevăzut la alineatul (1), în conformitate cu dispoziţiile Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct (4).

(3)   Prin derogare de la dispoziţiile articolului 190 alineatul (1) din Tratatul CE şi ale articolului 108 alineatul (1) din Tratatul CEEA, în cazul în care alegerile sunt organizate după data aderării, membrii Parlamentului European care reprezintă popoarele Bulgariei şi României sunt numiţi, pentru perioada dintre data aderării şi data fiecăreia dintre alegerile prevăzute la alineatul (2), de către parlamentele acestor state din rândurile lor, în conformitate cu procedura stabilită de fiecare stat în parte.

TITLUL III

DISPOZIŢII FINANCIARE

Articolul 25

(1)   De la data aderării, Bulgaria şi România plătesc următoarele sume corespunzătoare contribuţiei lor la capitalul vărsat în contul capitalului subscris, astfel cum sunt acestea definite de dispoziţiile articolului 4 din Statutul Băncii Europene de Investiţii (5).

Bulgaria

14 800 000 EUR

România

42 300 000 EUR.

Aceste contribuţii se plătesc în opt tranşe egale scadente la datele de 31 mai 2007, 31 mai 2008, 31 mai 2009, 30. noiembrie 2009, 31 mai 2010, 30 noiembrie 2010, 31 mai 2011 şi 30 noiembrie 2011.

(2)   Bulgaria şi România contribuie, în opt tranşe egale scadente la datele prevăzute la alineatul (1), la rezervele şi provizioanele echivalente rezervelor, precum şi la sumele care urmează a fi incluse în cadrul rezervelor şi provizioanelor, incluzând balanţa contului de profit şi pierderi, determinate la sfârşitul lunii anterioare aderării, astfel cum este prevăzut în bilanţul Băncii, cu sume corespunzătoare procentelor de rezerve şi provizioane prevăzute mai jos (5):

Bulgaria

0,181 %

România

0,517 %.

(3)   Capitalul şi plăţile prevăzute la alineatele (1) şi (2) se plătesc de către Bulgaria şi România în numerar în moneda euro, cu excepţia cazului în care Consiliul Guvernatorilor adoptă în unanimitate o derogare.

Articolul 26

(1)   Bulgaria şi România plătesc următoarele sume către Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel prevăzut în Decizia 2002/234/CECO a reprezentanţilor guvernelor statelor membre, întruniţi în cadrul Consiliului, din 27 februarie 2002 privind implicaţiile financiare ale expirării Tratatului CECO şi Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel (6):

(MEUR în preţuri curente)

Bulgaria

11,95

România

29,88.

(2)   Contribuţiile la Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel se efectuează în patru tranşe începând din anul 2009 şi se plătesc după cum urmează, în fiecare caz în prima zi lucrătoare a primei luni a fiecărui an:

2009:

15 %

2010:

20 %

2011:

30 %

2012:

35 %.

Articolul 27

(1)   Licitaţiile, derularea contractelor şi plăţile pentru asistenţa de preaderare din cadrul programului PHARE (7), din cadrul programului PHARE pentru cooperare transfrontalieră (8) şi pentru asistenţa din cadrul Facilităţii de tranziţie prevăzută la articolul 31 urmează a fi gestionate, de la data aderării, de agenţiile de implementare din Bulgaria şi România.

Comisia renunţă, printr-o decizie adoptată în acest sens, la controlul său prealabil asupra licitaţiilor şi contractărilor, pe baza unei proceduri de acreditare desfăşurate de aceasta şi a unei evaluări favorabile a Sistemului de Implementare Descentralizat Extins (SIDE), în conformitate cu criteriile şi condiţiile stabilite în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1266/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 privind coordonarea ajutorului acordat ţărilor candidate în cadrul strategiei de preaderare şi modificarea Regulamentului (CEE) nr. 3906/89 (9), precum şi cu dispoziţiile articolului 164 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (10).

În cazul în care decizia Comisiei de renunţare la controlul prealabil nu este adoptată înainte de data aderării, nici un contract semnat în intervalul de timp dintre data aderării şi data la care este adoptată decizia Comisiei nu poate fi finanţat din asistenţa de preaderare.

Cu toate acestea, prin excepţie, în cazul în care adoptarea deciziei Comisiei de renunţare la controlul prealabil este amânată pentru o dată ulterioară datei aderării pentru motive neimputabile autorităţilor din Bulgaria sau România, Comisia poate accepta, în cazuri temeinic motivate, finanţarea din asistenţa de preaderare a contractelor semnate în intervalul de timp dintre data aderării şi data adoptării deciziei Comisiei, precum şi continuarea implementării asistenţei de preaderare pentru un termen limitat, sub rezerva efectuării de către Comisie a controlului prealabil asupra licitaţiilor şi contractărilor.

(2)   Angajamentele financiare contractate înainte de data aderării în conformitate cu instrumentele financiare de preaderare prevăzute la alineatul (1), precum şi cele contractate după aderare în cadrul Facilităţii de tranziţie prevăzute la articolul 31, inclusiv încheierea şi înregistrarea, după aderare, a fiecărui angajament şi a fiecărei plăţi legale continuă să fie reglementate de normele şi regulamentele privind instrumentele financiare de preaderare şi continuă să fie suportate din capitolele bugetare corespunzătoare, până la închiderea programelor şi proiectelor în cauză. Cu toate acestea, procedurile de achiziţii publice începute după data aderării urmează să fie îndeplinite în conformitate cu dispoziţiile aplicabile ale directivelor Comunităţii.

(3)   Ultimul exerciţiu de programare a asistenţei de preaderare prevăzute la alineatul (1) are loc în ultimul an anterior datei aderării. Acţiunile stabilite prin aceste programe vor trebui contractate în cei doi ani ulteriori. Nu poate fi acordată nici o prorogare a termenului de contractare. În mod excepţional şi în cazuri temeinic motivate, prorogări limitate ca durată pot fi acordate pentru executarea contractelor.

Cu toate acestea, fondurile de preaderare destinate acoperirii cheltuielilor administrative, astfel cum sunt definite la alineatul (4), pot fi alocate în cursul primilor doi ani după aderare. Pentru costurile de audit şi evaluare pot fi alocate fonduri de preaderare în cursul a până la cinci ani după aderare.

(4)   Pentru a asigura încetarea treptată a funcţionării instrumentelor financiare de preaderare menţionate la alineatul (1), precum şi a programului ISPA (11), Comisia poate lua toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că personalul necesar din punct de vedere legal este menţinut în Bulgaria şi România pentru cel mult nouăsprezece luni după aderare. În cursul acestei perioade, funcţionarii, angajaţii temporari şi angajaţii contractuali repartizaţi pe posturi în Bulgaria şi în România înainte de aderare, care trebuie să rămână în activitate în aceste state după aderare, urmează să beneficieze, prin excepţie, de aceleaşi condiţii financiare şi materiale cu cele aplicate de către Comisie înainte de aderare, în conformitate cu Statutul funcţionarilor Comunităţilor Europene şi Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene, adoptat prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (12). Cheltuielile administrative, inclusiv salariile pentru restul personalului necesar urmează să fie acoperite de titlul “Încetarea treptată a asistenţei de preaderare pentru noile state membre” sau de echivalentul acestuia în cadrul domeniului corespunzător al bugetului general al Comunităţilor Europene referitor la extindere.

Articolul 28

(1)   Măsurile care, la data aderării, au făcut obiectul unor decizii privind asistenţa în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 de instituire a Instrumentului pentru politici structurale de preaderare şi a căror punere în aplicare nu a fost încheiată la data respectivă sunt considerate ca aprobate de către Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1164/94 al Consiliului din 16 mai 1994 de instituire a Fondului de Coeziune (13). Sumele care trebuie încă alocate în scopul punerii în aplicare a unor asemenea măsuri se angajează în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării şi se alocă pentru capitolul din bugetul general al Comunităţilor Europene care corespunde acestui regulament. În cazul în care alineatele (2)-(5) nu dispun altfel, dispoziţiile care reglementează punerea în aplicare a măsurilor aprobate în conformitate cu acest din urmă regulament se aplică acestor măsuri.

(2)   Orice procedură de achiziţii publice referitoare la o măsură prevăzută la alineatul (1) care, la data aderării, a făcut deja obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se aplică în conformitate cu regulile prevăzute în respectiva cerere de oferte. Prin excepţie, nu sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute la articolul 165 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene. Orice procedură de achiziţii referitoare la o măsură menţionată la alineatul (1) care nu a făcut încă obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene respectă dispoziţiile tratatelor, ale actelor adoptate în temeiul acestora şi politicile Comunităţii, inclusiv cele privind protecţia mediului, transporturile, reţelele transeuropene, concurenţa şi acordarea contractelor publice.

(3)   Plăţile efectuate de Comisie în cadrul uneia dintre măsurile menţionate la alineatul (1) sunt alocate angajamentelor aflate în curs, în ordinea deschiderii acestora în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999, iar ulterior sunt alocate în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la acea dată.

(4)   Pentru măsurile prevăzute la alineatul (1), normele care reglementează eligibilitatea cheltuielilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 rămân aplicabile, cu excepţia cazurilor temeinic motivate care urmează să fie hotărâte de Comisie la solicitarea statului membru interesat.

(5)   Comisia poate decide, în cazuri excepţionale şi temeinic motivate, să autorizeze exceptări specifice de la normele aplicabile în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării pentru măsurile prevăzute la alineatul (1).

Articolul 29

În cazul în care perioada pentru angajamentele multianuale efectuate în cadrul programului SAPARD (14) în legătură cu împădurirea terenurilor agricole, acordarea de sprijin pentru constituirea grupurilor de producători sau pentru programele agroecologice depăşeşte ultimul termen permis pentru efectuarea plăţilor în cadrul SAPARD, angajamentele necheltuite vor fi incluse în programul de dezvoltare rurală pentru anii 2007-2013. În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii speciale în această privinţă, ele urmează a fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de adoptare a dispoziţiilor generale privind Fondurile Structurale (15).

Articolul 30

(1)   Având în vedere că Bulgaria a închis definitiv în vederea dezafectării ulterioare — în conformitate cu angajamentele asumate — Unitatea 1 şi Unitatea 2 de la Centrala Nucleară Kozlodui, înainte de anul 2003, aceasta se angajează să închidă definitiv Unitatea 3 şi Unitatea 4 de la această centrală în anul 2006 şi să le dezafecteze ulterior.

(2)   În perioada 2007-2009, Comunitatea acordă Bulgariei asistenţă financiară pentru susţinerea eforturilor sale de dezafectare şi pentru compensarea efectelor închiderii şi dezafectării unităţilor 1-4 ale Centralei Nucleare Kozlodui.

Asistenţa urmează să acopere, printre altele: măsuri de susţinere a dezafectării unităţilor 1-4 ale Centralei Nucleare Kozlodui; măsuri pentru îmbunătăţirea mediului în concordanţă cu acquis-ul; măsuri pentru modernizarea sectoarelor de producţie, transport şi distribuţie a energiei convenţionale din Bulgaria; măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, îmbunătăţirea utilizării surselor regenerabile de energie şi pentru creşterea gradului de siguranţă în alimentarea cu energie.

Pentru perioada 2007-2009, asistenţa se ridică la 210 MEUR (preţuri la nivelul anului 2004) constând în credite de angajament care urmează să fie angajate în tranşe anuale egale în valoare de 70 MEUR (preţuri la nivelul anului 2004).

Asistenţa, sau părţi ale acesteia, poate fi mobilizată sub formă de contribuţie a Comunităţii la Fondul internaţional de sprijin pentru dezafectarea Centralei Kozlodui, administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

(3)   Comisia poate adopta norme pentru punerea în aplicare a asistenţei prevăzute la alineatul (2). Normele sunt adoptate în conformitate cu Decizia Consiliului 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competenţelor de execuţie delegate Comisiei (16). În acest scop, Comisia este sprijinită de un comitet. Articolele 4 şi 7 din Decizia 1999/468/CE sunt aplicabile. Termenul prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este de şase săptămâni. Comitetul îşi adoptă regulamentul de procedură.

Articolul 31

(1)   În primul an de la aderare, Uniunea acordă Bulgariei şi României asistenţă financiară provizorie, denumită în continuare “Facilitatea de tranziţie”, în vederea dezvoltării şi întăririi capacităţii lor administrative şi judiciare de a pune în aplicare şi asigura respectarea legislaţiei comunitare şi pentru a promova schimbul de bune practici între parteneri. Această asistenţă trebuie să finanţeze proiecte de construcţie instituţională şi un număr limitat de mici investiţii dependente de cele dintâi.

(2)   Asistenţa trebuie să răspundă necesităţii continue de întărire a capacităţii instituţionale în anumite domenii prin acţiuni care nu pot fi finanţate de fondurile structurale sau de Fondul pentru Dezvoltare Rurală.

(3)   Pentru proiectele de înfrăţire între administraţiile publice în scopul construcţiei instituţionale continuă să se aplice procedura cererii de oferte prin intermediul reţelei de puncte de contact din statele membre, astfel cum se prevede prin acordurile-cadru încheiate cu statele membre în vederea derulării asistenţei de preaderare.

Creditele de angajament pentru Facilitatea de tranziţie pentru Bulgaria şi România, exprimate în preţuri la nivelul anului 2004, totalizează 82 MEUR în primul an după aderare şi au în vedere priorităţi naţionale şi orizontale. Creditele de angajament se autorizează de către autoritatea bugetară în limitele perspectivei financiare.

(4)   Asistenţa acordată în temeiul Facilităţii de tranziţie se alocă şi se pune în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului privind asistenţa economică acordată anumitor state din Europa Centrală şi de Est.

Articolul 32

(1)   Se constituie prin prezentul Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de numerar, ca instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în perioada dintre data aderării şi sfârşitul anului 2009 în vederea finanţării acţiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi controlul frontierelor externe şi pentru a sprijini îmbunătăţirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetelor naţionale.

(2)   Pentru perioada 2007-2009, se acordă Bulgariei şi României următoarele sume (exprimate în preţuri la nivelul anului 2004), sub forma plăţii unor sume globale în cadrul Facilităţii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar:

(MEUR, preţuri la nivelul anului 2004)

 

2007

2008

2009

Bulgaria

121,8

59,1

58,6

România

297,2

131,8

130,8

(3)   Cel puţin 50 % din alocarea pentru fiecare ţară în cadrul Facilităţii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar se utilizează pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în îndeplinirea obligaţiei acestora de a finanţa acţiuni la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a controalelor la frontiera externă.

(4)   A douăsprezecea parte din fiecare sumă anuală se plăteşte Bulgariei şi României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de trei ani de la efectuarea primei plăţi. Bulgaria şi România prezintă, în cel mult şase luni de la data expirării acestui termen de trei ani, un raport cuprinzător privind utilizarea finală a sumelor globale în temeiul secţiunii Schengen a Facilităţii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisie.

(5)   Comisia poate adopta orice dispoziţii tehnice necesare funcţionării Facilităţii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar.

Articolul 33

(1)   Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament globale pentru acţiuni structurale care urmează să fie puse la dispoziţia Bulgariei şi a României pentru perioada de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009 sunt următoarele:

(MEUR, preţuri la nivelul anului 2004)

 

2007

2008

2009

Bulgaria

539

759

1 002

România

1 399

1 972

2 603

(2)   În cursul perioadei de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009, întinderea şi natura intervenţiilor cuprinse în totalul creditelor fixe pe ţări se stabilesc în temeiul dispoziţiilor în vigoare la acea dată aplicabile cheltuielilor pentru acţiuni structurale.

Articolul 34

(1)   Suplimentar în raport cu regulamentele privind dezvoltarea rurală în vigoare la data aderării, dispoziţiile prevăzute de secţiunile I-III din anexa VIII se aplică Bulgariei şi României pentru perioada 2007-2009, iar dispoziţiile financiare speciale prevăzute de secţiunea IV din anexa VIII se aplică Bulgariei şi României pe parcursul perioadei de programare 2007-2013.

(2)   Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament pentru dezvoltarea rurală din cadrul FEOGA Secţiunea Garantare pentru Bulgaria şi România în cursul perioadei de trei ani 2007-2009 se ridică la suma de 3 041 MEUR (în preţuri la nivelul anului 2004).

(3)   În cazul în care este necesar, normele pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor anexei VIII se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999.

(4)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, efectuează orice adaptări ale dispoziţiilor anexei VIII în cazurile necesare, în vederea asigurării coerenţei cu regulamentele privind dezvoltarea rurală.

Articolul 35

Sumele prevăzute la articolele 30, 31, 32, 33 şi 34 sunt adaptate de către Comisie în fiecare an în funcţie de evoluţia preţurilor, ca parte a adaptărilor tehnice anuale ale perspectivei financiare.

TITLUL IV

ALTE DISPOZIŢII

Articolul 36

(1)   În cazul în care, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, survin dificultăţi semnificative şi susceptibile să persiste în orice sector al economiei sau care ar putea provoca deteriorarea serioasă a situaţiei economice într-un anumit domeniu, Bulgaria şi România pot solicita să fie autorizate să adopte măsuri de protecţie în vederea remedierii situaţiei şi a adaptării sectorului în cauză la economia pieţei interne.

În aceleaşi împrejurări, oricare actual stat membru poate solicita să fie autorizat să adopte măsuri de protecţie în raport cu Bulgaria, cu România sau cu ambele state.

(2)   La cererea statului interesat, Comisia adoptă, în procedură de urgenţă, măsurile de protecţie pe care le consideră necesare, arătând condiţiile şi modalităţile în care acestea trebuie puse în aplicare.

În caz de dificultăţi economice serioase şi la cererea expresă a statului membru interesat, Comisia hotărăşte în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii însoţite de datele de fundamentare corespunzătoare. Măsurile astfel hotărâte sunt de imediată aplicare, ţin seama de interesele tuturor părţilor interesate şi nu pot determina efectuarea de controale la frontiere.

(3)   Măsurile autorizate în conformitate cu alineatul (2) pot include derogări de la normele Tratatului CE şi ale prezentului act, în măsura şi pentru termenele strict necesare pentru atingerea obiectivelor menţionate la alineatul (1). Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puţin funcţionarea pieţei interne.

Articolul 37

În cazul în care Bulgaria sau România nu şi-a îndeplinit angajamentele asumate în contextul negocierilor de aderare, determinând o perturbare semnificativă a bunei funcţionări a pieţei interne, inclusiv orice angajamente asumate în cadrul politicilor sectoriale care privesc activităţi economice cu efecte transfrontaliere, ori pericolul iminent al unei atari perturbări, Comisia poate să adopte măsurile corespunzătoare până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă.

Măsurile sunt proporţionale şi se acordă prioritate acelora dintre ele care perturbă cel mai puţin funcţionarea pieţei interne şi, după caz, aplicării mecanismelor sectoriale de salvgardare în vigoare. Asemenea măsuri de salvgardare nu pot fi utilizate ca mijloace arbitrare de discriminare sau de restrângere disimulată a comerţului dintre statele membre. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar şi înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepţia cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menţinute mai mult decât este strict necesar şi, în orice caz, sunt revocate la data la care angajamentul corespunzător este îndeplinit. Măsurile pot fi totuşi aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul de mai sus atât timp cât angajamentele corespunzătoare nu au fost îndeplinite. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauză în îndeplinirea angajamentelor sale, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate. Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării regulamentelor şi deciziilor europene prin care sunt stabilite măsurile de salvgardare şi ţine seama întocmai de orice observaţii formulate în acest sens de către Consiliu.

Articolul 38

În cazul în care, în Bulgaria sau în România, există deficienţe semnificative sau un risc iminent privind apariţia unor asemenea deficienţe în transpunerea, stadiul aplicării sau asigurarea respectării deciziilor-cadru sau a oricăror altor angajamente, instrumente de cooperare şi decizii privind recunoaşterea reciprocă în domeniul dreptului penal în conformitate cu titlul VI al Tratatului UE, precum şi a directivelor şi regulamentelor privind recunoaşterea reciprocă în domeniul dreptului civil în conformitate cu titlul IV din Tratatul CE, Comisia poate să adopte, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă şi după consultarea statelor membre, măsurile corespunzătoare şi să precizeze condiţiile şi modalităţile în care aceste măsuri intră în vigoare.

Măsurile pot lua forma suspendării provizorii a aplicării dispoziţiilor şi hotărârilor corespunzătoare în relaţiile dintre Bulgaria sau România şi oricare alt ori alte state membre, fără să aducă atingere continuării cooperării judiciare strânse. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepţia cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menţinute mai mult decât este strict necesar şi, în orice caz, sunt revocate la data la care deficienţele sunt remediate. Măsurile pot fi totuşi aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul (1) atât timp cât aceste deficienţe subzistă. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauză în remedierea deficienţelor identificate, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate, după consultarea statelor membre. Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării măsurilor de salvgardare şi ţine seama întocmai de orice observaţii formulate în acest sens de către Consiliu.

Articolul 39

(1)   În cazul în care, în temeiul urmăririi continue de către Comisie a îndeplinirii angajamentelor asumate de Bulgaria şi România în contextul negocierilor de aderare, şi în special în temeiul rapoartelor Comisiei în această privinţă, există dovezi clare că stadiul pregătirii pentru adoptarea şi aplicarea acquis-ului în Bulgaria sau România este de asemenea natură încât există un risc semnificativ ca, într-un număr important de domenii, oricare dintre aceste state să fie în mod evident nepregătit să îndeplinească obligaţiile care decurg din calitatea de membru la data aderării, 1 ianuarie 2007, Consiliul poate să hotărască în unanimitate, la recomandarea Comisiei, ca data aderării statului respectiv să fie amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei, poate să ia decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care sunt constatate deficienţe semnificative în îndeplinirea de către România a unuia sau a mai multora dintre angajamentele şi cerinţele enumerate în anexa IX punctul I.

(3)   Fără a aduce atingere alineatului (1) şi sub rezerva dispoziţiilor articolului 37, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei şi după o evaluare amănunţită efectuată în toamna anului 2005 a progreselor realizate de România în domeniul politicii de concurenţă, să adopte decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care se constată deficienţe semnificative în îndeplinirea de către România a obligaţiilor asumate în temeiul Acordului european de asociere (17) sau a unuia ori mai multora dintre angajamentele şi cerinţele enumerate în anexa IX punctul II.

(4)   În cazul unei decizii adoptate în temeiul alineatelor (1), (2) sau (3), Consiliul hotărăşte de îndată, cu majoritate calificată, adaptările prezentului act, inclusiv ale anexelor şi apendicelor acestuia, devenite absolut necesare ca urmare a deciziei de amânare.

Articolul 40

Pentru a nu afecta buna funcţionare a pieţei interne, punerea în aplicare a normelor de drept intern ale Bulgariei şi României în cursul perioadelor de tranziţie menţionate în anexele VI şi VII nu poate conduce la efectuarea de controale la frontiere între statele membre.

Articolul 41

În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranziţia de la regimul în vigoare în Bulgaria şi România la cel decurgând din aplicarea politicii agricole comune în condiţiile prevăzute prin prezentul act, asemenea măsuri sunt adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 25 alineatul (2) al Regulamentului (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comună a pieţei în sectorul cerealelor (18) sau, după caz, de dispoziţiile corespunzătoare ale celorlalte regulamente privind organizarea comună a pieţelor agricole ori a procedurii corespunzătoare stabilite prin legislaţia incidentă. Măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol pot fi adoptate într-un termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, poate proroga acest termen.

Măsurile tranzitorii referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor privind politica agricolă comună care nu sunt menţionate în prezentul act şi care sunt necesare ca urmare a aderării urmează să fie adoptate înainte de data aderării de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei sau, în cazul în care acestea aduc atingere unor instrumente adoptate iniţial de către Comisie, urmează să fie adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura necesară pentru adoptarea instrumentelor în cauză.

Articolul 42

În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranziţia de la regimul în vigoare în Bulgaria şi în România la cel decurgând din aplicarea normelor Uniunii în materie veterinară, fitosanitară şi a siguranţei alimentelor, asemenea măsuri se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura corespunzătoare prevăzută în legislaţia aplicabilă. Aceste măsuri se adoptă în termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen.

PARTEA A CINCEA

DISPOZIŢII PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A PREZENTULUI ACT

TITLUL I

COMPUNEREA INSTITUŢIILOR ŞI ORGANISMELOR

Articolul 43

Parlamentul European efectuează în regulamentul său de procedură adaptările care se impun ca urmare a aderării.

Articolul 44

Consiliul efectuează în regulamentul său de procedură adaptările care se impun ca urmare a aderării.

Articolul 45

Un resortisant al fiecărui nou stat membru este numit membru al Comisiei de la data aderării. Noii membri ai Comisiei sunt numiţi de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată şi de comun acord cu preşedintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European.

Mandatul membrilor numiţi astfel încetează la aceeaşi dată cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.

Articolul 46

(1)   Doi judecători sunt numiţi în cadrul Curţii de Justiţie şi doi judecători sunt numiţi în cadrul Tribunalului de Primă Instanţă.

(2)   Mandatul unuia dintre judecătorii Curţii de Justiţie numiţi în conformitate cu alineatul (1) încetează la 6 octombrie 2009. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorţi. Mandatul celuilalt judecător încetează la 6 octombrie 2012.

Mandatul unuia dintre judecătorii Tribunalului de Primă Instanţă numiţi în conformitate cu alineatul (1) încetează la 31 august 2007. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorţi. Mandatul celuilalt judecător încetează la 31 august 2010.

(3)   Curtea de Justiţie efectuează în regulamentul său de procedură adaptările care se impun ca urmare a aderării.

Tribunalul de Primă Instanţă, de comun acord cu Curtea de Justiţie, efectuează în regulamentul său de procedură adaptările care se impun ca urmare a aderării.

Regulamentele de procedură astfel adaptate necesită acordul Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.

(4)   Pentru judecarea cauzelor pendinte la data aderării pe rolul instanţelor menţionate, pentru care procedura orală a început înainte de această dată, plenurile instanţelor sau camerele se întrunesc în aceeaşi compunere ca înainte de aderare şi aplică regulamentul de procedură în vigoare în ziua anterioară datei aderării.

Articolul 47

Curtea de Conturi se completează prin numirea a doi membri suplimentari pentru un mandat de şase ani.

Articolul 48

Comitetul Economic şi Social se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând diferitele componente sociale şi economice ale societăţii civile organizate din Bulgaria şi România. Mandatul membrilor astfel numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.

Articolul 49

Comitetul Regiunilor se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând organismele regionale şi locale din Bulgaria şi România, care fie deţin un mandat ales în cadrul unei autorităţi regionale sau locale, fie răspund politic în faţa unei adunări alese. Mandatul membrilor astfel numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.

Articolul 50

Adaptările normelor comitetelor stabilite prin tratatele originare, precum şi ale regulamentelor de procedură ale acestora, impuse de aderare, se efectuează cât mai curând posibil după aderare.

Articolul 51

(1)   Noii membri ai comitetelor, grupurilor sau ai altor organisme constituite prin tratate sau printr-un act al instituţiilor sunt numiţi în condiţiile şi în conformitate cu procedurile prevăzute pentru numirea membrilor acestor comitete, grupuri sau altor organisme. Mandatul membrilor nou numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.

(2)   Componenţa comitetelor sau grupurilor constituite prin tratate sau printr-un act al instituţiilor, având un număr de membri stabilit indiferent de numărul statelor membre, va fi reînnoită în totalitate după aderare, cu excepţia cazului în care mandatul membrilor actuali expiră în anul următor aderării.

TITLUL II

APLICABILITATEA ACTELOR INSTITUŢIILOR

Articolul 52

De la data aderării, Bulgaria şi România sunt considerate destinatarele directivelor şi deciziilor în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu condiţia ca aceste directive şi decizii să fi fost adresate tuturor statelor membre actuale. Cu excepţia directivelor şi deciziilor care intră în vigoare în conformitate cu articolul 254 alineatele (1) şi (2) din Tratatul CE, se consideră că Bulgaria şi România au fost notificate cu privire la aceste directive şi decizii la data aderării.

Articolul 53

(1)   Bulgaria şi România pun în aplicare măsurile necesare pentru a se conforma, de la data aderării, dispoziţiilor directivelor şi deciziilor în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu excepţia cazului în care se prevede un alt termen în prezentul act. Acestea comunică măsurile respective Comisiei, până la data aderării cel târziu sau, după caz, până la termenul prevăzut în prezentul act.

(2)   În măsura în care modificările directivelor în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, introduse prin prezentul act, necesită modificarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale actualelor state membre, actualele state membre aplică măsurile necesare pentru a se conforma directivelor modificate de la data aderării, cu excepţia cazului în care prezentul act prevede un alt termen. Acestea comunică măsurile respective Comisiei până la data aderării sau, după caz, până la termenul prevăzut de prezentul act.

Articolul 54

Actele cu putere de lege şi actele administrative destinate să asigure protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei pe teritoriul Bulgariei şi României împotriva pericolelor generate de radiaţiile ionizante sunt comunicate Comisiei de către acele state în termen de trei luni de la data aderării, în conformitate cu articolul 33 din Tratatul CEEA.

Articolul 55

La cererea motivată a Bulgariei sau a României, adresată Comisiei cel târziu la data aderării, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul originar a fost adoptat de Comisie, pot lua măsuri constând în derogări temporare de la actele instituţiilor adoptate între 1 octombrie 2004 şi data aderării. Măsurile sunt adoptate în conformitate cu regulile de vot aplicabile adoptării actului faţă de care este cerută o derogare temporară. În cazul în care derogările sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării.

Articolul 56

În cazul în care actele instituţiilor adoptate înainte de aderare impun adaptări ca urmare a aderării şi adaptările necesare nu au fost prevăzute în prezentul act sau în anexele sale, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul original a fost adoptat de Comisie, adoptă în acest scop actele necesare. În cazul în care adaptările sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării.

Articolul 57

Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, Consiliul adoptă, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, măsurile necesare punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentului act.

Articolul 58

De la data aderării, textele actelor instituţiilor şi ale Băncii Centrale Europene, adoptate înainte de aderare şi redactate în limbile bulgară şi română de către Consiliu, de către Comisie sau de către Banca Centrală Europeană sunt autentice în aceleaşi condiţii ca şi textele redactate în limbile oficiale actuale. Acestea se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care textele în limbile actuale au făcut obiectul unei astfel de publicări.

TITLUL III

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 59

Anexele I - IX şi apendicele anexate la prezentul act fac parte integrantă din acesta.

Articolul 60

Guvernul Republicii Italiene remite guvernelor Republicii Bulgaria şi României o copie certificată pentru conformitate a Tratatului privind Uniunea Europeană, a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, precum şi a tratatelor care le modifică sau le completează, inclusiv a Tratatului privind aderarea Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Tratatului privind aderarea Republicii Elene, a Tratatului privind aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, a Tratatului privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei, precum şi a Tratatului privind aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace, în limbile cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, slovenă, slovacă, spaniolă şi suedeză.

Textele acestor tratate, redactate în limbile bulgară şi română, se anexează la prezentul act. Aceste texte sunt autentice în aceleaşi condiţii ca şi textele tratatelor la care se face referire în primul paragraf, redactate în limbile actuale.

Articolul 61

O copie certificată pentru conformitate a acordurilor internaţionale depuse în arhivele Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene se remite guvernelor Republicii Bulgaria şi României de către secretarul general.


(1)  JO L 317, 15.12.2000, p. 3.

(2)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(3)  Cifrele prevăzute pentru Bulgaria şi România sunt orientative şi se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.”

(4)  JO L 278, 8.10.1976, p. 5, act astfel cum a fost modificat ultima dată prin Decizia Consiliului 2002/772/CE, Euratom (JO L 283, 21.10.2002, p. 1).

(5)  Cifrele prevăzute sunt orientative şi se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.

(6)  JO L 79, 22.3.2002, p. 42.

(7)  Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului din 18.12.1989 privind ajutorul economic acordat anumitor ţări din Europa Centrală şi de Est (JO L 375, 23.12.1989, p. 11), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).

(8)  Regulamentul (CE) nr. 2760/98 al Comisiei din 18.12.1998 privind implementarea unui program de cooperare transfrontalieră în cadrul programului PHARE (JO L 345, 19.12.1998, p. 49), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1822/2003 (JO L 267, 17.10.2003, p. 9).

(9)  JO L 161, 26.6.1999, p. 68.

(10)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25.6.2002 (JO L 248, 16.9.2002, p.1).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 1267/1999 al Consiliului din 21.6.1999 de instituire a Instrumentului de politici structurale pentru preaderare (JO L 161, 26.6.1999, p. 73), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).

(12)  JO L 56, 4.3.1968, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 (JO L 124, 27.4.2004, p. 1).

(13)  JO L 130, 25.5.1994, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Actul de aderare din anul 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(14)  Regulamentul (CE) nr. 1268/1999 al Consiliului din 21.6.1999 privind asistenţa financiară comunitară destinată măsurilor de preaderare ce trebuie luate pentru dezvoltarea agriculturii şi zonelor rurale în ţările candidate din Europa Centrală şi de Est în perioada premergătoare aderării (JO L 161, 26.6.1999, p. 87), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2008/2004 (JO L 349, 25.11.2004, p. 12).

(15)  JO L 161, 26.6.1999, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Actul de aderare din anul 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(16)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(17)  Acordul european de instituire a asocierii între Comunităţile Economice Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte (JO L 357, 31.12.1994, p. 2).

(18)  JO L 270, 21.10.2003, p. 78.


ANEXA I

Lista convenţiilor şi protocoalelor la care Bulgaria şi România devin părţi la data aderării [menţionată la articolul 3 alineatul (3) din Actul de aderare]

(1)

Convenţia încheiată la 19 iunie 1980 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 266, 9.10.1980, p. 1)

Convenţia încheiată la 10 aprilie 1984 privind aderarea Republicii Elene la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 146, 31.5.1984, p. 1);

Primul Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind interpretarea de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 48, 20.2.1989, p. 1);

Al doilea Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind învestirea Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene cu anumite competenţe de interpretare a Convenţiei privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 48, 20.2.1989, p. 17);

Convenţia încheiată la 18 mai 1992 privind aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 333, 18.11.1992, p. 1);

Convenţia încheiată la 29 noiembrie 1996 privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980, precum şi la Primul şi Al doilea Protocol privind interpretarea acesteia de către Curtea de Justiţie (JO C 15, 15.1.1997, p. 10).

(2)

Convenţia încheiată la 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO L 225, 20.8.1990, p. 10);

Convenţia încheiată la 21 decembrie 1995 privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Convenţia privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO C 26, 31.1.1996, p. 1);

Protocolul încheiat la 25 mai 1999 pentru modificarea Convenţiei din 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO C 202, 16.7.1999, p. 1).

(3)

Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 49)

Protocolul la Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiat la 27 septembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 313, 23.10.1996, p. 2);

Protocolul privind interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiat la 29 noiembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 151, 20.5.1997, p. 2);

Al doilea Protocol la Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiat la 19 iunie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 221, 19.7.1997, p. 12).

(4)

Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol), încheiată la 26 iulie 1995, întemeiată pe dispoziţiile articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 2)

Protocolul cu privire la interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie, încheiat la 24 iulie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 299, 9.10.1996, p. 2);

Protocolul cu privire la privilegiile şi imunităţile Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor adjuncţi şi ale angajaţilor Europol, încheiat la 19 iunie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi al articolului 41 alineatul (3) din Convenţia Europol (JO C 221, 19.7.1997, p. 2);

Protocolul de modificare a articolului 2 şi a anexei la Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol), încheiat la 30 noiembrie 200 în temeiul articolului 43 alineatul (1) din respectiva convenţie (JO C 358, 13.12.2000, p. 2);

Protocolul de modificare a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol) şi a Protocolului cu privire la privilegiile şi imunităţile Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor adjuncţi şi ale angajaţilor Europol, încheiat la 28 noiembrie 2002 (JO C 312, 16.12.2002, p. 2);

Protocolul de modificare a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol), încheiat la 27 noiembrie 2003 în temeiul articolului 43 alineatul (1) din respectiva convenţie (JO C 2, 6.1.2004, p. 3).

(5)

Convenţia privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 34)

Protocolul cu privire la interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, încheiat la 29 noiembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 151, 20.5.1997, p. 16);

Protocolul cu privire la domeniul de aplicare al noţiunii de spălare a produselor rezultate din săvârşirea de infracţiuni în cadrul Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, precum şi cu privire la includerea numărului de înmatriculare al mijloacelor de transport în cadrul convenţiei, încheiat la 12 martie 1999 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 91, 31.3.1999, p. 2);

Protocolul de modificare a Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale în sensul constituirii unei baze de date pentru identificarea dosarelor vamale, încheiat la 8 mai 2003 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 139, 13.6.2003, p. 2).

(6)

Convenţia cu privire la combaterea actelor de corupţie care implică funcţionari ai Comunităţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene, încheiată la 26 mai 1997 în temeiul articolului K.3 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană(JO C 195, 25.6.1997, p. 2)

(7)

Convenţia cu privire la asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale, încheiată la 18 decembrie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 24, 23.1.1998, p. 2)

(8)

Convenţia cu privire la decăderea din dreptul de a conduce autovehicule, încheiată la 17 iunie 1998 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 216, 10.7.1998, p. 2)

(9)

Convenţia cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată de către Consiliu la 29 mai 2000 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 197, 12.7.2000, p. 3)

Protocolul la Convenţia cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, adoptat de către Consiliu la 16 octombrie 2001 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 326, 21.11.2001, p. 2).


ANEXA II

Lista dispoziţiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este acesta integrat în cadrul Uniunii Europene, şi ale actelor adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează să fie obligatorii şi aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menţionată la articolul 4 alineatul (1) din Actul de aderare]

(1)

Acordul între guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, al Republicii Federale Germania şi al Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985 (1).

(2)

Următoarele dispoziţii ale Convenţiei semnate la Schengen la 19 iunie 1990 (2) de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, Actul final al acestei convenţii şi declaraţiile comune care fac trimitere la aceasta, modificate de unele dintre actele enumerate la alineatul (8) de mai jos:

Articolul 1, în măsura în care se referă la dispoziţiile prezentului alineat; articolele 3-7, cu excepţia articolul 5 alineatul (1) litera (d); articolul 13; articolele 26 şi 27; articolul 39; articolele 44-59; articolele 61-63; articolele 65-69; articolele 71-73; articolele 75 şi 76; articolul 82; articolul 91; articolele 126-130, în măsura în care se referă la dispoziţiile prezentului alineat şi articolul 136; declaraţiile comune 1 şi 3 din Actul final.

(3)

Următoarele dispoziţii ale acordurilor de aderare la Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, actele finale ale acestora şi declaraţiile aferente, astfel cum au fost modificate de unele dintre actele enumerate în alineatul 8 de mai jos:

(a)

Acordul privind aderarea Republicii Italiene, semnat la 27 noiembrie 1990:

articolul 4;

Declaraţia comună 1 din partea II a Actului final;

(b)

Acordul privind aderarea Regatului Spaniei, semnat la 25 iunie 1991:

articolul 4;

Declaraţia comună 1 din partea II a Actului final;

Declaraţia 2 din partea III a Actului final;

(c)

Acordul privind aderarea Republicii Portugheze, semnat la 25 iunie 1991:

articolele 4, 5 şi 6;

Declaraţia comună 1 din partea II a Actului final;

(d)

Acordul privind aderarea Republicii Elene, semnat la 6 noiembrie 1992:

articolele 3, 4 şi 5;

Declaraţia comună 1 din partea II a Actului final;

Declaraţia 2 din partea III a Actului final;

(e)

Acordul privind aderarea Republicii Austria, semnat la 28 aprilie 1995:

articolul 4;

Declaraţia comună 1 din partea II a Actului final;

(f)

Acordul privind aderarea Regatului Danemarcei, semnat la 19 decembrie 1996:

articolul 4, articolul 5 alineatul 2 şi articolul 6;

Declaraţiile comune 1 şi 3 din partea II a Actului final;

(g)

Acordul privind aderarea Republicii Finlanda, semnat la 19 decembrie 1996:

articolele 4 şi 5;

Declaraţiile comune 1 şi 3 din partea II a Actului final;

Declaraţia Guvernului Republicii Finlanda privind Insulele Åland din partea III a Actului final;

(h)

Acordul privind aderarea Regatului Suediei, semnat la 19 decembrie 1996:

articolele 4 şi 5;

Declaraţiile comune 1 şi 3 din partea II a Actului final.

(4)

Următoarele acorduri încheiate de către Consiliu în conformitate cu articolul 6 din Protocolul Schengen:

Acordul încheiat la 18 mai 1999 între Consiliul Uniunii Europene şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la transpunerea, punerea în aplicare şi dezvoltarea acquis-ului Schengen, inclusiv a anexelor Actului final, declaraţiilor şi schimburilor de scrisori alăturate acestuia (3), aprobat prin Decizia Consiliului 1999/439/CE (4);

Acordul încheiat la 30 iunie 1999 între Consiliul Uniunii Europene şi Republica Irlanda şi Regatul Norvegiei cu privire la definirea drepturilor şi obligaţiilor în raporturile dintre Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de o parte, şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei, pe de alta, în materia acquis-ului Schengen care se aplică acestor state (5), aprobat prin Decizia Consiliului 2000/29/CE (6);

Acordul semnat la 25 octombrie 2004 între Consiliul Uniunii Europene şi Confederaţia Elveţiană privind asocierea Confederaţiei Elveţiene la transpunerea, punerea în aplicare şi dezvoltarea acquis-ului Schengen (7).

(5)

Dispoziţiile următoarelor decizii ale Comitetului Executiv instituit prin Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, modificate de unele dintre actele enumerate la alineatul (8) de mai jos:

 

SCH/Com-ex (93) 10 Decizia Comitetului Executiv din 14 decembrie 1993 privind declaraţiile miniştrilor şi secretarilor de stat

 

SCH/Com-ex (93) 14 Decizia Comitetului Executiv din 14 decembrie 1993 privind îmbunătăţirea practicii cooperării judiciare în materia combaterii traficului de droguri

 

SCH/Com-ex (94) 16 rev. Decizia Comitetului Executiv din 21 noiembrie 1994 privind achiziţionarea ştampilelor comune de intrare şi ieşire

 

SCH/Com-ex (94) 28 rev. Decizia Comitetului Executiv din 22 decembrie 1994 privind certificatul de autorizare a transportului de droguri şi substanţe psihotrope, prevăzut la articolul 75

 

SCH/Com-ex (94) 29 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 22 decembrie 1994 privind intrarea în vigoare a Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen din 19 iunie 1990

 

SCH/Com-ex (95) 21 Decizia Comitetului Executiv din 20 decembrie 1995 privind schimbul rapid, între statele Schengen, de date statistice şi concrete privind eventuale disfuncţii la frontierele externe

 

SCH/Com-ex (98) 1 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 21 aprilie 1998 privind activităţile Grupului Operativ, în măsura în care aceasta se referă la dispoziţiile alineatului 2 de mai sus

 

SCH/Com-ex (98) 26 def. Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind înfiinţarea Comitetului permanent pentru evaluarea şi punerea în aplicare a dispoziţiilor Schengen

 

SCH/Com-ex (98) 35 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind transmiterea Manualului comun statelor candidate la UE

 

SCH/Com-ex (98) 37 def. 2 Decizia Comitetului Executiv din 27 octombrie 1998 privind adoptarea unor măsuri de combatere a imigrării ilegale, în măsura în care aceasta se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus

 

SCH/Com-ex (98) 51 rev. 3 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materia prevenirii şi depistării infracţiunilor

 

SCH/Com-ex (98) 52 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind Broşura cu privire la cooperarea poliţienească transfrontalieră, în măsura în care aceasta se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus

 

SCH/Com-ex (98) 57 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind introducerea unui formular armonizat pentru invitaţii, declaraţii de garanţie şi atestări de cazare

 

SCH/Com-ex (98) 59 rev. Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind detaşarea coordonată a consilierilor în materie de documente

 

SCH/Com-ex (99) 1 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind normele în materie de stupefiante

 

SCH/Com-ex (99) 6 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind acquis-ul Schengen în materie de telecomunicaţii

 

SCH/Com-ex (99) 7 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind ofiţerii de legătură

 

SCH/Com-ex (99) 8 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind principiile generale care reglementează plata informatorilor

 

SCH/Com-ex (99) 10 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind traficul ilegal de arme de foc

 

SCH/Com-ex (99) 13 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind versiunile definitive ale Manualului comun şi ale Instrucţiunilor consulare comune:

anexele 1-3, 7, 8 şi 15 ale Instrucţiunilor consulare comune;

Manualul comun, în măsura în care acesta se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus, inclusiv anexele 1, 5, 5A, 6, 10 şi 13;

 

SCH/Com-ex (99) 18 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti în materie de prevenire şi depistare a infracţiunilor.

(6)

Următoarele declaraţii ale Comitetului Executiv instituit prin Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, în măsura în care acestea se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus:

 

SCH/Com-ex (96) decl. 6 rev. 2 Declaraţia Comitetului Executiv din 26 iunie 1996 privind extrădarea

 

SCH/Com-ex (97) decl. 13 rev. 2 Declaraţia Comitetului Executiv din 9 februarie 1998 privind răpirea de minori.

(7)

Următoarele decizii ale Grupului Central instituit prin Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, în măsura în care acestea se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus:

 

SCH/C (98) 117 Decizia Grupului Central din 27 octombrie 1998 privind adoptarea unor măsuri de combatere a imigrării ilegale

 

SCH/C (99) 25 Decizia Grupului Central din 22 martie 1999 privind principiile generale care reglementează plata informatorilor.

(8)

Următoarele acte întemeiate pe acquis-ul Schengen sau conexe în alt mod acestuia:

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1683/95 din 29 mai 1995 de instituire a modelului uniform de viză (JO L 164, 14.7.1995, p. 1)

 

Decizia Consiliului 1999/307/CE din 1 mai 1999 de stabilire a modalităţilor de integrare a Secretariatului Schengen în cadrul Secretariatul General al Consiliului (JO L 119, 7.5.1999, p. 49)

 

Decizia Consiliului 1999/435/CE din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate cu dispoziţiile relevante din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi din Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare din dispoziţiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 1)

 

Decizia Consiliului 1999/436/CE din 20 mai 1999 de stabilire, în conformitate cu dispoziţiile relevante din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi din Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare dintre dispoziţiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 17)

 

Decizia Consiliului 1999/437/CE din 17 mai 1999 privind anumite modalităţi de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei în ceea ce priveşte asocierea acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării şi dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31)

 

Decizia Consiliului 1999/848/CE din 13 decembrie 1999 privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pe teritoriul Greciei (JO L 327, 21.12.1999, p. 58)

 

Decizia Consiliului 2000/365/CE din 29 mai 2000 privind cererea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43)

 

Decizia Consiliului 2000/586/JAI din 28 septembrie 2000 de instituire a unei proceduri de modificare a articolului 40 alineatele (4) şi (5), a articolului 41 alineatul (7) şi a articolului 65 alineatul (2) din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele externe comune (JO L 248, 3.10.2000, p. 1)

 

Decizia Consiliului 2000/751/CE din 30 noiembrie 2000 privind declasificarea anumitor părţi din Manualul comun adoptat de Comitetul Executiv instituit prin Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 303, 2.12.2000, p. 29)

 

Decizia Consiliului 2000/777/CE din 1 decembrie 2000 privind punerea în aplicare a acquis-ului Schengen pe teritoriul Danemarcei, Finlandei, Suediei, precum şi pe teritoriul Islandei şi Norvegiei (JO L 309, 9.10.2000, p. 24)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt scutiţi de această obligaţie (JO L 81, 21.3.2001, p. 1)

 

Regulamentul Consiliului nr. 789/2001/CE din 24 aprilie 2001 care rezervă Consiliului competenţele de execuţie în ceea ce priveşte anumite norme metodologice şi proceduri de examinare a cererilor de viză (JO L 116, 26..2001, p. 2)

 

Regulamentul Consiliului nr. 790/2001/CE din 24 aprilie 2001 care rezervă Consiliului competenţele de execuţie în ceea ce priveşte anumite norme metodologice şi proceduri de realizare a controlului şi supravegherii frontierelor (JO L 116, 26.4.2001, p. 5)

 

Decizia Consiliului 2001/329/CE din 24 aprilie 2001 de actualizare a părţii VI şi a anexelor 3, 6 şi 13 la Instrucţiunile consulare comune şi a anexelor 5(a), 6(a) şi 8 la Manualul comun (JO L 116, 26.4.2001, p. 32), în măsura în care aceasta se referă la anexa 3 la Instrucţiunile consulare comune şi la anexa 5(a) la Manualul comun

 

Directiva Consiliului 2001/51/CE din 28 iunie 2001 de completare a dispoziţiilor articolului 26 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 187, 10.7.2001, p. 45)

 

Decizia Consiliului 2001/886/JAI din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II) (JO L 328, 13.12.2001, p. 1)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2414/2001 din 7 decembrie 2001 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt scutiţi de această obligaţie (JO L 327, 12.12.2001, p. 1)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2424/2001 din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II) (JO L 328, 13.12.2001, p. 4)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 333/2002 din 18 februarie 2002 de stabilire a unui model uniform de formular pentru aplicarea unei vize eliberate de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de către statul membru care emite formularul respectiv (JO L 53, 23.2.2002, p. 4)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 334/2002 din 18 februarie 2002 de modificare a Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1683/95 de instituire a unui model uniform de viză (JO L 53, 23.2.2002, p. 7)

 

Decizia Consiliului 2002/192/CE din 28 februarie 2002 privind cererea Irlandei de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20)

 

Decizia Consiliului 2002/352/CE din 25 aprilie 2002 privind revizuirea Manualului comun (JO L 123, 9.5.2002, p. 47)

 

Decizia Consiliului 2002/353/CE din 25 aprilie 2002 privind declasificarea părţii II din Manualul comun adoptat de Comitetul Executiv instituit prin Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 123, 9.5.2002, p. 49)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1030/2002 din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de şedere pentru resortisanţii ţărilor terţe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1)

 

Decizia Consiliului 2002/587/CE din 12 iulie 2002 privind revizuirea Manualului comun (JO L 187, 16.7.2002, p. 50)

 

Decizia-cadru a Consiliului 2002/946/JAI din 28 noiembrie 2002 privind consolidarea cadrului penal pentru a preveni facilitarea intrării, tranzitului şi şederii neautorizate (JO L 328, 5.12.2002, p. 1)

 

Directiva Consiliului 2002/90/CE din 28 noiembrie 2002 de definire a facilitării intrării, tranzitului şi şederii neautorizate (JO L 328, 5.12.2002, p. 17)

 

Decizia Consiliului 2003/170/JAI din 27 februarie 2003 privind utilizarea în comun a ofiţerilor de legătură trimişi în străinătate de instituţiile de aplicare a legii ale statelor membre (JO L 67, 12.3.2003, p. 27)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 453/2003 din 6 martie 2003 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt scutiţi de această obligaţie (JO L 69, 13.3.2003, p. 10)

 

Decizia Consiliului 2003/725/JAI din 2 octombrie 2003 de modificare a dispoziţiilor articolului 40 alineatele (1) şi (7) din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (JO L 260, 11.10.2003, p. 37)

 

Directiva Consiliului 2003/110/CE din 25 noiembrie 2003 privind sprijinul în cazurile de tranzit în scopul expulzării pe calea aerului (JO L 321, 6.12.2003, p. 26)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 377/2004 din 19 februarie 2004 de constituire a reţelei de ofiţeri de legătură în materie de imigrare (JO L 64, 2.3.2004, p. 1)

 

Decizia Consiliului 2004/466/CE din 29 aprilie 2004 de modificare a Manualului comun în sensul prevederii efectuării controalelor de frontieră specializate privind minorii însoţiţi (JO L 157, 30.4.2004, p. 136)

 

Directiva Consiliului 2004/82/CE din 29 aprilie 2004 privind obligaţia transportatorilor de a comunica date privind pasagerii (JO L 261, 6.8.2004, p. 24)

 

Decizia Consiliului 2004/573/CE din 29 aprilie 2004 privind organizarea de zboruri comune pentru expulzarea de pe teritoriul a două sau mai multe state membre a resortisanţilor ţărilor terţe care fac obiectul măsurilor individuale de expulzare (JO L 261, 6.8.2004, p. 28)

 

Decizia Consiliului 2004/574/CE din 29 aprilie 2004 de modificare a Manualului comun (JO L 261, 6.8.2004, p. 36)

 

Decizia Consiliului 2004/512/CE din 8 iunie 2004 de constituire a Sistemului de Informaţii privind Vizele (SIV) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004 de constituire a Agenţiei europene pentru gestionarea cooperării operative la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (JO L 349, 25.11.2004, p. 1)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2133/2004 din 13 decembrie 2004 privind obligaţia autorităţilor competente ale statelor membre de a ştampila cu regularitate documentele de călătorie ale resortisanţilor ţărilor terţe în momentul trecerii de către aceştia a frontierelor externe ale statelor membre, precum şi de modificare a dispoziţiilor Convenţiei pentru aplicarea Acordului Schengen şi a Manualului comun adoptat în acest scop (JO L 369, 16.12.2004, p. 5)

 

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2252/2004 din 13 decembrie 2004 privind standardele referitoare la elementele de securitate şi datele biometrice cuprinse în paşapoartele şi documentele de călătorie eliberate de statele membre (JO L 385, 29.12.2004, p. 1)


(1)  JO L 239, 22.9.2000, p. 13

(2)  JO L 239, 22.9.2000, p. 19, convenţie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 871/2004 (JO L 162, 30.4.2004, p. 29).

(3)  JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(4)  JO L 176, 10.7.1999, p. 35.

(5)  JO L 15, 20.1.2000, p. 2.

(6)  JO L 15, 20.1.2000, p. 1.

(7)  Atât timp cât acest acord nu este încă încheiat, atât timp cât se aplică provizoriu.


ANEXA III

Lista menţionată la articolul 19 din Actul de aderare: adaptările actelor adoptate de instituţii

1.   DREPTUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

DREPTURILE DE PROPRIETATE INDUSTRIALă

I.   MARCA DE COMERŢ COMUNITARĂ

31994 R 0040: Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca de comerţ comunitară (JO L 11, 14.1.1994, p. 1), modificat prin:

31994 R 3288: Regulamentul (CE) nr. 3288/94 al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 349, 31.12.1994, p. 83);

32003 R 0807: Regulamentul (CE) nr. 807/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36);

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

32003 R 1653: Regulamentul (CE) nr. 1653/2003 al Consiliului din 18.6.2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 36);

32003 R 1992: Regulamentul (CE) nr. 1992/2003 al Consiliului din 27.10.2003 (JO L 296, 14.11.2003, p. 1);

32004 R 0422: Regulamentul (CE) nr. 422/2004 al Consiliului din 19.2.2004 (JO L 70, 9.3.2004, p. 1).

La articolul 159a, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei (denumite în continuare «noi state membre»), o marcă de comerţ comunitară înregistrată sau solicitată în conformitate cu prezentul regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea acelaşi efect în întreaga Comunitate.”.

II.   CERTIFICATELE SUPLIMENTARE DE PROTECŢIE

(1)

31992 R 1768: Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru medicamente (JO L 182, 2.7.1992, p. 1), modificat prin:

11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

La articolul 19a se adaugă următorul text:

“(k)

oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil şi a cărui primă autorizare de introducere pe piaţă ca medicament a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiţia ca, pentru obţinerea acestui certificat, cererea să fie depusă în termen de şase luni de la data aderării;

(l)

oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil şi a cărui primă autorizare de introducere pe piaţă ca medicament a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibilă în termen de şase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.”

(b)

La articolul 20, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)

Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecţie acordate în conformitate cu legislaţia internă a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.”

(2)

31996 R 1610: Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produsele fito-farmaceutice (JO L 198, 8.8.1996, p. 30), modificat prin:

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

La articolul 19a se adaugă următorul text:

“(k)

oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil şi a cărui primă autorizare de introducere pe piaţă ca produs fito-farmaceutic a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiţia ca cererea pentru obţinerea certificatului să fie depusă în termen de şase luni de la data aderării;

(l)

oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil şi a cărui primă autorizare de introducere pe piaţă ca produs fito-farmaceutic a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibilă în termen de şase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.”.

(b)

La articolul 20, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)

Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecţie acordate în conformitate cu legislaţia internă a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.”.

III.   DESENELE ŞI MODELELE INDUSTRIALE COMUNITARE

32002 R 0006: Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele şi modelele industriale comunitare (JO L 3, 5.1.2002, p. 1), modificat prin :

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

La articolul 110a, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei (denumite în continuare «noi state membre»), un desen sau model industrial comunitar protejat sau solicitat în conformitate cu acest regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea acelaşi efect în întreaga Comunitate.”.

2.   AGRICULTURA

(1)

31989 R 1576: Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase (JO L 160, 12.6.1989, p. 1), modificat prin:

31992 R 3280: Regulamentul (CEE) nr. 3280/92 al Consiliului din 9.11.1992 (JO L 327, 13.11.1992, p. 3);

31994 R 3378: Regulamentul (CE) nr. 3378/94 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 366, 31.12.1994, p. 1);

11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(a)

La articolul 1 alineatul (4), punctul (i), se adaugă următoarele dispoziţii:

“(5)

Denumirea «rachiu din fructe» poate fi înlocuită prin denumirea «Pălincă» numai pentru băutura spirtoasă produsă în România.”

(b)

La Anexa II, se adaugă următoarele denumiri geografice:

la punctul (4): “Vinars Târnave”, “Vinars Vaslui”, “Vinars Murfatlar”, “Vinars Vrancea”, “Vinars Segarcea”;

la punctul (6): “Сунгурларска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сунгурларе/Sungurlarska grozdova rakiya/Grozdova rakiya din Sungurlare”, “Сливенска перла (Сливенска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сливен)/Slivenska perla (Slivenska grozdova rakiya/Grozdova rakiya din Sliven)”, “Стралджанска мускатова ракия/Мускатова ракия от Стралджа/Straldjanska muscatova rakiya/Muscatova rakiya din Stralgea”, “Поморийска гроздова ракия/Гроздова ракия от Поморие/Pomoriyska grozdova rakiya/Grozdova rakiya din Pomorie”, “Русенска бисерна гроздова ракия/Бисерна гроздова ракия от Русе/Rusenska biserna grozdova rakiya/Biserna grozdova rakiya din Ruse”, “Бургаска мускатова ракия/Мускатова ракия от Бургас/Bourgaska muskatova rakiya/Muscatova rakiya din Burgas”, “Добруджанска мускатова ракия/Мускатова ракия от Добруджа/Dobrudjanska muscatova rakiya/Muskatova rakiya din Dobrogea”, “Сухиндолска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сухиндол/Suhindolska grozdova rakiya/Grozdova rakiya din Suhindol”, “Карловска гроздова ракия/Гроздова pакия от Карлово/Karlovska grozdova rakiya/Grozdova rakiya din Karlovo”;

la punctul (7): “Троянска сливова ракия/Сливова ракия от Троян/Troyanska slivova rakiya/Slivova rakiya din Troian”, “Силистренска кайсиева ракия/Кайсиева ракия от Силистра/Silistrenska kaysieva rakiya/Kaysieva rakiya din Silistra”, “Тервелска кайсиева ракия/Кайсиева ракия от Тервел/Tervelska kaysieva rakiya/Kaysieva rakiya din Tervel”, “Ловешка сливова ракия/Сливова ракия от Ловеч/Loveshka slivova rakiya/Slivova rakiya din Loveci”, “Ţuică Zetea de Medieşu Aurit”, “Ţuică de Valea Milcovului”, “Ţuică de Buzău”, “Ţuică de Argeş”, “Ţuică de Zalău”, “Ţuică ardelenească de Bistriţa”, “Horincă de Maramureş”, “Horincă de Cămârzan”, “Horincă de Seini”, “Horincă de Chioar”, “Horincă de Lăpuş”, “Turţ de Oaş”, “Turţ de Maramureş”.

(2)

31991 R 1601: Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate obţinute din produse vitivinicole (JO L 149, 14.6.1991, p. 1), modificat prin:

31992 R 3279: Regulamentul (CEE) nr. 3279/92 al Consiliului din 9.11.1992 (JO L 327, 13.11.1992, p. 1);

11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);

31994 R 3378: Regulamentul (CE) nr. 3378/94 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22.12.1994 (OJ L 366, 31.12.1994, p. 1);

31996 R 2061: Regulamentul (CE) nr. 2061/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8.10.1996 (OJ L 277, 30.10.1996, p. 1);

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

La articolul 2 alineatul (3), se adaugă următoarea literă după litera (h):

“(i)

Pelin: băutură aromatizată pe bază de vin produsă din vin alb sau roşu, must de struguri concentrat, suc de struguri (sau sfeclă de zahăr) şi o tinctură specială din ierburi, având o tărie alcoolică de nu mai puţin de 8,5 % vol., un conţinut de zahăr exprimat ca zahăr invertit de 45-50 grame pe litru, şi o aciditate totală de nu mai puţin de 3 grame pe litru exprimată ca acid tartric.”

iar litera (i) se redenumeşte ca (j).

(3)

31992 R 2075: Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comună a pieţei în sectorul tutunului brut (JO L 215, 30.7.1992, p. 70), modificat prin:

11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);

31994 R 3290: Regulamentul (CE) nr. 3290/94 al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 349, 31.12.1994, p. 105);

31995 R 0711: Regulamentul (CE) nr. 711/95 al Consiliului din 27.3.1995 (JO L 73, 1.4.1995, p. 13);

31996 R 0415: Regulamentul (CE) nr. 415/96 al Consiliului din 4.3.1996 (JO L 59, 8.3.1996, p. 3);

31996 R 2444: Regulamentul (CE) nr. 2444/96 al Consiliului din 17.12.1996 (JO L 333, 21.12.1996, p. 4);

31997 R 2595: Regulamentul (CE) nr. 2595/97 al Consiliului din 18.12.1997 (JO L 351, 23.12.1997, p. 11);

31998 R 1636: Regulamentul (CE) nr. 1636/98 al Consiliului din 20.7.1998 (JO L 210, 28.7.1998, p. 23);

31999 R 0660: Regulamentul (CE) nr. 660/1999 al Consiliului din 22.3.1999 (JO L 83, 27.3.1999, p. 10);

32000 R 1336: Regulamentul (CE) nr. 1336/2000 al Consiliului din 19.6.2000 (JO L 154, 27.6.2000, p. 2);

32002 R 0546: Regulamentul (CE) nr. 546/2002 al Consiliului din 25.3.2002 (JO L 84, 28.3.2002, p. 4);

32003 R 0806: Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1);

32003 R 2319: Regulamentul (CE) nr. 2319/2003 al Consiliului din 17.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 17);

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

În anexă, la punctul V. “Sun-cured”, se adaugă următorul text:

 

“Molovata

 

Ghimpaţi

 

Bărăgan”

(b)

În anexă, la punctul VI. “Basmas”, se adaugă următorul text:

 

“Gebel

 

Nevrokop

 

Dupniţa

 

Melnik

 

Ustina

 

Harmanlî

 

Krumovgrad

 

Iztocen Balkan

 

Topolovgrad

 

Svilengrad

 

Srednogorska iaka”

(c)

În anexă, la punctul VIII. “Kaba Kulak (clasic)”, se adaugă următorul text:

 

“Severna Bulgaria

 

Tekne”.

(4)

31996 R 2201: Regulamentul (CE) nr. 2201/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor prelucrate pe bază de fructe şi legume (JO L 297, 21.11.1996, p. 29), modificat prin:

31997 R 2199: Regulamentul (CE) nr. 2199/97 al Consiliului din 30.10.1997 (JO L 303, 6.11.1997, p. 1);

31999 R 2701: Regulamentul (CE) nr. 2701/1999 al Consiliului din 14.12.1999 (JO L 327, 21.12.1999, p. 5);

32000 R 2699: Regulamentul (CE) nr. 2699/2000 al Consiliului din 4.12.2000 (JO L 311, 12.12.2000, p. 9);

32001 R 1239: Regulamentul (CE) nr. 1239/2001 al Consiliului din 19.6.2001 (JO L 171, 26.6.2001, p. 1);

32002 R 0453: Regulamentul (CE) nr. 453/2002 al Comisiei din 13.3.2002 (JO L 72, 14.3.2002, p. 9);

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

32004 R 0386: Regulamentul (CE) nr. 386/2004 al Comisiei din 1.3.2004 (JO L 64, 2.3.2004, p. 25).

Anexa III se înlocuieşte cu următorul text:

"ANEXA III

Pragurile de procesare menţionate la articolul 5

Greutatea netă a produselor proaspete

(în tone)

 

Roşii

Piersici

Pere

Pragurile comunitare

8 860 061

560 428

105 659

Praguri naţionale

Bulgaria

156 343

17 843

f.r.

Republica Cehă

12 000

1 287

11

Grecia

1 211 241

300 000

5 155

Spania

1 238 606

180 794

35 199

Franţa

401 608

15 685

17 703

Italia

4 350 000

42 309

45 708

Cipru

7 944

6

f.r.

Letonia

f.r.

f.r.

f.r.

Ungaria

130 790

1 616

1 031

Malta

27 000

f.r.

f.r.

Ţările de Jos

f.r.

f.r.

243

Austria

f.r.

f.r.

9

Polonia

194 639

f.r.

f.r.

Portugalia

1 050 000

218

600

România

50 390

523

f.r.

Slovacia

29 500

147

f.r.

f.r. = fără relevanţă

.

(5)

31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a modalităţilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind schema de prime, cotele de producţie şi ajutorul specific acordat grupurilor de producători din sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), modificat prin:

31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, p. 54);

31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, p. 20);

31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);

31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);

31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);

32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);

32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, p. 18);

32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);

32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);

32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);

32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);

32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.6.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);

32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.8.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);

32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);

32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).

Anexa I se înlocuieşte cu următorul text:

"ANEXA I

Procentele pragurilor de garantare pentru fiecare stat membru sau regiune specifică pentru recunoaşterea grupurilor de producători

Stat membru sau regiune specifică de origine a grupului de producători

Procent

Germania, Spania (cu excepţia regiunilor Castilia şi Leon, Navarra şi Campezo din Ţara Bascilor), Franţa (cu excepţia regiunilor Nord-Pas-de-Calais şi Picardia), Italia, Portugalia (cu excepţia Regiunii Autonome Azore), Belgia, Austria, România

2 %

Grecia (cu excepţia regiunii Epir), Regiunea Autonomă Azore (Portugalia), Regiunile Nord-Pas-de-Calais şi Picardia (Franţa), Bulgaria (cu excepţia municipalităţilor Banite, Zlatograd, Madan şi Dospat din zona Gebel şi a municipiilor Veliki Preslav, Vărbiţa, Şumen, Smiadovо, Varna, Dalgopol, General Tоşevо, Dobrici, Kavarna, Kruşari, Şabla şi Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei)

1 %

Regiunile Castilia şi Leon (Spania), Navarra (Spania), regiunea Campezo din Ţara Bascilor (Spania), Epir (Grecia), municipalităţilor Banite, Zlatograd, Madan şi Dospat din zona Gebel şi a municipalităţilor Veliki Preslav, Vărbiţa, Şumen, Smiadovо, Varna, Dalgopol, General Tоşevо, Dobrici, Kavarna, Kruşari, Şabla şi Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei (Bulgaria)

0,3 %

.

(6)

31999 R 1493: Regulamentul nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei în sectorul vitivinicol (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat prin:

32000 R 1622: Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 al Comisiei din 24.7.2000 (JO L 194, 31.7.2000, p. 1);

32000 R 2826: Regulamentul (CE) nr. 2826/2000 al Consiliului din 19.12.2000 (JO L 328, 23.12.2000, p. 2);

32001 R 2585: Regulamentul (CE) nr. 2585/2001 al Consiliului din 19.12.2001 (JO L 345, 29.12.2001, p. 10);

32003 R 0806: Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14.4. 2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1);

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia şi Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).

(a)

La articolul 6 se adaugă următoarele dispoziţii:

“(5)

Pentru Bulgaria şi România, se acordă, de la data aderării, drepturi de plantare nou create pentru producţia v.c.p.r.d totalizând 1,5 % din suprafaţa viticolă totală, totalizând 2 302,5 hectare pentru Bulgaria şi 2 830,5 hectare pentru România. Aceste drepturi se acordă unei rezerve naţionale căreia i se aplică articolul 5.”

(b)

La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (2), se adaugă următorul text:

“(g)

în România, în zona Podişul Transilvaniei”

(c)

La anexa III (zonele vitivinicole), ultima propoziţie de la punctul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

“(d)

în Slovacia, regiunea Tokay.

(e)

în România, suprafeţele vitivinicole care nu sunt incluse la punctele (2) litera (g) sau (5) litera (f).”

(d)

La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (5), se adaugă următorul text:

“(e)

în Bulgaria, suprafeţele viticole din următoarele regiuni: Dunavska Ravnina (Дунавска равнина), Cernomorski Raion (Черноморски район), Rozova Dolina (Розова долина)

(f)

în România, suprafeţele viticole din următoarele regiuni: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drâncei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea vitivinicolă sudică, inclusiv zonele nisipoase şi alte regiuni favorabile”

(e)

La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (6), se adaugă următorul text:

“În Bulgaria, zona vitivinicolă C III a) cuprinde suprafeţele viticole care nu sunt incluse la punctul (5) litera (e)”

(f)

La anexa V partea D.3, se adaugă următorul text:

“şi în România”.

(7)

32000 R 1673: Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului din 27 iulie 2000 privind organizarea a pieţelor în sectorul inului şi cânepei pentru fibre (JO L 193, 29.7.2000, p. 16), modificat de:

32002 R 0651: Regulamentul (CE) nr. 651/2002 al Comisiei din 16.4.2002 (JO L 101, 17.4.2002, p. 3);

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1);

32004 R 0393: Regulamentul (CE) nr. 393/2004 al Consiliului din 24.2.2004 (JO L 65, 3.3.2004, p. 4).

(a)

Articolul 3 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

O cantitate maximă garantată de 80 878 tone pe an de piaţă este stabilită pentru fibre de in lungi şi împărţită între toate statele membre drept cantităţi naţionale garantate. Această cantitate este distribuită după cum urmează:

13 800 tone pentru Belgia;

13 tone pentru Bulgaria;

1 923 tone pentru Republica Cehă;

300 tone pentru Germania;

30 tone pentru Estonia;

50 tone pentru Spania;

55 800 tone pentru Franţa;

360 tone pentru Letonia;

2 263 tone pentru Lituania;

4 800 tone pentru Ţările de Jos;

150 tone pentru Austria;

924 tone pentru Polonia;

50 tone pentru Portugalia;

42 tone pentru România;

73 tone pentru Slovacia;

200 tone pentru Finlanda;

50 tone pentru Suedia;

50 tone pentru Regatul Unit.”

(b)

La articolul 3 alineatul (2), paragraful introductiv şi litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:

“(2)

O cantitate maximă garantată de 147 265 tone pe an de piaţă este stabilită pentru fibre de in scurte şi fibre de cânepă, pentru care se poate acorda sprijin. Această cantitate este repartizată sub forma:

(a)

cantităţilor naţionale garantate pentru următoarele state membre:

10 350 tone pentru Belgia;

48 tone pentru Bulgaria;

2 866 tone pentru Republica Cehă;

12 800 tone pentru Germania;

42 tone pentru Estonia;

20 000 tone pentru Spania;

61 350 tone pentru Franţa;

1 313 tone pentru Letonia;

3 463 tone pentru Lituania;

2 061 tone pentru Ungaria;

5 550 tone pentru Ţările de Jos;

2 500 tone pentru Austria;

462 tone pentru Polonia;

1 750 tone pentru Portugalia;

921 tone pentru România;

189 tone pentru Slovacia;

2 250 tone pentru Finlanda;

2 250 tone pentru Suedia;

12 100 tone pentru Regatul Unit.

Cu toate acestea, cantitatea naţională garantată stabilită pentru Ungaria se referă doar la fibrele de cânepă.”

(8)

32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), modificat prin:

32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (JO L 5, 9.1.2004, p. 8;

32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (JO L 91, 30.3.2004, p. 1;

32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1;

32004 R 0864: Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).

(a)

Articolul 2 litera (g) se înlocuieşte cu următorul text:

“(g)

«noi state membre» înseamnă Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia.”

(b)

La articolul 5 alineatul (2), la sfârşitul primului paragraf se adaugă următorul text:

“Cu toate acestea, Bulgaria şi România asigură că terenul care a fost utilizat drept păşune permanentă la 1 ianuarie 2007 este menţinut ca păşune permanentă.”

(c)

La articolul 54 alineatul (2), la sfârşitul primului paragraf se adaugă următorul text:

“Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, data prevăzută pentru cererile de sprijin pe suprafaţă este 30 iunie 2005.”

(d)

La articolul 71g se adaugă următorul text:

“(9)

Pentru Bulgaria şi România:

(a)

perioada de referinţă de trei ani menţionată la alineatul (2) este 2002 - 2004;

(b)

anul menţionat la alineatul (3) litera (a) este 2004;

(c)

în primul paragraf al alineatului (4), referirea la anii 2004 şi 2005 se face la anii 2005 şi 2006, iar referirea la anul 2004 se face la anul 2005.”

(e)

La articolul 71h se adaugă următorul text:

“Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România referirea la 30 iunie 2003 se face la 30 iunie 2005.”

(f)

Articolul 74 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1)

Sprijinul se acordă pentru suprafeţele de bază naţionale în zonele de producţie tradiţionale enumerate în anexa X.

Suprafaţa de bază este după cum urmează:

Bulgaria

21 800 ha

Grecia

617 000 ha

Spania

594 000 ha

Franţa

208 000 ha

Italia

1 646 000 ha

Cipru

6 183 ha

Ungaria

2 500 ha

Austria

7 000 ha

Portugalia

118 000 ha

(g)

Articolul 78 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

Se instituie o suprafaţă maximă garantată de 1 648 000 ha pentru care poate fi acordat sprijin.”

(h)

Articolul 80 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2)

Sprijinul este după cum urmează, în funcţie de producţiile din statele membre în cauză:

 

Anul de piaţă 2004/2005 şi în cazul aplicării articolului 71

(EUR/ha)

Anul de piaţă 2005/2006 şi în anii următori

(EUR/ha)

Bulgaria

-

345,225

Grecia

1 323,96

561,00

Spania

1 123,95

476,25

Franţa:

 

 

teritoriul metropolitan

971,73

411,75

Guyana Franceză

1 329,27

563,25

Italia

1 069,08

453,00

Ungaria

548,70

232,50

Portugalia

1 070,85

453,75

România

-

126,075

(i)

Articolul 81 se înlocuieşte cu următorul text:

“Articolul 81

Suprafeţe

Se stabileşte prin prezentul o suprafaţă naţională de bază. Cu toate acestea, pentru Franţa se stabilesc două suprafeţe de bază. Aceste suprafeţe de bază sunt după cum urmează:

Bulgaria

4 166 ha

Grecia

20 333 ha

Spania

104 973 ha

Franţa:

teritoriul metropolitan

Guyana Franceză

19 050 ha

4 190 ha

Italia

219 588 ha

Ungaria

3 222 ha

Portugalia

24 667 ha

România

500 ha

Un stat membru poate subîmpărţi suprafaţa sau suprafeţele sale de bază în subdiviziuni, pe baza unor criterii obiective.”

(j)

Articolul 84 se înlocuieşte cu următorul text:

“Articolul 84

Suprafeţe

(1)   Un stat membru acordă ajutorul comunitar până la limita unui plafon calculat prin înmulţirea numărului de hectare ale SNG, stabilită la alineatul (3), cu valoarea medie de 120,75 EUR.

(2)   Se instituie prin prezentul o suprafaţă maximă garantată de 829 229 ha.

(3)   Suprafaţa maximă garantată menţionată la alineatul (2) se împarte în următoarele SNG:

Suprafeţe Naţionale Garantate (SNG)

Belgia

100 ha

Bulgaria

11 984 ha

Germania

1 500 ha

Grecia

41 100 ha

Spania

568 200 ha

Franţa

17 300 ha

Italia

130 100 ha

Cipru

5 100 ha

Luxemburg

100 ha

Ungaria

2 900 ha

Ţările de Jos

100 ha

Austria

100 ha

Polonia

4 200 ha

Portugalia

41 300 ha

România

1 645 ha

Slovenia

300 ha

Slovacia

3 100 ha

Regatul Unit

100 ha

(4)   Un stat membru îşi poate împărţi SNG în subdiviziuni ale suprafeţei de bază, pe baza unor criterii obiective, în special la nivel regional sau în funcţie de producţie.”

(k)

La articolul 95 alineatul (4) se adaugă următoarele paragrafe:

“Pentru Bulgaria şi România, cantităţile totale menţionate la primul paragraf sunt stabilite în tabelul (f) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului şi sunt revizuite în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) al şaselea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului.

Pentru Bulgaria şi România, perioada de 12 luni menţionată la primul paragraf este cea a anului 2006/2007.”

(l)

La articolul 103 alineatul (2), se adaugă următorul text:

“Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România condiţiile pentru aplicarea prezentului alineat sunt că schema unică de plată pe suprafaţă se aplică în 2007 şi că s-a optat pentru aplicarea articolului 66.”

(m)

Articolul 105 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1)

Un supliment la plata pe suprafaţă de:

291 EUR/ha pentru anul de piaţă 2005/2006;

285 EUR/ha pentru anul de piaţă 2006/2007 şi în anii următori,

se plăteşte pentru suprafaţa cultivată cu grâu dur în zonele tradiţionale de producţie enumerate în anexa X, în următoarelor limite:

(hectare)

Bulgaria

21 800

Grecia

617 000

Spania

594 000

Franţa

208 000

Italia

1 646 000

Cipru

6 183

Ungaria

2 500

Austria

7 000

Portugalia

118 000

(n)

La articolul 108 alineatul (2) se adaugă următorul text:

“Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, cererile de plată nu pot fi făcute în ce priveşte terenurile care, la 30 iunie 2005, au fost utilizate drept păşuni permanente, pentru culturi permanente sau copaci ori au fost utilizate în scopuri neagricole.”

(o)

Articolul 110c alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

“(1)

Se instituie o suprafaţă de bază naţională pentru:

Bulgaria: 10 237 ha;

Grecia: 370 000 ha;

Spania: 70 000 ha;

Portugalia: 360 ha.”

(p)

Articolul 110c alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)

Valoarea ajutorului eligibil pe hectar este în:

Bulgaria: 263 EUR;

Grecia: 594 EUR pentru 300 000 de hectare şi 342,85 EUR pentru restul de 70 000 de hectare;

Spania: EUR 1 039;

Portugalia: EUR 556.”

(q)

Articolul 116 alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4)

Se aplică următoarele plafoane:

Stat membru

Drepturi (x 1 000)

Belgia

70

Bulgaria

2 058,483

Republica Cehă

66,733

Danemarca

104

Germania

2 432

Estonia

48

Grecia

11 023

Spania

19 580

Franţa

7 842

Irlanda

4 956

Italia

9 575

Cipru

472,401

Letonia

18,437

Lituania

17,304

Luxemburg

4

Ungaria

1 146

Malta

8,485

Ţările de Jos

930

Austria

206

Polonia

335,88

Portugalia

2 690

România

5 880,620

Slovenia

84,909

Slovacia

305,756

Finlanda

80

Suedia

180

Regatul Unit

19 492

Total

89 607,008

(r)

Articolul 123 alineatul (8) se înlocuieşte cu următorul text:

“(8)

Se aplică următoarele plafoane regionale:

Belgia

235 149

Bulgaria

90 343

Republica Cehă

244 349

Danemarca

277 110

Germania

1 782 700

Estonia

18 800

Grecia

143 134

Spania

713 999 (1)

Franţa

1 754 732 (2)

Irlanda

1 077 458

Italia

598 746

Cipru

12 000

Letonia

70 200

Lituania

150 000

Luxemburg

18 962

Ungaria

94 620

Malta

3 201

Ţările de Jos

157 932

Austria

373 400

Polonia

926 000

Portugalia

175 075 (3)

România

452 000

Slovenia

92 276

Slovacia

78 348

Finlanda

250 000

Suedia

250 000

Regatul Unit

1 419 811 (4)

(s)

Articolul 126 alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

“(5)

Se aplică următoarele plafoane naţionale:

Belgia

394 253

Bulgaria

16 019

Republica Cehă

90 300

Danemarca

112 932

Germania

639 535

Estonia

13 416

Grecia

138 005

Spania (5)

1 441 539

Franţa (6)

3 779 866

Irlanda

1 102 620

Italia

621 611

Cipru

500

Letonia

19 368

Lituania

47 232

Luxemburg

18 537

Ungaria

117 000

Malta

454

Ţările de Jos

63 236

Austria

375 000

Polonia

325 581

Portugalia (7)

416 539

România

150 000

Slovenia

86 384

Slovacia

28 080

Finlanda

55 000

Suedia

155 000

Regatul Unit

1 699 511

(t)

La articolul 130 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Pentru noile state membre, plafoanele naţionale sunt cele menţionate în tabelul următor.

 

Tauri, tăuraşi, vaci şi juninci

Viţei în vârstă de cel puţin 1 şi de cel mult 8 luni şi cu greutatea carcasei de până la 185 kg

Bulgaria

22 191

101 542

Republica Cehă

483 382

27 380

Estonia

107 813

30 000

Cipru

21 000

Letonia

124 320

53 280

Lituania

367 484

244 200

Ungaria

141 559

94 439

Malta

6 002

17

Polonia

1 815 430

839 518

România

1 148 000

85 000

Slovenia

161 137

35 852

Slovacia

204 062

62 841

(u)

La articolul 143a se adaugă următorul alineat:

“Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România plăţile directe sunt introduse în conformitate cu următorul calendar de creşteri exprimate în procentaje din nivelul aplicabil la acel moment pentru asemenea plăţi în Comunitate, nivel stabilit la 30 aprilie 2004:

25 % în 2007;

30 % în 2008;

35 % în 2009;

40 % în 2010;

50 % în 2011;

60 % în 2012;

70 % în 2013;

80 % în 2014;

90 % în 2015;

100 % începând cu 2016.”

(v)

La articolul 143b alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:

“Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, suprafaţa agricolă inclusă în schema unică de plată pe suprafaţă reprezintă partea din suprafaţa agricolă utilizată a acestora care este menţinută în bune condiţii agricole, indiferent dacă există producţie sau nu, în cazul în care a fost ajustată în mod adecvat, în conformitate cu criteriile obiective care urmează să fie stabilite de Bulgaria, respectiv România după aprobarea Comisiei.”

(w)

Articolul 143b alineatul (9) se înlocuieşte cu următorul text:

“(9)

Pentru oricare nou stat membru, schema unică de plată pe suprafaţă este valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârşitul anului 2006, cu posibilitatea de reînnoire de două ori cu câte un an la cererea noului stat membru. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, schema unică de plată pe suprafaţă va fi valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârşitul anului 2009 cu posibilitatea de reînnoire de două ori cu câte un an la cererea acestora. Sub rezerva dispoziţiilor alineatului (11), orice nou stat membru, poate decide încetarea aplicării schemei la sfârşitul primului sau al celui de-al doilea an din perioada de aplicare având în vedere aplicarea schemei unice de plată pe fermă. Noile state membre notifică Comisiei intenţia lor de a înceta aplicarea schemei menţionate până la data de 1 august a ultimului an de aplicare.”

(x)

La articolul 143b alineatul (11), se adaugă următorul paragraf:

“Pentru Bulgaria şi România, până la sfârşitul perioadei de 5 ani de aplicare a schemei unice de plată (respectiv 2011), se aplică nivelul procentual stabilit de al doilea alineat din articolul 143a. Dacă aplicarea schemei unice de plată pe suprafaţă este prelungită după această dată, în temeiul unei decizii luate în conformitate cu punctul (b), nivelul procentual stabilit la al doilea alineat din articolul 143a pentru anul 2011 se aplică până la sfârşitul ultimului an de aplicare a schemei unice de plată pe suprafaţă.”

(y)

Alineatul (2) al articolului 143c se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)

Noile state membre au posibilitatea, cu condiţia autorizării de către Comisie, să completeze orice plăţi directe până la:

(a)

în ceea ce priveşte toate plăţile directe, 55 % din nivelul plăţilor directe din Comunitate stabilite 30 aprilie 2004 în anul 2004, 60 % în anul 2005 şi 65 % în anul 2006, iar începând din anul 2007 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menţionat la articolul 143a în anul în cauză. În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, se aplică următoarele dispoziţii: 55 % din nivelul plăţilor directe din Comunitate stabilite la 30 aprilie 2004 în anul 2007, 60 % în anul 2008 şi 65 % în anul 2009, iar începând din anul 2010 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menţionat la alineatul al doilea din articolul 143a în anul în cauză. Cu toate acestea, Republica Cehă poate completa plăţile directe în sectorul amidonului de cartofi până la 100 % din nivelul plăţilor directe din Comunitate, în compunerea acesteia de la 30 aprilie 2004. Cu toate acestea, pentru plăţile directe menţionate la capitolul 7 din titlul IV din prezentul regulament se aplică următoarele nivele maxime: 85 % în anul 2004, 90 % în anul 2005, 95 % în anul 2006 şi 100 % începând din anul 2007. În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, se aplică următoarele nivele maxime: 85 % în anul 2007, 90 % în anul 2008, 95 % în anul 2009 şi 100 % începând din anul 2010,

sau

(b)

(i)

în ceea ce priveşte plăţile directe altele decât schema unică de plată, nivelul total al sprijinului direct pe care fermierul are dreptul să îl primească, în funcţie de fiecare produs, în noul stat membru în anul calendaristic 2003 în cadrul unei scheme naţionale de tip PAC, majorat cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Lituania, anul de referinţă este anul calendaristic 2002. Pentru Bulgaria şi România, anul de referinţă este anul calendaristic 2006. În cazul Sloveniei, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 şi de 25 puncte procentuale începând din anul 2007;

(ii)

în ceea ce priveşte schema unică de plată, valoarea totală a ajutorului naţional direct complementar care poate fi acordat de un nou stat membru pentru un anumit an este limitată la un pachet financiar specific. Acest pachet este egal cu diferenţa între:

valoarea totală a ajutorului direct naţional de tip PAC care ar fi disponibil în statul membru în cauză în ceea ce priveşte anul calendaristic 2003 sau, în cazul Lituaniei, anul calendaristic 2002, majorat de fiecare dată cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România anul de referinţă este anul calendaristic 2006. Pentru Slovenia, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 şi de 25 puncte procentuale începând din anul 2007

şi

plafonul naţional al acelui nou stat membru menţionat în anexa VIIIa adaptată, dacă este cazul, în conformitate cu articolele 64 alineatul (2) şi 70 alineatul (2).

În vederea calculării valorii totale la care se face referire la prima liniuţă de mai sus, sunt luate în considerare plăţile naţionale directe şi componentele acestora corespunzătoare plăţilor directe din Comunitate şi componentele acestora care au fost luate în considerare pentru calcularea plafonului real al noului stat membru în cauză în conformitate cu articolele 64 alineatul (2), 70 alineatul (2) şi 71c.

Pentru fiecare plată directă în cauză un nou stat membru poate alege să aplice opţiunea (a) sau opţiunea (b) de mai sus.

Sprijinul direct total care poate fi acordat unui fermier în noile state membre după aderare sub forma plăţii directe relevante, care include şi toate plăţile naţionale directe complementare, nu poate depăşi nivelul ajutorului direct pe care fermierul ar avea dreptul să îl primească în cadrul plăţii directe corespunzătoare, aplicabilă la acea dată statelor membre din Comunitate, în compunerea acesteia la 30 aprilie 2004.”

(z)

Articolul 154a alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

“(2)

Măsurile menţionate la alineatul (1) pot fi adoptate în perioada cuprinsă între 1 mai 2004 şi 30 iunie 2009 şi nu se aplică după această dată. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, perioada începe la 1 ianuarie 2007 şi expiră la 31 decembrie 2011. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate prelungi aceste perioade.”;

(aa)

La anexa III se adaugă următoarele note de subsol:

la titlul punctului A:

“* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2005 trebuie interpretată ca o referire la primul an de aplicare a schemei unice de plată.”

la titlul punctului B:

“* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2006 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al doilea an de aplicare a schemei unice de plată.”

şi, la titlul punctului C:

“* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2007 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al treilea an de aplicare a schemei unice de plată.”

(ab)

Anexa VIIIa se înlocuieşte cu următorul text:

"ANEXA VIIIA

Plafoanele naţionale menţionate la articolul 71c

Plafoanele au fost calculate ţinând seama de calendarul de creşteri prevăzut la articolul 143a, nefiind prin urmare necesar să fie reduse.

(milioane EUR)

An calendaristic

Bulgaria

Republica Cehă

Estonia

Cipru

Letonia

Lituania

Ungaria

Malta

Polonia

România

Slovenia

Slovacia

2005

228,8

23,4

8,9

33,9

92,0

350,8

0,67

724,6

35,8

97,7

2006

266,7

27,3

12,5

39,6

107,3

420,2

0,83

881,7

41,9

115,4

2007

200,3

343,6

40,4

16,3

55,6

146,9

508,3

1,64

1 140,8

440,0

56,1

146,6

2008

240,4

429,2

50,5

20,4

69,5

183,6

634,9

2,05

1 425,9

527,9

70,1

183,2

2009

281,0

514,9

60,5

24,5

83,4

220,3

761,6

2,46

1 711,0

618,1

84,1

219,7

2010

321,2

600,5

70,6

28,6

97,3

257,0

888,2

2,87

1 996,1

706,4

98,1

256,2

2011

401,4

686,2

80,7

32,7

111,2

293,7

1 014,9

3,28

2 281,1

883,0

112,1

292,8

2012

481,7

771,8

90,8

36,8

125,1

330,4

1 141,5

3,69

2 566,2

1 059,6

126,1

329,3

2013

562,0

857,5

100,9

40,9

139,0

367,1

1 268,2

4,10

2 851,3

1 236,2

140,2

365,9

2014

642,3

857,5

100,9

40,9

139,0

367,1

1 268,2

4,10

2 851,3

1 412,8

140,2

365,9

2015

722,6

857,5

100,9

40,9

139,0

367,1

1 268,2

4,10

2 851,3

1 589,4

140,2

365,9

anii următori

802,9

857,5

100,9

40,9

139,0

367,1

1 268,2

4,10

2 851,3

1 766,0

140,2

365,9

(ac)

La anexa X se adaugă următoarele:

 

“BULGARIA

 

Starozagorski

 

Haskovski

 

Slivenski

 

Iambolski

 

Burgaski

 

Dobriciki

 

Plovdivski”

(ad)

Anexa XIb se înlocuieşte cu următorul text:

"ANEXA XIB

Suprafeţele de culturi arabile de bază naţionale şi producţiile de referinţă în noile state membre menţionate la articolele 101 şi 103

 

Suprafaţa de bază

(hectare)

Producţii de referinţă

(t/ha)

Bulgaria

2 625 258

2,90

Republica Cehă

2 253 598

4,20

Estonia

362 827

2,40

Cipru

79 004

2,30

Letonia

443 580

2,50

Lituania

1 146 633

2,70

Ungaria

3 487 792

4,73

Malta

4 565

2,02

Polonia

9 454 671

3,00

România

7 012 666

2,65

Slovenia

125 171

5,27

Slovacia

1 003 453

4,06

.

(9)

32003 R 1788: Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de instituire a unei taxe în sectorul laptelui şi produselor lactate (JO L 270, 21.10.2003, p. 123), modificat prin:

32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1).

(a)

La articolul 1 alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:

“Pentru Bulgaria şi România se instituie o rezervă specială de restructurare, prezentată în tabelul (g) din anexa I. Această rezervă se eliberează de la 1 aprilie 2009, în măsura în care consumul de lapte şi produse lactate pentru gospodăria proprie, în fiecare dintre aceste ţări, a scăzut din anul 2002. Decizia de a elibera rezerva şi de a o distribui pentru livrări şi cota directă de vânzare se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2), pe baza evaluării unui raport care va fi înaintat Comisiei de către Bulgaria şi România la 31 decembrie 2008. În acest raport se descriu rezultatele şi tendinţele procesului de restructurare în curs în sectorul produselor lactate al ţării respective şi, în special, trecerea de la producţia pentru consumul pentru gospodăria proprie la producţia pentru piaţă.”;

(b)

Articolul 1 alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

“(5)

Pentru Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, cantităţile de referinţă naţionale includ tot laptele de vacă sau laptele echivalent livrat unui cumpărător sau vândut direct, definite la articolul 5 din prezentul regulament, indiferent dacă este produs sau comercializat în cadrul unei măsuri tranzitorii aplicabile în aceste ţări.”

(c)

La articolul 1 se adaugă următorul alineat:

“(6)

Pentru Bulgaria şi România, taxa se aplică de la 1 aprilie 2007.”

(d)

La articolul 6 alineatul (1), al doilea şi al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

“Pentru Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, bazele pentru cantităţile de referinţă individuale menţionate sunt prezentate în tabelul (f) din anexa I.

În cazul Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, României, Sloveniei şi Slovaciei, perioada de douăsprezece luni pentru stabilirea cantităţilor de referinţă individuale începe la data de: 1 aprilie 2001 pentru Ungaria, 1 aprilie 2002 pentru Malta şi Lituania, 1 aprilie 2003 pentru Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia şi Slovacia, 1 aprilie 2004 pentru Polonia şi Slovenia şi 1 aprilie 2006 pentru Bulgaria şi România.”

(e)

La articolul 6 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

“Pentru Bulgaria şi România, distribuţia cantităţii totale între livrări şi vânzări directe, prezentate în tabelul (f) din anexa I, se revizuieşte pe baza datelor concrete pentru anul 2006 privind livrările şi vânzările directe şi, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2).”

(f)

La articolul 9 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

“Pentru Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, conţinutul de grăsime de referinţă menţionat la alineatul 1 este acelaşi cu conţinutul de grăsime de referinţă al cantităţilor alocate producătorilor la datele următoare: 31 martie 2002 pentru Ungaria, 31 martie 2003 pentru Lituania, 31 martie 2004 pentru Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia şi Slovacia, 31 martie 2005 pentru Polonia şi Slovenia şi 31 martie 2007 pentru Bulgaria şi România.”

(g)

La articolul 9 alineatul (5) se adaugă următorul paragraf:

“Pentru România, conţinutul de grăsime de referinţă stabilit la anexa II se revizuieşte pe baza datelor pentru întregul an 2004 şi, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2).”

(h)

La anexa I, tabelele (d), (e), (f) şi (g) se înlocuiesc cu următorul text:

"(d)

Perioada 2007/2008

Stat membru

Cantităţi, tone

Belgia

3 343 535,000

Bulgaria

979 000,000

Republica Cehă

2 682 143,000

Danemarca

4 499 900,000

Germania

28 143 464,000

Estonia

624 483,000

Grecia

820 513,000

Spania

6 116 950,000

Franţa

24 478 156,000

Irlanda

5 395 764,000

Italia

10 530 060,000

Cipru

145 200,000

Letonia

695 395,000

Lituania

1 646 939,000

Luxemburg

271 739,000

Ungaria

1 947 280,000

Malta

48 698,000

Ţările de Jos

11 185 440,000

Austria

2 776 895,000

Polonia

8 964 017,000

Portugalia

1 939 187,000

România

3 057 000,000

Slovenia

560 424,000

Slovacia

1 013 316,000

Finlanda

2 431 047,324

Suedia

3 336 030,000

Regatul Unit

14 755 647,000

(e)

Perioada între 2008/2009 şi 2014/2015

Stat membru

Cantităţi, tone

Belgia

3 360 087,000

Bulgaria

979 000,000

Republica Cehă

2 682 143,000

Danemarca

4 522 176,000

Germania

28 282 788,000

Estonia

624 483,000

Grecia

820 513,000

Spania

6 116 950,000

Franţa

24 599 335,000

Irlanda

5 395 764,000

Italia

10 530 060,000

Cipru

145 200,000

Letonia

695 395,000

Lituania

1 646 939,000

Luxemburg

273 084,000

Ungaria

1 947 280,000

Malta

48 698,000

Ţările de Jos

11 240 814,000

Austria

2 790 642,000

Polonia

8 964 017,000

Portugalia

1 948 550,000

România

3 057 000,000

Slovenia

560 424,000

Slovacia

1 013 316,000

Finlanda

2 443 069,324

Suedia

3 352 545,000

Regatul Unit

14 828 597,000

(f)

Cantităţile de referinţă pentru livrări şi vânzări directe menţionate la al doilea paragraf al articolului 6 alineatul (1)

Stat membru

Cantităţile de referinţă pentru livrări, tone

Cantităţile de referinţă pentru vânzări directe, tone

Bulgaria

722 000

257 000

Republica Cehă

2 613 239

68 904

Estonia

537 188

87 365

Cipru

141 337

3 863

Letonia

468 943

226 452

Lituania

1 256 440

390 499

Ungaria

1 782 650

164 630

Malta

48 698

Polonia

8 500 000

464 017

România

1 093 000

1 964 000

Slovenia

467 063

93 361

Slovacia

990 810

22 506

(g)

Cantităţile rezervei speciale de restructurare menţionate la articolul 1 alineatul (4)

Stat membru

Cantităţile rezervei speciale de restructurare, tone

Bulgaria

39 180

Republica Cehă

55 788

Estonia

21 885

Letonia

33 253

Lituania

57 900

Ungaria

42 780

Polonia

416 126

România

188 400

Slovenia

16 214

Slovacia

27 472

(i)

La anexa II, tabelul se înlocuieşte cu următorul text:

"Conţinutul de grăsime de referinţă

Stat membru

Conţinutul de grăsime de referinţă (g/kg)

Belgia

36,91

Bulgaria

39,10

Republica Cehă

42,10

Danemarca

43,68

Germania

40,11

Estonia

43,10

Grecia

36,10

Spania

36,37

Franţa

39,48

Irlanda

35,81

Italia

36,88

Cipru

34,60

Letonia

40,70

Lituania

39,90

Luxemburg

39,17

Ungaria

38,50

Ţările de Jos

42,36

Austria

40,30

Polonia

39,00

Portugalia

37,30

România

35,93

Slovenia

41,30

Slovacia

37,10

Finlanda

43,40

Suedia

43,40

Regatul Unit

39,70

3.   POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfă şi transportator rutier de călători şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operaţiuni de transport naţional şi internaţional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), modificată prin:

31998 L 0076: Directiva 98/76/CE a Consiliului din 1.10.1998 (JO L 277, 14.10.1998, p. 17);

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

(a)

La articolul 10 se adaugă următoarele alineate:

“(11)

Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în Bulgaria transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive numai dacă au fost eliberate:

transportatorilor internaţionali rutieri de marfă şi de călători în conformitate cu Ordonanţa nr. 11 din 31 octombrie 2002 privind transportul internaţional rutier de persoane şi mărfuri (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002;

transportatorilor interni rutieri de marfă şi de călători în conformitate cu Ordonanţa nr. 33 din 3 noiembrie 1999 privind transportul rutier public de călători şi de marfă pe teritoriul Bulgariei, modificată şi completată la 30 octombrie 2002 (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002.

(12)

Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în România transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive numai în cazul în care au fost eliberate transportatorilor internaţionali şi interni rutieri de marfă şi de călători, începând cu 28 ianuarie 2000, în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 761 din 21 decembrie 1999 privind desemnarea, pregătirea şi atestarea profesională a persoanelor care conduc permanent şi efectiv activităţi de transport rutier.”

(b)

În articolul 10b, paragraful al doilea se înlocuieşte cu textul următor:

“Certificatele de competenţă profesională menţionate la articolul 10 alineatele (4)-(12) pot fi preschimbate cu unele noi de către statele membre interesate, sub forma certificatelor prevăzută în anexa Ia.”

4.   IMPOZITAREA

(1)

31977 L 0388: Directiva a şasea 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri — sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), modificată prin:

11979 H: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 95);

31980 L 0368: Directiva 80/368/CEE a Consiliului din 26.3.1980 (JO L 90, 3.4.1980, p. 41);

31984 L 0386: Directiva 84/386/CEE a Consiliului din 31.7.1984 (JO L 208, 3.8.1984, p. 58);

11985 I: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 167);

31989 L 0465: Directiva 89/465/CEE a Consiliului din 18.7.1989 (JO L 226, 3.8.1989, p. 21);

31991 L 0680: Directiva 91/680/CEE a Consiliului din 16.12.1991 (JO L 376, 31.12.1991, p. 1);

31992 L 0077: Directiva 92/77/CEE a Consiliului din 19.10.1992 (JO L 316, 31.10.1992, p. 1);

31992 L 0111: Directiva 92/111/CEE a Consiliului din 14.12.1992 (JO L 384, 30.12.1992, p. 47);

31994 L 0004: Directiva 94/4/CE a Consiliului din 14.2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 14);

31994 L 0005: Directiva 94/5/CE a Consiliului din 14.2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 16);

31994 L 0076: Directiva 94/76/CE a Consiliului din 22.12.1994 (JO L 365, 31.12.1994, p. 53);

31995 L 0007: Directiva 95/7/CE a Consiliului din 10.4.1995 (JO L 102, 5.5.1995, p. 18);

31996 L 0042: Directiva 96/42/CE a Consiliului din 25.6. 1996 (JO L 170, 9.7.1996, p. 34);

31996 L 0095: Directiva 96/95/CE a Consiliului din 20.12.1996 (JO L 338, 28.12.1996, p. 89);

31998 L 0080: Directiva 98/80/CE a Consiliului din 12.10.1998 (JO L 281, 17.10.1998, p. 31);

31999 L 0049: Directiva 1999/49/CE a Consiliului din 25.5.1999 (JO L 139, 2.6.1999, p. 27);

31999 L 0059: Directiva 1999/59/CE a Consiliului din 17.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 63);

31999 L 0085: Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22.10.1999 (JO L 277, 28.10.1999, p. 34);

32000 L 0017: Directiva 2000/17/CE a Consiliului din 30.3.2000 (JO L 84, 5.4.2000, p. 24);

32000 L 0065: Directiva 2000/65/CE a Consiliului din 17.10.2000 (JO L 269, 21.10.2000, p. 44);

32001 L 0004: Directiva 2001/4/CE a Consiliului din 19.1.2001 (JO L 22, 24.1.2001, p. 17);

32001 L 0115: Directiva 2001/115/CE a Consiliului din 20.12. 2001 (JO L 15, 17.1.2002, p. 24);

32002 L 0038: Directiva 2002/38/CE a Consiliului din 7.5.2002 (JO L 128, 15.5.2002, p. 41);

32002 L 0093: Directiva 2002/93/CE a Consiliului din 3.12.2002 (JO L 331, 7.12.2002, p. 27);

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

32003 L 0092: Directiva 2003/92/CE a Consiliului din 7.10.2003 (JO L 260, 11.10.2003, p. 8);

32004 L 0007: Directiva 2004/7/CE a Consiliului din 20.1.2004 (JO L 27, 30.1.2004, p. 44);

32004 L 0015: Directiva 2004/15/CE a Consiliului din 10.2.2004 (JO L 52, 21.2.2004, p. 61);

32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

În articolul 24a, înaintea liniuţei

“—

în Republica Cehă: 35 000 EUR” se introduce următorul text:

“—

în Bulgaria: 25 600 EUR;”

iar după liniuţa

“—

în Polonia: 10 000 EUR” se introduce următorul text:

“—

în România: 35 000 EUR;”

(2)

31992 L 0083: Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21), modificată prin:

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor — Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

Articolul 22 alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:

“(6)

Bulgaria şi Republica Cehă pot aplica, în cazul alcoolului etilic obţinut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor, o cotă redusă a accizei de cel puţin 50 % din cota standard a accizei la nivel naţional la alcoolul etilic. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinaţi exclusiv consumului lor personal.”

(b)

Articolul 22 alineatul (7) se înlocuieşte cu următoarea dispoziţie:

“(7)

Ungaria, România şi Slovacia pot aplica o cotă redusă a accizei de cel puţin 50 % din cota standard a accizei la nivel naţional la alcoolul etilic în cazul alcoolului etilic obţinut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinaţi exclusiv consumului lor personal. Comisia va reexamina acest regim în anul 2015 şi va raporta Consiliului cu privire la eventualele modificări.”.


(1)  Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001.

(2)  Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001.

(3)  Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001.

(4)  Acest plafon va creşte temporar cu 100 000, până la 1 519 811, până la data la care animalele vii cu vârstă de până la şase luni pot fi exportate.”

(5)  Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001.

(6)  Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001.

(7)  Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001.”


ANEXA IV

Lista menţionată la articolul 20 din Actul de aderare: adaptări suplimentare la actele adoptate de instituţii

AGRICULTURĂ

A.   LEGISLAŢIA AGRICOLĂ

(1)

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul II - Agricultură

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, modifică regulamentul care stabileşte organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului, pentru a ţine seama de aderarea Bulgariei şi a României, adaptând, astfel, cotele de zahăr şi izoglucoză, precum şi necesarul maxim de aprovizionare cu importuri de zahăr brut, în conformitate cu tabelul următor care poate fi adaptat în acelaşi mod ca şi cotele actualelor state membre, pentru a asigura respectarea principiilor şi a obiectivelor organizării comune a pieţelor în sectorul zahărului în vigoare la acea dată.

Cantităţi convenite

(în tone)

 

Bulgaria

România

Cantitatea de bază pentru zahăr (1)

4 752

109 164

din care: A

4 320

99 240

B

432

9 924

Necesarul maxim de aprovizionare (exprimat în zahăr alb) pentru importurile de zahăr brut

198 748

329 636

Cantitatea de bază pentru izoglucoză (2)

56 063

9 981

din care: A

56 063

9 790

B

0

191

În cazul în care Bulgaria solicită acest lucru în anul 2006, cantităţile de bază pentru zahăr A şi B menţionate vor fi inversate cu cantităţile de bază pentru izoglucoză A şi B ale Bulgariei.

(2)

31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind sistemul primelor, cotele de producţie şi ajutorul specific acordat asociaţiilor de producători în sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), astfel cum a fost modificat prin:

31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, p. 54);

31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, p. 20);

31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);

31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);

31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);

32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);

32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, p. 18);

32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);

32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);

32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);

32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);

32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.06.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);

32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.08.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);

32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);

32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).

În cazul în care este necesar şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comună a pieţei în sectorul tutunului brut (3), Comisia adoptă, până la data aderării, modificările necesare la lista comunitară a zonelor recunoscute de producţie, prezentată în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2848/98, pentru a ţine seama de aderarea Bulgariei şi a României, în special cu privire la introducerea respectivelor zone de producţie a tutunului din Bulgaria şi România în respectiva listă.

(3)

32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune, de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, precum şi de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (OJ L 270, 21.10.2003, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:

32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (OJ L 5 , 9.1.2004, p. 8);

32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (OJ L 91, 30.3.2004, p. 1);

32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (OJ L 93, 30.3.2004, p. 1);

32004 R 0864: Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (OJ L 161, 30.4.2004, p. 48).

(a)

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, adoptă dispoziţiile necesare privind Bulgaria şi România în vederea integrării ajutorului pentru seminţe în schemele de sprijin prevăzute în titlul III capitolul 6 şi în titlul IV A din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

(i)

Aceste dispoziţii urmează să includă o modificare a anexei XI A “Plafoanele sprijinului pentru seminţe în noile state membre, menţionate la articolul 99 alineatul (3)” din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 583/2004, formulat după cum urmează:

"ANEXA XI A

Plafoanele ajutoarelor pentru seminţe în noile state membre, menţionate la articolul 99 alineatul (3)

(milioane EUR)

An calendaristic

Bulgaria

Republica Cehă

Estonia

Cipru

Letonia

Lituania

Ungaria

Malta

Polonia

România

Slovenia

Slovacia

2005

0,87

0,04

0,03

0,10

0,10

0,78

0,03

0,56

0,08

0,04

2006

1,02

0,04

0,03

0,12

0,12

0,90

0,03

0,65

0,10

0,04

2007

0,11

1,17

0,05

0,04

0,14

0,14

1,03

0,04

0,74

0,19

0,11

0,05

2008

0,13

1,46

0,06

0,05

0,17

0,17

1,29

0,05

0,93

0,23

0,14

0,06

2009

0,15

1,75

0,07

0,06

0,21

0,21

1,55

0,06

1,11

0,26

0,17

0,07

2010

0,17

2,04

0,08

0,07

0,24

0,24

1,81

0,07

1,30

0,30

0,19

0,08

2011

0,22

2,33

0,10

0,08

0,28

0,28

2,07

0,08

1,48

0,38

0,22

0,09

2012

0,26

2,62

0,11

0,09

0,31

0,31

2,33

0,09

1,67

0,45

0,25

0,11

2013

0,30

2,91

0,12

0,10

0,35

0,35

2,59

0,10

1,85

0,53

0,28

0,12

2014

0,34

2,91

0,12

0,10

0,35

0,35

2,59

0,10

1,85

0,60

0,28

0,12

2015

0,39

2,91

0,12

0,10

0,35

0,35

2,59

0,10

1,85

0,68

0,28

0,12

2016

0,43

2,91

0,12

0,10

0,35

0,35

2,59

0,10

1,85

0,75

0,28

0,12

anii următori

0,43

2,91

0,12

0,10

0,35

0,35

2,59

0,10

1,85

0,75

0,28

0,12

.

(ii)

Alocarea cantităţilor naţionale maxime de seminţe pentru care este plătibil sprijinul se face după cum urmează:

Alocarea convenită a cantităţilor naţionale maxime de seminţe pentru care este plătibil sprijinul

(în tone)

 

Bulgaria

România

Seminţe de orez (Oryza sativa L.)

883,2

100

Alte seminţe decât cele de orez

936

2 294

(b)

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, adoptă dispoziţiile necesare cu privire la Bulgaria şi România pentru integrarea ajutorului în domeniul tutunului în schemele de sprijin prevăzute în titlul III capitolul 6 şi în titlul IV A din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

Alocaţiile convenite pentru pragurile naţionale ale garanţiei pentru tutun sunt următoarele:

Alocaţia convenită pentru pragurile naţionale ale garanţiei pentru tutun

(în tone)

 

Bulgaria

România

Total din care:

47 137

12 312

I Flue-cured

9 023

4 647

II Light air-cured

3 208

2 370

V Sun-cured

 

5 295

VI Basmas

31 106

 

VIII Kaba Koulak

3 800

 

B.   LEGISLAŢIA VETERINARĂ ŞI FITOSANITARĂ

31999 L 0105: Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (JO L 11, 15.1.2000, p. 17).

În cazurile corespunzătoare şi prin recurgerea la procedura prevăzută de articolul 26 alineatul (3) din Directiva 1999/105/CE, Comisia adaptează anexa I la respectiva directivă cu privire la soiurile de copaci Pinus peuce Griseb., Fagus orientalis Lipsky, Quercus frainetto Ten. şi Tilia tomentosa Moench.


(1)  în tone de zahăr alb

(2)  în tone de substanţă uscată

(3)  JO L 215, 30.7.1992, p. 70.


ANEXA V

Lista menţionată la articolul 21 din Actul de aderare alte dispoziţii permanente

1.   DREPTUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul I - Libera circulaţie a mărfurilor

MECANISMUL SPECIAL

În ceea ce priveşte Bulgaria sau România, titularul ori beneficiarul unui brevet de invenţie sau certificat suplimentar de protecţie pentru un produs farmaceutic înregistrat într-un stat membru la o dată la care o astfel de protecţie nu putea fi obţinută pentru produsul respectiv într-unul din noile state membre prevăzute mai sus, poate beneficia de drepturile conferite prin respectivul brevet de invenţie sau certificat suplimentar de protecţie pentru a împiedica importul şi comercializarea acelui produs în statul sau statele membre în care produsul în cauză beneficiază de protecţie prin brevet de invenţie sau certificat suplimentar, chiar şi în cazul în care produsul a fost introdus pe piaţă pentru prima dată în noul stat membru respectiv de către titularul brevetului de invenţie sau al certificatului ori cu acordul său.

Orice persoană care intenţionează să importe sau să comercializeze un produs farmaceutic aflat sub incidenţa paragrafului anterior într-un stat membru în care produsul beneficiază de protecţie prin brevet sau certificat suplimentar trebuie să demonstreze autorităţilor competente, în cererea referitoare la importul respectiv, că titularul ori beneficiarul brevetului sau certificatului a primit o notificare prealabilă cu o lună înainte.

2.   POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul VI capitolul 1 - Reguli de concurenţă

(1)

Următoarele scheme de ajutor şi ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării şi aplicabile şi după această dată se consideră după aderare ca ajutor existent în înţelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE.

(a)

măsuri de ajutor implementate înainte de 10 decembrie 1994;

(b)

măsuri de ajutor enumerate în apendicele la prezenta anexă;

(c)

măsuri de ajutor care, înainte de data aderării, au fost evaluate de autoritatea de control al ajutorului de stat din noul stat membru şi considerate compatibile cu acquis-ul şi faţă de care Comisia nu a ridicat nici o obiecţie în temeiul unor rezerve serioase privind compatibilitatea măsurii cu piaţa comună, în conformitate cu procedura stabilită la alineatul (2).

Toate măsurile aplicabile şi după data aderării care constituie ajutor de stat şi care nu îndeplinesc condiţiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.

Dispoziţiile de mai sus nu se aplică ajutoarelor din sectorul transporturilor, nici activităţilor legate de producerea, prelucrarea sau comercializarea produselor enumerate în anexa I la Tratatul CE cu excepţia produselor pescăreşti şi ale produselor derivate din acestea.

De asemenea, dispoziţiile de mai sus nu aduc atingere măsurilor tranzitorii privind politica în domeniul concurenţei instituite în act şi măsurilor instituite în anexa VII capitolul 4 secţiunea B la act.

(2)

În măsura în care un nou stat membru doreşte examinarea de către Comisie a unei măsuri de ajutor, în conformitate cu procedura descrisă în alineatul (1) litera (c), acesta va pune la dispoziţia Comisiei, cu regularitate, următoarele:

(a)

o listă a ajutoarelor existente care au fost evaluate de către autoritatea naţională de control al ajutorului de stat şi pe care această autoritate le-a găsit compatibile cu acquis-ul şi

(b)

orice altă informaţie care este esenţială pentru evaluarea compatibilităţii măsurii de ajutor care urmează să fie examinată,

în conformitate cu formatul concret de raportare furnizat de Comisie.

În cazul în care Comisia nu obiectează cu privire la măsura de ajutor existentă, în temeiul unor rezerve serioase în ceea ce priveşte compatibilitatea măsurii cu piaţa comună, în termen de 3 luni de la primirea informaţiilor complete cu privire la această măsură sau de la primirea declaraţiei noului stat membru prin care acesta informează Comisia că informaţiile furnizate sunt complete, deoarece informaţiile adiţionale cerute nu sunt disponibile sau au fost deja furnizate, se consideră că nu s-a ridicat nici o obiecţie din partea Comisiei.

Toate măsurile de ajutor prezentate Comisiei în conformitate cu procedura descrisă în alineatul (1) litera (c) înainte de data aderării sunt supuse procedurii de mai sus, indiferent de faptul că în perioada de examinare noul stat membru în cauză a devenit deja membru al Uniunii.

(3)

O decizie a Comisiei de obiecţie faţă de o măsură, în înţelesul alineatului (1) litera (c), este considerată ca o decizie de a iniţia procedura investigaţiei formale, în înţelesul Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (1).

În cazul în care se ia o asemenea decizie înainte de data aderării, decizia produce efecte numai după data aderării.

(4)

Fără a aduce atingere procedurilor privind ajutorul existent prevăzute la articolul 88 din Tratatul CE schemele de ajutor şi ajutorul individual acordate în sectorul transporturilor, implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării şi aplicabile şi după această dată, sunt considerate ca ajutor existent în înţelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE fiind supuse următoarei condiţii:

măsurile de ajutor sunt comunicate Comisiei în termen de patru luni de la data aderării. Această comunicare include informaţii privind temeiul juridic pentru fiecare măsură. Măsurile de ajutor existent şi intenţiile de acordare sau modificare a ajutoarelor, comunicate Comisiei înainte de data aderării, se consideră a fi comunicate la data aderării.

Aceste măsuri de ajutor sunt considerate drept ajutor “existent” în înţelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării.

Noile state membre modifică, în cazul în care este necesar, aceste măsuri de ajutor pentru a se conforma cu orientările aplicate de Comisie până cel târziu la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării. După această dată, orice ajutor considerat a fi incompatibil cu aceste orientări se consideră drept ajutor nou.

(5)

Cu privire la România, alineatul 1 litera (c) se aplică numai măsurilor de ajutor evaluate de autoritatea de control al ajutorului de stat din România după această dată, cu privire la care Comisia, pe baza monitorizării continue a angajamentelor luate de România în contextul negocierilor de aderare, estimează că aplicarea legislaţiei în materie de ajutor de stat în România, în perioada dinaintea aderării, a atins un nivel satisfăcător. Un asemenea nivel satisfăcător este considerat a fi atins o dată ce România a demonstrat aplicarea consecventă a controlului complet şi adecvat al ajutorului de stat, în ceea ce priveşte toate măsurile de ajutor acordate în România, inclusiv adoptarea şi punerea în aplicare a deciziilor complet şi corect motivate de către autoritatea de control al ajutorului de stat din România, care să cuprindă o evaluare exactă a naturii de ajutor de stat a fiecărei măsuri şi o aplicare corectă a criteriilor de compatibilitate.

Comisia poate obiecta, în temeiul unor rezerve serioase privind compatibilitatea cu piaţa comună, faţă de orice măsură de ajutor acordată în perioada de preaderare între 1 septembrie 2004 şi data stabilită în decizia de mai sus a Comisiei, care constată că aplicarea legislaţiei a atins un nivel satisfăcător. O asemenea decizie a Comisiei, de a obiecta faţă de o măsură, este considerată drept o decizie de a iniţia procedura de investigaţie formală în înţelesul Regulamentului (CE) nr. 659/1999. În cazul în care se adoptă o asemenea decizie înainte de data aderării, aceasta produce efecte numai după data aderării.

În cazul în care Comisia adoptă o decizie negativă ca urmare a iniţierii procedurii formale de investigaţie, Comisia decide ca România să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea efectivă a ajutorului de la beneficiar. Ajutorul care trebuie recuperat include dobândă calculată la o rată adecvată, determinată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 794/2004 (2) şi exigibilă de la aceeaşi dată.

3.   AGRICULTURA

(a)

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul II - Agricultura

(1)

Stocurile publice deţinute la data aderării de noile state membre şi obţinute prin aplicarea politicii acestora de sprijinire a pieţelor sunt preluate de către Comunitate la valoarea rezultată din aplicarea articolului 8 din Regulamentul (CEE) nr. 1883/78 al Consiliului din 2 august 1978 privind normele generale de finanţare a intervenţiilor de către Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă, secţiunea Garantare (3). Stocurile menţionate sunt preluate numai cu condiţia ca intervenţia publică pentru produsele în cauză să se efectueze în Comunitate şi ca stocurile să îndeplinească cerinţele pentru intervenţia Comunităţii.

(2)

Orice stoc de produse, aflat în proprietate privată ori publică, aflat în liberă circulaţie la data aderării pe teritoriul noilor state membre şi care depăşeşte cantitatea care ar putea fi considerată ca reprezentând un stoc normal de report, trebuie eliminat pe cheltuiala noilor state membre.

Noţiunea de stoc normal de report se defineşte pentru fiecare produs pe baza criteriilor şi obiectivelor specifice fiecărei organizări comune a pieţei.

(3)

Stocurile menţionate la alineatul (1) se deduc din cantitatea care depăşeşte stocurile normale de report.

(4)

Comisia organizează şi pune în aplicare măsurile definite mai sus în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Regulamentului (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanţarea politicii agricole comune (4) sau, după caz, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 al Consiliului din 30 iunie 2001 privind organizarea comună de piaţă în sectorul zahărului (5), ori în dispoziţiile echivalente ale celorlalte regulamente privind organizarea comună a pieţelor agricole, ori cu procedura comitetului corespunzător stabilită prin legislaţia aplicabilă.

(b)

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul VI capitolul 1 - Reguli de concurenţă

Fără a aduce atingere procedurilor privind ajutoarele existente, prevăzute la articolul 88 din Tratatul CE, schemele de ajutoare şi ajutoarele individuale acordate activităţilor legate de producţia, prelucrarea sau comercializarea produselor enumerate în anexa I la Tratatul CE cu excepţia produselor pescăreşti şi a produselor derivate din acestea, puse în aplicare într-un nou stat membru înainte de data aderării şi care se aplică şi după data respectivă, sunt calificate ca ajutoare existente în înţelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE sub rezerva următoarei condiţii:

măsurile de ajutor sunt comunicate Comisiei în termen de patru luni de la data aderării. Această comunicare trebuie să includă informaţiile privind temeiul juridic pentru fiecare măsură. Măsurile de ajutor existente şi planurile de a acorda sau modifica ajutoarele, comunicate Comisiei anterior datei aderării, se consideră ca fiind comunicate la data aderării. Comisia publică lista acestor ajutoare.

Aceste măsuri de ajutor sunt calificate ca ajutoare “existente” în înţelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării.

Noile state membre modifică aceste măsuri de ajutor, în cazurile în care este necesar, în vederea conformării lor cu orientările aplicate de Comisie, până la încheierea celui de-al treilea an de la data aderării. După acea dată, orice ajutor considerat ca neconform cu respectivele orientări este considerat drept ajutor nou.

4.   UNIUNEA VAMALĂ

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul I - Libera circulaţie a mărfurilor capitolul 1 Uniunea vamală

 

31992 R 2913: Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin:

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi modificările aduse tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

 

31993 R 2454: Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin:

32003 R 2286: Regulamentul (CE) nr. 2286/2003 al Comisiei din 18.12.2003 (JO L 343, 31.12.2003, p. 1).

Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:

DOVADA STATUTULUI COMUNITAR (COMERŢUL ÎN CADRUL COMUNITĂŢII EXTINSE)

(1)

Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, mărfurile care la data aderării se găsesc depozit temporar sau sub una din destinaţiile şi regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (15) litera (b) şi alineatul (16) literele (b) - (g) din acest regulament în Comunitatea extinsă, ori care se află în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităţilor de export în Comunitatea extinsă, sunt libere de taxe vamale şi alte măsuri vamale când sunt declarate pentru punere în liberă circulaţie în Comunitatea extinsă cu condiţia să se prezinte una din următoarele:

(a)

dovada originii preferenţiale emisă valabil sau întocmită înainte de data aderării în conformitate cu unul dintre acordurile europene enumerate mai jos sau cu acordurile preferenţiale echivalente încheiate între noile state membre şi care conţin o interdicţie de drawback sau de exonerare de taxe vamale pentru materii prime neoriginare utilizate pentru fabricarea unor produse pentru care este emisă sau întocmită o dovadă de origine (regula “no-drawback”);

Acordurile europene:

21994 A 1231 (24) Bulgaria: Acordul european instituind o asociere între Republica Bulgaria, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte — Protocolul 4 privind definirea noţiunii de “produse originare” şi metodele de cooperare administrativă (6);

21994 A 1231 (20) România: Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte — Protocolul 4 privind definirea noţiunii de “produse originare” şi metodele de cooperare administrativă (7).

(b)

orice mijloace de dovedire a statutului comunitar menţionate în articolul 314c din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93;

(c)

un carnet ATA emis înainte de data aderării într-un actual stat membru sau într-un nou stat membru.

(2)

În scopul emiterii dovezilor menţionate la alineatul (1) litera (b) de mai sus, cu referire la situaţia de la data aderării şi în completarea dispoziţiilor articolului 4 alineatul (7) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, “mărfuri comunitare” înseamnă mărfuri:

obţinute în întregime pe teritoriul oricăruia dintre noile state membre în condiţii identice cu cele ale articolului 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi care nu încorporează mărfuri importate din alte ţări şi teritorii, sau

importate din alte ţări şi teritorii decât ţara interesată şi puse în liberă circulaţie în ţara respectivă, sau

obţinute sau produse în ţara interesată, fie numai din mărfurile menţionate la prezentul alineat a doua liniuţă, fie din mărfurile menţionate la prezentul alineat prima şi a doua liniuţă.

(3)

În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (1) litera (a) de mai sus, se aplică dispoziţiile privind definirea noţiunii de “produse originare” şi metodele de cooperare administrativă prevăzute în respectivele acorduri europene sau în acordurile preferenţiale echivalente încheiate între noile state membre. Solicitările de verificare ulterioară a acestor dovezi se acceptă de către autorităţile vamale competente ale actualelor state membre şi ale noilor state membre într-o perioadă de trei ani de la emiterea dovezii de origine în cauză şi se poate efectua de către aceste autorităţi într-o perioadă de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în sprijinul unei declaraţii de liberă circulaţie.

DOVADA ORIGINII PREFERENŢIALE (COMERŢUL CU ŢĂRI TERŢE, INCLUSIV TURCIA ÎN CADRUL ACORDURILOR PREFERENŢIALE CU PRIVIRE LA AGRICULTURĂ, PRODUSE DIN CĂRBUNE ŞI OŢEL)

(4)

Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care derivă din politica comercială comună, dovada originii emisă valabil de către terţe ţări sau întocmită în cadrul acordurilor preferenţiale încheiate de noile state membre cu aceste ţări ori emisă sau întocmită în cadrul legislaţiei naţionale unilaterale a noilor state membre este acceptat în aceste noi state membre, cu condiţia ca:

(a)

dobândirea unei asemenea origini să confere tratament tarifar preferenţial pe baza măsurilor tarifare preferenţiale cuprinse în acordurile sau înţelegerile pe care Comunitatea le-a încheiat cu aceste ţări terţe sau grupuri de ţări, sau le-a adoptat cu privire la acestea, aşa cum este menţionat la articolul 20 alineatul (3) literele (d) şi (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92; şi

(b)

dovada originii şi documentele de transport să fi fost emise sau întocmite până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi

(c)

dovada originii să fie remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.

În cazul în care mărfurile au fost declarate ca fiind puse în liberă circulaţie într-un nou stat membru înainte de data aderării, dovada originii emisă sau întocmită retroactiv în conformitate cu acordurile preferenţiale sau înţelegerile în vigoare în acest nou stat membru la data punerii în liberă circulaţie poate fi de asemenea acceptată în noul stat membru interesat, cu condiţia să fie remisă autorităţilor vamale în perioada de patru luni de la data aderării.

(5)

Bulgaria şi România sunt autorizate să reţină autorizaţiile în care statutul de “exportatori agreaţi” a fost acordat în cadrul acordurilor încheiate cu terţe ţări, cu condiţia ca:

(a)

o asemenea dispoziţie să fie, de asemenea, prevăzută în acordurile încheiate înainte de data aderării de către aceste terţe ţări şi Comunitate; şi

(b)

exportatorii agreaţi să aplice regulile de origine prevăzute în aceste acorduri.

Aceste autorizaţii se înlocuiesc de către noile state membre, în termen de cel târziu un an de la data aderării, cu noi autorizaţii emise în conformitate cu condiţiile legislaţiei comunitare.

(6)

În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (4), se aplică dispoziţiile referitoare la definirea noţiunii de “produse originare” şi metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înţelegerile relevante. Solicitările pentru verificarea ulterioară a acestor dovezi sunt acceptate de către autorităţile vamale competente ale actualelor state membre şi ale noilor state membre în termen de trei ani de la emiterea dovezii de origine respective şi se pot efectua de către aceste autorităţi în termen de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în susţinerea unei declaraţii de liberă circulaţie.

(7)

Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care derivă din politica comercială comună, dovada originii emisă retroactiv de către terţe ţări în cadrul acordurilor preferenţiale încheiate de Comunitate cu aceste ţări sunt acceptate în noile state membre pentru punerea în liberă circulaţie a mărfurilor care la data aderării sunt fie în curs de transport fie în depozit temporar, într-un antrepozit vamal sau într-o zonă liberă într-una din aceste terţe ţări sau în acest nou stat membru, cu condiţia ca noul stat membru în care punerea în liberă circulaţie are loc să nu aibă nici un acord de comerţ liber în vigoare cu terţa ţară, pentru produsele în cauză, la data la care au fost emise documentele de transport şi cu condiţia ca:

(a)

dobândirea acestei origini să confere tratament tarifar preferenţial pe baza măsurilor tarifare preferenţiale cuprinse în acorduri şi înţelegeri pe care Comunitatea le-a încheiat cu ţările terţe sau grupurile de ţări, sau le-a adoptat cu privire la acestea, aşa cum este menţionat la articolul 20 alineatul (3) literele (d) şi (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92; şi

(b)

documentele de transport să fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi

(c)

dovada originii emisă retroactiv să fi fost remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.

(8)

În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (7), se aplică dispoziţiile referitoare la definirea noţiunii de “produse originare” şi metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înţelegerile relevante.

DOVADA STATUTULUI CONFORM DISPOZIŢIILOR PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A PRODUSELOR INDUSTRIALE ÎN CADRUL UNIUNII VAMALE CE-TURCIA

(9)

Dovezile de origine emise valabil fie de Turcia fie de un nou stat membru în cadrul acordurilor comerciale preferenţiale aplicate între ele şi care permit un cumul al originii cu Comunitatea în baza unor reguli de origine identice şi o interzicere a oricărui drawback sau suspendări a taxelor vamale cu privire la mărfurile respective, sunt acceptate în ţările respective ca dovadă a statutului în conformitate cu dispoziţiile privind libera circulaţie a produselor industriale, stabilite în Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia (8), cu condiţia ca:

(a)

dovada originii şi documentele de transport să fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi

(b)

dovada originii să fie remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.

În cazul în care mărfurile au fost declarate ca fiind puse în liberă circulaţie fie în Turcia, fie într-un nou stat membru, înainte de data aderării, în cadrul acordurilor comerciale preferenţiale menţionate mai sus, dovada de origine emisă retroactiv conform acestor acorduri poate fi de asemenea acceptată cu condiţia să fie remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.

(10)

În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (9), se aplică dispoziţiile referitoare la definirea noţiunii de “produse originare” şi metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înţelegerile relevante. Solicitările pentru verificarea ulterioară a acestor dovezi sunt acceptate de către autorităţile vamale competente ale actualelor state membre şi ale noilor state membre în termen de trei ani de la emiterea dovezii de origine respective şi se pot efectua de către aceste autorităţi în termen de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în susţinerea unei declaraţii de liberă circulaţie.

(11)

Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care derivă din politica comercială comună, un certificat de circulaţie A. TR emis în conformitate cu dispoziţiile privind libera circulaţie a produselor industriale, stabilit în Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22 decembrie 1995, va fi acceptat în noile state membre pentru punerea în libera circulaţie a mărfurilor care la data aderării sunt fie în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităţilor de export în Comunitate sau Turcia, fie sau sunt în depozit temporar sau sub unul din regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (16) literele (b) — (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 în Turcia sau în noul stat membru, cu condiţia ca:

(a)

nici o dovadă de origine menţionată la alineatul (9) să nu fie remisă pentru mărfurile respective; şi

(b)

mărfurile să îndeplinească condiţiile pentru aplicarea dispoziţiilor privind libera circulaţie a produselor industriale; şi

(c)

documentele de transport să fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi

(d)

certificatul de circulaţie A.TR să fie remis autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.

(12)

În scopul verificării certificatului de circulaţie A.TR menţionat la alineatul (11) de mai sus, se aplică dispoziţiile referitoare la emiterea certificatelor de circulaţie A.TR şi metodele de cooperare administrativă în conformitate cu Decizia nr. 1/2001 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia (9).

REGIMURILE VAMALE

(13)

Depozitul temporar şi regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (16) literele (b) - (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 care au început înainte de aderare încetează sau se încheie în condiţiile legislaţiei comunitare.

În cazul în care încetarea sau încheierea dă naştere unei datorii vamale, suma drepturilor de import care trebuie plătite este cea în vigoare la data la care a luat naştere datoria vamală în conformitate cu Tariful Vamal Comunitar şi suma plătită este considerată resursă proprie a Comunităţii.

(14)

Procedurile care reglementează antrepozitul vamal stabilite în articolele 84 - 90 şi 98 - 113 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 535 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:

în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determină pe baza naturii mărfurilor de import, a valorii în vamă şi a cantităţii mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei de plasare a acestora sub regimul de antrepozit vamal, iar această declaraţie a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente trebuie să rezulte din legislaţia aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării.

(15)

Procedurile care reglementează perfecţionarea activă stabilite în articolele 84 - 90 şi 114 - 129 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 523 şi 536 - 550 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:

în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determină pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantităţii, a valorii în vamă şi a originii mărfurilor de import la data plasării lor sub acest regim vamal, iar declaraţia de plasare a mărfurilor sub regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislaţia aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării;

în cazul în care încheierea dă naştere unei datorii vamale, pentru a păstra echitatea între titularii autorizaţiilor stabiliţi în actualele state membre şi cei stabiliţi în noile state membre, se plătesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în condiţiile legislaţiei comunitare de la data aderării;

în cazul în care declaraţia de perfecţionare activă a fost acceptată în cadrul unui sistem cu rambursare, rambursarea se efectuează în condiţiile legislaţiei comunitare, de către şi pe cheltuiala noului stat membru, în cazul în care datoria vamală în raport cu care este solicitată rambursarea a luat naştere înainte de data aderării.

(16)

Procedurile care reglementează admiterea temporară stabilite în articolele 84 - 90 şi 137 - 144 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 523 şi 553 - 584 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:

în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determină pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantităţii, a valorii în vamă şi a originii mărfurilor de import la data plasării lor sub acest regim vamal, iar declaraţia de plasare a mărfurilor sub acest regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislaţia aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării;

în cazul în care încheierea dă naştere unei datorii vamale, pentru a păstra echitatea între titularii autorizaţiilor stabiliţi în actualele state membre şi cei stabiliţi în noile state membre, se plătesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în condiţiile legislaţiei comunitare de la data aderării.

(17)

Procedurile care reglementează perfecţionarea pasivă stabilite în articolele 84 - 90 şi 145 - 160 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 523 şi 585 - 592 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:

articolul 591 al doilea alineat din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică mutatis mutandis exporturilor temporare de mărfuri care au fost exportate temporar din noile state membre înainte de data aderării.

ALTE DISPOZIŢII

(18)

Autorizaţiile acordate înainte de data aderării pentru regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (16) literele (d), (e) şi (g) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 sunt valabile până la expirarea valabilităţii lor sau un an după data aderării, oricare dintre aceste date ar fi prima în ordine cronologică.

(19)

Procedurile care reglementează naşterea unei datorii vamale, înscrierea în evidenţa contabilă şi recuperarea ulterioară stabilite în articolele 201 - 232 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi articolele 859 - 876a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:

recuperarea se efectuează în condiţiile legislaţiei comunitare. Cu toate acestea, dacă datoria vamală a luat naştere înainte de data aderării, recuperarea se efectuează în condiţiile în vigoare în noul stat membru interesat înainte de aderare, de către acesta şi în favoarea acestuia.

(20)

Procedurile care reglementează rambursarea şi remiterea drepturilor stabilite în articolele 235 - 242 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 877 - 912 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:

rambursarea şi remiterea drepturilor se efectuează potrivit condiţiilor legislaţiei comunitare. Cu toate acestea, dacă drepturile a căror rambursare sau remitere este solicitată privesc o datorie vamală care a luat naştere înainte de data aderării, rambursarea şi remiterea drepturilor se efectuează conform condiţiilor în vigoare în noul stat membru interesat înainte de aderare, de către acesta şi pe cheltuiala acestuia.


(1)  JO L 83, 27.3.1999, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21.4.2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).

(3)  JO L 216, 5.8.1978, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1259/96 (JO L 163, 2.7.1996, p. 10).

(4)  JO L 160, 26.6.1999, p. 103.

(5)  JO L 178, 30.6.2001, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 39/2004 al Comisiei (JO L 6, 10.1.2004, p. 16).

(6)  JO L 358, 31.12.1994, p. 3, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Decizia nr. 1/2003 a Consiliului de asociere UE-Bulgaria din 4.6.2003 (JO L 191, 30.7.2003, p. 1).

(7)  JO L 357, 31.12.1994, p. 2, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de asociere UE-România din 25.9.2003 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(8)  Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22.12.1995 privind aplicarea ultimei etape a uniunii vamale (JO L 35, 13.2.1996, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia nr. 2/99 a Consiliului de asociere CE-Turcia (JO L 72, 18.3.1999, p. 36).

(9)  Decizia nr. 1/2001 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia din 28.3.2001 de modificare a Deciziei nr. 1/96 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Deciziei nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE - Turcia (JO L 98, 7.4.2001, p. 31), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia nr. 1/2003 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia (JO L 28, 4.2.2003, p. 51).

Apendicele la anexa V

Lista măsurilor de ajutor existente menţionate la punctul 1 litera (b) a mecanismului de ajutor existent prevăzut la capitolul 2 din anexa V

Notă: Măsurile de ajutor enumerate în prezentul apendice trebuie considerate ca ajutor existent în sensul mecanismului de ajutor existent stabilit în capitolul 2 din anexa V în limita în care acestea se încadrează în domeniul primului alineat al acesteia.

Nr.

Titlul (original)

Data aprobării de către autoritatea naţională de supraveghere a ajutorului de stat

Durata

Statul membru

Nr.

Anul

BG

1

2004

Предоговаряне на задълженията към държавата, възникнали по реда на Закона за уреждане на необслужваните кредити, договорени до 31.12.1990 г. със “Силома” АД, гр.Силистра, чрез удължаване на срока на изплащане на главницата за срок от 15 години

29.7.2004

2004-2018

BG

2

2004

Средства за компенсиране от държавния бюджет на доказания от “Български пощи” ЕАД дефицит от изпълнението на универсалната пощенска услуга

18.11.2004

31.12.2010

BG

3

2004

Целево финансиране на дейността на Българската телеграфна агенция- направление “Информационно обслужване”

16.12.2003

31.12.2010


ANEXA VI

Lista menţionată la articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii privind Bulgaria

1.   LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene

JO L 257, 19.10.1968, p. 2

32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77) ;

31996 L 0071: Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1);

32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE şi 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(1)

Articolul 39 şi articolul 49 primul alineat din Tratatul CE se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor şi la libertatea de a presta servicii care presupune circulaţia temporară a lucrătorilor, aşa cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE între Bulgaria pe de o parte şi, fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, sub rezerva dispoziţiilor tranzitorii stabilite în alineatele (2) - (14).

(2)

Prin derogare de la articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 şi până la sfarşitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisanţilor bulgari pe piaţa forţei de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea perioadei de cinci ani de la data aderării.

Resortisanţii bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru, dar nu şi pe piaţa forţei de muncă din celelalte state membre care aplică măsuri de drept intern.

Resortisanţii bulgari admişi după aderare pe piaţa forţei de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni beneficiază de aceleaşi drepturi.

Resortisanţii bulgari menţionaţi la paragrafele al doilea şi al treilea de mai sus încetează să beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe dacă părăsesc voluntar piaţa forţei de muncă din actualul stat membru în cauză.

Resortisanţii bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.

(3)

Înainte de sfârşitul perioadei de doi ani de la data aderării, Consiliul reexaminează aplicarea dispoziţiilor tranzitorii stabilite în alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.

La încheierea acestei reexaminări şi cel mai tîrziu la sfârşitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre notifică Comisia dacă vor continua să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori dacă vor aplica în viitor articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.

(4)

La solicitarea Bulgariei, se poate efectua o nouă reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menţionată în alineatul (3) şi care trebuie încheiată în termen de şase luni de la primirea solicitării din partea Bulgariei.

(5)

La sfârşitul perioadei de cinci ani menţionată în alineatul (2), un stat membru care menţine măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru se produc sau există riscul să se producă perturbări grave, precum şi după ce notifică Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării. În lipsa respectivei notificări, se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.

(6)

Pe parcursul perioadei de şapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisanţii bulgari şi care, în aceasă perioadă, eliberează permise de muncă resortisanţilor din Bulgaria în scopul monitorizării, vor face acest lucru în mod automat.

(7)

Acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisanţii bulgari, pot recurge la procedurile stabilite în paragrafele următoare până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării.

În cazul în care într-un stat membru menţionat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbări pe piaţa forţei de muncă care ar putea ameninţa grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forţei de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia si celelalte state membre cu privire la aceasta şi furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informaţii, statul membru poate solicita Comisiei să declare suspendarea, totală sau parţială, a aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizării situaţiei în regiunea sau profesia respectivă. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare şi durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări şi notifică decizia sa Consiliului. În termen de două săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de două săptămâni, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată în privinţa acestei solicitări.

Un stat membru menţionat la primul paragraf poate, în cazuri urgente şi excepţionale, să suspende aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresând ulterior Comisiei o notificare motivată.

(8)

Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor (2) - (5) şi (7) de mai sus, în ceea ce priveşte dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a fi încadraţi în muncă, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/38/CE în Bulgaria cu privire la resortisanţii actualelor state membre si în actualele state membre cu privire la resortisanţii bulgari, în următoarele condiţii:

soţul unui lucrător şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se găsesc în întreţinerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru. Această dispoziţie nu se aplică membrilor familiei unui lucrător care a fost admis legal pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni;

soţul unui lucrător şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se găsesc în întreţinerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar pe parcursul perioadei de aplicare a dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru dacă au locuit în acel stat membru cel puţin optsprezece luni sau din al treilea an de la data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.

Aceste dispoziţii nu aduc atingere măsurilor mai favorabile indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.

(9)

În măsura în care anumite dispoziţii din Directiva 2004/38/CE care preiau dispoziţiile din Directiva 68/360/CEE (1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) şi (8), Bulgaria şi actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziţii în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) şi (8).

(10)

În toate cazurile în care actualele state membre aplică măsuri de drept intern sau cele rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, Bulgaria poate menţine în vigoare măsuri echivalente în ceea ce priveşte resortisanţii statului sau statelor membre în cauză.

(11)

Dacă aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, Bulgaria poate recurge la procedurile stabilite în alineatul (7) în ceea ce priveşte România. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de Bulgaria resortisanţilor din România în scopul monitorizării se eliberează automat.

(12)

Orice actual stat membru care aplică măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) - (5) şi (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului său intern, o mai mare libertate de circulaţie decât cea existentă la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piaţa forţei de muncă. Începând cu al treilea an de la data aderării, orice actual stat membru care aplică măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.

(13)

Pentru a face faţă preturbărilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbări în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piaţa forţei de muncă din aceste state, care ar putea să apară în anumite regiuni ca urmare a prestării transnaţionale de servicii, aşa cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE, şi în măsura în care acestea aplică liberei circulaţii a lucrătorilor bulgari, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, Germania şi Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la dispoziţiile articolului 49 primul alineat din Tratatul CE în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societăţile stabilite în Bulgaria, a circulaţiei temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania şi Austria face obiectul măsurilor de drept intern.

Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea:

în Germania:

Sectorul

codul NACE (2), cu excepţia unor dispoziţii contrare

construcţiile, inclusiv ramuri conexe

45.1 - 4;

activităţi enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE

activităţi de curăţare a clădirior

74.70 Activităţi de curăţare a clădirilor

alte servicii

74.87 Numai activităţile designerilor de decoraţiuni interioare

în Austria:

Sectorul

codul NACE (3), cu excepţia unor dispoziţii contrare

servicii de horticultură

01.41

tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei

26.7

construcţii metalice şi părţi componente

28.11

construcţii, inclusiv ramuri conexe

45.1 - 4;

activităţi enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE

activităţi în domeniul securităţii

74.60

activităţi de curăţare a clădirilor

74.70

asistenţă medicală la domiciliu

85.14

activităţi de asistenţă socială fără cazare

85.32

În măsura în care Germania sau Austria derogă de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE în conformitate cu paragrafele anterioare, Bulgaria poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.

Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiţii mai restrictive pentru circulaţia temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnaţionale de servicii între Germania sau Austria şi Bulgaria decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.

(14)

Aplicarea alineatelor (2) - (5) şi (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiţii mai restrictive pentru accesul resortisanţilor bulgari pe piaţa forţei de muncă din actualele state membre decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.

Fără a aduce atingere aplicării dispoziţiilor stabilite în alineatele (1) - (13), pe parcursul oricărei perioade în care aplică măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre trebuie să acorde un tratament preferenţial, în ceea ce priveşte accesul la piaţa forţei de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanţi ai statelor membre în comparaţie cu lucrătorii care sunt resortisanţi ai unor ţări terţe.

Lucrătorii migranţi bulgari şi familiile acestora, care locuiesc şi muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranţi care provin din celelalte state membre şi familiile acestora care locuiesc şi muncesc legal în Bulgaria nu sunt trataţi în condiţii mai restrictive decât cei provenind din ţări terţe care locuiesc şi muncesc în acest stat membru sau în Bulgaria. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferinţei comunitare, lucrătorii migranţi provenind din ţări terţe care locuiesc şi muncesc în Bulgaria nu beneficiază de tratament mai favorabil decît resortisanţii Bulgariei.

2.   LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR

31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind schemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE, cuantumul minim al compensării nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2009. Bulgaria asigură că schema sa de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 12 000 EUR de la 1 ianuarie 2007 şi până la 31 decembrie 2007 şi de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 şi până la 31 decembrie 2009.

Pe parcursul perioadei de tranziţie, celelalte state membre îşi menţin dreptul de a nu permite funcţionarea unei filiale a unei societăţi bulgăreşti de investiţii, stabilită pe teritoriul lor, în cazul în care şi atât timp cât respectiva filială nu este înscrisă într-una din schemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauză în vederea acoperirii diferenţei dintre cuantumul bulgăresc al compensaţiei şi cuantumul minim prevăzut de articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE.

3.   LIBERA CIRCULAŢIE A CAPITALURILOR

Tratatul privind Uniunea Europeană

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene

(1)

Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute în Tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Bulgaria poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricţiile prevăzute în legislaţia sa, existentă la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenţi în Bulgaria, precum şi de către persoanele juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru sau a unui stat membru al ASEE.

Resortisanţilor statelor membre şi resortisanţilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European şi care sunt rezidenţi legali în Bulgaria nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme şi proceduri decât cele care se aplică resortisanţilor Bulgariei.

(2)

Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute în Tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Bulgaria poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile prevăzute în legislaţia sa, existentă la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri şi terenuri forestiere de către resortisanţii unui alt stat membru, resortisanţii statelor care sunt parte ale la Acordul privind Spaţiul Economic European şi persoanele juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru sau ale unui stat membru al ASEE. În nici unul din cazuri, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri şi terenuri forestiere decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat într-un mod mai restrictiv decât resortisanţii unei ţări terţe.

Fermierilor care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanţi ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă rezidenţă legală în Bulgaria nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri decât cele care se aplică resortisanţilor bulgari.

O revizuire generală a acestor măsuri tranzitorii are loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranziţie menţionate la primul paragraf.

4.   AGRICULTURĂ

A.   LEGISLAŢIA AGRICOLĂ

31997 R 2597: Regulamentul (CE) nr. 2597/97 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comună a pieţei laptelui şi produselor lactate în ceea ce priveşte laptele de consum (JO L 351, 23.12.1997, p. 13), astfel cum a fost modificat ultima dată prin:

31999 R 1602: Regulamentul (CE) nr. 1602/1999 al Consiliului din 19.7.1999 (JO L 189, 22.7.1999, p. 43).

Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) literele (b) şi (c) din Regulamentul (CE) nr. 2597/97, condiţiile privind conţinutul de grăsime nu se vor aplica pentru laptele alimentar produs în Bulgaria până la data de 30 aprilie 2009, în sensul că laptele cu un conţinut de grăsime de 3 % (m/m) poate fi comercializat ca lapte integral, iar laptele cu un conţinut de grăsime de 2 % (m/m) poate fi comercializat ca lapte semidegresat. Laptele alimentar care nu îndeplineşte cerinţele privind conţinutul de grăsime poate fi comercializat numai în Bulgaria sau exportat în ţări terţe.

B.   LEGISLAŢIA VETERINARĂ ŞI FITOSANITARĂ

32004 R 0853: Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de igienă a alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(a)

Unităţile de prelucrare a laptelui enumerate în capitolele I şi II din apendicele la prezenta anexă pot recepţiona până la 31 decembrie 2009 cantităţi de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerinţele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul I subcapitolele II şi III, cu condiţia ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o listă alcătuită în acest scop de autorităţile bulgare.

(b)

Atât timp cât unităţile menţionate la litera (a) de mai sus sunt supuse dispoziţiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unităţi sunt introduse exclusiv pe piaţa naţională sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unităţi din Bulgaria supuse de asemenea dispoziţiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marcă de identificare diferită de cea prevăzută de articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(c)

Unităţile enumerate în capitolul II din apendicele la prezenta anexă pot prelucra, până la 31 decembrie 2009, lapte care corespunde normelor UE şi lapte care nu corespunde acestora, în linii de producţie distincte. În prezentul context, prin lapte care nu corespunde normelor UE se înţelege laptele prevăzut la litera (a). Asemenea unităţi trebuie să respecte în întregime cerinţele UE privind unităţile de prelucrare a laptelui, inclusiv să aplice principiile privind analiza riscurilor şi punctul critic de control (prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 (4) şi să îşi demonstreze capacitatea de a respecta în întregime următoarele condiţii, inclusiv prin desemnarea liniilor de producţie corespunzătoare:

să ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui de la stadiul colectării la acela de produs finit, inclusiv a rutelor de colectare a laptelui, depozitarea şi tratarea separată a laptelui care corespunde normelor UE de cea a laptelui care nu corespunde acestor norme, ambalarea şi etichetarea specifică a produselor pe bază de lapte care nu corespunde normelor UE, precum şi depozitarea separată a unor asemenea produse;

să stabilească o procedură care să asigure posibilitatea urmăririi materiei prime, inclusiv documentele necesare pentru evidenţierea mişcării produselor şi răspunderea pentru produse, precum şi asigurarea comparabilităţii materiilor prime care corespund normelor UE şi a celor care nu corespund acestor norme cu categoriile de produse obţinute;

să supună în întregime laptele crud tratamentului termic la o temperatură de cel puţin 71,7 oC timp de 15 secunde, precum şi

să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că mărcile de identificare nu sunt utilizate în mod fraudulos.

Autorităţile bulgare sunt obligate:

să asigure că operatorul sau administratorul fiecărei unităţi vizate ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui;

să efectueze teste şi controale spontane privind respectarea regulii separării laptelui, precum şi

să efectueze teste în laboratoare acreditate privind toate materiile prime şi produsele finite în vederea verificării conformităţii acestora cu cerinţele Regulamentului (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul II, inclusiv cu criteriile microbiologice aplicabile produselor pe bază de lapte.

Laptele şi produsele pe bază de lapte provenind din linii de producţie separate care prelucrează lapte crud care nu corespunde normelor UE în unităţi de prelucrare a laptelui aprobate de UE pot fi comercializate numai cu respectarea condiţiilor prevăzute la litera (b). Produsele pe bază de lapte crud care corespunde normelor UE, obţinute în cadrul unei linii de producţie separate într-o unitate din cele cuprinse în capitolul II din apendicele la prezenta anexă, pot fi comercializate ca produse care corespund normelor UE în cazul în care toate condiţiile privind separarea liniilor de producţie sunt respectate.

(d)

Laptele şi produsele din lapte obţinute în conformitate cu dispoziţiile menţionate la litera (c) sunt sprijinite conform dispoziţiilor titlului I capitolele II şi III, cu excepţia articolului 11, precum şi ale titlului II din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 (5), numai dacă poartă marca ovală de identificare menţionată în anexa II secţiunea I din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(e)

Bulgaria se conformează treptat cerinţelor prevăzute la litera (a) şi înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea fermelor producătoare de lactate şi a sistemului de colectare a laptelui. Bulgaria asigură respectarea în întregime a acestor cerinţe la 31 decembrie 2009.

(f)

În conformitate cu procedura menţionată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (6) Comisia poate actualiza apendicele la prezenta anexă înainte de aderare şi până la 31 decembrie 2009 şi, în acest context, poate adăuga sau elimina unităţi în funcţie de progresele realizate în remedierea deficienţelor existente şi de rezultatele procesului de monitorizare.

În vederea asigurării bunei funcţionări a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus, pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura menţionată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

5.   POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

(1)

31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condiţiilor în care transportatorii nerezidenţi pot presta servicii de transport rutier naţional de marfă în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin:

32002 R 0484: Regulamentul (CE) nr. 484/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).

(a)

Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 şi până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliţi în Bulgaria sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naţionale de marfă în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliţi în celelalte state membre sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naţionale de marfă în Bulgaria.

(b)

Înainte de sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia dacă vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau dacă vor aplica în întregime articolul 1 din regulament de la acea dată. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliţi în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfă în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.

(c)

Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârşitul celui de-al cincilea an de la data aderării.

În cazul în care un stat membru menţionat în paragraful precedent se confruntă cu o perturbare gravă a pieţei sale naţionale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuată de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o ameninţare a stabilităţii ori a supravieţuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfă, statul membru în cauză informează Comisia şi pe celelalte state membre cu privire la acestea şi le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauză poate solicita Comisiei să suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizării situaţiei.

Comisia examinează situaţia pe baza datelor furnizate de statul membru în cauză şi, în termen de o lună de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu să adopte măsuri de salvgardare. Se aplică procedura prevăzută în articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea şi al patrulea, precum şi în articolul 7 alineatele (4), (5) şi (6) din regulament.

Oricare dintre statele membre menţionate în primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente şi excepţionale, să suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifică motivat Comisia.

(d)

Atât timp cât aplicarea articolului 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) şi (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier naţional de marfă prin schimbul treptat de autorizaţii de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale. Aceasta poate include şi posibilitatea liberalizării totale.

(e)

Aplicarea literelor (a) - (c) nu poate avea ca efect un acces mai restrictiv la serviciile de transport rutier naţional de marfă decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.

(2)

31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfă şi transportator rutier de călători şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operaţiuni de transport naţional şi internaţional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), astfel cum modificată ultima dată prin:

32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

Până la 31 decembrie 2010, articolul 3 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/26/CE nu se vor aplica pe teritoriul Bulgariei întreprinderilor de transport care desfăşoară exclusiv transporturi interne rutiere de marfă şi de călători.

Capitalul disponibil şi rezervele acestor operatori vor atinge treptat nivelurile minime prevăzute de dispoziţiile respectivului articol în conformitate cu următorul calendar:

la 1 ianuarie 2007, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 5 850 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 3 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;

la 1 ianuarie 2008, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 6 750 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 3 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;

la 1 ianuarie 2009, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 7 650 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 4 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;

la 1 ianuarie 2010, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 8 550 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 4 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar.

(3)

31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a maselor maxime autorizate în traficul internaţional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18.2.2002 (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE, vehiculele care se conformează valorilor limită din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 şi 3.5.1 prevăzute în anexa I la respectiva directivă pot utiliza numai secţiunile care nu sunt reabilitate din reţeaua bulgară de drumuri până la 31 decembrie 2013 dacă respectă limitele bulgare de masă pe axă în vigoare.

De la data aderării nu mai poate fi impusă nici o restricţie privind utilizarea de către vehiculele care se conformează cerinţelor Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (7).

Bulgaria aderă la calendarul prevăzut în tabelul de mai jos în vederea reabilitării reţelei sale de drumuri principale. Orice investiţii în infrastructură care implică utilizarea de fonduri din bugetul Comunităţii urmăresc să asigure că arterele sunt construite şi reabilitate corespunzător unei încărcături cu masa de 11,5 tone pe axă.

Corespunzător realizării reabilitării, va avea loc o deschidere treptată a reţelei bulgare de drumuri secundare, inclusiv a reţelei prevăzute de anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE, pentru vehiculele aflate în trafic internaţional care respectă valorile limită prevăzute de directivă. În scopul încărcării şi descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secţiunilor nereabilitate reţelei de drumuri secundare va fi permisă pe parcursul întregii perioade de tranziţie.

De la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internaţional prevăzute cu suspensie pneumatică care respectă valorile limită prevăzute de Directiva 96/53/CE nu vor fi supuse nici unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare bulgăreşti de transporturi rutiere.

Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei de către vehiculele aflate în trafic internaţional care nu sunt prevăzute cu suspensie pneumatică şi care respectă valorile-limită ale directivei vor fi percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare va fi transparent iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalităţi administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontieră al respectării limitelor masei pe axă. Respectarea limitelor masei pe axă va fi asigurată într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul şi se va aplica de asemenea vehiculelor înmatriculate în Bulgaria.

Calendarul de reabilitare a drumurilor (km)

Tabelul 1

NR.

DRUMUL

SECŢIUNEA

LUNGIMEA/KM/

DESCHIS CIRCULAŢIEI

MĂSURA

1

2

3

4

5

6

1

I-5/E-85/

GABROVO - ŞIPKA

18

2014

CONSTRUCŢIE NOUĂ

2

I-5/E-85/

KARGEALI - PODKOVA (MAKAZA)

18

2008

CONSTRUCŢIE NOUĂ

 

 

TOTAL INTERMEDIAR

36

 

 

3

I-6

SOFIA - PIRDOP

56

2009

REABILITARE

4

I-7

SILISTRA - ŞUMEN

88

2011

REABILITARE

5

I-7

PRESLAV - E-773

48

2010

RECONSTRUCŢIE

 

 

TOTAL INTERMEDIAR

136

 

 

6

I-9/Е-87/

FRONTIERA ROMÂNIEI - BALCIC

60

2009

REABILITARE

7

II-12

VIDIN - FRONTIERA SERBIEI ŞI MUNTENEGRULUI

26

2008

RECONSTRUCŢIE

8

II-14

VIDIN - KULA - FRONTIERA SERBIEI ŞI MUNTENEGRULUI

42

2009

RECONSTRUCŢIE

9

II-18

CENTURĂ SOFIA - ARCUL DE NORD

24

2014

CONSTRUCŢIE NOUĂ

10

II-19

SIMITLI - GOŢE DELCEV - FRONTIERA GRECIEI

91

2008

REABILITARE

11

II-29

DOBRICI - VARNA

21

2010

REABILITARE

12

II-35

LOVECI - KARNARE

28

2011

RECONSTRUCŢIE

13

II-53

SLIVEN - YAMBOL

25

2010

REABILITARE

14

II-55

GURKOVO - NOVA ZAGORA

26

2010

REABILITARE

15

II-55

NOVA ZAGORA - SVILENGRAD

81

2012

REABILITARE

 

 

TOTAL INTERMEDIAR

107

 

 

16

II-57

STARA ZAGORA - RADNEVO

42

2010

REABILITARE

17

II-62

KYUSTENDIL - DUPNIŢA

26

2011

RECONSTRUCŢIE

18

II-63

PERNIK - FRONTIERA SERBIEI ŞI MUNTENEGRULUI

20

2010

RECONSTRUCŢIE

19

II-73

ŞUMEN - KARNOBAT

44

2012

RECONSTRUCŢIE

20

II-73

ŞUMEN - KARNOBAT

19

2011

RECONSTRUCŢIE

 

 

TOTAL INTERMEDIAR

63

 

 

21

II-78

RADNEVO - TOPOLOVGRAD

40

2013

REABILITARE

22

II-86

ASENOVGRAD - SMOLIAN

72

2014

RECONSTRUCŢIE

23

II-98

BURGAS - MALKO TĂRNOVO

64

2014

RECONSTRUCŢIE

24

III-197

GOŢE DELCEV - SMOLIAN

87

2013

RECONSTRUCŢIE

25

III-198

GOŢE DELCEV - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI

95

2013

RECONSTRUCŢIE

26

III-534

ELENA - NOVA ZAGORA

52

2012

RECONSTRUCŢIE

27

III-534

NOVA ZAGORA - SIMEONOVGRAD

53

2014

RECONSTRUCŢIE

 

 

TOTAL INTERMEDIAR

105

 

 

28

III-601

KYUSTENDIL - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI

27

2011

CONSTRUCŢIE NOUĂ

29

III-622

KYUSTENDIL - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI

31

2013

CONSTRUCŢIE NOUĂ

30

III-865

SMOLIAN - MADAN

15

2011

RECONSTRUCŢIE

31

III-867

SMOLIAN - KARGEALI

69

2014

RECONSTRUCŢIE

32

III-868

VARIANTA OCOLITOARE SMOLIAN

40

2012

CONSTRUCŢIE NOUĂ

33

IV-410068

SIMITLI - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI

28

2009

CONSTRUCŢIE NOUĂ

34

 

VARIANTA OCOLITOARE PLOVDIV

4

2014

CONSTRUCŢIE NOUĂ

 

A1

AUTOSTRADA “TRAKIA” - STARA ZAGORA - KARNOBAT

 

 

 

35

 

LOTUL 2

33

2010

CONSTRUCŢIE NOUĂ

36

 

LOTUL 3

37

2011

CONSTRUCŢIE NOUĂ

37

 

LOTUL 4

48

2014

CONSTRUCŢIE NOUĂ

 

 

TOTAL INTERMEDIAR

118

 

 

 

 

TOTAL

1598

 

 

Tabelul 2

 

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

 

MĂSURA

 

 

 

 

 

 

 

 

REABILITARE

91

116

114

88

81

40

0

 

RECONSTRUCŢIE

26

42

68

88

96

182

258

 

CONSTRUCŢIE NOUĂ

18

28

33

64

40

31

94

 

 

135

186

215

240

217

253

352

1 598 km

6.   IMPOZITARE

(1)

31977 L 0388: Directiva 77/388/CE a şasea directivă a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri — sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

În înţelesul aplicării articolului 28 alineatul (3) din Directiva 77/388/CEE, Bulgaria poate menţine scutirea de taxa pe valoarea adăugată a transportului internaţional de călători, prevăzută la punctul 17 din anexa F la directivă, până la data la care condiţiile stabilite prin articolul 28 alineatul (4) din directivă sunt îndeplinite sau atât timp cât aceeaşi scutire este aplicată de oricare dintre actualele state membre, oricare din aceste date este prima în ordine cronologică.

(2)

31992 L 0079: Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pentru ţigarete (JO L 316, 31.10.1992, p. 8), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

32003 L 0117: Directiva 2003/117/CE a Consiliului din 5.12.2003 (JO L 333, 20.12.2003, p. 49).

Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/79/CEE, Bulgaria poate amâna până la 31 decembrie 2009 aplicarea accizei minime globale raportate la preţul de vânzare cu amănuntul (care include toate taxele) al ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vîndută, cu condiţia ca în această perioadă Bulgaria să-şi ajusteze treptat cotele accizelor la acciza minimă globală prevăzută de directivă.

Fără a aduce atingere articolului 8 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor şi deţinerea, circulaţia şi controlul acestor produse (8), şi după informarea Comisiei, statele membre pot menţine, atât timp cât derogarea arătată mai sus este aplicabilă, contingentele la ţigaretele care pot fi introduse pe teritoriul lor din Bulgaria fără plata unor accize suplimentare în afara celor aplicate importurilor din ţări terţe. Statele membre care recurg la această posibilitate pot efectua controalele necesare, cu condiţia ca aceste controale să nu împiedice buna funcţionare a pieţei interne.

(3)

32003 L 0049: Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite (JO L 157, 26.6.2003, p. 49), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

32004 L 0076: Directiva 2004/76/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 106).

Bulgaria este autorizată să nu aplice dispoziţiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE până la 31 decembrie 2014. Pe durata acestei perioade de tranziţie, cota impozitului pe plăţile de dobândă sau redevenţe efectuate către o societate asociată din alt stat membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăţi asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depăşească 10 % până la 31 decembrie 2010 şi nu trebuie să depăşească 5 % pentru următorii ani până la 31 decembrie 2014.

(4)

32003 L 0096: Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice şi a electricităţii (JO L 283, 31.10.2003, p. 51), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

32004 L 0075: Directiva 2004/75/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).

(a)

Prin derogare de la dipoziţiile articolului 7 din Directiva 2003/96/CE, Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranziţie:

până la 1 ianuarie 2011, să alinieze nivelul naţional de impozitare a benzinei fără plumb utilizate drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizate drept carburant nu va fi mai mică de 323 EUR pentru 1 000 l;

până la 1 ianuarie 2010, să alinieze nivelul naţional de impozitare pentru motorina şi kerosenul utilizate drept carburant la nivelul minim de 302 EUR pentru 1 000 l şi până la 1 ianuarie 2013 să atingă nivelul minim de 330 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată motorinei şi kerosenului utilizate drept carburant nu va fi mai mică de 274 EUR pentru 1 000 l.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 9 din Directiva 2003/96/CE, Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranziţie:

până la 1 ianuarie 2010, să alinieze nivelul naţional de impozitare a cărbunelui şi cocsului utilizate în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C;

până la 1 ianuarie 2009, să alinieze nivelul naţional de impozitare a cărbunelui şi cocsului utilizate în alt scop decât în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C.

De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate produselor energetice nu trebuie să fie mai mici de 50 % din cota minimă în materie la nivel comunitar.

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 10 din Directiva 2003/96/CE, până la 1 ianuarie 2010 Bulgaria poate aplica o perioadă de tranziţie pentru alinierea nivelelor naţionale de impozitare a energiei electrice la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C. De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate energiei electrice nu vor fi mai mici de 50 % din cota minimă în materie la nivel comunitar.

7.   POLITICA SOCIALĂ ŞI OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

32001 L 0037: Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea legilor, altor acte normative şi a normelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare şi comercializare a produselor din tutun (JO L 194, 18.7.2001, p. 26).

Prin derogare de la articolul 3 din Directiva 2001/37/CE, data intrării în vigoare a plafonului maxim al gudronului pentru ţigaretele fabricate şi comercializate pe teritoriul Bulgariei este 1 ianuarie 2001. Pe parcursul perioadei de tranziţie:

ţigaretele fabricate în Bulgaria cu un conţinut de gudron mai mare de 10 mg pe ţigaretă nu pot fi comercializate pe teritoriul altor state membre;

ţigaretele fabricate în Bulgaria cu un conţinut de gudron mai mare de 13 mg pe ţigaretă nu pot fi exportate în ţări terţe; acest plafon se reduce la 12 mg de la 1 ianuarie 2008 şi la 11 mg de la 1 ianuarie 2010;

Bulgaria transmite Comisiei informaţii actualizate periodic cu privire la calendarul şi măsurile adoptate în vederea conformării cu dispoziţiile directivei.

8.   ENERGIE

31968 L 0414: Directiva 68/414/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1968 privind obligaţia statelor membre ale CEE de a menţine stocuri minime de ţiţei şi produse petroliere (JO L 308, 23.12.1968, p. 14), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

31998 L 0093: Directiva 98/93/CE a Consiliului din 14.12.1998 (JO L 358, 31.12.1998, p. 100).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 1 alineatul (1) din Directiva 68/414/CEE, nivelul minim al stocurilor de produse petroliere nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2012. Bulgaria se va asigura că nivelul minim al stocurilor de produse petroliere corespunde, pentru fiecare dintre categoriile de produse petroliere enunţate în articolul 2, pentru cel puţin următorul număr de zile de consum mediu intern zilnic definit în articolul 1 alineatul (1):

30 zile la 1 ianuarie 2007;

40 zile la 31 decembrie 2007;

50 zile la 31 decembrie 2008;

60 zile la 31 decembrie 2009;

70 zile la 31 decembrie 2010;

80 zile la 31 decembrie 2011;

90 zile la 31 decembrie 2012.

9.   TELECOMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

32002 L 0022: Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor legate de reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51).

Prin derogare de la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2002/22/CE, Bulgaria poate amâna introducerea portabilităţii numerelor cel mai târziu până la 1 ianuarie 2009.

10.   MEDIU

A.   CALITATEA AERULUI

(1)

31994 L 0063: Directiva 94/63/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie a carburanţilor (JO L 365, 31.12.1994, p. 24), astfel cum a fost modificată prin:

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 a Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind instalaţiile de depozitare existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:

până la 31 decembrie 2007, instalaţiilor de depozitare din cadrul a 6 terminale care tranzitează o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mică sau egală cu 50 000 tone/an;

până la 31 decembrie 2009, instalaţiilor de depozitare din cadrul a 19 terminale care tranzitează o cantitate mai mică sau egală cu 25 000 tone/an.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 şi ale anexei II la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind încărcarea şi descărcarea containerelor mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:

până la 31 decembrie 2007, unui număr de 12 terminale care tranzitează o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mică sau egală cu 150 000 tone/an;

până la 31 decembrie 2009, unui număr de 29 terminale care tranzitează o cantitate mai mică sau egală cu 25 000 tone/an.

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 din Directiva 94/63/CE, cerinţele privind containerele mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:

până la 31 decembrie 2007, unui număr de 50 de cisterne auto;

până la 31 decembrie 2009, unui număr suplimentar de 466 cisterne auto.

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 şi ale anexei III la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind încărcarea instalaţiilor de depozitare existente în cadrul staţiilor de distribuţie a carburanţilor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:

până la 31 decembrie 2007, unui număr de 355 staţii de distribuţie a carburanţilor care tranzitează o cantitate mai mare de 500 m3/an, dar mai mică sau egală cu 1 000 m3/an;

până la 31 decembrie 2009, unui număr de 653 staţii de distribuţie a carburanţilor care tranzitează o cantitate mai mică sau egală cu 500 m3/an.

(2)

31999 L 0032: Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conţinutului de sulf al anumitor combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE (JO L 121, 11.5.1999, p.13), astfel cum a fost modificată prin:

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE, cerinţele privind conţinutul de sulf din păcură nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2011 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranziţie conţinutul de sulf nu va depăşi 3,00 % din masă.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE, cerinţele privind conţinutul de sulf din motorină nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2009 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranziţie, conţinutul de sulf nu va depăşi 0,20 % din masă.

B.   MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

(1)

31993 R 0259: Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în interiorul, la intrarea şi la ieşirea din Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p.1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin:

32001 R 2557: Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei din 28.12.2001 (JO L 349, 31.12.2001, p.1).

(a)

Până la 31 decembrie 2014, toate transporturile către Bulgaria de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 259/93 trebuie notificate autorităţilor competente şi prelucrate în conformitate cu articolele 6, 7 şi 8 din regulament.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autorităţile bulgare competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către Bulgaria destinate recuperării următoarelor deşeuri enumerate în anexa III, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Aceste transporturi fac obiectul dispoziţiilor articolului 10 din regulament.

AA.

DEŞEURI METALICE

AA 090

Deşeuri şi reziduuri de arsen;

AA 100

Deşeuri şi reziduuri de mercur;

AA 130

Lichide rezultate din decaparea metalelor.

AB.

DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ANORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERII ORGANICE

AC.

DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERII ANORGANICE

AC 040

Nămoluri provenite din benzină cu plumb (motorine);

AC 050

Fluide termice (transmitere de căldură);

AC 060

Lichide hidraulice;

AC 070

Lichide de frână;

AC 080

Lichide antigel;

AC 110

Fenoli şi compuşi fenolici, inclusiv clorofenol sub formă lichidă sau de nămoluri;

AC 120

Naftaline policlorurate;

AC 150

Clorofluorocarburi;

AC 160

Haloni;

AC 190

Fracţiune prăfoasă rezultată din mărunţirea autovehiculelor;

AC 200

Compuşi organo-fosforici;

AC 230

Reziduuri de distilare neapoase, halogenate sau nehalogenate, rezultate din operaţiuni de recuperare a solvenţilor organici;

AC 240

Deşeuri rezultate din producţia hidrocarburilor alifatice halogenate (precum clorometanii, dicloretanul, clorura de vinil, clorura de viniliden, clorura de alil şi epiclorhidrina);

AC 260

Dejecţii lichide de la porci, fecale.

AD.

DEŞEURI CARE POT CONŢINE COMPUŞI FIE ORGANICI, FIE ANORGANICI

AD 010

Deşeuri de la producerea şi prepararea produselor farmaceutice

Deşeuri care conţin, sunt alcătuite din sau sunt contaminate cu oricare din următoarele:

AD 040

Cianuri anorganice, cu excepţia reziduurilor solide purtătoare de metale preţioase şi care conţin urme de cianuri anorganice;

AD 050

Cianuri organice;

AD 060

Deşeuri ulei/apă, amestecuri hidrocarburi/apă, emulsii;

AD 070

Deşeuri din producerea, prepararea şi utilizarea cernelurilor, coloranţilor, pigmenţilor, vopselurilor, lacurilor;

AD 150

Materii organice rezultat pe cale naturală, utilizat ca mediu filtrant (precum filtrele biologice);

AD 160

Deşeuri municipale/menajere.

Această perioadă poate fi prelungită până cel târziu la 31 decembrie 2012, în conformitate cu procedura definită în articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile (9) , astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului (10).

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autorităţile bulgare competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către Bulgaria de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în anexele la regulament în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament.

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, autorităţile bulgare competente formulează obiecţii cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexele II, III şi IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în aceste anexe şi care au ca destinaţie o instalaţie exceptată temporar de la aplicarea anumitor dispoziţii din Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (11) sau din Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiţi poluanţi provenind de la instalaţii de ardere mari (12), pe durata exceptării temporare a instalaţiei de destinaţie.

(2)

31994 L 0062: Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p.10), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

32004 L 0012: Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11.2.2004 (JO L 47, 18.2.2004, p.26).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă nivelul general de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie până la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

35 % din masă la 31 decembrie 2006, 39 % în anul 2007, 42 % în anul 2008, 46 % în anul 2009 şi 48 % în anul 2010.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă nivelul general de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

50 % din masă în anul 2011, 53 % în anul 2012 şi 56 % în anul 2013.

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă obiectivul privind reciclarea plasticului la 31 decembrie 2009, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

8 % din masă la 31 decembrie 2006, 12 % în anul 2007 şi 14,5 % în anul 2008.

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă nivelul global de reciclare la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

34 % din masă la 31 decembrie 2006, 38 % în anul 2007, 42 % în anul 2008, 45 % în anul 2009, 47 % în anul 2010, 49 % în anul 2011, 52 % în anul 2012 şi 54,9 % în anul 2013.

(e)

Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă obiectivul privind reciclarea sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

26 % din masă la 31 decembrie 2006, 33 % în anul 2007, 40 % în anul 2008, 46 % în anul 2009, 51 % în anul 2010, 55 % în anul 2011 şi 59,6 % în anul 2012.

(f)

Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (iv) din Directiva 94/62/CE, Bulgaria se obligă să atingă obiectivul privind reciclarea plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub formă de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

17 % din masă în 2009, 19 % în anul 2010, 20 % în anul 2011 şi 22 % în anul 2012.

(3)

31999 L 0031: Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri (JO L 182, 16.7.1999, p.1), astfel cum a fost modificată prin:

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (3) literele (a) şi (b) şi ale anexei I punctul 2 a doua liniuţă la Directiva 1999/31/CE şi fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6 litera (c) punctul (ii) din directivă şi ale Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile (13), cerinţele privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante, precum şi prevenirea infiltrării apelor de suprafaţă în deşeurile depozitate nu se aplică următoarelor 14 instalaţii existente până la 31 decembrie 2014:

1.

“Polimeri” iaz de decantare a nămolurilor, Varna, Devnya;

2.

“Solvay Sodi”, “Deven” şi “Agropolichim” iaz comun de decantare a nămolurilor şi cenuşilor, Varna, Devnya în municipiul Varna;

3.

C.E.T. “Varna” iaz de decantare a cenuşilor, Varna, Beloslav;

4.

“Sviloza” iaz de decantare a cenuşilor, Veliko Tărnovo, Sviştov;

5.

C.E.T. “Zaharni zavodi” iaz de decantare a cenuşilor, Veliko Tărnovo, Gorna Oryahoviţa;

6.

“Vidachim v likvidaţia” iaz de decantare a cenuşilor, Vidin, Vidin;

7.

“Toplofikaţia-Ruse” C.E.T. “Ruse-Est” iaz de decantare a cenuşilor, Ruse, Ruse;

8.

C.E.T. “Republika”, “COF-Pernik” şi “Kremikovţi-Rudodobiv” iaz de decantare a cenuşilor, Pernik, Pernik;

9.

“Toplofikaţia Pernik” şi “Solidus” Pernik iaz de decantare a cenuşilor, Pernik, Pernik;

10.

C.E.T. “Bobov dol” iaz de decantare a cenuşilor, Kyustendil, Bobov dol;

11.

“Brikel” iaz de decantare a cenuşilor, Stara Zagora, Galabovo;

12.

“Toplofikaţia Sliven” iaz de decantare a cenuşilor, Sliven, Sliven;

13.

C.E.T. “Mariţa 3” iaz de decantare a cenuşilor, Haskovo, Dimitrovgrad;

14.

C.E.T. “Mariţa 3” iaz de decantare a cenuşilor, Haskovo, Dimitrovgrad.

Bulgaria se obligă să asigure reducerea treptată a deşeurilor depozitate în aceste 14 instalaţii existente neconforme, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:

la 31 decembrie 2006: 3 020 000 tone;

la 31 decembrie 2007: 3 010 000 tone;

la 31 decembrie 2008: 2 990 000 tone;

la 31 decembrie 2009: 1 978 000 tone;

la 31 decembrie 2010: 1 940 000 tone;

la 31 decembrie 2011: 1 929 000 tone;

la 31 decembrie 2012: 1 919 000 tone;

la 31 decembrie 2013: 1 159 000 tone;

la 31 decembrie 2014: 1 039 000 tone.

(4)

32002 L 0096: Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003, p.24), astfel cum a fost modificată prin:

32003 L 0108: Directiva 2003/108/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (5) şi ale articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE, Bulgaria se obligă să atingă la 31 decembrie 2008 nivelul mediu de colectare separată de cel puţin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodării, precum şi nivelul de recuperare şi nivelul de refolosire şi reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor.

C.   CALITATEA APEI

31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 3, 4 şi 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/EEC, cerinţele privind sistemele de colectare şi tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următorul obiectiv intermediar:

la 31 decembrie 2010, conformarea cu dispoziţiile directivei trebuie realizată în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.

D.   POLUAREA INDUSTRIALĂ ŞI MANAGEMENTUL RISCULUI

(1)

31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), astfel cum a fost modificată ultima dată prin:

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE, cerinţele de eliberare a autorizaţiilor pentru instalaţiile existente nu se aplică, pe teritoriul Bulgariei, până la data indicată pentru fiecare instalaţie în parte, cu condiţia respectării obligaţiei de a opera aceste instalaţii în conformitate cu valorile limită de emisie, parametrii echivalenţi sau măsurile tehnice bazate pe cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu articolul 9 alineatele (3) şi (4), următoarelor instalaţii:

 

Până la 31 decembrie 2008:

“Yambolen” — Yambol (activitatea 4.1 h);

“Verila” — Ravno Pole (activitatea 4.1);

“Lakprom” — Svetovrachane (activitatea 4.1 b);

“Orgachim” — Ruse (activitatea 4.1 j);

“Neochim” — Dimitrovgrad (activitatea 4.1 b).

 

Până la 31 decembrie 2009:

“Eliseyna” gara Eliseyna (activitatea 2.5 a).

 

Până la 31 decembrie 2011:

C.E.T. “Ruse-Est” — Ruse (activitatea 1.1);

C.E.T. “Varna” — Varna (activitatea 1.1);

C.E.T. “Bobov dol” — Sofia (activitatea 1.1);

C.E.T. de la “Lukoil Neftochim” — Burgas (activitatea 1.1);

“Lukoil Neftochim” — Burgas (activitatea 1.2);

“Kremikovţi” — Sofia (activitatea 2.2);

“Radomir Metali” — Radomir (activitatea 2.3 b);

“Solidus — Pernik” (activitatea 2.4);

“Berg Montana fitingi” — Montana (activitatea 2.4);

“Energoremont” — Kresna (activitatea 2.4);

“Chugunoleene” — Ihtiman (activitatea 2.4);

“Alkomet” — Shumen (activitatea 2.5 b);

“Start” — Dobrich (activitatea 2.5 b);

“Alukom” — Plevna (activitatea 2.5 b);

“Energia” — Tărgovişte (activitatea 2.5 b);

“Uspeh” — Lukovit (activitatea 3.5);

“Keramika” — Burgas (activitatea 3.5);

“Stroykeramika” — Mezdra (activitatea 3.5);

“Stradlja keramika” — Stradlja (activitatea 3.5);

“Balkankeramiks” — Novi Iskar (activitatea 3.5);

“Shamot” — Elin Pelin (activitatea 3.5);

“Ceramics plant” — Dragoviştiţa (activitatea 3.5);

“Fayans” — Kaspichan (activitatea 3.5);

“Solvay Sodi” — Devnya (activitatea 4.2 d);

“Polimeri” — Devnya (activitatea 4.2 c);

“Agropolichim” — Devnya (activitatea 4.3);

“Neochim” — Dimitrovgrad (activitatea 4.3);

“Agriva” — Plovdiv (activitatea 4.4);

“Balkanpharma” — Razgrad (activitatea 4.5);

“Biovet” — Peştera (activitatea 4.5);

“Catchup-frukt” — Aitos (activitatea 6.4 b);

“Bulgarikum” — Burgas (activitatea 6.4 c);

“Serdika 90” — Dobrich (activitatea 6.4 c);

“Ekarisaj” — Varna (activitatea 6.5);

“Ekarisaj-Bert” — Burgas (activitatea 6.5).

Autorizaţii pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalaţii înainte de 30 octombrie 2007, cuprinzând calendare individuale obligatorii, în scopul realizării conformării depline. Aceste autorizaţii trebuie să asigure, până la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligaţiile de bază ale operatorilor, prevăzute în articolul 3 din directivă.

(2)

32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiţi poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi modificările Tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolul 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexele III, IV şi VII la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de dioxid de sulf şi pulbere nu se aplică pe teritoriul Bulgariei următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare unitate a instalaţiei:

C.E.T. “Varna”:

Unitatea 1, până la 31 decembrie 2009;

Unitatea 2, până la 31 decembrie 2010;

Unitatea 3, până la 31 decembrie 2011;

Unitatea 4, până la 31 decembrie 2012;

Unitatea 5, până la 31 decembrie 2013;

Unitatea 6, până la 31 decembrie 2014;

C.E.T. “Bobov dol”:

Unitatea 2, până la 31 decembrie 2011;

Unitatea 3, până la 31 decembrie 2014;

C.E.T. “Ruse-Est”:

Unităţile 3 şi 4, până la 31 decembrie 2009;

Unităţile 1 şi 2, până la 31 decembrie 2011;

C.E.T. de la “Lukoil Neftochim Burgas”:

Unităţile 2, 7, 8, 9, 10 şi 11, până la 31 decembrie 2011.

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de dioxid de sulf şi pulberi provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depăşească următoarele plafoane intermediare:

în anul 2008: 179 700 tone SO2/an; 8 900 tone pulberi/an;

în anul 2012: 103 000 tone SO2/an; 6 000 tone pulberi/an.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de oxizi de azot nu se aplică pe teritoriul Bulgariei, până la 31 decembrie 2011, în ceea ce priveşte unităţile 2, 7, 8, 9, 10 şi 11 ale instalaţiei de ardere C.E.T. de la “Lukoil Neftochim” Burgas.

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depăşească următoarele plafoane intermediare:

în anul 2008: 42 900 tone/an;

în anul 2012: 33 300 tone/an.

(c)

La 1 ianuarie 2011, Bulgaria se obligă să transmită Comisiei un plan actualizat, care să includă un plan de investiţii, privind alinierea treptată a instalaţiilor care sunt încă neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului. Aceste planuri trebuie să asigure reducerea continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la literele (a) şi (b) de mai sus, în special în ceea ce priveşte emisiile în perioada 2012 - 2014. În cazul în care Comisia, având în vedere în special efectele asupra mediului şi necesitatea de a reduce denaturarea concurenţei pe piaţa internă cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază că aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea acestor obiective, informează Bulgaria în acest sens. În următoarele trei luni, Bulgaria se obligă să comunice măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. În cazul în care, ulterior, Comisia, consultându-se cu statele membre, consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanşează procedura de sancţionare a nerespectării obligaţiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul 226 din Tratatul CE.


(1)  Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restricţiilor de circulaţie şi şedere în cadrul Comunităţii pentru lucrătorii din statele membre şi familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p. 13), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) şi a cărei abrogare prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77) intră în vigoare de la 30 aprilie 2006.

(2)  NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(3)  NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei laptelui şi produselor lactate (JO L 160, 26.6.1999, p. 48), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 186/2004 al Comisiei (JO L 29, 3.2.2004, p. 6).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar, de înfiinţare a Autorităţii europene a securităţii alimentare şi de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).

(7)  JO L 228, 9.9.1996, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p.1).

(8)  JO L 76, 23.3.1992, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).

(9)  JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(10)  JO L 78, 26.3.1991, p. 32

(11)  JO L 257, 10.10.1996, p. 26.

(12)  JO L 309, 27.11.2001, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(13)  JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE şi astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Apendice la anexa VI

CAPITOLUL I

Lista unităţilor de prelucrare a laptelui care nu corespunde normelor UE menţionate în capitolul 4 secţiunea B litera (a) din anexa VI

Nr.

Nr. vet.

Denumirea şi adresa unităţii

Adresa punctelor de lucru vizate

Regiunea Blagoevgrad — nr. 1

1

BG 0112004

“Matand” EOOD

gr. Pernik

ul. Lenin 111

s.Eleshnitsa

Regiunea Burgas — nr. 2

2

BG 0212013

ET “Marsi-Mincio Bakalov”

gr. Burgas

j.k. Vazrajdane bl. 1

Burgas

j.k. Pobeda

ul. Baikal 9

3

BG 0212027

DZZD “Mlecen sviat”

gr. Burgas

j.k. Izgrev

ul. Malcika 3

s. Debelt

ul. Indie voivoda 5

obl. Burgaska

4

BG 0212028

“Vester” OOD

gr. Burgas

ul. Fotinov 36

s. Sigmen

5

BG 0212047

“Complektstroi” EOOD

gr. Burgas

ul. Aleksandăr Stamboliiski 17

s. Veselie

Regiunea Vidin — nr. 5

6

BG 0512025

“El Bi Bulgarikum” EAD

gr. Vidin

gr. Vidin

Iujna promishlena zona

Regiunea Vraţa — nr. 6

7

BG 0612010

“Hagiiski i familiia” EOOD

s.Gradeshnitsa

s. Gradeshnitsa

8

BG 0612027

“Mlecen rai 99” EOOD

gr. Vratsa

j.k. Dabnica bl. 48 ap. 3

gr. Vratsa

j.k. Bistrets

Stopanski dvor

9

BG 0612035

ET “Nivego”

s. Ciren

s. Ciren

Regiunea Gabrovo — nr. 7

10

BG 0712001

“Ben Invest” OOD

s. Kostenkovtsi

obsht. Gabrovo

s. Costencovtsi

obsht. Gabrovo

11

BG 0712002

“Shipka 97” AD

gr. Gabrovo

ul. V. Levski 2

gr. Gabrovo

ul. V. Levski 2

12

BG 0712003

“Elvi” OOD

s. Velkovtsi

obsht. Gabrovo

s. Velcovtsi

obsht. Gabrovo

13

BG 0712008

“Milkieks” OOD

gr. Sevlievo

j.k. Dr. Atanas Moskov

gr. Sevlievo

j.k. Atanas Moskov

Regiunea Dobrici — nr. 8

14

BG 0812002

“AVITA” OOD

gr. Sofia

ul. 20-ti April 6

s. Tsaricino

15

BG 0812008

“Roles 2000” OOD

gr. Varna

ul. Tsar Ivan SHishman 13

s. Kardam

16

BG 0812019

“Filipopolis” OOD

gr. Plovdiv

ul. Hristo Danov 2

s. Jeglartsi

17

BG 0812029

“AKURAT - MLECENA PROMISHLENOST” OOD

gr. Sofia

ul. Baba Vida 2

gr. Dobrich

j.k. Riltsi

18

BG 0812030

“FAMA” AD

gr. Varna

ul. Evloghi Gheorghiev 23

gr. Dobrich

bul. Dobrugea 2

Regiunea Cargeali — nr. 9

19

BG 0912004

ET “Rado”

s. Bial izvor

s. Bial izvor

obsht. Ardino

Regiunea Kiustendil — nr. 10

20

BG 1012012

“Galkom” OOD

gr. Dupnitsa

gr. Dupnitsa

ul. Venelin 57

21

BG 1012008

ET “Nikolai Kolev”

s. Koniavo

s. Koniavo

Regiunea Loveci — nr. 11

22

BG 1112001

“Prima Lakta” OOD

gr. Loveci

ul. Troiansko shose 1

gr. Loveci

ul. Troiansco shose

23

BG 1112004

“Mlekoprodukt” OOD

gr. Loveci

s. Goran

24

BG 1112008

“Plod” AD

gr. Apriltsi

gr. Apriltsi

25

BG 1112012

“Stilos” OOD

gr. Dupnitsa

ul. Batenberg 64

s. Lesidren

Regiunea Pazargik — nr. 13

26

BG 1312011

“Eko-F” EAD

gr. Sofia

ul. Stara planina 34

s. Karabunar

27

BG 1312015

“Mevgal Bulgaria” EOOD

gr. Velingrad

gr. Velingrad

j.k. Industrialen

28

BG 1312022

ET “Palmite-Vesela Popova”

gr. Plovdiv

ul. Koprivkite 23

gr. Strelcea

ul. Osvobojdenie 17

Regiunea Plevna — nr. 15

29

BG 1512003

“Mandra 1” EOOD

gr. Obnova

s. Tranciovitsa

30

BG 1512006

“Mandra” OOD

s. Obnova

s. Obnova

31

BG 1512008

ET “Viola”

s. Koinare

gr. Koinare

ul. Hristo Botev 16

32

BG 1512010

ET “Militsa Lazarova - 90”

gr. Slavianovo

gr. Slavianovo

ul. Asen Zlatarev 2

Regiunea Plovdiv — nr. 16

33

BG 1612009

ET “D. Magearov”

gr. Plovdiv

gr. Stambolijski-mandra

34

BG 1612013

ET “Polidei EI”

gr. Karlovo

s. Domlian

35

BG 1612017

“Snep” OOD

gr. Racovski

gr. Racovski

ul. F. Stanislavov 57

36

BG 1612020

ET “Bor-Hvor”

s. Dalbok izvor

s. Dalbok izvor

37

BG 1612023

“Vanela” OOD

gr. Plovdiv

bul. Bulgaria 170

s. Tsarimir

38

BG 1612024

SD “Kostovi - EMK”

gr. Saedinenie

gr. Saedinenie

39

BG 1612039

“Topolovo-Agrokomers” OOD

gr. Sofia

j.k. Dianabad, bl. 20

s. Topolovo

Stopanski dvor

40

BG 1612040

“Mlecini producti” OOD

gr. Plovdiv

s. Manole

Regiunea Rajgrad — nr. 17

41

BG 1712002

ET “Rosver”

gr. Tsar Caloian

ul. Ivan Vazov 4

gr. Tsar Caloian

ul. Sofia 41

42

BG 1712010

“Bulagrotreid” OOD

gr. Ruse

ul. Elin Pelin 15A

s. Juper

43

BG 1712020

ET “Prelest-Sevim Ahmed”

s. Podaiva

ul. Struma 12

s. Lavino

Stopanski dvor

44

BG 1712042

ET “Madar”

s. Madrevo

ul. Han Kubrat 65

s. Terter

Stopanski dvor

Regiunea Ruse — nr. 18

45

BG 1812002

“Laktis-Biala” AD

gr. Biala

gr. Biala

ul. Stefan Stambolov 75

46

BG 1812005

ET “DAV”

gr. Ruse

ul. 6-ti Septemvri 43

gr. Vetovo

47

BG 1812022

ZKPU “Tetovo”

s. Tetovo

s. Tetovo

ul. Tsar Osvoboditel 5

48

BG 1812011

ET “Gheorghi Bojinov-Gogo”

s. Nikolovo

s. Nikolovo

Regiunea Silistra — nr. 19

49

BG 1912004

ET “Merone-Hristo Kunev”

gr. Silistra

bul. Makedonia 150

gr. Alfatar

50

BG 1912013

“IOSI” OOD

gr. Sofia

ul. Hagi Dimităr 142 vh. A

s. Cernolik

51

BG 1912024

“Buldeks” OOD

gr. Silistra

ul. D. Doncev 6

s. Belitsa

Regiunea Sliven — nr. 20

52

BG 2012007

“Delta lakt” OOD

gr. Stara Zagora

ul. Tsar Caloian 20

s. Stoil voivoda

53

BG 2012020

“Iotovi” OOD

gr. Sliven

j.k. Recitsa

ul. Kosharite 12

gr. Sliven

j.k. Recitsa

54

BG 2012022

“Bratia Zafirovi” OOD

gr. Sliven

ul. Treti mart 7

gr. Sliven

Industrialna zona Zapad

55

BG 2012030

“Agroprodukt” OOD

gr. Sliven

ul. Oreshak 24

s. Dragodanovo

56

BG 2012036

“Mincevi” OOD

s. Korten

obl. Sliven

s. Korten

obl. Sliven

Regiunea Smolian — nr. 21

57

BG 2112001

“Belev” EOOD

gr. Smolian

gr. Smolian

ul. Trakiia 15

58

BG 2112021

“Rossi” EOOD

gr. Dospat

gr. Dospat

59

BG 2112018

ET “Rosen Atanasov-Komers”

s. Kutela

s. Kutela

60

BG 2112023

ET “Ilian Isakov”

s. Trigrad

s. Trigrad

mun. Devin

Regiunea municipalităţii Sofia — nr. 22

61

BG 2212001

“Danon — Serdika” AD

gr. Sofia

ul. Ohridsko ezero 3

ul. Ohridsko ezero 3

62

BG 2212002

“Formalat” EOOD

s. G. Lozen

ul. Saedinenie 132

s. G. Lozen

ul. Saedinenie 132

63

BG 2212009

“Serdika-94” OOD

j.k. Jeleznitsa

j.k. Jeleznitsa

64

BG 2212022

“Megle-MJ” OOD

ul. Probuda 14

ul. Probuda 12-14

65

BG 2212023

“EL BI BULGARIKUM” EAD

gr. Sofia

ul. Saborna 9

ul. Malashevska 12A

Regiunea districtului Sofia — nr. 23

66

BG 2312013

ET “Dobrev”

s. Dragushinovo

s. Dragushinovo

67

BG 2312016

AD “Bovis”

s. Trudovets

s. Trudovets

68

BG 2312026

“Diado Liben” OOD

gr. Sofia

ul. Hubcea 2

gr. Koprivshtitsa

bul. H. Nencio Palaveev 137

69

BG 2312033

“Balkan Spetsial” OOD

gr. Sofia

s. Gorna Malina

70

BG 2312002

ET “Danim”

gr. Elin Pelin

gr. Elin Pelin

blvd. “Vitosha” 18A

Regiunea Stara Zagora — nr. 24

71

BG 2412019

“Dekada” OOD

gr. Stara Zagora

bul. Ruski 41 et. 3 ap. 9

s. Elhovo

72

BG 2412023

Institutul Agricol

gr. Stara Zagora

gr. Stara Zagora

73

BG 2412033

“Gospodinovi” OOD

gr. Stara Zagora

pl. Beroe 1 ap. 21

s. Julievo

Regiunea Tărgovişte — nr. 25

74

BG 2512004

“PIP Trade” OOD

gr. Sofia

ul. Baba Vida 2

s. Davidovo

75

BG 2512006

“Hadad” OOD

s. Makariopolsko

s. Makariopolsko

76

BG 2512016

“Milktreid-BG” OOD

gr. Sofia

sect. Studentska 58-A-115

s. Saedinenie

obl. Targovishte

77

BG 2512017

“IU E S - Komers” OOD

gr. Opaca

s. Goliamo Gradishte

ul. Racovski 2

Regiunea Iambol — nr. 28

78

BG 2812002

“Aracievi” OOD

gr. Elhovo

ul. Bakalov 19

s. Kirilovo

79

BG 2812003

“Bălgarski iogurt” OOD

s. Ravda

s. Veselinovo

Kompleks “Ekaterina”

80

BG 2812025

“Sakarela” OOD

gr. Yambol

ul. Hr. Botev 24-B-15

gr. Yambol

ul. Preslav 269

CAPITOLUL II

Lista unităţilor de prelucrare în paralel a laptelui care corespunde şi a celui care nu corespunde normelor UE menţionate în capitolul 4, secţiunea B, literele (a) şi (c) din anexa VI

Nr.

Nr. vet.

Denumirea şi adresa unităţii

Adresa punctelor de lucru vizate

Regiunea Veliko Tărnovo — nr. 4

1

BG 0412002

“Sofbiolaif-BG” OOD

gr. Svishtov

gr. Svishtov

ul. 33-ti Svishtovski polk. 67

2

BG 0412009

“Milki-luks” OOD

gr. Plovdiv

s. Biala Cerkva

3

BG 0412010

“Bi Si Si Handel” OOD

gr. Elena

gr. Elena

ul. Treti mart 19

Regiunea Vraţa — nr. 6

4

BG 0612012

ET “Zorov - 97”

gr. Vratsa

j.k. Kulata

ul. Palkovitsa 7

Vraceanski balkan, mestnost Parshevitsa

Regiunea Dobrici — nr. 8

5

BG 0812009

“Serdika - 90” AD

gr. Dobrich

gr. Dobrich

ul. 25 septemvri 100

Regiunea Loveci — nr. 11

6

BG 1112006

“Kondov Ekoproductsiia” OOD

gr. Sofia

s. Staro selo

Regiunea Plovdiv — nr. 16

7

BG 1612001

“OMK”

gr. Sofia

gr. Plovdiv

bul. Dunav 3

8

BG 1612002

“SHipka 99” OOD

gr. Parvomay

gr. Parvomay

9

BG 1612037

“Filipopolis-RK” OOD

gr. Plovdiv

gr. Plovdiv

j.k. Proslav

ul. Prosveta 2A

10

BG 1612041

“Elit-95” EOOD

s. Dalbok izvor

s. Dalbok izvor

Regiunea Ruse — nr. 18

11

BG 1812003

“Sirma Prista” AD

gr. Ruse

gr. Ruse

bul. 3-ti mart 1

Regiunea Sliven — nr. 20

12

BG 2012006

“Mlecen pat” AD

gr. Sofia

ul. Vasil Levski 109

gr. Nova Zagora

j.k. Industrialen

13

BG 2012009

“Vangard” OOD

gr. Sliven

ul. Al. Stamboliiski 1

s. Jelio voivoda

obl. Sliven

14

BG 2012019

“Hemus milk komers” OOD

gr. Sliven

ul. Neofit Rilski 3a

gr. Sliven

Industrialna zona Zapad

j.k. 10

15

BG 2012042

“Tirbul” EAD

gr. Sliven

“Tirbul” EAD

gr. Sliven

Regiunea Stara Zagora — nr. 24

16

BG 2412005

“Markeli” AD

gr. Stara Zagora

ul. Sv. Kn. Boris 67 et. 3 ap. 6

gr. Kazanlăk

j.k. Industrialen

Regiunea Tărgovişte — nr. 25

17

BG 2512001

“Mladost - 2002” OOD

gr. Targovishte

gr. Targovishte

bul. “29-ti yanuari” 7

18

BG 2512020

“Mizia-Milk” OOD

gr. Targovishte

ul. “Rodopi” 5

gr. Targovishte

Industrialna zona

Regiunea Hascovo — nr. 26

19

BG 2612047

“Balgarsko sirene” OOD

gr. Harmanli

ul. “Gotse Delchev” 1

gr. Haskovo

bul. “Saedinenie” 94

Regiunea Iambol — nr. 28

20

BG 2812022

“Karil i Tanya” OOD

gr. Yambol

gr. Yambol

ul. “Graf Ignatiev” 189


ANEXA VII

Lista menţionată articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii, România

1.   LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene

 

31968 R 1612: Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 1612/68 din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii (JO L 257, 19.10.1968, p. 2), modificat ultima dată prin:

32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77);

 

31996 L 0071: Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1);

 

32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi al membrilor familiilor acestora de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE şi 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(1)

Articolul 39 şi articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor şi la libera circulaţie a capitalurilor care presupune circulaţia temporară a lucrătorilor, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE între România, pe de o parte, şi fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, pentru care se aplică dispoziţiile tranzitorii stabilite la alineatele (2) - (14).

(2)

Prin derogare de la articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 şi până la sfarşitul unei perioade de doi ani după data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern, sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisanţilor români pe piaţa forţei de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea unei perioade de cinci ani după data aderării.

Resortisanţii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru, dar nu şi pe piaţa forţei de muncă din celelalte state membre care aplică măsuri de drept intern.

Resortisanţii români admişi după aderare pe piaţa forţei de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni beneficiază de aceleaşi drepturi.

Resortisanţii români menţionaţi la paragrafele al doilea şi al treilea de mai sus încetează să beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe în cazul în care părăsesc voluntar piaţa forţei de muncă din actualul stat membru în cauză.

Resortisanţii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.

(3)

Înainte de sfârşitul perioadei de doi ani după data aderării, Consiliul reexaminează aplicarea dispoziţiilor tranzitorii stabilite la alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.

La încheierea acestei reexaminări, dar nu mai tîrziu de sfârşitul perioadei de doi ani după data aderării, actualele state membre notifică Comisia în cazul în care continuă să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori în care aplică în viitor articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.

(4)

La solicitarea României, se poate efectua o nouă reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menţionată la alineatul (3) şi care trebuie încheiată în termen de şase luni de la primirea solicitării din partea României.

(5)

La sfârşitul perioadei de cinci ani menţionată la alineatul (2), un stat membru care menţine măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru se produc sau există riscul să se producă perturbări grave, precum şi după ce notifică Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârşitul unei perioade de şapte ani de la data aderării. În lipsa unei astfel de notificări, se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.

(6)

Pe parcursul perioadei de şapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatului (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisanţii români şi care, în această perioadă, eliberează permise de muncă resortisanţilor României în scopul monitorizării, vor face acest lucru în mod automat.

(7)

Statele membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisanţilor români, pot recurge la procedurile stabilite de paragrafele următoare până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării.

În cazul în care într-un stat membru menţionat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbări pe piaţa forţei de muncă care ar putea ameninţa grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forţei de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia si celelalte state membre cu privire la aceasta şi furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informaţii, statul membru poate solicita Comisiei să declare suspendarea, totală sau parţială, a aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizării situaţiei în regiunea sau în cadrul profesiei respective. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare şi durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări şi notifică decizia sa Consiliului. În termen de două săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de două săptămâni, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată în privinţa acestei solicitări.

Un stat membru menţionat la primul paragraf poate, în cazuri urgente şi excepţionale, să suspende aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresând ulterior Comisiei o notificare motivată.

(8)

Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor 2 - 5 şi 7 de mai sus, în ceea ce priveşte dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a accede la un loc de muncă, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/38/CE în România cu privire la resortisanţii actualelor state membre şi în actualele state membre cu privire la resortisanţii români, în următoarele condiţii:

soţul unui lucrător şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru. Această dispoziţie nu se aplică membrilor familiei unui lucrător care a fost admis legal pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni;

soţul unui lucrător şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar în cursul perioadei de aplicare a dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru în cazul în care au locuit în acel stat membru cel puţin optsprezece luni sau din al treilea an după data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.

Aceste dispoziţii nu aduc atingere măsurilor mai favorabile, indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.

(9)

În măsura în care anumite dispoziţii din Directiva 2004/38/CE care preiau dispoziţiile din Directiva 68/360/CEE (1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) şi (8), România şi actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziţii în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) şi (8).

(10)

În toate cazurile în care actualele state membre aplică măsuri de drept intern sau cele rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, România poate menţine în vigoare măsuri echivalente în ceea ce priveşte resortisanţi statului sau statelor membre în cauză.

(11)

În cazul în care aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, România poate recurge la procedurile stabilite la alineatul (7) în ceea ce priveşte Bulgaria. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de România resortisanţilor Bulgariei în scopul monitorizării se eliberează automat.

(12)

Orice actual stat membru care aplică măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) - (5) şi (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului său intern, o libertate de circulaţie mai mare decât cea existentă la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piaţa forţei de muncă. Începând cu al treilea an după data aderării, orice actual stat membru care aplică măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.

(13)

Pentru a face faţă preturbărilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbări în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piaţa forţei de muncă din aceste state, care ar putea apărea în anumite regiuni ca urmare a prestării transnaţionale de servicii, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE, şi în măsura în care acestea aplică liberei circulaţii a lucrătorilor români, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, Germania şi Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul EC în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societăţile stabilite în România, a circulaţiei temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania şi Austria face obiectul măsurilor de drept intern.

Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea:

în Germania:

Sectorul

codul NACE (2), cu excepţia unor dispoziţii contrare

construcţiile, inclusiv ramuri conexe

45.1 - 4;

activităţi enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE

activităţi de curăţare a clădirior

74.70 activităţi de curăţare a clădirior

alte servicii

74.87 numai activităţile designerilor de decoraţiuni interioare

în Austria:

Sectorul

codul NACE (3), cu excepţia unor dispoziţii contrare

servicii de horticultură

01.41

tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei

26.7

construcţii metalice şi părţi componente

28.11

construcţii, inclusiv ramuri conexe

45.1 - 4;

activităţi enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE

activităţi în domeniul securităţii

74.60

activităţi de curăţare a clădirilor

74.70

asistenţă medicală la domiciliu

85.14

activităţi de asistenţă socială fără cazare

85.32

În măsura în care Germania sau Austria derogă de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE în conformitate cu paragrafele anterioare, România poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.

Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiţii pentru circulaţia temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnaţionale de servicii între Germania sau Austria şi România mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.

(14)

Aplicarea alineatelor (2) - (5) şi (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiţii pentru accesul resortisanţilor români pe piaţa forţei de muncă din actualele state membre mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.

Fără a aduce atingere aplicării dispoziţiilor stabilite la alineatele 1 - 13, în cursul oricărei perioade în care aplică măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre sunt obligate să acorde un tratament preferenţial, în ceea ce priveşte accesul la piaţa forţei de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanţi ai statelor membre în comparaţie cu lucrătorii care sunt resortisanţi ai unor ţări terţe.

Lucrătorii migranţi români şi familiile acestora, care locuiesc şi muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranţi care provin din celelalte state membre şi familiile acestora care locuiesc şi muncesc legal în România nu pot fi trataţi în condiţii mai restrictive decât cei provenind din ţări terţe, care locuiesc şi muncesc în acest stat membru sau în România. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferinţei comunitare, lucrătorii migranţi provenind din ţări terţe care locuiesc şi muncesc în România nu pot beneficia de tratament mai favorabil decît resortisanţii României.

2.   LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR

31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE, cuantumul minim al compensării nu se aplică în România până la 31 decembrie 2011. România asigură că sistemul său de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 4 500 EUR de la 1 ianuarie 2007 şi până la 31 decembrie 2007, de minim 7 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 şi până la 31 decembrie 2008, de minim 9 000 EUR de la 1 ianuarie 2009 şi până la 31 decembrie 2009, de minim 11 000 EUR de la 1 ianuarie 2010 şi până la 31 decembrie 2010 şi de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2011 şi până la 31 decembrie 2011.

În cursul perioadei de tranziţie, celelalte state membre îşi menţin dreptul de a nu permite funcţionarea unei sucursale a unei societăţi româneşti de investiţii, stabilită pe teritoriul acestora, în cazul în care şi atât timp cât respectiva sucursală nu este înscrisă într-unul din sistemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauză, în vederea acoperirii diferenţei dintre cuantumul românesc al compensaţiei şi cuantumul minim prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE.

3.   LIBERA CIRCULAŢIE A CAPITALURILOR

Tratatul privind Uniunea Europeană,

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.

1.

Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenţi în România, precum şi de către societăţile constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat membru al ASEE şi care nu sunt stabilite, şi nici nu au o sucursală sau reprezentanţă pe teritoriul României.

Resortisanţilor statelor membre şi resortisanţilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European cu drept legal de rezidenţă în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decât cele care se aplică resortisanţilor români.

2.

Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietăţii asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, precum şi de către societăţi constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE şi care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În nici un caz, un cetăţean al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil în ceea ce priveşte dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei ţări terţe.

Fermierii care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanţi ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă reşedinţa în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afara celor care se aplică resortisanţilor români.

O revizuire de ansamblu a acestor măsuri tranzitorii va avea loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranziţie menţionată la primul paragraf.

4.   POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

A.   AJUTORUL FISCAL

1.   Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, titlul VI, capitolul 1 - Norme privind concurenţa

a)

Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolelor 87şi 88 din Tratatul CE pentru întreprinderile cărora li s-a dat certificatul de investitor permanent într-o zonă defavorizată înainte de 1 iulie 2003, România poate continua să acorde scutiri de la impozitul pe profit în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată:

pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Bălan) până la data de 31 decembrie 2008 inclusiv;

pentru 22 de zone defavorizate (Comăneşti, Bucovina, Altân Tepe, Filipeşti, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montană, Bocşa, Moldova Nouă-Anina, Baraolt, Apuseni, Ştei-Nucet, Borod Şuncuiuş-Dobreşti-Vadu Crişului, Popeşti-Derna-Aleşd, Ip, Hida-Surduc- Jibou-Bălan, Sărmăşag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borşa Vişeu, Rodna) până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv;

pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copşa Mică) până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv;

în următoarele condiţii:

ajutorul de stat este acordat pentru investiţii regionale:

intensitatea netă a unui astfel de ajutor regional nu poate depăşi nivelul de 50 % din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat cu 15 puncte procentuale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cu condiţia ca intensitatea totală netă a ajutorului să nu depăşească 75 %;

în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor (4), ajutorul total nu poate depăşi30 % din costurile eligibile ale investiţiilor;

perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menţionate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute şi primite pe baza profiturilor care preced această dată sunt excluse din calcul;

în vederea calculării ajutorului total, se ţine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme şi indiferent dacă ajutorul este acordat din surse locale, regionale, naţionale sau comunitare;

costurile eligibile sunt definite în baza Orientărilor privind ajutorul naţional regional (5);

costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 2 octombrie 1998 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate) şi 15 septembrie 2004.

b)

România va transmite Comisiei:

la două luni de la data aderării, informaţii privind îndeplinirea condiţiilor stabilite mai sus;

până la sfârşitul lui decembrie 2010, informaţii cu privire la costurile eligibile ale investiţiilor, efectiv suportate de către beneficiar potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată, şi cu privire la valoarea totala a ajutorului primit de beneficiari, precum şi

rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.

2.   Tratatul de instituire a Comunităţii Europene titlul VI, capitolul 1 - Norme privind concurenţa

a)

Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE pentru întreprinderile care au semnat contracte comerciale cu administraţiile zonelor libere înainte de 1 iulie 2002, România poate continua să acorde scutiri de la plata redevenţelor în temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, până la 31 decembrie 2011, în următoarele condiţii:

Ajutorul de stat este acordat pentru investiţiile regionale:

intensitatea netă a acestui ajutor regional nu poate depăşi nivelul de 50 % din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu 15 puncte procentuale, cu condiţia ca intensitatea netă totală a ajutorului să nu depăşească 75 %;

în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor (6), ajutorul total nu poate depăşi 30 % din costurile eligibile ale investiţiilor;

perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menţionate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute şi primite pe baza profiturilor care preced această dată sunt excluse din calcul;

în vederea calculării ajutorului total, se ţine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme şi indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse locale, regionale, naţionale sau comunitare;

costurile eligibile sunt definite în baza Orientărilor privind ajutorul naţional regional (7);

costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 30 iulie 1992 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere) şi 1 noiembrie 2004.

(b)

România va transmite Comisiei:

la două luni de la data aderării, informaţii privind îndeplinirea condiţiilor stabilite mai sus;

până la sfârşitul lui decembrie 2011, informaţii cu privire la costurile eligibile ale investiţiilor, efectiv suportate de către beneficiari potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, şi cu privire la valoarea totală a ajutorului primit de beneficiari, precum şi

rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.

B.   RESTRUCTURAREA SECTORULUI SIDERURGIC

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, titlul VI, capitolul 1 - Norme privind concurenţa

1.

Fără a aduce atingere articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE, ajutorul de stat acordat de România pentru restructurarea unor părţi specificate ale industriei siderurgice româneşti din 1993 până în 2004 este considerat a fi compatibil cu piaţa comună sub condiţia ca:

perioada prevăzută la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 privind produsele CECO la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (8), a fost extinsă până la 31 decembrie 2005;

condiţiile stabilite în programul naţional de restructurare şi în planurile individuale de afaceri în baza cărora a fost extins protocolul menţionat anterior sunt respectate în cursul perioadei 2002-2008;

condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A sunt întrunite;

nu se acordă sau plăteşte, sub nici o formă, nici un ajutor de stat combinatelor siderurgice care intră sub incidenţa programului naţional de restructurare de la 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, sfârşitul perioadei de restructurare, şi

nu se acordă sau plăteşte sectorului siderurgic românesc nici un ajutor de stat pentru restructurare după 31 decembrie 2004. În sensul prezentelor dispoziţii şi al apendicelui A prin ajutor de stat pentru restructurare se înţelege orice măsură privind societăţile siderurgice care constituie ajutor de stat în înţelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE şi care nu poate fi considerat compatibil cu piaţa comună în conformitate cu regulile obişnuite aplicate în Comunitate.

(2)

Sunt eligibile pentru a primi ajutor de stat în cadrul programului românesc de restructurare siderurgică numai societăţile enumerate în apendicele A partea I (în continuare denumite “societăţi beneficiare”).

(3)

Restructurarea sectorului siderurgic românesc, astfel cum este descrisă în planurile de afaceri individuale ale societăţilor beneficiare şi în programul naţional de restructurare, corelată cu condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A se încheie cel târziu la data de 31 decembrie 2008 (în continuare denumită “sfârşitul perioadei de restructurare”).

4.

O societate beneficiară nu poate:

(a)

transmite beneficiul ajutorului acordat societăţii beneficiare, în cazul unei fuziuni cu o societate care nu este enumerată în apendicele A partea I;

(b)

prelua activele nici unei societăţi care nu este enumerată în apendicele A partea I şi transmite beneficiul ajutorului acordat acestei societăţi până la 31 decembrie 2008.

(5)

Orice schimbări ulterioare în proprietatea oricăreia dintre societăţile beneficiare trebuie să respecte condiţiile şi principiile privind viabilitatea, ajutoarele de stat şi reducerea capacităţii definite prin prezentele dispoziţii şi în apendicele A.

(6)

Societăţile care nu sunt enumerate ca “societăţi beneficiare” în apendicele A partea I nu beneficiază de ajutor de stat pentru restructurare sau de orice alt ajutor care nu este considerat compatibil cu normele comunitare privind ajutorul de stat şi, în acest context, nu sunt obligate să reducă capacitatea. Nici o reducere de capacităţi în cadrul acestor societăţi nu se poate lua în calculul reducerii minime.

(7)

Valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare care urmează să fie aprobată pentru societăţile beneficiare este determinată de justificări pentru fiecare dintre măsurile de ajutor prevăzute în cadrul programului naţional final de restructurare şi al planurilor individuale de afaceri care urmează să fie aprobate de autorităţile române şi care fac obiectul verificării finale a îndeplinirii criteriilor prevăzute la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 la Acordul european de asociere şi al aprobării de către Consiliu. În orice caz, valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare acordat şi plătit în perioada 1993-2004 nu poate depăşi 49 985 miliarde ROL. În cadrul acestui plafon global, se aplică următoarele subplafoane sau valori maxime ale ajutorului de stat acordat şi plătit fiecărei societăţi beneficiare în perioada 1993-2004:

Ispat Sidex Galaţi

30 598 miliarde ROL

Siderurgica Hunedoara

9 975 miliarde ROL

CS Reşiţa

4 707 miliarde ROL

IS Câmpia Turzii

2 234 miliarde ROL

COS Târgovişte

2 399 miliarde ROL

Donasid (Siderca) Călăraşi

72 miliarde ROL

Ajutorul de stat conduce la viabilitatea societăţilor beneficiare în condiţii normale de piaţă la sfârşitul perioadei de restructurare. Valoarea şi intensitatea unui asemenea ajutor trebuie să fie strict limitate la ceea ce este absolut necesar pentru a restabili această viabilitate. Viabilitatea se determină luând în considerare indicatorii descrişi în apendicele A partea III.

România nu mai acordă nici un alt ajutor de stat pentru restructurarea industriei siderurgice româneşti.

(8)

Totalul net al reducerilor de capacităţi pentru produse finite care urmează a fi realizat de către societăţile beneficiare în cursul perioadei 1993-2008 este de minimum 2,05 milioane tone.

Aceste reduceri de capacităţi se măsoară pe baza închiderilor definitive prin distrugerea fizică a respectivelor instalaţii de laminare la cald, astfel încât instalaţiile să nu poată fi repuse în funcţiune. O declaraţie de faliment a unei societăţi beneficiare nu poate fi calificată drept reducere de capacitate (9).

Reducerea minimă netă a capacităţii de 2,05 milioane tone şi datele care privesc atât încetarea producţiei, cât şi închiderea definitivă a instalaţiilor respective, se realizează în conformitate cu calendarul stabilit la apendicele A partea II.

9.

Planurile individuale de afaceri trebuie să aibă aprobarea scrisă a societăţilor beneficiare. Acestea trebuie puse în aplicare şi trebuie să includă, în special:

a)

În cazul Ispat Sidex Galaţi:

(i)

punerea în aplicare a programului de investiţii pentru modernizarea lucrărilor, îmbunătăţirea randamentelor, reducerea costurilor (în special cele privind consumul de energie) şi îmbunătăţirea calităţii

(ii)

orientarea spre segmentele de piaţă ale produselor plate cu valoarea adăugată mai mare

(iii)

îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a managementului organizaţional

(iv)

finalizarea restructurării financiare a societăţii

(v)

punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu

b)

În cazul Siderurgica Hunedoara:

(i)

modernizarea instalaţiilor pentru a realiza planul de vânzări preconizat

(ii)

îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a managementului organizaţional

(iii)

punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu

c)

În cazul I.S. Câmpia Turzii:

(i)

creşterea producţiei de produse cu valoare adăugată mare şi de produse prelucrate

(ii)

punerea în aplicare a programului de investiţii în vederea îmbunătăţirii calităţii producţiei

(iii)

îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a managementului organizaţional

(iv)

punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu

(d)

În cazul C.S. Reşiţa:

(i)

specializarea în producerea de semifabricate pentru aprovizionarea sectorului intern de ţevi

(ii)

închiderea capacităţilor ineficiente

(iii)

punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu

(e)

În cazul C.O.S. Târgovişte:

(i)

creşterea proporţiei produselor cu valoare adăugată mai mare

(ii)

punerea în aplicare a programului de investiţii în scopul reducerii costurilor, sporirii eficienţei şi îmbunătăţirii calităţii

(iii)

punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu

(f)

În cazul Donasid Călăraşi:

(i)

punerea în aplicare a programului de investiţii pentru modernizarea lucrărilor

(ii)

creşterea proporţiei de produse finite

(iii)

punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu.

(10)

Orice schimbări ulterioare ale programului naţional de restructurare şi ale planurilor individuale de afaceri trebuie să aibă acordul Comisiei şi, dacă este cazul, al Consiliului.

(11)

Punerea în aplicare a restructurării are loc în condiţii de deplină transparenţă şi pe baza principiilor sănătoase ale economiei de piaţă.

(12)

Comisia şi Consiliul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare şi a planurilor individuale de afaceri, precum şi îndeplinirea condiţiilor stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A înainte şi după aderare până în 2009. În special, Comisia monitorizează principalele angajamente şi dispoziţiile stabilite la alineatele (7) şi (8) privind ajutorul de stat, viabilitatea şi reducerile de capacităţi, utilizând în special indicatorii de restructurare stabiliţi la alineatul (9) şi în apendicele A partea III. În acest scop, Comisia raportează Consiliului.

(13)

Monitorizarea include o evaluare independentă care trebuie realizată anual în perioada 2005 - 2009.

(14)

România cooperează pe deplin cu toate sistemele de monitorizare. În special:

România este obligată să transmită Comisiei rapoarte semestriale nu mai târziu de 15 martie şi 15 septembrie a fiecărui an, cu excepţia cazurilor în care Comisia decide altfel. Primul raport trebuie transmis la 15 martie 2005 şi ultimul la 15 martie 2009;

aceste rapoarte trebuie să cuprindă toate informaţiile necesare pentru monitorizarea procesului de restructurare, şi a reducerii şi utilizării capacităţii şi trebuie să furnizeze suficiente informaţii financiare care să permită efectuarea unei evaluări asupra îndeplinirii condiţiilor şi cerinţelor cuprinse în prezentele dispoziţii şi în apendicele A. Rapoartele trebuie să cuprindă cel puţin informaţiile stabilite la apendicele A partea IV, pe care Comisia îşi rezervă dreptul să le modifice în conformitate cu experienţa sa în cadrul procesului de monitorizare. De asemenea, în completare la rapoartele individuale de afaceri ale societăţilor beneficiare, va exista un raport asupra situaţiei de ansamblu a sectorului siderurgic românesc, inclusiv recentele dezvoltări macroeconomice.

România obligă societăţile beneficiare să dezvăluie toate informaţiile relevante care, în alte împrejurări, pot fi considerate confidenţiale. În raportarea sa către Consiliu, Comisia se asigură că nu sunt divulgate informaţii confidenţiale specifice societăţii.

(15)

Un comitet consultativ alcătuit din reprezentanţii autorităţilor române şi ai Comisiei se întruneşte semestrial. Reuniunile comitetului consultativ pot avea loc şi ad-hoc, în cazul în care Comisia consideră necesar.

(16)

În cazul în care Comisia constată, pe baza monitorizării, că au intervenit abateri semnificative de la prognozele de dezvoltare macroeconomică, de la situaţia financiară a societăţilor beneficiare sau de la evaluările viabilităţii, aceasta poate solicita României să ia măsurile necesare pentru a consolida sau modifica măsurile de restructurare în cazul respectivelor societăţi beneficiare.

(17)

În cazul în care monitorizarea evidenţiază:

(a)

că nu au fost îndeplinite oricare dintre condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii sau în apendicele A sau

(b)

că nu a fost îndeplinit oricare din angajamentele asumate de România în cadrul extinderii perioadei în cursul căreia România poate acorda în mod excepţional ajutor de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice, în conformitate cu Acordul european de asociere, sau

(c)

că în cursul perioadei de restructurare România a acordat ajutor de stat incompatibil suplimentar societăţilor beneficiare sau oricărei societăţi siderurgice,

Comisia ia măsurile necesare solicitând oricărei societăţi implicate să ramburseze orice ajutor acordat cu încălcarea condiţiilor stabilite de prezentele dispoziţii şi la apendicele A. În cazul în care este necesar, se recurge la clauzele de salvgardare astfel cum sunt stabilite la articolul 37 sau în conformitate cu dispoziţiile articolului 39 din act.

5.   AGRICULTURA

A.   LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL AGRICULTURII

31999 R 1493: Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat ultima dată prin:

32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 19 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, România poate recunoaşte drepturi de replantare obţinute prin defrişarea varietăţilor hibride care pot să nu fie incluse în clasificarea soiurilor de viţă de vie, cultivate pe o suprafaţă de 30 000 hectare. Aceste drepturi de replantare pot fi utilizate până la 31 decembrie 2014 exclusiv pentru plantarea de Vitis vinifera.

Restructurarea şi reconversia acestor plantaţii de viţă de vie nu este eligibilă pentru sprijinul Comunităţii acordat în conformitate cu dispoziţiile articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999. Cu toate acestea, la nivel naţional pot fi acordate ajutoare de stat pentru costurile implicate de restructurarea şi reconversia acestora. Acest ajutor nu poate depăşi 75 % din costul total pe plantaţie.

B.   LEGISLAŢIA VETERINARĂ ŞI FITOSANITARĂ

I.   LEGISLAŢIA VETERINARĂ

32004 R 0852: Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

32004 R 0853: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004 din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor speciale de igienă a alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(a)

Cerinţele structurale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004 anexa II capitolul II şi de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea I capitolele II şi III, secţiunea II capitolele II şi III şi secţiunea V capitolul I nu se aplică unităţilor din România cuprinse în apendicele B la prezenta anexă până la 31 decembrie 2009, sub rezerva condiţiilor prevăzute mai jos.

(b)

Atât timp cât unităţile prevăzute la litera (a) de mai sus sunt supuse dispoziţiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unităţi sunt introduse exclusiv pe piaţa naţională sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unităţi din România supuse de asemenea dispoziţiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marcă de salubritate sau de identificare diferită de cea prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Paragraful precedent se aplică, de asemenea, tuturor produselor provenite din unităţi integrate de prelucrare a cărnii, în cazul în care o parte din unitate se supune dispoziţiilor literei (a).

(c)

Unităţile de prelucrare a laptelui enumerate în apendicele B la prezenta anexă pot recepţiona până la 31 decembrie 2009 cantităţi de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerinţele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul I subcapitolele II şi III, cu condiţia ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o listă alcătuită în acest scop de autorităţile române. România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea acestor ferme producătoare de lactate şi a sistemului de colectare a laptelui.

(d)

România se conformează treptat cerinţelor structurale prevăzute la litera (a). Anterior datei aderării, România înaintează Comisiei un plan de modernizare, aprobat de autoritatea naţională veterinară competentă, pentru fiecare dintre unităţile supuse măsurii prevăzute la litera (a) şi care sunt cuprinse în apendicele B. Planul include o listă a tuturor deficienţelor în raport cu cerinţele prevăzute la litera (a) şi data avută în vedere pentru remedierea acestora. România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în cadrul fiecărei unităţi. România asigură că numai acele unităţi care se conformează pe deplin acestor cerinţe până la 31 decembrie 2009 pot funcţiona în continuare.

(e)

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (10), Comisia poate actualiza apendicele B la prezenta anexă înaintea aderării şi până la 31 decembrie 2009 şi, în acest context, poate adăuga sau elimina unităţi în funcţie de progresele realizate în remedierea deficienţelor existente şi de rezultatele procesului de monitorizare.

În vederea asigurării bunei funcţionări a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

II.   LEGISLAŢIA FITOSANITARĂ

31991 L 0414: Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piaţă a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1), modificată ultima dată prin:

32004 L 0099: Directiva 2004/99/CE a Comisiei din 1.10.2004 (JO L 309, 6.10.2004, p. 6).

Prin derogare de la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 91/414/CEE, România poate amâna termenele de furnizare a informaţiilor prevăzute la anexele II şi III la Directiva 91/414/CEE privind produsele de uz fitosanitar autorizate în prezent în România şi comercializate exclusiv pe teritoriul românesc care cuprind compuşi ai cuprului (sulfat, oxiclorura sau hidroxid), sulf, clorură de acetil, dimetoat şi 2,4-D, cu condiţia ca aceste ingrediente să fie concomitent cuprinse în anexa I la respectiva directivă. Termenele arătate mai sus pot fi amânate până cel mai târziu la 31 decembrie 2009, cu excepţia 2,4-D, pentru care termenul poate fi amânat până cel mai târziu la 31 decembrie 2008. Dispoziţiile anterioare se aplică numai acelor societăţi solicitante care au început în mod efectiv să producă sau să achiziţioneze datele necesare înainte de 1 ianuarie 2005.

6.   POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

(1)

31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condiţiilor în care transportatorii nerezidenţi pot presta servicii de transport rutier naţional de marfă în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), modificat ultima dată prin:

32002 R 0484: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 484/2002 din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).

(a)

Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 şi până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliţi în România sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transport rutier naţional de marfă în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliţi în celelalte state membre sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transport rutier naţional de marfă în România.

(b)

Înainte de sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia în cazul în care vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau în care, de la acea dată, vor aplica în întregime articolul 1 din regulament. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliţi în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfă în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.

(c)

Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârşitul celui de-al cincilea an de la data aderării.

În cazul în care un stat membru menţionat de paragraful precedent se confruntă cu o perturbare gravă a pieţei sale naţionale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuată de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o ameninţare a stabilităţii ori supravieţuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfă, statul membru în cauză informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la aceasta şi le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauză poate solicita Comisiei să suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizării situaţiei.

Comisia examinează situaţia pe baza datelor furnizate de statul membru în cauză şi, în termen de o lună de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu să adopte măsuri de salvgardare. Se aplică procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea şi al patrulea, precum şi în articolul 7 alineatele (4), (5) şi (6) din regulament.

Oricare dintre statele membre menţionate la primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente şi excepţionale, să suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifică motivat Comisia.

(d)

Atât timp cât aplicarea articolul 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) şi (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier naţional de marfă prin schimbul treptat de autorizaţii de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale. Aceasta poate include şi posibilitatea liberalizării totale.

(e)

Aplicarea literelor (a)-(c) nu poate avea ca efect un acces la serviciile de transport rutier naţional de marfă mai restrictiv decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.

(2)

31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 privind stabilirea, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a maselor maxime autorizate în traficul internaţional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), modificată ultima dată prin:

32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18.2.2002, (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE, vehiculele care respectă valorile limită din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 şi 3.5.1 prevăzute la anexa I la respectiva directivă pot utiliza secţiunile nereabilitate din reţeaua românească de drumuri până la 31 decembrie 2013 numai în cazul în care respectă limitele româneşti de masă pe axă în vigoare.

Începând de la data aderării nu mai poate fi impusă nici o restricţie privind utilizarea de către vehiculele care respectă cerinţele Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute la anexa 5 la Acordul privind transporturile încheiat între CE şi România (11) şi în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropene (12), principale rute care sunt enumerate mai jos:

1.

Alba Iulia — Turda — Zalău — Satu Mare — Halmeu (drumul E 81)

2.

Zalău — Oradea — Borş (drumurile 1 H şi E 60)

3.

Mărăşeşti — Bacău — Suceava — Siret (drumul E 85)

4.

Tişiţa — Tecuci — Huşi — Albiţa (drumul E581)

5.

Simeria — Haţeg — Rovinari — Craiova — Calafat (drumul E 79)

6.

Lugoj — Caransebeş — Drobeta-Turnu Severin — Filiaşi — Craiova (drumul E 70)

7.

Craiova — Alexandria — Bucureşti (drumul 6)

8.

Drobeta-Turnu Severin — Calafat (drumul 56 A)

9.

Bucureşti — Buzău (drumurile E 60/E 85)

10.

Bucureşti — Giurgiu (drumul E 70/E 85)

11.

Braşov — Sibiu (drumul E 68)

12.

Timişoara — Stamora Moraviţa (drumul 59)

România aderă la calendarul prevăzut de tabelul de mai jos în vederea reabilitării reţelei sale de drumuri secundare prevăzute de harta de mai jos. Orice investiţii în infrastructură care implică utilizarea de fonduri din bugetul Comunităţii urmăresc să asigure că arterele sunt construite sau reabilitate pentru a suporta o încărcătură cu masa de 11,5 tone pe axă.

Corespunzător realizării reabilitării, va avea loc o deschidere treptată a reţelei româneşti de drumuri secundare pentru vehiculele aflate în trafic internaţional care respectă valorile limită ale directivei. În scopul încărcării şi descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei de drumuri secundare este permisă pe parcursul întregii perioade de tranziţie.

Începând de la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internaţional care respectă valorile-limită ale Directivei 96/53/CE sunt supuse numai unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare româneşti de transporturi rutiere în cazul în care depăşesc limitele naţionale privind masa pe axă. Aceste vehicule nu pot fi supuse unor asemenea tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare româneşti de transporturi rutiere în cazul în care depăşesc limitele naţionale în raport cu dimensiunea sau masa totală a vehiculului. Totodată, acele vehicule aflate în trafic internaţional care respectă valorile limită ale Directivei 96/53/CE şi sunt prevăzute cu suspensie pneumatică sunt supuse unor taxe mai mici cu cel puţin 25 %.

Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei secundare de către vehiculele aflate în trafic internaţional care respectă valorile-limită ale directivei sunt percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare este transparent iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalităţi administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontieră al respectării limitelor masei pe axă. Respectarea limitelor masei pe axă este asigurată într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul şi se aplică, de asemenea, vehiculelor înmatriculate în România.

Tarifele pentru vehiculele fără suspensie pneumatică ce respectă valorile limită prevăzute de Directiva 96/53/CE nu pot depăşi nivelul tarifelor arătate în tabelul de mai jos (exprimat în cifre la nivelul anului 2002). Vehiculele prevăzute cu suspensie pneumatică ce respectă valorile-limită prevăzute de Directiva 96/53/CE sunt supuse unor tarife mai mici cu cel puţin 25 %.

Nivelul maxim al tarifelor (exprimat în cifre la nivelul anului 2002) pentru vehiculele fără suspensie pneumatică ce corespund valorilor-limită prevăzute de Directiva 96/53/CE

Masă normată pe axa simplă

Cuantumul tarifului suplimentar pentru utilizarea unui kilometru de drum nereabilitat (cu capacitatea maximă de transport de 10 tone pe axă) în euro (exprimat în cifre la nivelul anului 2002)

între 10 şi 10,5 tone pe axă

0,11

între 10,5 şi 11 tone pe axă

0,30

între 11 şi 11,5 tone pe axă

0,44

Calendarul pentru reabilitarea reţelei de drumuri secundare care se deschid treptat circulaţiei vehiculelor care respectă valorile limită ale Directivei 96/53/CE

Perioada

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

TOTAL

Km în execuţie (13)

3 031

2 825

1 656

1 671

1 518

1 529

1 554

 

Km recepţionaţi (14)

960

1 674

528

624

504

543

471

 

Lucrări cumulate (în km)

3 916

5 590

6 118

6 742

7 246

7 789

8 260

8 260

Image

3.

31999 L 0062: Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a tarifelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (JO L 187, 20.7.1999, p. 42), modificată ultima dată prin:

12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi modificările aduse tratatelor — aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungaria, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) din Directiva 1999/62/CE, nivelurile tarifelor minime prevăzute de anexa I la directivă nu se aplică în România vehiculelor angajate exclusiv în operaţiunile de transport intern până la 31 decembrie 2010.

În cursul acestei perioade, nivelurile care sunt aplicate acestor vehicule de către România ating treptat nivelurile minime ale taxelor prevăzute de anexa I la directivă în conformitate cu următorul calendar:

la 1 ianuarie 2007, nivelurile aplicate de către România nu pot fi mai mici de 60 % din nivelurile minime prevăzute de anexa I la directivă;

la 1 ianuarie 2009, nivelurile aplicate de către România nu pot fi mai mici de 80 % din nivelurile minime prevăzute de anexa I la directivă.

7.   IMPOZITAREA

(1)

31977 L 0388: A şasea Directivă a Consiliului 77/388/CE din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri — sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), modificată ultima dată prin:

32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

În vederea aplicării articolului 28 alineatul (3) litera (b) din Directiva 77/388/CEE, România poate menţine scutirea de taxa pe valoarea adăugată a transportului internaţional de călători, prevăzută la punctul (17) din anexa F la directivă, până la data la care condiţiile stabilite la articolul 28 alineatul (4) din directivă sunt îndeplinite sau atât timp cât aceeaşi scutire este aplicată de oricare dintre actualele state membre, reţinându-se prima dintre aceste date în ordine cronologică.

(2)

31992 L 0079: Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pentru ţigarete (JO L 316, 31.10.1992, p. 8), modificată ultima dată prin:

32003 L 0117: Directiva 2003/117/CE a Consiliului din 5.12.2003 (JO L 333, 20.12.2003, p. 49).

Prin derogare de la la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/79/CEE, România poate amâna până la 31 decembrie 2009 aplicarea accizei minime totale aplicate la preţul de vânzare cu amănuntul (care include toate taxele) al ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută, cu condiţia ca în această perioadă România să-şi ajusteze treptat cotele accizelor la acciza minimă totală prevăzută de directivă.

Fără a aduce atingere articolului 8 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor şi deţinerea, circulaţia şi controlul acestor produse (15), şi după informarea Comisiei, statele membre pot menţine, atât timp cât se aplică derogarea de mai sus, contingentele la ţigaretele care pot fi introduse pe teritoriul lor din România fără plata unor accize suplimentare, precum în cazul celor aplicate importurilor din ţări terţe. Statele membre care recurg la această posibilitate pot efectua controalele necesare, cu condiţia ca aceste controale să nu împiedice buna funcţionare a pieţei interne.

(3)

32003 L 0049: Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind sistemul comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din diferite state membre (JO L 157, 26.6.2003, p. 49), modificată ultima dată prin:

32004 L 0076: Directiva 2004/76/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 106).

România este autorizată să nu aplice dispoziţiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE până la 31 decembrie 2010. Pe durata acestei perioade de tranziţie, cota impozitului pe plăţile de dobândă sau redevenţe efectuate către o societate asociată din alt stat membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăţi asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depăşească 10 %.

(4)

32003 L 0096: Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice şi a energiei electrice (JO L 283, 31.10.2003, p. 51), modificată ultima dată prin:

32004 L 0075: Directiva 2004/75/EC a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 din Directiva 2003/96/CE, România poate aplica următoarele perioade de tranziţie:

până la 1 ianuarie 2011, să alinieze nivelul naţional de impozitare a benzinei fără plumb utilizată drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1 000 l. Începând de la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizată drept carburant nu poate fi mai mică de 323 EUR pentru 1 000 l;

până la 1 ianuarie 2013, să alinieze nivelul naţional de impozitare a motorinei utilizată drept carburant la nivelul minim de 330 EUR pentru 1 000 l. Cota efectivă de impozitare aplicată motorinei utilizată drept carburant nu poate fi mai mică de 274 EUR pentru 1 000 l începând de la 1 ianuarie 2008 şi de 302 EUR pentru 1 000 l începând de la 1 ianuarie 2011.

b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 9 din Directiva 2003/96/CE, România poate aplica următoarele perioade de tranziţie:

până la 1 ianuarie 2010, să alinieze nivelul naţional de impozitare a gazului natural utilizat pentru încălzire în scopuri necomerciale la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C;

până la 1 ianuarie 2010, să alinieze nivelul naţional de impozitare a păcurei grele utilizate în termoficare la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C;

până la 1 ianuarie 2009, să adapteze nivelul naţional de impozitare a păcurei grele utilizată în alt scop decât în termoficare, la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C.

De la 1 ianuarie 2007, cota efectivă de impozitare aplicată produselor din păcură nu poate fi mai mică de 13 EUR pentru 1 000 kg.

c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 10 din Directiva 2003/96/CE, România poate aplica o perioadă de tranziţie până la 1 ianuarie 2010 pentru alinierea nivelului naţional de impozitare a energiei electrice la nivelele minime de impozitare stabilite la anexa I tabelul C. De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate energiei electrice nu pot fi mai mici de 50 % din cota minimă în materie la nivel comunitar.

8.   ENERGIA

31968 L 0414: Directiva 68/414/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1968 privind obligaţia statelor membre ale CEE de a menţine stocuri minime de ţiţei şi/sau produse petroliere (JO L 308, 23.12.1968, p. 14), modificată ultima dată prin:

31998 L 0093: Directiva 98/93/CE a Consiliului din 14.12.1998 (JO L 358, 31.12.1998, p. 100).

68,75 zile până la 1 ianuarie 2007;

73 zile până la 31 decembrie 2007;

77,25 zile până la 31 decembrie 2008;

81,5 zile până la 31 decembrie 2009;

85,45 zile până la 31 decembrie 2010;

90 zile până la 31 decembrie 2011.

9.   MEDIUL

A.   CALITATEA AERULUI

31994 L 0063: Directiva 94/63/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie a carburanţilor (JO L 365, 31.12.1994, p. 24), modificată prin:

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

1.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind instalaţiile de depozitare existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:

până la 31 decembrie 2007 unui număr de 115 instalaţii de depozitare din cadrul a 12 terminale şi până la 31 decembrie 2008 unui număr de 4 instalaţii de depozitare din cadrul unui singur terminal, care tranzitează o cantitate situată între 25 000 şi 50 000 tone/an;

până la 31 decembrie 2007 unui număr de 138 instalaţii de depozitare din cadrul a 13 terminale, până la 31 decembrie 2008 unui număr de 57 instalaţii de depozitare din cadrul a 10 terminale, şi până la 31 decembrie 2009 unui număr de 526 instalaţii de depozitare din cadrul a 63 de terminale, care tranzitează o cantitate de cel mult 25 000 tone/an.

2.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 şi ale anexei II la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind încărcarea şi descărcarea cisternelor existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:

până la 31 decembrie 2007 unui număr de 36 de instalaţii de încărcare-descărcare din cadrul a 12 terminale, care tranzitează o cantitate situată între 25 000 şi 150 000 tone/an;

până la 31 decembrie 2007 unui număr de 82 de instalaţii de încărcare-descărcare din cadrul a 18 terminale, până la 31 decembrie 2008 unui număr de 14 instalaţii de încărcare-descărcare din cadrul a 11 terminale şi până la 31 decembrie 2009 unui număr de 114 instalaţii de încărcare-descărcare din cadrul a 58 de terminale, care tranzitează o cantitate de cel mult 25 000 tone/an.

3.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 din Directiva 94/63/CE, cerinţele privind cisternele existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:

până la 31 decembrie 2007 unui număr de 31 de autocisterne;

până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 101 de autocisterne;

până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 432 de autocisterne.

4.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 şi ale anexei III la Directiva 94/63/CE, cerinţele privind încărcarea rezervoarelor existente în cadrul staţiilor de distribuţie a carburanţilor nu se aplică pe teritoriul României:

până la 31 decembrie 2007 unui număr de 116 de staţii de distribuţie a carburanţilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 19 staţii şi până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 106 staţii, care tranzitează o cantitate mai mare de 1 000 m3/an;

până la 31 decembrie 2007 unui număr de 49 de staţii de distribuţie a carburanţilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 11 staţii şi până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 85 de staţii, care tranzitează o cantitate situată între 500 şi 1 000 m3/an;

până la 31 decembrie 2007 unui număr de 23 de staţii de distribuţie a carburanţilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 14 staţii şi până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 188 de staţii, care tranzitează o cantitate de cel mult 500 m3/an.

B.   MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

1.

31993 R 0259: Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în interiorul, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p. 1), modificat ultima dată prin:

32001 R 2557: Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei din 28.12.2001 (JO L 349, 31.12.2001, p.1).

(a)

Până la 31 decembrie 2015, toate transporturile către România de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 259/93 trebuie notificate autorităţilor competente, iar documentele corespunzătoare trebuie procesate în conformitate cu articolele 6, 7 şi 8 din regulament.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) al Regulamentului (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2011 autorităţile române competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către România cuprinzând următoarele deşeuri destinate recuperării, enumerate în anexa III, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Aceste transporturi sunt supuse dispoziţiilor articolului 10 din regulament.

AA.

DEŞEURI METALICE

AA 060

Cenuşi şi reziduuri de vanadiu

AA 080

Deşeuri şi reziduuri de taliu

AA 090

Deşeuri şi reziduuri de arsenic

AA 100

Deşeuri şi reziduuri de mercur

AA 130

Lichide rezultate din decaparea metalelor

AB.

DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ANORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERII ORGANICE

AB 010

Zguri, cenuşi şi reziduuri care nu sunt prevăzute sau incluse în altă categorie

AB 020

Reziduuri rezultate din arderea deşeurilor municipale/menajere

AB 030

Deşeuri de la sistemele care nu folosesc cianuri, rezultate din tratarea suprafeţei metalelor

AB 040

Deşeuri de sticlă de la tuburile catodice şi alte tipuri de sticle activate

AB 050

Nămoluri de fluorură de calciu

AB 060

Alţi compuşi anorganici fluoruraţi sub formă de lichide sau nămoluri

AB 080

Catalizatori uzaţi care nu se află pe lista verde

AB 090

Deşeuri de hidroxizi de aluminiu

AB 110

Soluţii bazice

AB 120

Compuşi anorganici halogenaţi care nu sunt prevăzuţi sau incluşi în altă categorie

AC.

DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERIALE ANORGANICE

AC 040

Nămoluri provenite din benzine cu plumb (motorine)

AC 050

Fluide termice (transmitere de căldură)

AC 060

Lichide hidraulice

AC 070

Lichide de frână

AC 080

Lichide antigel

AC 090

Deşeuri rezultate din producerea, prepararea şi utilizarea răşinilor, cauciucului, plastifianţilor, cleiurilor şi adezivilor

AC 100

Nitroceluloză

AC 110

Fenoli şi compuşi fenolici, inclusiv clorofenol sub formă lichidă sau de nămoluri

AC 120

Naftaline policlorurate

AC 140

Catalizatori cu trietilamină utilizaţi în prepararea nisipurilor pentru topitorii

AC 150

Clorofluorocarburi

AC 160

Haloni

AC 190

Fracţiune prăfoasă rezultată din mărunţirea autovehiculelor

AC 200

Compuşi organo-fosforici

AC 210

Solvenţi nehalogenaţi

AC 220

Solvenţi halogenaţi

AC 230

Reziduuri de distilare neapoase, halogenate sau nehalogenate, rezultate din operaţiuni de recuperare a solvenţilor organici

AC 240

Deşeuri rezultate din producerea hidrocarburilor alifatice halogenate (precum clorometanii, dicloretanul, clorura de vinil, clorura de viniliden, clorura de alil şi epiclorhidrina)

AC 260

Dejecţii lichide de la porci, fecale

AC 270

Nămol de canalizare

AD.

DEŞEURI CARE POT CONŢINE FIE COMPUŞI ORGANICI, FIE ANORGANICI

AD 010

Deşeuri de la producerea şi prepararea produselor farmaceutice

AD 020

Deşeuri de la producerea, prepararea şi utilizarea biocidelor şi a produselor fitofarmaceutice

AD 030

Deşeuri de la producerea, prepararea şi utilizarea produselor chimice pentru conservarea lemnului

Deşeuri care conţin, sunt alcătuite din sau sunt contaminate cu oricare din următorii compuşi:

AD 040

Cianuri anorganice, cu excepţia reziduurilor solide purtătoare de metale preţioase şi care conţin urme de cianuri anorganice

AD 050

Cianuri organice

AD 080

Deşeuri de natură explozivă, în cazul în care nu fac obiectul unor dispoziţii speciale

AD 110

Soluţii acide

AD 120

Răşini schimbătoare de ioni

AD 130

Aparate foto de unică folosinţă cu baterie

AD 140

Deşeuri provenite de la dispozitivele de control al poluării industriale pentru curăţarea gazelor reziduale industriale, neprevăzute sau neincluse în altă categorie

AD 150

Materie organică rezultat pe cale naturală, utilizat ca mediu filtrant (precum filtrele biologice)

AD 160

Deşeuri municipale/menajere

AD 170

Cărbune activat uzat, cu proprietăţi periculoase rezultate din utilizarea sa în industriile de chimie anorganică, de chimie organică şi farmaceutică, în tratarea apelor uzate, în procesele de filtrare a gazelor/aerului sau în scopuri similare

Acest termen poate fi prelungit până cel mai târziu la 31 decembrie 2015 cel târziu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 al Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deşeurile (16), modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului (17).

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2011 autorităţile române competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către România de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt prevăzute de anexele la regulament, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Acest termen poate fi prorogat până cel mai târziu la 31 decembrie 2015, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile (16), modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului (18).

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, autorităţile române competente formulează obiecţii cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexele II, III şi IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în anexele respective şi care au ca destinaţie o instalaţie exceptată temporar de la aplicarea anumitor dispoziţii ale Directivei Consiliului 96/61/CE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (19), ale Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2000/76/CE din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor (20) sau ale Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2001/80/CE din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă de anumiţi poluanţi generaţi de instalaţiile de ardere de mare capacitate (21), pe durata exceptării temporare aplicate instalaţiei de destinaţie.

(2)

31994 L 0062: Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10), modificată ultima dată prin:

32004 L 0012: Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11.2.2004 (JO L 47, 18.2.2004, p. 26).

a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

32 % din masă la 31 decembrie 2006, 34 % în anul 2007, 40 % în anul 2008, 45 % în anul 2009 şi 48 % în anul 2010.

b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

53 % din masă în anul 2011 şi 57 % în anul 2012.

c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

8 % din masă la 31 decembrie 2006, 10 % în anul 2007, 11 % în anul 2008, 12 % în anul 2009 şi 14 % în anul 2010.

d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul global de reciclare la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

26 % din masă la 31 decembrie 2006, 28 % în anul 2007, 33 % în anul 2008, 38 % în anul 2009, 42 % în anul 2010, 46 % în anul 2011 şi 50 % în anul 2012.

e)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

21 % din masă la 31 decembrie 2006, 22 % în anul 2007, 32 % în anul 2008, 38 % în anul 2009, 44 % în anul 2010, 48 % în anul 2011 şi 54 % în anul 2012.

(f)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (e) punctul (iv) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub formă de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

16 % din masă în anul 2011 şi 18 % în anul 2012.

(g)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (e) punctul (v) din Directiva 94/62/CE, România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

4 % din masă la 31 decembrie 2006, 5 % în anul 2007, 7 % în anul 2008, 9 % în anul 2009 şi 12 % în anul 2010.

(3)

31999 L 0031: Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deşeurilor (JO L 182, 16.7.1999, p. 1), modificată prin:

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 14 litera (c) şi ale punctelor (2), (3), (4) şi (6) din anexa I la Directiva 1999/31/CE, şi fără a aduce atingere Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deşeurile (22) şi Directivei Consiliului 91/689/CEE din 12 decembrie 1991 privind deşeurile periculoase (23), condiţiile privind controlul apei şi gestionarea infiltraţiilor, protecţia solului şi apei, controlul şi asigurarea stabilităţii gazelor nu sunt aplicabile în România unui număr de 101 de depozite municipale de deşeuri existente până la 16 iulie 2017.

România este obligată să asigure reducerea treptată a deşeurilor depozitate în aceste 101 de depozite municipale de deşeuri neconforme, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:

la 31 decembrie 2006: 3 470 000 tone;

la 31 decembrie 2007: 3 240 000 tone;

la 31 decembrie 2008: 2 920 000 tone;

la 31 decembrie 2009: 2 920 000 tone;

la 31 decembrie 2010: 2 900 000 tone;

la 31 decembrie 2011: 2 740 000 tone;

la 31 decembrie 2012: 2 460 000 tone;

la 31 decembrie 2013: 2 200 000 tone;

la 31 decembrie 2014: 1 580 000 tone;

la 31 decembrie 2015: 1 420 000 tone;

la 31 decembrie 2016: 1 210 000 tone.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (3) literele (a) şi (b) şi ale anexei I punctul (2) liniuţa a doua la Directiva 1999/31/CE, precum şi fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6 litera (c) punctul (ii) din această directivă şi nici Directivei 75/442/CEE, cerinţele privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante şi prevenirea infiltrării apelor de suprafaţă în deşeurile depozitate nu se aplică pe teritoriul României următoarelor 23 de instalaţii existente până la data indicată în cazul fiecăreia:

 

Până la 31 decembrie 2007:

1.

S.C. BEGA UPSOM Ocna Mureş, Ocna Mureş, jud. Alba

 

Până la 31 decembrie 2008:

2.

S.C. TERMOELECTRICA S.A. - S.E. Doiceşti, Doiceşti, jud. Dâmboviţa

3.

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A., Cicani-Beterega, jud. Gorj

4.

R.A.A.N. Drobeta-Turnu Severin - Sucursala ROMAG — TERMO, Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinţi

 

Până la 31 decembrie 2009:

5.

COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - S.E. Craiova, Valea Mănăstirii, jud. Dolj

6.

COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - S.E. Işalniţa, Işalniţa II, jud. Dolj

7.

COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - S.E. Işalniţa, Işalniţa I, jud. Dolj

8.

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. - S.E. Paroşeni, Căprişoara, jud. Hunedoara

9.

S.C. TERMICA S.A. Suceava, Suceava, jud. Suceava

 

Până la 31 decembrie 2010:

10.

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A., Bejan, jud. Hunedoara

11.

S.C. ALUM Tulcea, Tulcea, jud. Tulcea

 

Până la 31 decembrie 2011:

12.

S.C. UZINA TERMOELECTRICĂ GIURGIU S.A., Giurgiu, jud. Giurgiu

 

Până la 31 decembrie 2012:

13.

C.E.T. Bacău, Furnicari — Bacău, jud. Bacău

14.

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI, Valea Ceplea, jud. Gorj

15.

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI, Valea Ceplea, jud. Gorj

16.

S.C. UZINELE SODICE Govora, Govora, jud. Vâlcea

17.

S.C. C.E.T. Govora S.A., Govora, jud. Vâlcea

 

Până la 31 decembrie 2013:

18.

S.C. C.E.T. Arad, Arad, jud. Arad

19.

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Sântaul Mic, jud. Bihor

20.

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Sântaul Mic, jud. Bihor

21.

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Sântaul Mic, jud. Bihor

22.

C.E.T. II Iaşi, Holboca, jud. Iaşi

23.

S.C. Uzina Electrică Zalău, Hereclean — Panic, jud. Sălaj

România este obligată să asigure reducerea treptată a deşeurilor lichide depozitate în aceste 23 de instalaţii neconforme, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:

la 31 decembrie 2006: 11 286 000 tone;

la 31 decembrie 2007: 11 286 000 tone;

la 31 decembrie 2008: 11 120 000 tone;

la 31 decembrie 2009: 7 753 000 tone;

la 31 decembrie 2010: 4 803 000 tone;

la 31 decembrie 2011: 3 492 000 tone;

la 31 decembrie 2012: 3 478 000 tone;

la 31 decembrie 2013: 520 000 tone.

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (3) litera (a) şi ale anexei I punctul (2) liniuţa a doua din Directiva 1999/31/CE, precum şi fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6 litera (c) punctul (ii) din această directivă şi nici Directivei 75/442/CEE, cerinţele privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante şi prevenirea infiltrării apelor de suprafaţă în deşeurile depozitate nu se aplică pe teritoriul României următoarelor 5 iazuri de decantare existente până la data indicată pentru fiecare:

 

Până la 31 decembrie 2009:

1.

BĂIŢA Ştei, Fânaţe, jud. Bihor

 

Până la 31 decembrie 2010:

2.

TRANSGOLD Baia Mare, Aurul-Recea, jud. Maramureş

3.

MINBUCOVINA Vatra Dornei, Ostra-Valea Straja, jud. Suceava

 

Până la 31 décembre 2011:

4.

CUPRUMIN Abrud, Valea Şesei, jud. Alba

5.

CUPRUMIN Abrud, Valea Ştefancei, jud. Alba.

România este obligată să asigure reducerea treptată a deşeurilor lichide depozitate în aceste 5 iazuri de decantare neconforme existente, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:

la 31 decembrie 2006: 6 370 000 tone;

la 31 decembrie 2007: 5 920 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 3 820 000 tone deşeuri nepericuloase);

la 31 decembrie 2008: 4 720 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 2 620 000 tone deşeuri nepericuloase);

la 31 decembrie 2009: 4 720 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 2 620 000 tone deşeuri nepericuloase);

la 31 decembrie 2010: 4 640 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 2 540 000 tone deşeuri nepericuloase);

la 31 decembrie 2011: 2 470 000 tone (în întregime nepericuloase).

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 2 litera (g) liniuţa a doua din Directiva 1999/31/CE, precum şi fără a aduce atingere dispoziţiilor Directivei 75/442/CEE şi ale Directivei 91/689/CEE, un sit permanent care este utilizat pentru depozitarea temporară a deşeurilor periculoase generate pe teritoriul României nu poate fi considerat ca fiind depozit de deşeuri în România până la 31 decembrie 2009.

Începând cu 30 iunie 2007, România este obligată să furnizeze Comisiei, la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport privind punerea treptată în aplicare a directivei şi conformarea sa cu aceste obiective intermediare.

(4)

32002 L 0096: Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003, p.24), modificată prin:

32003 L 0108: Directiva 2003/108/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (5) şi 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE, România este obligată să atingă la 31 decembrie 2008 un nivel mediu de colectare separată de cel puţin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodăriile populaţiei, precum şi nivelurile de recuperare, refolosire şi reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor.

C.   CALITATEA APEI

(1)

31983 L 0513: Directiva 83/513/CEE a Consiliului din 26 septembrie 1983 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările de cadmiu (JO L 291, 24.10.1983, p. 1), modificată prin:

31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48);

31984 L 0156: Directiva 84/156/CEE a Consiliului din 8 martie 1984 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările de mercur din alte sectoare decât cel al electrolizei cloralcanilor (JO L 74, 17.3.1984, p. 49), modificat prin:

31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 83/513/CEE, precum şi ale articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 84/156/CEE, valorile limită pentru evacuările de cadmiu şi mercur în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii (24) nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalaţii industriale:

 

ARIEŞMIN S.A. Baia de Arieş — Valea Sărtaş — Baia de Arieş — jud. Alba

 

ARIEŞMIN S.A. Baia de Arieş — ape de mină — Baia de Arieş — jud. Alba

 

E.M. TURŢ — Turţ — jud. Satu Mare

 

S.M. BAIA BORŞA — evacuare ape de mină Gura Băii — Borşa — jud. Maramureş

 

S.M. BAIA BORŞA — evacuare ape de mină Burloaia — Borşa — jud. Maramureş

 

S.M. BAIA BORŞA — evacuare Colbu-Toroioaga — Borşa — jud. Maramureş

 

E.M. BAIA SPRIE — Baia Sprie — jud. Maramureş

 

E.M. CAVNIC — Cavnic — jud. Maramureş

 

E.M. BĂIUŢ — Băiuţ — jud. Maramureş

 

S.C. Romplumb S.A. BAIA MARE — evacuare în canal de transport — Baia Mare — jud. Maramureş

 

SUCURSALA MINIERĂ BAIA MARE — flotaţie centrală — Baia Mare — jud. Maramureş

 

S.M. BAIA BORŞA — evacuare ape flotaţie — Borşa — jud. Maramureş

 

Romarm Tohani Zărneşti — Zărneşti — jud. Braşov

 

S.C. Viromet S.A. Victoria — Victoria — jud. Braşov

 

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 1 — Slatina — jud. Olt

 

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 2 — Slatina — jud. Olt

 

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 3 — Slatina — jud. Olt

 

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 4 — Slatina — jud. Olt

 

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 5 — Slatina — jud. Olt

 

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 6 — Slatina — jud. Olt

 

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 7 — Slatina — jud. Olt

 

S.C. GECSAT Târnăveni — Târnăveni — jud. Mureş

 

S.G.D.P. BAIA BORŞA — Borşa — jud. Maramureş

 

S.P.G.C. SEINI — Seini — jud. Maramureş

 

S.C. VITAL BAIA MARE — evacuare staţie — Baia Mare — jud. Maramureş

 

S.C. I.M.I. S.A. BAIA MARE — evacuare staţie mina Ilba — Baia Mare — jud. Maramureş

 

S.C. WEST CONSTRUCT MINA SOCEA — Valea Socea — jud. Maramureş

(2)

31984 L 0491: Directiva 84/491/CEE a Consiliului din 9 octombrie 1984 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările de hexaclorciclohexan (JO L 274, 17.10.1984, p. 1), modificată prin:

31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 84/491/CEE, valorile limită pentru evacuările de lindan în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului, din 4 mai 1976, privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii (25) nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalaţii industriale:

 

S.C. Sinteza S.A. Oradea — Oradea — jud. Bihor

 

S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea — Râmnicu Vâlcea — jud. Vâlcea

 

S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzeşti — Borzeşti — jud. Bacău

(3)

31986 L 0280: Directiva 86/280/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările anumitor substanţe periculoase incluse în lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (JO L 181, 4.7.1986, p. 16), modificată ultima dată prin:

31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei II la Directiva 86/280/CEE, valorile limită pentru evacuările de hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, 1,2 — dicloretan (EDC), tricloretilenă (TRI) şi triclorbenzen (TCB) în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii (25), nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalaţii industriale:

 

S.C. NUTRISAM SATU MARE — Ferma MOFTIN — Satu Mare — jud. Satu Mare

 

S.C. MARLIN S.A. ULMENI — Ulmeni — jud. Maramureş

 

S.C. PROMET — Satu Mare — jud. Maramureş

 

ARDUDANA ARDUD — Ardud — jud. Maramureş

 

S.M. BAIA BORŞA — evacuare ape de mină Gura Băii — Borşa — jud. Maramureş

 

S.M. BAIA BORŞA — evacuare Colbu-Toroioaga — Borşa — jud. Maramureş

 

E.R.S. C.U.G. CLUJ — evacuare 3 — Cluj-Napoca — jud. Cluj

 

S.C. ARMĂTURA CLUJ — 6 evacuări directe — Cluj-Napoca — jud. Cluj

 

SUCURSALA MINIERĂ BAIA MARE — flotaţie centrală — Baia Mare — jud. Maramureş

 

S.C. OLTCHIM S.A. — Râmnicu Vâlcea — jud. Vâlcea

 

S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzeşti — M 1 — Borzeşti — jud. Bacău

 

S.C. Electrocarbon S.A. Slatina — R 2 — Slatina — jud. Olt

 

S.C. TERAPIA CLUJ — evacuare staţie 3 + staţie 2 — Cluj-Napoca — jud. Cluj

 

S.C. PHOENIX ROMÂNIA CAREI — Carei — jud. Satu Mare

 

S.C. SILVANIA ZALĂU — Zalău — jud. Sălaj

 

S.N.P. PETROM S.A. - ARPECHIM Piteşti — Piteşti — jud. Argeş

 

S.C. TEHNOFRIG CLUJ — evacuare 1 — Cluj-Napoca — jud. Cluj

 

R.B.G. ELCOND ZALĂU — Zalău — jud. Sălaj

 

S.C. MUCART CLUJ — Cluj-Napoca — jud. Cluj

 

S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila — Brăila — jud. Brăila

 

STRATUS MOB S.A. Blaj — Blaj — jud. Alba

(4)

31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), modificată prin:

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 3, 4 şi 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/CEE, cerinţele privind sistemele de colectare şi tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul României până la 31 decembrie 2018, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:

la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispoziţiile articolului 3 din directivă trebuie realizată în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000;

la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispoziţiile articolului 5 alineatul (2) din directivă trebuie realizată în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.

România este obligată să asigure extinderea treptată a sistemelor de colectare prevăzute la articolul 3 în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalent locuitori:

61 %, la 31 decembrie 2010;

69 %, la 31 decembrie 2013;

80 %, la 31 decembrie 2015.

România este obligată să asigure extinderea treptată a tratării apelor reziduale prevăzute la articolele 4 şi 5 alineatul (2) în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalent-locuitor:

51 %, la 31 decembrie 2010;

61 %, la 31 decembrie 2013;

77 %, la 31 decembrie 2015.

(5)

31998 L 0083: Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32), modificată prin:

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8, precum şi ale anexei I părţile B şi C la Directiva 98/83/CE, valorile stabilite pentru următorii parametri nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condiţiile stabilite mai jos:

până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puţin de 10 000 de locuitori;

până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbane cuprinzând între 10 000 şi 100 000 de locuitori;

până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier şi mangan în aglomerările urbane cu peste 100 000 de locuitori;

până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide în aglomerările urbane cu mai puţin de 10 000 de locuitori;

până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan în aglomerările urbane cuprinzând între 10 000 şi 100 000 de locuitori.

România este obligată să asigure conformarea cu cerinţele directivei, cu respectarea obiectivelor intermediare prezentate în tabelul de mai jos:

Localităţi care se conformează la 31 decembrie 2006

Populaţie racordată

Total localităţi

Oxidabilitate %

Amoniu %

Nitraţi %

Turbiditate %

Aluminiu %

Fier %

Cadmiu,plumb %

Pesticide %

Mangan %

<10 000

1 774

98,4

99

95,3

99,3

99,7

99,2

99,9

99,9

100

10 000 -

100 000

111

73

59,5

93,7

87

83,8

78,4

98,2

93,4

96,4

100 001 -

200 000

14

85,7

92,9

100

100

92,9

100

100

78,6

92,9

>200 000

9

77,8

100

100

100

88,9

88,9

100

88,9

88,9

Total

1 908

96,7

96,7

95,2

98,64

98,64

97,9

99,8

99,4

99,7

Localităţi care se conformează la sfârşitul anului 2010

Populaţie racordată

Total localităţi

Oxidabilitate %

Amoniu %

Nitraţi %

Turbiditate %

Aluminiu %

Fier %

Cadmiu,plumb %

Pesticide %

Mangan %

<10 000

1 774

100

99,5

97,7

99,7

99,7

99,3

99,9

99,9

100

10 000 -

100 000

111

100

80,2

97,3

100

94,6

90

98,2

96,4

96,4

100 001 -

200 000

14

100

100

100

100

100

100

100

100

100

>200 000

9

100

100

100

100

100

100

100

100

100

Total

1 908

100

98,32

97,7

99,7

99,4

98,7

99,8

99,7

99,7

Prezenta derogare nu se aplică apei potabile utilizate pentru prelucrarea alimentelor.

D.   POLUAREA INDUSTRIALĂ ŞI MANAGEMENTUL RISCULUI

1.

31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), modificată ultima dată prin:

32003 R 1882: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE, condiţiile de autorizare a instalaţiilor existente nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare instalaţie în parte, cu condiţia respectării obligaţiei de a opera aceste instalaţii în conformitate cu valorile limită de emisii, parametrii echivalenţi sau măsurile tehnice disponibile, în conformitate cu dispoziţiile articolului 9 alineatele (3) şi (4):

 

Până la 31 decembrie 2008:

1.

S.C. CARBID FOX S.A. Târnăveni (activitate principală 4.2)

2.

S.C. AVICOLA S.A. - Ferma Gârleni — Bacău (activitate principală 6.6 a)

3.

S.C. EXPERT 2001 IMPEX S.R.L. — Bistriţa-Năsăud (activitate principală 6.6)

 

Până la 31 decembrie 2009:

4.

S.C. UCM Reşiţa Caraş-Severin (activitate principală 2.2)

5.

S.C. SICERAM S.A. Mureş (activitate principală 3.5)

6.

S.C. BEGA UPSOM S.A. Alba (activitate principală 4.2)

7.

S.C. CELROM S.A. Mehedinţi (activitate principală 6.1)

8.

S.C. COMCEH S.A. Călăraşi — Călăraşi (activitate principală 6.1 b)

9.

S.C. ECOPAPER S.A. Zărneşti — Braşov (activitate principală 6.1 b)

10.

S.C. RIFIL S.A. Neamţ (activitate principală 6.2)

11.

S.C. AVICOLA S.A. — Ferma Războieni — Iaşi (activitate principală 6.6 a)

12.

S.C. AVIMAR S.A. Maramureş (activitate principală 6.6 a)

13.

S.C. AVICOLA S.A. Iaşi — Ferma Leţcani — Iaşi (activitate principală 6.6 a)

14.

COMBINATUL AGROINDUSTRIAL Curtici — Arad (activitate principală 6.6 b)

15.

S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Bora — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

16.

S.C. SUINTEST Oarja S.A. — Argeş (activitate principală 6.6 b, c)

17.

S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Andrăşeşti — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

18.

S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Perieţi — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

19.

S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Gheorghe Doja — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

 

Până la 31 decembrie 2010:

20.

S.C. ROMPLUMB S.A. Maramureş (activitate principală 2.5)

21.

S.C. ROMRADIATOARE S.A. — Braşov (activitate principală 2.5 b)

22.

S.C. ELECTROMONTAJ S.A. Bucureşti (activitate principală 2.6)

23.

HOLCIM (Romania) — Ciment Câmpulung Argeş (activitate principală 3.1)

24.

S.C. ETERMED S.A. Medgidia — Constanţa (activitate principală 3.2)

25.

S.C. CONGIPS S.A. (Azbest) Bihor (activitate principală 3.2)

26.

S.C. HELIOS S.A. Aştileu — Bihor (activitate principală 3.5)

27.

S.C. SOFERT S.A. Bacău (activitate principală 4.3, 4.2 b)

28.

S.C. CHIMOPAR S.A. Bucureşti (activitate principală 4.1)

29.

S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi (activitate principală 4.5)

30.

S.C. ROMPETROL PETROCHEMICALS S.R.L. Constanţa (activitate principală 4.1)

31.

S.C. LETEA S.A. Bacău (activitate principală 6.1 a)

32.

S.C. ZAHĂR Corabia S.A. Olt (activitate principală 6.4 b)

33.

S.C. TARGO S.R.L. Timiş (activitate principală 6.4)

34.

S.C. SUINPROD Roman — Neamţ (activitate principală 6.6 b)

35.

S.C. LUCA SUINPROD S.A. Codlea — Braşov (activitate principală 6.6 b)

36.

S.C. AVICOLA Costeşti Argeş — Argeş (activitate principală 6.6 b)

37.

S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Brad — Bacău (activitate principală 6.6 a)

38.

S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. Olt (activitate principală 6.6 a)

39.

S.C. AVICOLA S.A. Ferma Gherăieşti — Bacău (activitate principală 6.6 a)

40.

S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea — Tulcea (activitate principală 6.6 b)

41.

S.C. PIGCOM S.A. Satu Nou — Tulcea (activitate principală 6.6 b)

42.

S.C. AGROPROD IANCU S.R.L. Urziceni — Ialomiţa (activitate principală 6.6 b)

43.

S.C. CRUCIANI IMPEX S.R.L. Deduleşti — Brăila (activitate principală 6.6)

44.

S.C. AGROFLIP Bonţida — Cluj (activitate principală 6.6 b, c)

45.

S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Amara — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

46.

S.C. ISOVOLTA GROUP S.A. Bucureşti (activitate principală 6.7)

47.

S.C. SAMOBIL S.A. Satu Mare (activitate principală 6.7)

48.

S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina — Olt (activitate principală (6.8)

49.

S.C. TRANSGOLD S.A. Baia Mare — Maramureş (activitate principală 2.5)

 

Până la 31 decembrie 2011:

50.

S.C. ORGANE DE ASAMBLARE S.A. Braşov (activitate principală 2.6)

51.

HEIDELBERG CEMENT — Fieni Cement Dâmboviţa (activitate principală 3.1)

52.

CARMEUSE Romania S.A. Argeş (activitate principală 3.1)

53.

S.C. RESIAL S.A. Alba (activitate principală 3.5)

54.

S.N.P. PETROM S.A. Sucursala Craiova, Combinatul Doljchim — Dolj (activitate principală 4.2, 4.1)

55.

S.C. U.S.G. S.A. Vâlcea (activitate principală 4.2 d)

56.

S.C. ULTEX S.A. Ţăndărei — Ialomiţa (activitate principală 6.4 b)

57.

S.C. CARMOLIMP S.R.L. Viştea de Sus — Sibiu (activitate principală 6.6 b)

58.

S.C. AVICOLA S.A. Buftea — Ilfov (activitate principală 6.6 a)

59.

S.C. AVICOLA S.A. Ferma Hemeiuş — Bacău (activitate principală 6.6 a)

60.

S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea — Ferma Zimnicea — Teleorman (activitate principală 6.6 b)

61.

S.C. SUINPROD S.A. Bilciureşti — Dâmboviţa (activitate principală 6.6)

62.

S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Baldovineşti — Brăila (activitate principală 6.6 b)

63.

S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Tichileşti — Brăila (activitate principală 6.6 b)

64.

S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. — Teleorman (activitate principală 6.6 a)

65.

S.C. KING HAUSE ROM Cornetu S.R.L. Filiala Mavrodin — Teleorman (activitate principală 6.6 a)

66.

S.C. AVIKAF PROD IMPEX S.R.L. Teleorman (activitate principală 6.6 a)

67.

S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea — Ferma Dracea — Teleorman (activitate principală 6.6 b)

68.

S.C. ROMCIP Salcia — Teleorman (activitate principală 6.6 b)

69.

S.C. AVIPUTNA S.A. Goleşti — Vrancea (activitate principală 6.6 a)

70.

S.C. NUTRICOM S.A. Olteniţa — Călăraşi (activitate principală 6.6 b)

71.

S.C. PIGALEX S.A. Alexandria — Teleorman (activitate principală 6.6 b)

72.

S.C. PIC ROMÂNIA S.R.L. Vasilaţi — Călăraşi (activitate principală 6.6 c)

73.

S.C. SUINTEST S.A. Fierbinţi — Ialomiţa (activitate principală 6.6 b)

74.

S.C. AGRIVAS S.R.L. Vaslui (activitate principală 6.6 a)

75.

S.C. AVICOLA Buftea S.A. Punct de lucru Turnu Măgurele — Teleorman (activitate principală 6.6 a)

76.

S.C. C+C S.A. Reşiţa (activitate principală 6.6 b)

 

Până la 31 decembrie 2012:

77.

S.N.P. PETROM S.A. Sucursala ARPECHIM Piteşti — Argeş (activităţi 1.2, 4.1)

78.

S.C. ROMPETROL Rafinare S.A. Constanţa (activitate 1.2)

79.

COMBINATUL DE OŢELURI SPECIALE Târgovişte — Dâmboviţa (activitate principală 2.2, 2.3)

80.

S.C. COMBINATUL DE UTILAJ GREU S.A. Cluj (activitate principală 2.2, 2.3 b)

81.

S.C. IAIFO Zalău — Sălaj (activitate principală 2.3 b, 2.4)

82.

S.C. ALTUR S.A. Olt (activitate principală 2.5)

83.

C.N.C.A.F. MINVEST S.A. DEVA Filiala DEVAMIN S.A. Deva, Exploatarea minieră Deva — Hunedoara (activitate principală 2.5)

84.

S.C. MONDIAL S.A. Lugoj — Timiş (activitate principală 3.5)

85.

S.C. MACOFIL S.A. Târgu Jiu — Gorj (activitate principală 3.5)

86.

S.C. CERAMICA S.A. Iaşi (activitate principală 3.5)

87.

S.C. FIBREXNYLON S.A. Neamţ (activitate principală 4.1 b, d; 4.2 b; 4.3)

88.

S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzeşti — Bacău (activitate principală 4.1 a, b, c, d, f; 4.2 b, c, d; 4.4)

89.

S.C. PEHART S.A. Petreşti — Alba (activitate principală 6.1 b)

90.

S.C. TABACO-CAMPOFRIO S.A. Tulcea (activitate principală 6.4 a)

91.

S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Ion Ghica — Ialomiţa (activitate principală 6.6 a)

92.

S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Aviasan — Bacău (activitate principală 6.6 a)

93.

S.C. ITAL TRUST Racoviţă S.A. — Sibiu (activitate principală 6.6 b)

94.

S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Parţa — Timiş (activitate principală 6.6 b)

95.

S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Pădureni — Timiş (activitate principală 6.6 b)

96.

S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Peciu Nou — Timiş (activitate principală 6.6 b)

97.

S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Periam — Timiş (activitate principală 6.6 b)

98.

S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Ciacova — Timiş (activitate principală 6.6 b)

99.

S.C. AVICOLA LUMINA S.A. — Constanţa (activitate principală 6.6 a)

 

Până la 31 decembrie 2013:

100.

S.C. UNIO S.A. Satu Mare (activitate principală 2.3 b)

101.

S.C. ARTROM S.A. Slatina — Olt (activitate principală 2.3 b, 2.6)

102.

S.C. IAR S.A. Braşov (activitate principală 2.6)

103.

S.C. ARIO S.A. Bistriţa-Năsăud (activitate principală 2.4)

104.

S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Medgidia — Constanţa (activitate principală 3.1)

105.

S.C. CARS S.A. Târnăveni — Mureş (activitate principală 3.5)

106.

S.C. CASIROM S.A. Cluj (activitate principală 3.5)

107.

S.C. TURNU S.A. Turnu Măgurele — Teleorman (activitate principală 4.3, 4.2 b)

108.

S.C. COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE S.A. Năvodari — Constanţa (activitate principală 4.3)

109.

S.C. AMBRO Suceava S.A. — Suceava (activitate principală 6.1 a, b)

110.

S.C. ROMSUIN TEST Periş S.A. — Ilfov (activitate principală 6.6 a)

111.

S.C. NUTRICOD Codlea Sucursala Sfântu Gheorghe — Covasna (activitate principală 6.6 b)

112.

S.C. HADITON GRUP S.R.L. Argeş (activitate principală 6.6 a)

 

Până la 31 decembrie 2014:

113.

S.C. PETROM S.A. Rafinăria PETROBRAZI — Prahova (activitate 1.2)

114.

S.C. RAFINĂRIA ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploieşti — Prahova (activitate 1.2)

115.

S.C. ROMPETROL Rafinăria VEGA — Prahova (activitate 1.2)

116.

S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. — Prahova (activitate 1.2)

117.

S.C. ISPAT SIDEX S.A. Galaţi (activitate principală 2.2, 2.3)

118.

S.C. SIDERURGICA S.A. Hunedoara (activitate principală 2.2, 2.3)

119.

S.C. KVAERNER I.M.G.B. S.A. Bucureşti (activitate principală 2.4)

120.

S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică — Sibiu (activitate principală 2.5 a, 2.5 b, 2.1, 2.4)

121.

S.C. FERAL S.R.L. Tulcea (activitate principală 2.5 a)

122.

S.C. METALURGICA S.A. Aiud — Alba (activitate principală 2.4, 2.3 b)

123.

S.C. NEFERAL S.A. Ilfov (activitate principală 2.5 b)

124.

S.C. INDUSTRIA SÂRMEI S.A. Câmpia Turzii — Cluj (activitate principală 2.2, 2.3, 2.6)

125.

S.C. METALURGICA S.A. Vlăhiţa — Harghita (activitate principală 2.5 b)

126.

S.C. UPETROM 1 Mai S.A. Prahova (activitate principală 2.2)

127.

S.C. LAMINORUL S.A. Brăila (activitate principală 2.3)

128.

S.C. AVERSA S.A. Bucureşti (activitate principală 2.4)

129.

S.C. FORMA S.A. Botoşani (activitate principală 2.3)

130.

S.C. ISPAT TEPRO S.A. Iaşi (activitate principală 2.3 c)

131.

S.C. URBIS Armături Sanitare S.A. — Bucureşti (activitate principală 2.6)

132.

S.C. BALANŢA S.A. Sibiu (activitate principală 2.6)

133.

S.C. COMMET S.A. Galaţi (activitate principală 2.6)

134.

C.N.A.C.F. MINVEST S.A. Deva Filiala DEVAMIN Exploatarea minieră Veţel Hunedoara (activitate principală 2.5)

135.

S.C. MOLDOMIN S.A. Moldova Nouă — Caraş Severin (activitate principală 2.5)

136.

S.C. FIROS S.A. Bucureşti (activitate principală 3.3)

137.

S.C. SINTER-REF S.A. Azuga — Prahova (activitate principală 3.5)

138.

S.C. PRESCOM Braşov S.A. — Braşov (activitate principală 3.1)

139.

S.C. MELANA IV S.A. Neamţ (activitate 4.1)

140.

S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea — Vâlcea (activitate principală 4.1, 4.2, 4.3)

141.

S.C. AMONIL S.A. Slobozia — Ialomiţa (activitate principală 4.3, 4.2)

142.

CAROM S.A. Bacău (activitate principală 4.1 a, b, i)

143.

AZOCHIM S.A. Săvineşti — Neamţ (activitate principală 4.2)

144.

S.C. UZINA DE PRODUSE SPECIALE Făgăraş S.A. Braşov (activitate principală 4.6)

145.

S.C. SINTEZA S.A. Oradea — Bihor (activitate principală 4.1 g; 4.2 d, e; 4.4)

146.

S.C. CHIMPROD S.A. Bihor (activitate principală 4.1 b, 4.5)

147.

S.C. AZUR S.A. Timişoara — Timiş (activitate principală 4.1)

148.

S.C. PUROLITE S.A. Victoria — Braşov (activitate principală 4.1 d, h)

149.

S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila (activitate principală 6.1)

150.

S.C. VRANCART S.A. Adjud — Vrancea (activitate principală 6.1 b)

151.

S.C. PIM S.A. Sibiu (activitate principală 6.3)

152.

S.C. DANUBIANA Roman S.A. Neamţ (activitate principală 6.4 b)

153.

S.C. ZAHĂRUL Românesc S.A. Ţăndărei — Ialomiţa (activitate principală 6.4 b)

154.

S.C. VASCAR S.A. Vaslui (activitate principală 6.4 a)

155.

S.C. MULTIVITA S.A. Negru Vodă — Constanţa (activitate principală 6.5)

156.

S.C. SUINPROD S.A. Prahova (activitate principală 6.6 a)

157.

S.C. AVICOLA S.A. Ferma Şerbăneşti — Bacău (activitate principală 6.6 a)

158.

S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A. Punct de lucru C.S.H.D. Mihăileşti (activitate principală 6.6 a)

159.

S.C. SUINPROD S.A. Bumbeşti Jiu — Gorj (activitate principală 6.6 a)

160.

S.C. SIBAVIS S.A. Sibiu — Sibiu (activitate principală 6.6 a)

161.

S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea Ferma 1 Frănceşti — Vâlcea (activitate principală 6.6 a)

162.

S.C. AVIA AGROBANAT S.R.L. Bocşa — Reşita (activitate principală 6.6 a)

163.

S.C. AVICOLA Găieşti S.A. — Dâmboviţa (activitate principală 6.6 a)

164.

S.C. VENTURELLI PROD S.R.L. Sibiu (activitate principală 6.6 b)

165.

S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea Ferma Budeşti — Vâlcea (activitate principală 6.6 a)

166.

S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea Ferma Băbeni Mihăieşti — Vâlcea (activitate principală 6.6 a)

167.

S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea Ferma 2 Frănceşti — Vâlcea (activitate principală 6.6 a)

168.

S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea Ferma Băbeni — Vâlcea (activitate principală 6.6 a)

169.

S.C. AVICOLA Bucureşti S.A. Sucursala Cluj — Sălişte — Cluj (activitate principală 6.6 a)

170.

S.C. AVICOLA Bucureşti S.A. Sucursala C.S.H.D. Codlea — Braşov (activitate principală 6.6 a)

171.

S.C. Cereal Prod S.A. — Galaţi (activitate principală 6.6 a)

172.

S.C. AVICOLA Mangalia S.A. Constanţa (activitate principală 6.6 a)

173.

S.C. AVICOLA S.A. Constanţa — Constanţa (activitate principală 6.6 a)

174.

S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A. Punct de lucru Butimanu — Dâmboviţa (activitate principală 6.6 a)

175.

S.C. EUROPIG S.A. Poiana Mărului — Braşov (activitate principală 6.6 b)

176.

S.C. SUINPROD S.A. Leţ — Covasna (activitate principală 6.6 b)

177.

S.C. AVICOLA Şiviţa S.A. Galaţi (activitate principală 6.6 a)

178.

S.C. COLLINI S.R.L. Bocşa — Reşiţa (activitate principală 6.6 b)

179.

S.C. AGROSAS S.R.L. Timişoara — Timiş (activitate principală 6.6 b, c)

180.

S.C. FLAVOIA S.R.L. Platforma Hereclean — Sălaj (activitate principală 6.6 a)

181.

S.C. ELSID S.A. Titu — Dâmboviţa (activitate principală 6.8)

 

Până la 31 decembrie 2015:

182.

S.C. RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ S.A. Câmpina — Prahova (activitate 1.2)

183.

S.C. TRACTORUL U.T.B. S.A. Braşov (activitate principală 2.3 b, 2.4, 2.6, 6.7)

184.

S.C. ISPAT Petrotub S.A. Neamţ (activitate principală 2.3, 6.7)

185.

S.C. ARO S.A. Argeş (activitate principală 2.3 b, 2.6)

186.

S.C. STIMET S.A. Sighişoara — Mureş (activitate principală 3.3)

187.

S.C. BEGA REAL S.A. Pleşa — Prahova (activitate principală 3.5)

188.

S.C. AZOMUREŞ S.A. Târgu-Mureş — Mureş (activitate principală 4.2, 4.3)

189.

S.C. COLOROM S.A. Codlea — Braşov (activitate principală 4.1 j)

190.

S.C. SOMEŞ S.A. Dej — Cluj (activitate principală 6.1 a, b)

191.

S.C. OMNIMPEX Hârtia S.A. Buşteni — Prahova (activitate principală 6.1 b)

192.

S.C. PERGODUR Internaţional S.A. Neamţ (activitate principală 6.1 b)

193.

S.C. PROTAN S.A. — Popeşti Leordeni — Ilfov (activitate principală 6.5)

194.

S.C. PROTAN S.A. Bucureşti Sucursala Codlea — Braşov (activitate principală 6.5)

195.

S.C. PROTAN S.A. — Cluj (activitate principală 6.5)

Autorizaţii pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalaţii înainte de 30 octombrie 2007 şi trebuie să cuprindă calendare individuale obligatorii în scopul realizării conformării depline. Aceste autorizaţii trebuie să asigure, la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligaţiile de bază ale operatorilor, prevăzute la articolul 3 din directivă.

(2)

32000 L 0076: Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor (JO L 332, 28.12.2000, p. 91).

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 6, 7 alineatul (1) şi 11 din Directiva 2000/76/CE, valorile limită ale emisiilor şi cerinţele de măsurare nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2007 unui număr de 52 de incineratoare pentru deşeuri medicale şi până la 31 decembrie 2008 unui număr de 58 de incineratoare pentru deşeuri medicale.

Începând cu 30 martie 2007, România este obligată să raporteze Comisiei, până la încheierea primului trimestru al fiecărui an calendaristic, cu privire la situaţia închiderii instalaţiilor neconforme pentru tratarea termică a deşeurilor periculoase şi a cantităţilor de deşeuri medicale tratate în cursul anului anterior.

(3)

32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă de anumiţi poluanţi generaţi de instalaţii de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), modificată prin:

12003 T: Actul privind condiţiile aderării şi modificarea tratatelor — aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexele III şi IV la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de dioxid de sulf nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:

 

Până la 31 decembrie 2008:

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt

 

Până la 31 decembrie 2009:

 

S.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICEŞTI nr. 1, 1 cazan de aburi x 470 MWt

 

Până la 31 decembrie 2010:

 

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWt

 

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWt

 

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWt

 

S.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROŞENI nr. 2, 1 cazan de abur Benson x 467 MWt + 1 cazan de apă fierbinte x 120 MWt

 

R.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWt

 

S.C. COLTERM S.A. nr. 7, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

 

Până la 31 decembrie 2011:

 

C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 80 MWt

 

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II — nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 x CR 68 MWt

 

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWt

 

S.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt

 

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWt

 

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWt

 

S.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWt

 

Până la 31 decembrie 2012:

 

C.E.T. BACĂU nr. 1, 1 cazan de abur x 343 MWt

 

S.C. ELCEN Bucureşti Vest nr. 1, 2 cazane de abur x 458 MWt

 

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. IŞALNIŢA, 4 cazane x 473 MWt

 

Până la 31 decembrie 2013:

 

C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 269 MWt

 

S.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWt

 

S.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 2, 2 cazane de abur x 458 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI PROGRESUL nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWt

 

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWt

 

S.C. C.E.T. IAŞI II, 2 cazane de abur x 305 MWt

 

S.C. UZINA ELECTRICĂ ZALĂU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWt

 

S.C.TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWt

 

S.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apă fierbinte x 116,3 MWt

 

S.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWt

 

S.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWt

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de dioxid de sulf provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:

 

în anul 2007: 540 000 tone SO2/an;

 

în anul 2008: 530 000 tone SO2/an;

 

în anul 2010: 336 000 tone SO2/an;

 

în anul 2013: 148 000 tone SO2/an.

(b)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de oxid de azot nu se aplică pe teritoriul României în cazul următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:

 

Până la 31 decembrie 2008:

 

S.C. ARPECHIM PITEŞTI nr. 2, 1 cazan BW x 81 MWt

 

S.C. ARPECHIM PITEŞTI nr. 3, 4 cazane x 81 MWt

 

PRODITERM BISTRIŢA, 2 cazane de apă fierbinte x 116 MWt + 2 cazane de abur x 69 MWt

 

S.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWt

 

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE CLUJ, 2 cazane de apă fierbinte x 116 MWt

 

S.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWt

 

S.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 72 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt

 

S.C. COLTERM S.A. nr. 2, 1 cazan de apă fierbinte x 58,1 MWt

 

Până la 31 decembrie 2009:

C.E.T. ARAD nr. 1, 1 CR cazan de abur x 403 MWt

C.E.T. ENERGOTERM S.A. REŞIŢA nr. 2, 1 cazan de apă fierbinte x 58 MWt

S.C. TERMICA TÂRGOVIŞTE, 1 cazan de apă fierbinte x 58,15 MWt

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II — nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWt

S.C. C.E.T. IAŞI I nr. 2, 2 cazane de abur x 283 MWt

S.C. UZINA ELECTRICĂ ZALĂU nr. 3, 1 cazan de abur x 72,3 MWt

 

Până la 31 decembrie 2010:

 

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 1, 2 grupuri de cazane de abur x 127 MWt + 269 MWt

 

S.C. C.E.T. S.A. nr. 2 Brăila, 2 cazane x 110 MWt

 

C.E.T. ENERGOTERM S.A. REŞIŢA nr. 1, 2 cazane x 45,94 MWt

 

S.C. UZINA TERMOELECTRICĂ MIDIA nr. 2, 1 cazan x 73 MWt

 

S.C. UZINA TERMOELECTRICĂ MIDIA nr. 3, 1 cazan x 73 MWt

 

S.C. UZINA TERMOELECTRICĂ MIDIA nr. 4, 1 cazan x 73 MWt

 

S.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICEŞTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE GALAŢI nr. 3, 3 cazane energetice x 293 MWt

 

S.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROŞENI nr. 2, 1 cazan de abur x 467 MWt + 1 cazan de apă fierbinte x 120 MWt

 

S.C. C.E.T. IAŞI I nr. 1, 3 cazane de abur x 94 MWt

 

S.C. TERMICA S.A.. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWt

 

S.C. TURNU S.A. TURNU MĂGURELE nr. 1, 1 cazane de apă fierbinte x 58 MWt

 

S.C. TURNU S.A. TURNU MĂGURELE nr. 2, 1 cazan de apă fierbinte x 58 MWt

 

S.C. ENET S.A. nr. 1, 3 cazane x 18,5 MWt

 

S.C. ENET S.A. nr. 2, 1 cazan de apă fierbinte x 58 MWt

 

Până la 31 decembrie 2011:

 

C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial + 1 cazan x 80 MWt

 

S.C. TERMON S.A. ONEŞTI, 3 cazane x 380 MWt

 

S.C. C.E.T. S.A. nr. 1 BRĂILA, 2 cazane x 110 MWt

 

S.C. TERMICA S.A. nr. 1 BOTOŞANI, 3 cazane de apă fierbinte x 116 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 12, 2 cazane de apă fierbinte x 116 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 16, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

 

C.E.T. ENERGOTERM S.A. REŞIŢA nr. 4, 1 cazan de apă fierbinte x 58 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 1, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

 

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. IŞALNIŢA, 4 cazane x 473 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt

 

S.C. C.E.T. IAŞI I nr. 3, 4 cazane de apă fierbinte x 116 MWt

 

R.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 1, 3 cazane x 330 MWt

 

R.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWt

 

S.C. ROMPETROL S.A. BUCUREŞTI VEGA PLOIEŞTI, 3 cazane de abur tehnologic x 24,75 MWt

 

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWt

 

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWt

 

S.C. UZINA ELECTRICĂ ZALĂU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWt

 

S.C. COLTERM S.A. nr. 4, 1 cazan de apă fierbinte x 116,1 MWt

 

S.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWt

 

Până la 31 decembrie 2012:

 

C.E.T. ENERGOTERM S.A. REŞIŢA nr. 3, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 2, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MUREŞ nr. 5, 4 cazane de abur x 277 MWt

 

S.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWt

 

Până la 31 decembrie 2013:

 

S.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 14, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 3, 1 cazan de apă fierbinte x 116 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE GALAŢI nr. 2, 2 cazane energetice x 293 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MUREŞ nr. 1, 1 cazan de abur x 277 MWt

 

S.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MUREŞ nr. 4, 1 cazan de abur x 277 MWt

 

S.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apă fierbinte x 116,3 MWt

 

S.C. COLTERM S.A. nr. 7, 2 cazane de apă fierbinte x 116,3 MWt

 

S.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWt

 

S.C. ENET S.A. VRANCEA nr. 3, 1 cazan de apă fierbinte x 116,3 MWt

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de oxid de azot provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:

în anul 2007: 128 000 tone/an;

în anul 2008: 125 000 tone/an;

în anul 2010: 114 000 tone/an;

în anul 2013: 112 000 tone/an.

(c)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VII la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de pulberi nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:

 

Până la 31 decembrie 2008:

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt

 

S.C. C.E.T. IAŞI II, 2 cazane de abur x 305 MWt

 

Până la 31 decembrie 2009:

 

C.E.T. Bacău nr. 1, 1 cazan de abur x 345 MWt

 

S.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur x 285 MWt

 

S.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWt

 

Până la 31 decembrie 2010:

 

C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWt

 

S.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWt

 

S.C. TERMOELECTRICA DOICEŞTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWt

 

S.C. COMPLEX ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWt

 

S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWt

 

S.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 3, 1 cazan x 285 MWt

 

Până la 31 decembrie 2011:

 

S.C. COMPLEX ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II-nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 CR x 68 MWt

 

S.C. COMPLEX ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt

 

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, DAV3 + HPM, 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWt

 

S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWt

 

S.C. ALUM S.A. TULCEA nr. 1, 3 cazane x 84,8 MWt + 1 x 72,6 MWt

 

S.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 2, 2 cazane x 285 MWt

 

Până la 31 decembrie 2013:

 

S.C. COMPLEX ENERGETIC Rovinari S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWt

 

S.C. UZINA ELECTRICĂ ZALĂU nr. 1, 4 cazane de abur x 85,4 MWt

 

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 x 269 MWt

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de pulberi provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:

în anul 2007: 38 600 tone/an;

în anul 2008: 33 800 tone/an;

în anul 2010: 23 200 tone/an;

în anul 2013: 15 500 tone/an.

(d)

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE, valorile limită ale emisiilor de oxizi de azot aplicabile de la 1 ianuarie 2016 instalaţiilor cu o putere termică nominală mai mare de 500 MWt nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2017 următoarelor instalaţii:

 

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 cazan de abur x 269 MWt;

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt;

 

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWt;

 

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWt;

 

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt;

 

S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA, nr. 1, 2 cazane x 296 MWt.

Pe durata acestei perioade de tranziţie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalaţiile aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:

în anul 2016: 80 000 tone/an;

în anul 2017: 74 000 tone/an.

(e)

România transmite Comisiei, la 1 ianuarie 2011, un plan actualizat, care să includă un plan de investiţii, privind alinierea treptată a instalaţiilor rămase neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului. Aceste planuri trebuie să asigure reducerea în continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la alineatele (a)-(d) de mai sus, în special în ceea ce priveşte emisiile din anul 2012. În cazul în care Comisia, ţinând seama îndeosebi de efectele asupra mediului şi de necesitatea de a reduce denaturarea concurenţei pe piaţa internă cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază că aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, informează România în acest sens. În următoarele trei luni de la data acestei informări, România comunică măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. Ulterior, în cazul în care şi de această dată Comisia, consultându-se cu statele membre, consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanşează procedura de sancţionare a nerespectării obligaţiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul 226 din Tratatul CE.


(1)  Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restricţiilor de a circula şi locui în cadrul Comunităţii pentru lucrătorii statelor membre şi familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p.13), directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) şi abrogată cu efect din 30 aprilie 2006 prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(2)  NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 3037/90 din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(3)  NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 3037/90 din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(4)  În înţelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiţii (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima dată şi publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.

(5)  JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima dată şi publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.

(6)  În înţelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiţii (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima dată şi publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.

(7)  JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima dată şi publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.

(8)  JO L 357, 31.12.1994, p. 2, acord astfel cum a fost modificat ultima dată prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE-România din 25.9.2003 (încă nepublicată în Jurnalul Oficial).

(9)  Reducerile de capacităţi sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CECO a Comisiei (JO L 286, 6.10.1991, p. 20.)

(10)  Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar, de înfiinţare a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor şi de stabilire a procedurilor privind siguranţa alimentelor (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).

(11)  Acordul între Comunitatea Europeană şi România privind transportul rutier de mărfuri, semnat la 28 iunie 2001 (JO L 142, 31.5.2002, p. 75).

(12)  JO L 228, 9.9.1996, p. 1, decizie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p. 1).

(13)  Km în execuţie = secţiuni de drumuri pe care se desfăşoară lucrări în anul de referinţă. Aceste lucrări pot începe în anul de referinţă sau au putut fi începute în anii anteriori.

(14)  Km recepţionaţi = secţiuni de drumuri pentru care lucrările s-au finalizat ori sunt date în folosinţă în anul de referinţă.

(15)  JO L 76, 23.3.1992, p. 1, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).

(16)  JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(17)  JO L 78, 26.3.1991, p. 32

(18)  JO L 78, 26.3.1991, p. 32.

(19)  JO L 257, 10.10.1996, p. 26, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1)

(20)  JO L 332, 28.12.2000, p. 91.

(21)  JO L 309, 27.11.2001, p. 1, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(22)  JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE, precum şi, ultima dată, prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(23)  JO L 377, 31.12.1991, p. 20, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/31/CE (JO L 168, 2.7.1994, p. 28).

(24)  JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(25)  JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

Apendicele A la anexa VII

Restructurarea Industriei Siderurgice Româneşti (menţionată la anexa VII, capitolul 4, secţiunea B)

PARTEA I

SOCIETĂŢI CARE BENEFICIAZĂ DE AJUTOR DE STAT ÎN CONFORMITATE CU PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE A SIDERURGIEI ROMÂNEŞTI

Ispat Sidex Galaţi;

Siderurgica Hunedoara;

C.O.S. Târgovişte;

C.S. Reşiţa;

I.S. Câmpia Turzii;

Donasid (Siderca) Călăraşi.

PARTEA II

CALENDARUL ŞI DESCRIEREA MODIFICĂRILOR DE CAPACITATE (1)

 

Unitatea

Schimbarea de capacitate (tone)

Data încetării producţiei

Data închiderii definitive

Siderurgica Hunedoara

laminorul de sârmă nr. 1

–400 000

1995

1997

 

laminorul de sârmă nr. 3

–280 000

1998

2000

 

profile mijlocii

–480 000

primul trimestru 2008

al doilea trimestru 2008

I.S. Câmpia Turzii

laminorul de sârmă nr. 1

–80 000

1995

1996

C.S. Reşiţa

profile uşoare

–80 000

2000

2001

 

şine de cale ferată

–40 000

1999

2000

 

profile grele

–220 000

al patrulea trimestru 2007

al doilea trimestru 2008

 

profile mijlocii şi speciale

–120 000

al patrulea trimestru 2006

al patrulea trimestru 2007

Donasid (Siderca) Călăraşi

profile mijlocii

–350 000

1997

1999

 

Schimbarea netă de capacitate

–2 050 000

 

 

PARTEA III

INDICATORI DE RESTRUCTURARE

1.   Viabilitatea

Luând în considerare normele speciale de contabilitate aplicate de Comisie, fiecare societate beneficiară trebuie să atingă, cel târziu la 31 decembrie 2008, o marjă operaţională brută anuală minimă din cifra de afaceri de 10 % în cazul combinatelor siderurgice neintegrate şi 13,5 % în cazul combinatelor siderurgice integrate şi o marjă a profitului brut de cel puţin 1,5 % din cifra de afaceri în capitalul propriu. Acest lucru este verificat în evaluarea independentă realizată anual între 2005 şi 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secţiunea B, paragraful 13 din anexa VII.

2.   Productivitatea

O productivitate globală comparabilă cu cea atinsă de industria siderurgică a UE trebuie să fie atinsă treptat până la 31 decembrie 2008. Acest lucru este verificat în evaluarea independentă realizată anual între 2005 şi 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secţiunea B, paragraful 13 din anexa VII.

3.   Reducerea costurilor

Se acordă o atenţie specială reducerii costurilor ca unul din elementele cheie ale viabilităţii. Aceasta se va aplica pe deplin, în conformitate cu planurile de afaceri ale societăţilor beneficiare.

PARTEA IV

LISTA ORIENTATIVĂ A INFORMAŢIILOR NECESARE

(1)   Producţia şi efectele de piaţă

producţia lunară de oţel brut, semifabricate şi produse finite, pe categorii, precum şi pe grupe de produse;

produse vândute, inclusiv volum, preţuri şi pieţe; defalcarea pe grupe de produse.

(2)   Investiţii

detalii cu privire la investiţiile realizate;

data realizării;

costurile investiţiilor, sursele de finanţare şi valoarea oricărui ajutor implicat, legat de acestea;

data plăţii ajutorului, dacă este cazul.

(3)   Reducerile de forţă de muncă

numărul şi calendarul disponibilizărilor;

evoluţia forţei de muncă la societăţile beneficiare (făcând distincţie între locurile de muncă directe şi cele indirecte);

evoluţia forţei de muncă în sectorul siderurgic naţional.

(4)   Capacitatea (cu privire la întregul sector siderurgic din România)

data sau data preconizată a încetării producţiei capacităţilor care urmează să fie închise, exprimată în PMP (PMP fiind producţia anuală maximă posibilă care poate fi obţinută în condiţii normale de lucru), şi descrierea acestora;

data (sau data preconizată) a dezafectării respectivei instalaţii, aşa cum este definită în Decizia nr. 3010/91/CECO a Comisiei privind informaţiile care trebuie furnizate de către întreprinderile siderurgice cu privire la investiţiile lor (2) şi detaliile cu privire la dezafectare;

data (sau data preconizată) pentru introducerea unor noi capacităţi şi descrierea acestora;

evoluţia oţelului brut şi a produselor finite, pe categorii, în capacitatea totală din România.

(5)   Costuri

defalcarea costurilor şi evoluţia acestora în trecut şi în viitor, în special pentru reducerea costului forţei de muncă, consumul de energie, reducerea costului materiilor prime, reducerea serviciilor externe şi anexe.

(6)   Performanţa financiară

evoluţia indicatorilor financiari selectaţi care asigură că progresele sunt realizate în vederea viabilităţii (rezultatele financiare şi indicatorii financiari trebuie furnizaţi astfel încât să permită compararea cu planul de restructurare financiară a societăţii şi trebuie să includă testul de viabilitate al Comisiei);

detalii cu privire la impozitele şi taxele plătite, inclusiv informaţii referitor la orice abatere de la normele fiscale şi vamale aplicabile în mod normal;

nivelul cheltuielilor financiare;

detaliile şi calendarul plăţilor ajutorului deja acordat în conformitate cu clauzele actului;

clauzele şi condiţiile oricăror noi împrumuturi (indiferent de sursă).

(7)   Constituirea unei noi societăţi sau a unei noi unităţi care să încorporeze extinderile de capacităţi

identitatea fiecărui participant din sectorul public şi privat;

sursele acestora de finanţare pentru constituirea unei noi societăţi sau a unei noi unităţi;

clauzele şi condiţiile de participare ale acţionarilor privaţi şi publici;

structura de conducere a noii societăţi.

(8)   Schimbări în structura acţionariatului


(1)  Reducerile de capacităţi sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CECO a Comisiei din 15 octombrie 1991 (JO L 286, 16.10.1991, p. 20).

(2)  JO L 286, 16.10.1991, p. 20.

Apendicele B la anexa VII

Lista unităţilor de prelucrare a cărnii, cărnii de pasăre şi a laptelui şi produselor lactate menţionate la capitolul 5, secţiunea B, subsecţiunea I din anexa VII

Unităţi de prelucrare a cărnii

Nr.

Nr. vet.

Numele unităţii

Adresa punctelor de lucru vizate

1

5806/2000

Comb Agroind Curtici

Str. Revoluţiei, nr. 33, Curtici, jud. Arad

2

5065/2000

S.C. RB Prod S.R.L.

Str. Constituţiei, Arad, jud. Arad

3

101/2000

S.C. Cominca S.A.

Str. Octavian Goga, nr. 4, Oradea, jud. Bihor

4

102/1999

S.C. Prodaliment S.A.

Str. Republicii, nr. 101, Salonta, jud. Bihor

5

115/1996

S.C. Ferm Com Prod S.R.L.

Căldărăşti, jud. Buzău

6

1446/2002

S.C. Izocon MC S.A.

Cuza Vodă, jud. Călăraşi

7

19/2002

S.C. Carnob S.R.L.

Str. Lebedelor, nr. 1, Lumina, jud. Constanţa

8

154/1999

S.C. Casalco S.A.

Str. Jókai Mór, nr. 9-11, Sf. Gheorghe, jud. Covasna

9

312/1999

S.C. Olas Prod S.R.L.

Str. N. Romanescu, nr. 28, Craiova, jud. Dolj

10

58/2001

S.C. Elan Trident S.R.L.

Str. Rákóczi, Miercurea Ciuc, jud. Harghita

11

143/1999

S.C. Lorialba Prest S.R.L.

Str. Crişul Alb, nr. 1, Brad, jud. Hunedoara

12

4585/2002

S.C. Agro Prod Com Dosaœ S.R.L.

Str. Principală, nr. 79, Chibed, jud. Mureş

13

2585/2000

S.C. Cazadela S.R.L.

Str. Oltului, nr. 34, Reghin, jud. Mureş

14

4048/2000

S.C. Coniflor S.R.L.

Str. Petru Maior, Gurghiu, jud. Mureş

15

422/1999

S.C. Prodprosper S.R.L.

Str. Dumbravei, nr. 18, Dumbrava Roşie, jud. Neamţ

16

549/1999

S.C. Tce 3 Brazi S.R.L.

Zăneşti, jud. Neamţ

17

24/2000

S.C. Spar S.R.L.

Str. Gării, nr. 10, Potcoava, jud. Olt

18

2076/2002

S.C. Simona S.R.L.

Str. Popa Şapcă, nr. 105, Balş, jud. Olt

19

86/2002

S.C. Universal S.R.L.

Crişeni, jud. Sălaj

20

5661/2002

S.C. Harald S.R.L.

Str. Mânăstirea Humorului, nr. 76A, jud. Suceava

21

6066/2002

S.C. Raitar S.R.L.

Cornu Luncii, jud. Suceava

22

5819/2002

S.C. Mara Alex S.R.L.

Milişăuţi, jud. Suceava

23

93/2003

S.C. Mara Prod Com S.R.L.

Str. Abatorului, nr. 1 bis, Alexandria, jud. Teleorman

24

1/2000

S.C. Diana S.R.L.

Bujoreni, jud. Vâlcea

25

6/1999

S.C. Diana Prod S.R.L.

Vlădeşti, jud. Vâlcea

Unităţi de prelucrare a cărnii de pasăre

Nr.

Nr. vet.

Numele unităţii

Adresa punctelor de lucru vizate

1

2951/2000

S.C. Agronutrisco Impex S.R.L.

Str. Abatorului, nr. 2A, Mihăileşti, jud. Giurgiu

2

3896/2002

S.C. Oprea Avicom S.R.L.

Str. Dealul Viilor, nr. 5, Crăieşti, jud. Mureş

Unităţi de prelucrare a laptelui şi produselor lactate

Nr.

Nr. vet.

Numele unităţii

Adresa punctelor de lucru vizate

1

999/2000

S.C. Alba Lact S.A.

Str. Muncii, nr. 4, Alba Iulia, jud. Alba

2

5158/8.11.2002

S.C. Biolact Bihor S.R.L.

Paleu, jud. Bihor

3

2100/8.11.2001

S.C. Bendearcris S.R.L.

Miceştii de Câmpie, nr. 202A, jud. Bistriţa-Năsăud

4

2145/5.3.2002

S.C. Lech Lacto S.R.L.

Lechinţa, nr. 387, jud. Bistriţa-Năsăud

5

395/18.6.2001

S.C. Lacto Solomonescu S.R.L.

Miron Costin, Vlăsineşti, jud. Botoşani

6

115/1.2.2002

S.C. Comintex S.R.L. Darabani

Darabani, jud. Botoşani

7

A343827/

30.8.2002

S.C. Prodlacta S.A.

Str. Gării, nr. 403, Homorod, jud. Braşov

8

258/10.4.2000

S.C. Binco Lact S.R.L.

Săcele, jud. Constanţa

9

12203/25.9.2003

S.C. Lacto Genimico S.R.L.

Str. Căşăriei nr. 2A, Hârşova, jud. Constanţa

10

2721/28.8.2001

S.C. Industrializarea Laptelui S.A.

Bd. Independenţei, nr. 23, Târgovişte, jud. Dâmboviţa

11

4136/10.6.2002

S.C. Galmopan S.A.

Bd. G. Coşbuc, nr. 257, Galaţi, jud. Galaţi

12

5/7.5.1999

S.C. Sandralact S.R.L.

Şos. Bucureşti-Giurgiu, km. 23, jud. Giurgiu

13

213/1996

S.C. Paulact S.R.L.

Str. Principală, nr. 28, Sânpaul, jud. Harghita

14

625/21.11.1996

S.C. Lactis S.R.L.

Str. Beclean, nr. 31, Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita

15

913/17.3.2000

S.C. Lactex — Reghin S.R.L.

Jabeniţa, nr. 33, jud. Mureş

16

207/21.4.1999

S.C. Midatod S.R.L.

Ibăneşti, nr. 273, jud. Mureş

17

391/23.4.1999

S.C. Kubo Ice Cream Company S.R.L.

Str. Dumbravei, nr. 5, Piatra Neamţ, jud. Neamţ

18

1055/10.7.2000

S.C. Oltina S.A.

Str. A. I. Cuza, nr. 152, Slatina, jud. Olt

19

282/1999

S.C. Calion S.R.L.

Str. Gheorghe Doja, nr. 39, Jibou, jud. Sălaj

20

1562/27.12.1999

5750/23.5.2002

S.C. Bucovina S.A. Suceava

Str. Humorului, nr. 4, Suceava, jud. Suceava

21

1085/26.5.1999

S.C. Bucovina S.A. Fălticeni

Str. Izvor, nr. 5, Fălticeni, jud. Suceava

22

5614/20.4.2002

S.C. Coza Rux S.R.L.

Str. Burdujeni, nr. 11A, Suceava, jud. Suceava

23

1659/27.3.2003

S.C. Ecolact S.R.L.

Milişăuţi, jud. Suceava

24

1205/5.10.1999

S.C. Pro Putna S.R.L.

Putna, jud. Suceava

25

5325/13.2.2002

S.C. Cetina Prod Lact S.R.L.

Neagra Şarului, Şaru Dornei, jud. Suceava

26

5245/6.11.2001

S.C. Simultan S.R.L.

Orţişoara, jud. Timiş

27

2459/21.8.2002

S.C. Zan S.R.L.

Str. Celulozei, nr. 5, Zărneşti, Braşov


ANEXA VIII

Dezvoltarea rurală (menţionată la articolul 34 din Actul de aderare)

SECŢIUNEA I:

MĂSURI TEMPORARE SUPLIMENTARE PRIVIND DEZVOLTAREA RURALĂ PENTRU BULGARIA ŞI ROMÂNIA

A.   Sprijinul pentru fermele de semi-subzistenţă aflate în curs de restructurare

(1)

Sprijinul pentru fermele de semi-subzistenţă aflate în curs de restructurare contribuie la următoarele obiective:

(a)

facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie în mediul rural, având în vedere că sectorul agricol şi economia rurală din Bulgaria şi România sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice;

(b)

facilitarea şi încurajarea restructurării fermelor care nu sunt încă viabile din punct de vedere economic.

În sensul prezentei anexe, prin “ferme de semi-subzistenţă” se înţelege fermele care produc în primul rând pentru consumul propriu, dar care comercializează de asemenea o parte a producţiei proprii.

(2)

Pentru a beneficia de sprijin, fermierul trebuie să prezinte un plan de afaceri care:

(a)

să demonstreze viabilitatea economică viitoare a fermei;

(b)

să cuprindă detalii privitoare la necesarul de investiţii;

(c)

să descrie etape şi obiective specifice.

(3)

Conformitatea cu planul de afaceri menţionat la punctul (2) este reanalizată după un termen de trei ani. În cazul în care obiectivele intermediare cuprinse în plan nu au fost îndeplinite la data reanalizării, nu se acordă nici un sprijin suplimentar, însă beneficiarii nu vor fi obligaţi la restituirea sumelor deja primite.

(4)

Sprijinul se plăteşte anual sub forma unui ajutor forfetar care nu poate depăşi plafonul de eligibilitate prevăzut la secţiunea I G şi nu poate fi acordat pentru un termen mai mare de cinci ani.

B.   Grupurile de producători

(1)

Se acordă sprijin forfetar în scopul facilitării constituirii şi administrării grupurilor de producători, ale căror obiective sunt:

(a)

adaptarea producţiei producătorilor membri ai grupului la cerinţele pieţei;

(b)

introducerea în comun a mărfurilor pe piaţă, inclusiv pregătirea în vederea vânzării, centralizarea vânzărilor şi aprovizionarea angrosiştilor, precum şi

(c)

stabilirea de norme comune privind informarea asupra producţiei, şi în special cu privire la recoltări şi la disponibilităţi.

(2)

Sprijinul se acordă numai grupurilor de producători care sunt recunoscuţi oficial de către autorităţile competente din Bulgaria şi din România între data aderării şi 31 decembrie 2009, în temeiul dreptului intern sau al celui comunitar.

(3)

Sprijinul se acordă în tranşe anuale pentru primii cinci ani de la data la care grupul de producători în cauză a fost recunoscut. Acest sprijin este calculat pe baza producţiei grupului, comercializate anual, şi nu va putea depăşi:

(a)

5 %, 5 %, 4 %, 3 % şi 2 % din valoarea producţiei comercializate, în cazul în care aceasta este de cel mult 1 000 000 EUR în fiecare dintre cei cinci ani şi

(b)

2,5 %, 2,5 %, 2,0 %, 1,5 % şi 1,5 % din valoarea producţiei comercializate în cazul în care aceasta depăşeşte 1 000 000 EUR în fiecare dintre cei cinci ani.

În orice caz, sprijinul nu poate depăşi plafoanele de eligibilitate prevăzute la secţiunea I G.

C.   Măsurile de tipul “Leader +”

(1)

Se poate acorda sprijin pentru măsurile care urmăresc dobândirea de aptitudini în scopul pregătirii comunităţilor rurale pentru conceperea şi punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare rurală.

Aceste măsuri pot include în special:

(a)

sprijin tehnic pentru studii privind zona locală, precum şi pentru analiza teritorială, cu luarea în considerare a dorinţelor exprimate de populaţia în cauză;

(b)

informarea şi pregătirea populaţiei în vederea participării active la procesul de dezvoltare;

(c)

formarea de parteneriate reprezentative pentru dezvoltare locală;

(d)

elaborarea de strategii de dezvoltare integrate;

(e)

finanţarea cercetării şi elaborarea de cereri de sprijin.

(2)

Se poate acorda sprijin pentru adoptarea de strategii-pilot integrate de dezvoltare rurală teritorială, elaborate de grupuri de acţiune locale în conformitate cu principiile stabilite la punctele (12), (14) şi (16) din Comunicarea Comisiei către statele membre din 14 aprilie 2000 privind orientările iniţiativei Comunităţii pentru dezvoltarea rurală (“Leader +”) (1). Acest sprijin este limitat la regiunile în care există deja capacitate administrativă şi experienţă suficiente în abordări specifice dezvoltării rurale locale.

(3)

Grupurile locale de acţiune menţionate la punctul (2) pot fi eligibile pentru a participa la acţiuni de cooperare teritorială la nivel naţional şi transnaţional, în conformitate cu principiile stabilite la punctele (15)-(18) din Comunicarea Comisiei menţionată la punctul (2).

(4)

Bulgariei şi României, precum şi grupurilor de acţiune locale li se permite accesul la Observatorul zonelor rurale prevăzut la punctul (23) din Comunicarea Comisiei menţionată la punctul (2).

D.   Serviciile de consultanţă agricolă şi informare publică

Se acordă sprijin pentru prestarea de servicii de consultanţă agricolă şi informare publică pentru ferme.

E.   Suplimente la plăţi directe

(1)

Se poate acorda sprijin agricultorilor eligibili pentru plăţi directe suplimentare sau ajutoare acordate la nivel naţional în conformitate cu articolul 143c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 (2).

(2)

Sprijinul acordat unui fermier pentru anii 2007, 2008 şi 2009 nu poate depăşi diferenţa dintre:

(a)

nivelul plăţilor directe aplicabil în Bulgaria sau România pentru anul în cauză în conformitate cu articolul 143a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi

(b)

40 % din nivelul plăţilor directe aplicabil în Comunitate, în compunerea sa de la data de 30 aprilie 2004, pentru anul în cauză.

(3)

Contribuţia Comunităţii la sprijinul acordat în conformitate cu prezenta secţiune E în Bulgaria sau România pentru fiecare dintre anii 2007, 2008 şi 2009 nu poate depăşi 20 % din respectiva sa alocare anuală. Cu toate acestea, Bulgaria sau România poate decide să substituie această rată anuală de 20 % cu următoarele rate: 25 % pentru 2007, 20 % pentru 2008 şi 15 % pentru 2009.

(4)

Sprijinul acordat unui agricultor în conformitate cu prezenta subsecţiune E este calificat drept plată directă sau ajutor naţional suplimentar, după caz, în scopul aplicării nivelurilor maxime stabilite la articolul 143c alineatul (2a) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

F.   Asistenţa tehnică

(1)

Se poate acorda sprijin pentru măsurile de pregătire, monitorizare, evaluare şi control necesare punerii în aplicare a documentelor de programare privind dezvoltarea rurală.

(2)

Măsurile menţionate la punctul (1) trebuie să cuprindă în special:

(a)

studii;

(b)

măsuri de asistenţă tehnică şi schimbul de experienţă şi de informaţii destinate partenerilor, beneficiarilor şi publicului larg;

(c)

instalarea, operarea şi interconectarea sistemelor informatizate de management, monitorizare şi evaluare;

(d)

îmbunătăţirea metodelor de evaluare şi schimbul de informaţii privind cele mai bune practici în acest domeniu.

G.   Tabelul sumelor pentru măsurile suplimentare temporare pentru dezvoltarea rurală a Bulgariei şi României

Măsura

EUR

 

Ferme de semi-subzistenţă

1 000

fermă/an

Grupuri de producători

100 000

În primul an

 

100 000

În al doilea an

 

80 000

În al treilea an

 

60 000

În al patrulea an

 

50 000

În al cincilea an

SECŢIUNEA II:

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND SPRIJINUL PENTRU INVESTIŢII ÎN BULGARIA ŞI ROMÂNIA

(1)

Sprijinul pentru investiţii destinat exploataţiilor agricole în conformitate cu regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, se acordă exploataţiilor agricole a căror viabilitate economică la data dării în folosinţă a investiţiei poate fi demonstrată.

(2)

Volumul total al sprijinului pentru investiţii în exploataţii agricole, exprimat ca procent din volumul investiţiilor eligibile, este limitat fie la o valoare maximă de 50 % şi, în zonele defavorizate, de 60 %, fie la procentele stabilite prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare. În cazul în care investiţiile sunt efectuate de fermierii tineri, astfel cum sunt definiţi prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, aceste procente pot atinge fie o valoare maximă de 55 % şi, în zonele defavorizate, de 65 %, fie procentele stabilite prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare.

(3)

Sprijinul pentru investiţiile pentru îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor agricole în conformitate cu regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, se acordă întreprinderilor care au beneficiat de o perioadă de tranziţie după aderare în vederea îndeplinirii standardelor minime privind mediul, igiena şi bunăstarea animalelor. În acest caz, întreprinderea în cauză se conformează standardelor specifice până la încheierea perioadei de tranziţie respective sau a perioadei de investiţie, oricare dintre acestea se desfăşoară mai întâi.

SECŢIUNEA III:

DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND SPRIJINUL PENTRU PENSIONAREA ANTICIPATĂ ÎN BULGARIA

(1)

Fermierii din Bulgaria cărora le-a fost alocată o cotă de lapte sunt eligibili pentru schema de pensionare anticipată, cu condiţia ca aceştia să nu fi depăşit vârsta de 70 ani la data opţiunii.

(2)

Volumul sprijinului depinde de plafoanele maxime prevăzute de regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, şi este calculat în raport cu mărimea cotei de lapte şi cu întreaga activitate agricolă a exploataţiei.

(3)

Cotele de lapte alocate unui fermier care optează pentru pensionarea anticipată se returnează la rezerva naţională de cote de lapte fără plata vreunei despăgubiri suplimentare.

SECŢIUNEA IV:

DISPOZIŢII FINANCIARE SPECIALE PRIVIND BULGARIA ŞI ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2007-2013

(1)

Pentru perioada de programare 2007‐2013, sprijinul Comunităţii acordat în Bulgaria şi România pentru ansamblul măsurilor de dezvoltare rurală este pus în aplicare în conformitate cu principiile prevăzute la articolele 31 şi 32 din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a dispoziţiilor generale privind Fondurile Structurale (3).

(2)

În zonele corespunzătoare Obiectivului 1, contribuţia financiară a Comunităţii poate ajunge la 85 % pentru măsurile agro-ecologice şi privind bunăstarea animalelor, respectiv la 80 % pentru alte măsuri, sau la nivelul procentelor prevăzute de regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare.


(1)  JO C 139, 18.5.2000, p. 5.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), regulament adaptat prin Decizia 2004/281/CE a Consiliului (JO L 93, 30.3.2004, p. 1) şi astfel cum a modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 864/2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).

(3)  JO L 161, 26.6.1999, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).


ANEXA IX

Angajamente specifice asumate şi cerinţe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare din 14 decembrie 2004 (menţionate la articolul 39 din Actul de aderare)

I.   Cu privire la articolul 39 (2)

(1)

Să pună în aplicare fără întârziere Planul de acţiune Schengen, astfel cum a fost publicat în M.Of., p. I, nr. 129 bis/10.II.2005, modificat în conformitate cu acquis-ul şi cu respectarea termenelor convenite.

(2)

În vederea asigurării unui înalt nivel al controlului şi supravegherii la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene, accelerării în mod considerabil a eforturilor în sensul modernizării echipamentului şi infrastructurii la frontiera verde, frontiera albastră şi la punctele de trecere a frontierei, precum şi îmbunătăţirii în continuare a capacităţii de analiză a riscului operaţional. Toate acestea trebuie reflectate într-un plan unic multianual de investiţii, care trebuie elaborat până în luna martie 2005 cel târziu şi care trebuie să permită Uniunii să măsoare progresul pe o bază anuală şi până când se ia decizia la care se face referire la articolul 4(2) din actul cu privire la România. De asemenea, România trebuie să accelereze considerabil punerea în aplicare a planurilor de recrutare a 4 438 agenţi şi ofiţeri ai poliţiei de frontieră şi, în special, să asigure un nivel de acoperire cu personal, până la aderare, pe cât posibil până la nivelul de 100 %, de-a lungul frontierei cu Ucraina, Moldova şi coasta Mării Negre. România trebuie, de asemenea, să pună în aplicare toate măsurile necesare pentru a combate efectiv imigraţia ilegală, inclusiv întărirea cooperării cu ţările terţe.

(3)

Să dezvolte şi să pună în aplicare un plan de acţiune şi o strategie de reformă a sistemului judiciar actualizate şi integrate, inclusiv principalele măsuri pentru punere în aplicare a Legii de organizare a sistemului judiciar, a Legii privind statutul magistraţilor şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au intrat în vigoare la 30 septembrie 2004. Ambele documente actualizate trebuie să fie prezentate Uniunii Europene până în martie 2005 cel târziu; trebuie asigurate resursele financiare şi umane adecvate pentru punerea în aplicare a planului de acţiune, iar acesta trebuie pus în aplicare fără întârziere şi în conformitate cu calendarul stabilit. România trebuie, de asemenea, să demonstreze până la sfârşitul lunii martie 2005 funcţionarea deplină a noului sistem de distribuire aleatorie a cazurilor.

(4)

Să accelereze considerabil lupta împotriva corupţiei, în special împotriva corupţiei la nivel înalt, prin asigurarea unei aplicări riguroase a legislaţiei anticorupţie şi a independenţei efective a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), precum şi prin prezentarea anuală, începând cu noiembrie 2005, a unui raport convingător al activităţii PNA în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Parchetului Naţional Anticorupţie trebuie să i se asigure personal, resurse financiare şi de formare, precum şi echipamentul necesar pentru îndeplinirea funcţiei sale vitale.

(5)

Să realizeze un audit independent al rezultatelor şi impactului generate de actuala Strategie naţională anticorupţie; să reflecte concluziile şi recomandările acestui audit în noua strategie anticorupţie multianuală, care trebuie să fie un document cuprinzător, redactat până în luna martie 2005 cel târziu, însoţit de un plan de acţiune care să cuprindă repere ce trebuie atinse şi rezultate ce trebuie obţinute bine definite, precum şi dispoziţii bugetare adecvate; punerea în aplicare a strategiei şi planului de acţiune trebuie să fie avizată de un organism existent, clar definit şi independent; strategia trebuie să includă angajamentul de revizuire a procedurilor penale îndelungate, până la sfârşitul anului 2005, pentru a asigura că tratarea cazurilor de corupţie se face într-un mod rapid şi transparent, astfel încât să se garanteze sancţiuni adecvate cu efect descurajator; în sfârşit, acestea trebuie să cuprindă măsuri în vederea reducerii considerabile a numărului de organisme care au atribuţii de prevenire sau investigare a corupţiei, până la sfârşitul anului 2005, pentru evitarea suprapunerii responsabilităţilor.

(6)

Să asigure, până la sfârşitul lunii martie 2005, un cadru legislativ clar cu privire la sarcinile jandarmeriei şi poliţiei, precum şi la cooperarea dintre acestea, inclusiv în ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei, dezvoltarea şi punerea în aplicare, pentru ambele instituţii, a unui plan clar de recrutare de personal până la mijlocul anului 2005, în vederea înregistrării unui progres considerabil pentru ocuparea celor 7 000 de posturi din poliţiei şi a celor 18 000 de posturi din jandarmerie până la data aderării.

(7)

Să dezvolte şi să pună în aplicare o strategie multianuală coerentă împotriva criminalităţii, care să includă acţiuni concrete pentru a reduce statutul României de ţară de origine, tranzit şi destinaţie a victimelor traficului de persoane şi să prezinte anual, începând cu martie 2005, statistici credibile privind modul în care acest fenomen infracţional este controlat.

II.   Cu privire la articolul 39 alineatul (3)

(8)

Să asigure un control efectiv, prin intermediul Consiliului Concurenţei, al oricărui ajutor de stat potenţial, inclusiv în ceea ce priveşte ajutorul de stat sub forma reeşalonării plăţilor obligaţiilor din domeniul fiscal sau social către bugetul de stat ori a reeşalonării plăţilor privind furnizarea de energie.

(9)

Să consolideze, fără întârziere mecanismele de monitorizare a ajutorului de stat şi să asigure un nivel satisfăcător al monitorizării atât în domeniul politicii antimonopol, cât şi în domeniul ajutorului de stat.

(10)

Să prezinte Comisiei, până la mijlocul lunii decembrie 2004, un plan revizuit de restructurare a industriei siderurgice (care include Programul naţional de restructurare şi Planurile de afaceri individuale) în conformitate cu cerinţele stabilite în Protocolul 2, privind produsele CECO, din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (1) , precum şi cu condiţiile stabilite în anexa VII, capitolul 4, secţiunea B din act.

Să respecte integral angajamentul de a nu acorda sau plăti, începând cu 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, nici un ajutor de stat către combinatele siderurgice incluse în Strategia naţională de restructurare precum şi să respecte integral volumul ajutoarelor de stat şi condiţiile privind reducerea capacităţilor de producţie stabilite în conformitate cu Protocolul 2, privind produsele CECO, din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.

(11)

Să continue să aloce Consiliului Concurenţei mijloacele financiare adecvate, precum şi resursele umane suficiente şi pregătite corespunzător.


(1)  JO L 357, 31.12.1994, p. 2. Acord astfel cum a fost modificat ultima dată prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE/România din 25.9.2003 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).