02018R0761 — RO — 16.06.2020 — 001.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/761 AL COMISIEI din 16 februarie 2018 de stabilire a metodelor comune de siguranță pentru supravegherea de către autoritățile naționale de siguranță după eliberarea unui certificat unic de siguranță sau a unei autorizații de siguranță în conformitate cu Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2012 al Comisiei (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 129 25.5.2018, p. 16) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/782 AL COMISIEI din 12 iunie 2020 |
L 188 |
14 |
15.6.2020 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/761 AL COMISIEI
din 16 februarie 2018
de stabilire a metodelor comune de siguranță pentru supravegherea de către autoritățile naționale de siguranță după eliberarea unui certificat unic de siguranță sau a unei autorizații de siguranță în conformitate cu Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2012 al Comisiei
(Text cu relevanță pentru SEE)
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește metodele comune de siguranță („MCS”), menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva (UE) 2016/798, pentru supravegherea managementului siguranței de către autoritățile naționale de siguranță după ce întreprinderile feroviare au primit un certificat unic de siguranță și după ce administratorii de infrastructură au primit o autorizație de siguranță.
Articolul 2
Definiție
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
„organism de certificare în domeniul siguranței” înseamnă organismul responsabil cu emiterea unui certificat unic de siguranță, și anume fie agenția, fie o autoritate națională de siguranță;
„problemă reziduală” înseamnă o problemă minoră identificată în cursul evaluării unei cereri de certificat unic de siguranță sau de autorizație de siguranță, care nu împiedică eliberarea acestora și care poate fi amânată pentru o supraveghere ulterioară.
Articolul 3
Procesul de supraveghere
(1) Autoritățile naționale de siguranță aplică procesul de supraveghere stabilit în anexa I.
(2) Autoritățile naționale de siguranță stabilesc modalități sau proceduri interne pentru gestionarea procesului de supraveghere.
(3) În scopul supravegherii, autoritățile naționale de siguranță acceptă autorizațiile, recunoașterile sau certificatele produselor sau serviciilor furnizate de întreprinderile feroviare și de administratorii de infrastructură sau de contractanții, partenerii sau furnizorii acestora, acordate în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii, ca dovadă a capacității întreprinderilor feroviare și administratorilor de infrastructură de a îndeplini cerințele corespunzătoare definite în Regulamentul delegat (UE) 2018/762 al Comisiei ( 1 ).
Articolul 4
Tehnici de supraveghere
Autoritățile naționale de siguranță adoptă tehnici corespunzătoare, precum audituri și inspecții, și le selectează pe cele mai potrivite atunci când își planifică activitățile de supraveghere.
Articolul 5
Legăturile dintre supraveghere și evaluare
(1) Autoritatea națională de siguranță care efectuează supravegherea utilizează și, în cazurile în care este relevant, împărtășește informațiile pe care le-a cules în ceea ce privește performanța sistemului de management al siguranței pe parcursul activităților sale de supraveghere, în scopul reînnoirii sau al actualizării certificatelor unice de siguranță sau a autorizațiilor de siguranță.
(2) În cazurile în care autoritatea națională de siguranță menționată la alineatul (1) nu este responsabilă pentru eliberarea certificatului unic de siguranță sau a autorizației de siguranță, ea se coordonează în mod prompt cu agenția, care acționează ca organism de certificare în domeniul siguranței, sau cu autoritatea națională de siguranță relevantă în cazul infrastructurii transfrontaliere, la cererea acesteia, după primirea unei cereri de reînnoire sau de autorizare.
Pe baza rezultatelor coordonării menționate la primul paragraf, autoritatea națională de siguranță identifică și țintește informațiile relevante pentru a evalua dacă sistemul de management al siguranței al întreprinderii feroviare sau al administratorului de infrastructură funcționează efectiv, inclusiv cel puțin:
o descriere a neconformităților majore, care pot afecta performanța în materie de siguranță sau pot crea riscuri grave pentru siguranță, și a oricărui alt motiv de îngrijorare identificat în cursul activităților de supraveghere realizate ulterior evaluării precedente;
statutul planului (sau planurilor) de acțiune stabilit(e) de întreprinderea feroviară sau de administratorul de infrastructură pentru a soluționa neconformitățile majore și orice alt motiv de îngrijorare menționat la litera (a), precum și măsurile relevante care au fost luate de autoritatea națională de siguranță pentru a supraveghea soluționarea acestor probleme;
o imagine de ansamblu a performanțelor în materie de siguranță ale întreprinderii feroviare sau ale administratorului de infrastructură care își desfășoară activitatea în statul său membru;
statutul planului (sau planurilor) de acțiune stabilit(e) de întreprinderea feroviară sau de administratorul de infrastructură în vederea soluționării problemelor reziduale din evaluarea precedentă.
Articolul 6
Competența personalului implicat în supraveghere
(1) Autoritățile naționale de siguranță se asigură că personalul implicat în supraveghere deține următoarele competențe:
cunoașterea cadrului de reglementare relevant, astfel cum se aplică supravegherii;
cunoștințe privind funcționarea sistemului feroviar;
un nivel adecvat de analiză critică;
experiență în supravegherea unui sistem de management al siguranței sau similar din sectorul feroviar ori a unui sistem de management al siguranței dintr-un sector cu provocări operaționale și tehnice echivalente;
cunoștințe și experiență în ceea ce privește competențele de intervievare;
competențe de rezolvare a problemelor, de comunicare și de lucru în echipă.
(2) În cazul lucrului în echipă, competențele pot fi împărțite între membrii echipei.
(3) În vederea asigurării unei aplicări corecte a alineatului (1), autoritățile naționale de siguranță instituie un sistem de management al competențelor care include:
dezvoltarea unor profiluri de competențe pentru fiecare loc de muncă, poziție sau funcție;
recrutarea de personal în conformitate cu profilurile de competențe stabilite;
menținerea, dezvoltarea și evaluarea competențelor personalului în conformitate cu profilurile de competențe stabilite.
Articolul 7
Criterii pentru luarea deciziilor
(1) Autoritatea națională de siguranță stabilește și publică criterii pentru luarea deciziilor cu privire la modul în care evaluează aplicarea corectă a unui sistem de management al siguranței de către o întreprindere feroviară sau de către un administrator de infrastructură și eficacitatea sistemul de management al siguranței în ceea ce privește controlul riscurilor pentru siguranță asociate cu activitățile întreprinderii feroviare sau ale administratorului de infrastructură.
Printre aceste criterii se numără informații privind modul în care autoritatea națională de siguranță gestionează și tratează neconformitățile identificate în cadrul sistemului de management al siguranței al întreprinderii feroviare și al administratorului de infrastructură.
(2) Autoritatea națională de siguranță adoptă și publică o procedură care detaliază modul în care întreprinderile feroviare, administratorii de infrastructură și orice alte părți interesate pot depune o plângere referitoare la decizii luate în decursul activităților de supraveghere.
Articolul 8
Coordonarea în rândul autorităților naționale de siguranță și cooperarea cu alte autorități sau organisme
(1) Autoritățile naționale de siguranță implicate în supravegherea unui administrator de infrastructură care deține o infrastructură sau infrastructuri transfrontaliere sau a unei întreprinderi feroviare care își desfășoară activitatea în mai mult de un stat membru își coordonează abordarea în materie de supraveghere în conformitate cu articolul 17 alineatele (7) și (9) din Directiva (UE) 2016/798.
După acordarea autorizației de siguranță sau a certificatului unic de siguranță, autoritățile naționale de siguranță decid cu promptitudine care dintre ele urmează să dețină un rol principal pentru a coordona supravegherea aplicării corecte și a eficacității sistemului de management al siguranței, fără a aduce atingere obligațiilor care le revin autorităților naționale de siguranță în temeiul articolului 16 alineatul (2) literele (d) și (j) și al articolului 17 din Directiva (UE) 2016/798.
(2) În sensul alineatului (1), autoritățile naționale de siguranță creează modalități bazate pe cadrul pentru supravegherea coordonată și în comun prevăzut în anexa II.
(3) De asemenea, autoritățile naționale de siguranță creează modalități de cooperare cu organismele naționale de anchetă, cu organismele de certificare pentru entitățile responsabile cu întreținerea și cu alte organisme sau autorități competente.
Articolul 9
Abrogare
Regulamentul (UE) nr. 1077/2012 se abrogă cu efect de la 16 iunie 2019.
Articolul 10
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 16 iunie 2019.
Cu toate acestea, articolul 5 alineatul (2) și articolul 8 alineatele (1) și (2) se aplică de la 16 iunie 2020 în statele membre care, în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/798, au notificat agenției și Comisiei faptul că au prelungit perioada de transpunere a directivei respective, dar nu au notificat agenției și Comisiei, în conformitate cu articolul 33 alineatul (2a) din Directiva (UE) 2016/798, faptul că au prelungit în continuare perioada de transpunere respectivă.
Articolul 5 alineatul (2) și articolul 8 alineatele (1) și (2) se aplică de la 31 octombrie 2020 în statele membre care au notificat agenției și Comisiei, în conformitate cu articolul 33 alineatul (2a) din Directiva (UE) 2016/798, faptul că au prelungit în continuare perioada de transpunere a directivei respective.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
Procesul de supraveghere menționat la articolul 3
1. CONSIDERAȚII GENERALE
Autoritatea națională de siguranță creează un proces structurat și auditabil pentru întreaga activitate, care ține seama de elementele de mai jos. Aceasta asigură faptul că procesul de supraveghere este iterativ și ține seama de necesitatea unei îmbunătățiri continue, după cum se arată în diagrama de mai jos, din apendice.
2. STABILIREA STRATEGIEI ȘI A PLANULUI (PLANURILOR) DE SUPRAVEGHERE
Autoritatea națională de siguranță:
culege și analizează date/informații provenite din surse diverse pentru a le folosi la elaborarea strategiei și a planului sau planurilor. Printre surse s-ar putea număra informațiile culese în cursul evaluării sistemelor de management al siguranței, rezultatele activităților de supraveghere anterioare, informațiile provenite din autorizațiile subsistemelor sau ale vehiculelor, rapoartele de accidente sau recomandările organismelor naționale de anchetă, alte rapoarte sau date privind accidentele/incidentele, rapoartele anuale privind siguranța transmise de întreprinderile feroviare sau de administratorii de infrastructură către autoritatea națională de siguranță, rapoartele anuale privind întreținerea transmise de entitățile responsabile cu întreținerea, plângerile din partea publicului și alte surse relevante;
identifică, în strategia de supraveghere, domenii de risc pentru activități de supraveghere specifice, inclusiv cele care rezultă din integrarea și gestionarea factorilor umani și organizaționali, acolo unde este relevant;
elaborează unul sau mai multe planuri de supraveghere, indicând modul în care va pune în aplicare strategia de supraveghere pe durata perioadei de valabilitate a certificatelor unice de siguranță și a autorizaților de siguranță valabile;
realizează o estimare inițială a resurselor necesare pentru punerea în aplicare a planului sau a planurilor, pe baza domeniilor specifice identificate;
atribuie resurse pentru a pune planul sau planurile în aplicare;
abordează, în strategia și în planul (planurile) de supraveghere, orice aspecte referitoare la operațiunile sau la infrastructurile transfrontaliere, prin coordonarea cu alte autorități naționale de siguranță.
3. COMUNICAREA STRATEGIEI ȘI A PLANULUI (PLANURILOR) DE SUPRAVEGHERE
Autoritatea națională de siguranță:
comunică obiectivele generale ale strategiei de supraveghere și explicația generală a planului sau planurilor către întreprinderile feroviare sau administratorii de infrastructură în cauză și, dacă este cazul, și altor părți interesate;
furnizează întreprinderilor feroviare sau administratorilor de infrastructură în cauză o explicație globală cu privire la modul de executare a planului sau a planurilor de supraveghere.
4. REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE SUPRAVEGHERE
Autoritatea națională de siguranță:
pune în aplicare planul sau planurile;
ia măsuri proporționale pentru a soluționa nerespectarea de către o întreprindere feroviară sau de către un administrator de infrastructură a obligațiilor legale care îi revin, inclusiv prin emiterea unei alerte urgente privind siguranța și prin aplicarea unor măsuri de siguranță temporare atunci când este necesar;
evaluează în ce măsură o întreprindere feroviară sau un administrator de infrastructură a elaborat și a implementat unul sau mai multe planuri de acțiune pentru a remedia eventualele cazuri de neconformitate sau probleme reziduale într-o perioadă determinată de timp;
documentează rezultatele activităților sale de supraveghere.
5. REZULTATELE ACTIVITĂȚILOR DE SUPRAVEGHERE
Autoritatea națională de siguranță:
împărtășește rezultatele activităților sale de supraveghere cu întreprinderea feroviară sau cu administratorul de infrastructură în cauză, inclusiv identificând domeniile care fac obiectul unei neconformități din partea întreprinderii feroviare sau a administratorului de infrastructură, precum și eventualele domenii de bune practici pentru sprijinirea ameliorării siguranței;
dispune de o imagine de ansamblu asupra performanțelor în materie de siguranță ale fiecărei întreprinderi feroviare sau ale fiecărui administrator de infrastructură care își desfășoară activitatea în statul său membru;
publică și comunică părților interesate relevante punctele sale de vedere cu privire la performanțele generale în materie de siguranță din statul membru respectiv;
publică și comunică părților interesate relevante punctele sale de vedere cu privire la eficacitatea cadrului de reglementare în domeniul siguranței;
utilizează și, atunci când este relevant, împărtășește informațiile privind performanța sistemului de management al siguranței culese în decursul supravegherii întreprinderilor feroviare sau a administratorilor de infrastructură, înainte de a reevalua cererea de reînnoire sau de actualizare a certificatului unic de siguranță sau a autorizației de siguranță, cu agenția, care acționează ca organism de certificare în materie de siguranță, sau cu autoritatea națională de siguranță relevantă, în cazul infrastructurii transfrontaliere;
atunci când este cazul, ia măsuri de aplicare a legislației, identifică dacă se justifică restricționarea sau revocarea certificatului unic de siguranță sau a autorizației de siguranță și, în cazurile în care nu este responsabilă pentru eliberarea certificatului unic de siguranță sau a autorizației de siguranță, informează autoritatea competentă în consecință.
6. REEXAMINAREA ACTIVITĂȚILOR DE SUPRAVEGHERE
Pe baza informațiilor culese și a experienței dobândite în decursul activităților de supraveghere și pe baza performanței în materie de siguranță atât la nivel individual, cât și la nivel de stat membru, la intervale regulate autoritatea națională de siguranță:
efectuează o reexaminare a strategiei și a planului (planurilor) de supraveghere, pentru a verifica dacă cele prevăzute inițial pentru activitate, pentru utilizarea datelor/informațiilor provenite din surse diverse, pentru rezultatele supravegherii și pentru alocarea resurselor sunt adecvate, schimbând prioritățile în funcție de necesități;
revizuiește planul sau planurile dacă este necesar și analizează impactul acestor modificări asupra strategiei de supraveghere;
atunci când este necesar, comunică observațiile și propunerile sale statului membru de care aparține, pentru a remedia eventualele deficiențe ale cadrului de reglementare în domeniul siguranței.
Apendice
ANEXA II
Cadrul pentru supravegherea coordonată și în comun menționat la articolul 8 alineatul (2)
Autoritățile naționale de siguranță relevante creează modalități bazate pe următoarele principii și elemente specifice:
Convin cu privire la care întreprinderi feroviare și administratori de infrastructură își desfășoară activitatea în așa fel încât să necesite o supraveghere coordonată sau în comun.
Convin cu privire la limba sau limbile comune și la nivelul de confidențialitate a informațiilor care urmează să fie utilizate în scopurile modalităților lor de coordonare.
Convin cu privire la ce informații urmează să fie schimbate, precum și cu privire la un calendar pentru schimbul informațiilor:
fac schimb de informații relevante referitoare la întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură identificați la punctul 1 și împărtășesc rezultatele obținute în urma activităților lor de evaluare;
furnizează copii ale autorizațiilor de siguranță, atunci când este cazul;
împărtășesc rezultatele obținute în urma activităților de supraveghere, inclusiv deciziile și măsurile de aplicare a legislației, atunci când este relevant;
împărtășesc informații referitoare la performanța în materie de siguranță a întreprinderilor feroviare și a administratorilor de infrastructură identificați la punctul 1 în fiecare stat membru.
Împărtășesc criteriile de luare a deciziilor:
împărtășesc informații referitoare la modul în care fiecare autoritate națională de siguranță își orientează activitățile pentru fiecare întreprindere feroviară și administrator de infrastructură în cauză în cadrul planului de supraveghere;
stabilesc un dialog între autoritățile naționale de siguranță relevante cu privire la reacția propusă pentru tratarea deficiențelor majore în materie de conformitate.
Gestionează coordonarea:
împărtășesc strategiile și planurile de supraveghere existente;
stabilesc puncte comune de interes și/sau probleme comune;
planifică în mod eficient inițiative individuale, coordonate sau în comun, fără a provoca inconveniente inutile pentru întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură și evitând suprapunerile în domeniul de aplicare al acestor inițiative.
Convin cu privire la care autoritate sau autorități naționale de siguranță ar trebui să urmărească realizarea măsurilor vizând soluționarea problemelor reziduale care au fost amânate din motive de supraveghere, acolo unde este cazul.
Convin cu privire la domeniile pe care urmează să le vizeze într-un mod coordonat sau în comun:
identifică riscurile esențiale pentru întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură în cauză care trebuie abordate într-un mod coordonat sau în comun de către autoritățile naționale de siguranță;
convin cu privire la care autoritate națională de siguranță va conduce activitățile referitoare la anumite aspecte, acolo unde este cazul, pe baza unor criterii bine stabilite;
convin cu privire la tipurile de activități de supraveghere în comun pe care urmează să le desfășoare, acolo unde este cazul;
convin cu privire la modul în care ar trebui informate întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură cu privire la modalitățile și la acordurile convenite de autoritățile naționale de siguranță.
Împărtășesc bunele practici:
creează modalități de reexaminare și de coordonare în mod regulat a activităților de supraveghere pentru întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură în cauză;
creează modalități de evaluare a eficacității coordonării și cooperării dintre autoritățile naționale de siguranță, inclusiv agenția, atunci când este cazul.
( 1 ) Regulamentul delegat (UE) 2018/762 al Comisiei din 8 martie 2018 de stabilire a unor metode comune de siguranță privind cerințele sistemului de management al siguranței, în temeiul Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului, și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1158/2010 și (UE) nr. 1169/2010 ale Comisiei (a se vedea pagina 26 din prezentul Jurnal Oficial).