►B

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/68 AL COMISIEI

din 15 octombrie 2014

de completare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele referitoare la sistemul de frânare al vehiculelor pentru omologarea vehiculelor agricole și forestiere

(Text cu relevanță pentru SEE)

(JO L 017 23.1.2015, p. 1)

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/1788 AL COMISIEI din 14 iulie 2016

  L 277

1

13.10.2016

►M2

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/828 AL COMISIEI din 15 februarie 2018

  L 140

5

6.6.2018

2.1.1.1.

Componentele și piesele de frânare sunt proiectate, construite și montate astfel încât vehiculul aflat în condiții normale de utilizare, în pofida vibrațiilor la care acesta poate fi supus, să fie în conformitate cu cerințele din prezenta anexă.

2.1.1.2.

În special, componentele și piesele de frânare sunt proiectate, construite și montate astfel încât să poată rezista la fenomenele de corodare și de îmbătrânire la care sunt expuse.

2.1.1.3.

Garniturile de frână nu trebuie să conțină azbest.

2.1.1.4.

Nu este permisă instalarea niciunei supape reglabile care ar permite modificarea performanței sistemului de frânare de către utilizatorul vehiculului într-un mod în care, în circulație, acesta să nu mai facă obiectul cerințelor prezentului regulament. O supapă reglabilă care poate fi acționată de producător exclusiv prin folosirea unor scule speciale sau utilizarea unui sigiliu care să împiedice modificările neautorizate este permisă cu condiția ca utilizatorul vehiculului să nu poată regla supapa respectivă sau ca orice reglare efectuată de un utilizator să fie ușor de identificat de autoritățile de control.

2.1.1.5.

Un vehicul remorcat este echipat cu un dispozitiv automat de detectare a sarcinii, cu excepția următoarelor cazuri:

▼M1

▼B

2.1.3.

Cerințele relevante din apendicele 1 al anexei II se aplică vehiculelor și sistemelor de frânare ale acestora.

2.1.4.

2.1.5.

2.1.5.1.   Tipul conexiunilor

2.1.5.1.3.

►M1  ————— ◄ Racordul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicații cu 5 sau 7 contacte, după caz. Poziționarea racordurilor astfel cum este specificat la punctele 2.1.5.1.1 și 2.1.5.1.2 trebuie să fie realizată pe tractor astfel cum este ilustrat în figura 1.

2.1.6.

Furtunurile și cablurile care fac legătura dintre tractoare și vehiculele remorcate fac parte din vehiculul remorcat.

2.1.7.

Nu sunt permise dispozitive de închidere care nu sunt acționate automat.

2.1.8.

2.2.1.1.

Setul sistemelor de frânare cu care este echipat un vehicul satisface cerințele stabilite pentru sistemele de frânare de serviciu, de siguranță și de parcare.

În scopul asistării conducătorului auto la frânare (pentru a permite frânarea diferențială în circulație), sistemul de frânare de serviciu al tractorului poate fi compus din două circuite de frânare independente, fiecare fiind conectat la o pedală de frână separată situată în dreapta sau în stânga.

▼M1

Pentru tractoarele din categoria Tb: în cazul în care funcția de frânare diferențială este activată, nu trebuie să fie posibilă deplasarea la viteze mai mari de 40 km/h; la viteze de peste 40 km/h, funcția de frânare diferențială trebuie dezactivată. Aceste două operațiuni se asigură prin mijloace automate.

▼B

În cazul în care modul diferențial este activat, acționarea sistemului de frânare al vehiculului remorcat nu este necesară dacă viteza este mai mică sau egală cu 12 km/h.

În cazul tractoarelor la care pedalele separate pot fi conectate manual, conducătorul trebuie să poată verifica cu ușurință, de la locul său de conducere, dacă aceste pedale sunt conectate sau nu.

2.2.1.2.

Echipamentele care asigură frânarea de serviciu, de siguranță și de parcare pot avea componente comune, cu condiția ca ele să îndeplinească următoarele condiții:

▼M1

▼B

2.2.1.3.

Dacă există dispozitive de control separate pentru sistemele de frânare de serviciu și de siguranță, acționarea simultană a dispozitivelor de control nu trebuie să ducă la inoperabilitatea ambelor sisteme de frânare, de serviciu și de siguranță, nici atunci când ambele sisteme de frânare sunt în stare bună de funcționare, nici atunci când unul dintre ele nu funcționează.

2.2.1.4.

Atunci când se utilizează o altă energie decât forța musculară a conducătorului, nu este nevoie să existe mai mult de o astfel de sursă de energie (pompă hidraulică, compresor de aer etc.), dar mijloacele prin care este acționat dispozitivul care constituie sursa respectivă trebuie să fie cât mai sigure posibil.

2.2.1.5.

Cerințele de la punctele 2.2.1.2, 2.2.1.4 și 2.2.1.25 sunt îndeplinite fără folosirea unui dispozitiv automat a cărui ineficacitate ar putea trece neobservată ca urmare a faptului că piesele care sunt în mod normal în poziție de repaus nu sunt activate decât în cazul defectării sistemului de frânare.

2.2.1.6.

La vehiculele cu o viteză maximă prin construcție de cel mult 30 km/h, sistemul de frânare de serviciu trebuie să acționeze asupra tuturor roților de pe cel puțin o axă. În toate celelalte cazuri, sistemul de frânare de serviciu acționează asupra tuturor roților vehiculului. Cu toate acestea, în cazul vehiculelor cu o axă frânată și o cuplare automată a forței motoare la toate celelalte axe în timpul frânării, toate roțile trebuie să fie frânate.

Pentru vehiculele din categoria C, această condiție este considerată a fi îndeplinită în cazul în care toate rolele șenilelor vehiculului sunt frânate. Pentru vehiculele din categoria C cu o viteză prin construcție mai mică de 30 km/h, această condiție se consideră a fi îndeplinită dacă cel puțin o rolă de șenilă de pe fiecare latură a vehiculului este frânată.

Pentru vehiculele echipate cu scaun tip șa și ghidon, frânarea de serviciu poate acționa fie pe axa față, fie pe axa spate, cu condiția ca cerințele de performanță prevăzute la punctul 2 din anexa II la prezentul regulament să fie îndeplinite.

În cazul tractoarelor articulate din categoria Ta, în cazul în care o axă este frânată și diferențialul este montat între frâna de serviciu și roți, toate roțile axei respective trebuie să fie frânate atunci când activarea sistemului de frânare de serviciu blochează automat diferențialul pe axa respectivă.

▼M1

2.2.1.6.1.   Performanța conductelor hidraulice și a ansamblurilor de furtunuri în cazul vehiculelor cu o axă frânată și o cuplare automată a forței motoare pe toate axele în timpul frânării

Conductele hidraulice ale transmisiei hidraulice trebuie să poată suporta o presiune cel puțin egală cu de patru ori presiunea maximă normală de serviciu (T) specificată de către producător. Ansamblurile de furtunuri trebuie să fie conforme cu standardele ISO 1402:2009, 6605:2002 și 7751: 1997+A1:2011.

▼B

2.2.1.7.

În cazul în care sistemul de frânare de serviciu acționează asupra tuturor roților sau rolelor șenilelor vehiculului, acțiunea trebuie să fie corespunzător distribuită între axe. ►M1  ————— ◄

2.2.1.8.

Acțiunea sistemului de frânare de serviciu se distribuie simetric între roțile sau rolele șenilelor aceleiași axe, în raport cu planul median longitudinal al vehiculului.

2.2.1.9.

Sistemele de frânare de serviciu și de parcare trebuie să acționeze asupra suprafețelor de frânare permanent conectate la roți prin componente de o rezistență adecvată. Nu este posibilă deconectarea unei suprafețe de frânare de pe roți; cu toate acestea, orice astfel de deconectare este permisă în cazul sistemului de frânare de parcare, cu condiția ca acesta să fie manevrat exclusiv de către conducător, din scaunul său, printr-un sistem care să nu poată fi activat ca urmare a unei scurgeri. Atunci când mai mult de o axă face obiectul frânării în cazul vehiculelor din categoriile T și C cu o viteză maximă prin construcție de cel mult 60 km/h, o axă poate fi decuplată, cu condiția ca activarea sistemului de frânare de serviciu să recupleze automat acestă axă și ca, în cazul unei defecțiuni a alimentării cu energie sau al unei defecțiuni la transmisia comenzii dispozitivului de comandă pentru recuplare, să fie asigurată posibilitatea recuplării automate.

2.2.1.10.

►M1  Este posibilă compensarea uzurii frânelor de serviciu prin intermediul unui sistem de reglare manuală sau automată. ◄ Pentru vehiculele din categoriile Tb și Cb, uzura frânelor de serviciu este compensată cu ajutorul unui sistem de reglare automată. În plus, dispozitivul de comandă și componentele transmisiei și ale frânelor au o cursă de rezervă și, dacă este necesar, mijloace corespunzătoare de compensare astfel încât, atunci când frânele se supraîncălzesc sau când garniturile de frână ating un anumit grad de uzură, performanța frânării să fie asigurată fără a fi necesară reglarea imediată.

Nu este necesar ca vehiculele din categoriile Ta și Ca să fie echipate cu un sistem de reglare automată destinat compensării uzurii frânelor. Cu toate acestea, în cazul în care unele vehicule din aceste categorii sunt echipate cu un sistem care permite compensarea uzurii frânelor printr-un dispozitiv de reglare automată, sistemul respectiv îndeplinește aceleași cerințe ca cele corespunzătoare categoriilor Tb și Cb.

2.2.1.11.

În cazul sistemelor de frânare hidraulică:

▼M1

În cazul sistemelor de frânare hidraulice, în care tipul de lichid utilizat pentru transmisiile hidraulice este același ca lichidul utilizat în alte dispozitive ale vehiculului și se află într-un rezervor comun este, de asemenea, permisă detectarea nivelului corect de lichid cu un dispozitiv care necesită deschiderea containerului.

▼M1

În cazul sistemelor de frânare hidraulice, în care tipul de lichid utilizat pentru transmisiile hidraulice este același ca lichidul utilizat în alte dispozitive ale vehiculului și se află într-un rezervor comun este, de asemenea, permisă detectarea unei scăderi de presiune în transmisia hidraulică până la o anumită valoare conform specificațiilor producătorului.

2.2.1.12.

2.2.1.13.

Fără a aduce atingere dispozițiilor punctului 2.1.2.3, atunci când folosirea unei surse auxiliare de energie este esențială pentru funcționarea sistemului de frânare, rezerva de energie este suficientă încât să garanteze faptul că, dacă se oprește motorul, sau în cazul unei defecțiuni în producerea energiei, performanța frânării continuă să fie suficientă pentru a opri vehiculul în condițiile prevăzute. Pe lângă acestea, dacă forța musculară aplicată de conducător sistemului de frânare de staționare este asistată de un alt dispozitiv, acționarea sistemului de frânare de staționare este asigurată, în cazul unei defecțiuni la nivelul acelui dispozitiv, dacă este necesar, prin folosirea unei rezerve de energie independentă de cea furnizată de dispozitivul respectiv. Această rezervă de energie poate fi cea destinată sistemului de frânare de serviciu.

2.2.1.14.

În cazul unui tractor la care este autorizată cuplarea unui vehicul remorcat echipat cu o frână comandată de conducătorul tractorului, sistemul de frânare de serviciu al tractorului trebuie să fie echipat cu un dispozitiv proiectat astfel încât, dacă sistemul de frânare al vehiculului remorcat se defectează sau dacă circuitul de alimentare (sau orice alt tip de conectare care poate fi adoptat) dintre tractor și vehiculul remorcat se rupe, să fie în continuare posibilă frânarea tractorului cu performanța prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță; în consecință, se prevede, în special, ca acest dispozitiv să fie montat în sistemul de frânare de serviciu al tractorului, asigurându-se că tractorul poate fi în continuare frânat cu ajutorul sistemului de frânare de serviciu cu o performanță prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță.

2.2.1.15.

Echipamentul auxiliar pneumatic sau hidraulic este alimentat automat cu energie astfel încât, în timpul funcționării sale, valorile prevăzute ale eficacității sale să poată fi atinse și, chiar și în situația unei avarii a sursei de energie, funcționarea echipamentului auxiliar să nu producă o scădere a rezervelor de energie care alimentează sistemele de frânare sub nivelul indicat la punctul 2.2.1.12.

2.2.1.16.

Un tractor autorizat să tracteze un vehicul din categoria R2, R3, R4 sau S2 trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

2.2.1.17.

Cerințe suplimentare în cazul tractoarelor autorizate să tracteze vehicule remorcate cu sisteme de frânare cu aer comprimat.

▼M1

▼B

2.2.1.18.

Cerințe suplimentare în cazul tractoarelor autorizate să remorcheze vehicule cu sisteme de frânare hidraulică.

▼M1

▼B

2.2.1.19.

În cazul unui tractor autorizat să remorcheze un vehicul din categoria R3, R4 sau S2, sistemul de frânare de serviciu al vehiculului remorcat poate fi acționat doar împreună cu sistemul de frânare de serviciu, de siguranță sau de parcare al tractorului. Cu toate acestea, aplicarea automată numai a frânelor vehiculului remorcat este permisă atunci când acționarea frânelor vehiculului remorcat este declanșată automat de către tractor în scopul exclusiv al stabilizării vehiculului.

2.2.1.20.

▼M1

În cazul în care cerințele de la punctul 3.1.3.4 din anexa II pot fi îndeplinite numai prin respectarea condițiilor specificate la punctul 3.1.3.4.1.1. din anexa II, atunci:

▼B

2.2.1.21.

▼M2 —————

▼B

2.2.1.22.

Tractoarele autorizate să tracteze un vehicul echipat cu un sistem antiblocare se echipează, de asemenea, cu o priză electrică specială, conformă cu standardul ISO 7638:2003, pentru sistemul electric de comandă. Racordul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicații cu 5 sau 7 contacte, după caz.

2.2.1.23.

Tractoarele dotate cu sisteme de frânare antiblocare, altele decât cele menționate la punctul 2.2.1.21.1, respectă cerințele din anexa XI.

2.2.1.24.

Cerințele prevăzute în anexa X se aplică tuturor aspectelor legate de siguranța sistemelor de comandă electronică a vehiculelor, care furnizează sau fac parte din transmisia comenzilor funcției de frânare, inclusiv cele care utilizează sistemul (sistemele) de frânare pentru frânarea automată sau frânarea selectivă.

2.2.1.25.

În cazul tractoarelor din categoria Tb cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h, sistemul de frânare de serviciu este de așa natură încât, indiferent dacă este combinat cu sistemul de frânare de siguranță, în cazul unei defecțiuni a unei componente a transmisiei sale, să asigure frânarea unui număr suficient de roți atunci când este acționat dispozitivul de comandă a frânei de serviciu; roțile respective sunt selectate astfel încât performanța reziduală a sistemului de frânare de serviciu să îndeplinească cerințele stabilite la punctul 3.1.4 din anexa II.

Componenta sau componentele neafectate de defecțiune permit acționarea parțială sau totală a frânelor vehiculului remorcat.

▼M1 —————

▼B

2.2.1.26.

2.2.1.26.1.   Tractoare cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h

▼M1

▼B

2.2.1.26.2.   Tractoare cu o viteză maximă prin construcție mai mică sau egală cu 60 km/h

▼M1

▼B

2.2.1.27.

Cerințele din anexa XII se aplică vehiculelor cu EBS sau vehiculelor cu „comunicarea datelor” prin intermediul contactelor 6 și 7 ale prizei ISO 7638:2003.

2.2.1.28.

2.2.1.29.

Cerințele privind semnalele de avertizare optice, a căror funcție este de a indica conducătorului anumite deficiențe sau defecțiuni din cadrul echipamentului de frânare al tractorului sau al vehiculului remorcat, sunt stabilite la punctele 2.2.1.29.1-2.2.1.29.6.3. Funcția acestor semnale este în mod exclusiv indicarea deficiențelor sau defecțiunilor echipamentului de frânare. Cu toate acestea, semnalul de avertizare optică descris la punctul 2.2.1.29.6 poate fi folosit, de asemenea, pentru semnalarea deficiențelor sau defecțiunilor mecanismului de rulare.

2.2.1.30.

Defecțiunile sistemelor electrice de transmisie a comenzii nu conduc la acționarea frânelor contrar intențiilor conducătorului.

2.2.1.31.

Tractoarele echipate cu transmisie hidraulică trebuie să fie conforme cu toate cerințele relevante din prezenta anexă sau din anexa IX.

2.2.2.1.

►M1  Vehicule din categoriile R1a, S1a nu trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu. Vehiculele din categoriile R1b și S1b, a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 750 kg, nu trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu. ◄ Cu toate acestea, în cazul în care vehiculele din aceste categorii sunt prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, acestea trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca cele corespunzătoare categoriei R2 sau S2, după caz.

2.2.2.2.

►M1  Vehiculele din categoriile R1b și S1b, a căror sumă a maselor tehnic admise per axă depășește 750 kg, și R2 trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu de tip continuu sau semicontinuu sau de tip inerțial. ◄ Cu toate acestea, în cazul în care vehiculele din aceste categorii au un sistem de frânare de serviciu de tip continuu sau semicontinuu, acestea trebuie să îndeplinească aceleași cerințe cu cele din categoria R3.

2.2.2.3.

În cazul în care un vehicul remorcat aparține categoriei R3, R4 sau S2, sistemul de frânare de serviciu trebuie să fie de tipul continuu sau semicontinuu.

2.2.2.4.

Sistemul de frânare de serviciu:

2.2.2.5.

Acțiunea sistemului de frânare de serviciu se distribuie simetric între roțile sau rolele șenilelor aceleiași axe, în raport cu planul median longitudinal al vehiculului remorcat.

2.2.2.6.

Defecțiunile sistemelor electrice de transmisie a comenzii nu conduc la acționarea frânelor contrar intențiilor conducătorului.

2.2.2.7.

Suprafețele de frânare necesare pentru obținerea eficacității prevăzute sunt în contact continuu cu roțile, fie în mod rigid, fie prin componente rezistente.

2.2.2.8.

Uzura frânelor trebuie să poată fi ușor compensată printr-un sistem de reglare manuală sau automată. În afară de aceasta, dispozitivul de comandă și componentele transmisiei și frânelor trebuie să dispună de o rezervă de cursă și, dacă este necesar, de mijloace de compensare adecvate astfel încât, atunci când frâna se încălzește sau când garniturile au atins un anumit grad de uzură, performanța frânării să fie asigurată fără să fie necesară reglarea imediată.

2.2.2.9.

Sistemul de frânare este construit astfel încât vehiculul remorcat să fie oprit automat în cazul unei decuplări care are loc în timp ce vehiculul remorcat este în mișcare.

2.2.2.10.

La toate vehiculele remorcate care trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, frâna de parcare este asigurată chiar și când vehiculul remorcat este separat de tractor. Trebuie să fie posibil ca o persoană aflată pe sol să poată acționa sistemul de frânare de parcare.

2.2.2.11.

În cazul în care vehiculul remorcat este prevăzut cu un dispozitiv care întrerupe acționarea sistemului de frânare, altul decât sistemul de frânare de parcare, dispozitivul respectiv este proiectat și construit astfel încât să fie readus imediat în poziția de repaus, odată cu reluarea alimentării vehiculului remorcat cu aer comprimat sau cu ulei hidraulic sau cu energie electrică.

2.2.2.12.

Pe fiecare vehicul remorcat echipat cu un sistem de frânare hidraulic, sistemul de frânare trebuie să fie proiectat astfel încât, atunci când circuitul suplimentar se deconectează, sistemul de frânare de parcare sau de serviciu să fie aplicat automat.

2.2.2.13.

Vehiculele din categoriile R3, S4 și S2 satisfac condițiile specificate la punctul 2.2.1.17.2.2 pentru sistemele de frânare cu aer comprimat, respectiv la punctul 2.2.2.15.3 pentru sistemele de frânare hidraulice.

2.2.2.14.

Atunci când echipamentul auxiliar este alimentat cu energie din sistemul de frânare de serviciu, sistemul de frânare de serviciu trebuie protejat pentru a se asigura că presiunea din dispozitivul (dispozitivele) de stocare a(le) sistemului de frânare de serviciu este menținută la un nivel egal cu cel puțin 80 % din presiunea necesară a circuitului de comandă sau din valoarea digitală echivalentă a cererii, astfel cum este precizat la punctele 2.2.3.2 și, respectiv, 2.2.3.3 din anexa II.

2.2.2.15.

În plus față de cele menționate mai sus, vehiculele remorcate cu sisteme de frânare hidraulică trebuie să respecte următoarele cerințe:

▼M2 —————

▼M2

▼B

2.2.2.16.

Vehiculele remorcate cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h din categoriile R3b, R4b și S2b sunt echipate cu un sistem antiblocare în conformitate cu anexa XI. De asemenea, în cazul în care masa maximă admisă a vehiculului remorcat depășește 10 t, este permis numai un sistem antiblocare din categoria A.

2.2.2.17.

Dacă autovehiculele remorcate nemenționate la punctul 2.2.2.16 sunt prevăzute cu sisteme antiblocare, acestea sunt în conformitate cu cerințele anexei XI.

2.2.2.18.

Vehiculele remorcate echipate cu un circuit electric de comandă și vehiculele remorcate din categoria R3b sau R4b echipate cu un sistem antiblocare trebuie să fie dotate cu o priză electrică specială pentru sistemul de frânare și sistemul antiblocare sau doar pentru unul dintre aceste două sisteme, în conformitate cu ISO 7638:2003. Secțiunile transversale ale conductorului specificate în ISO 7638:2003 pentru remorcă pot fi reduse dacă remorca este echipată cu o siguranță proprie. Calibrul acestei siguranțe împiedică, în conductori, trecerea oricărui curent electric cu o intensitate mai mare decât cea normală. Această derogare nu se aplică remorcilor echipate pentru a tracta o altă remorcă. Semnalele de avertizare corespunzătoare defecțiunilor detectate la remorcă prevăzute de prezentul regulament se activează prin priza susmenționată. Cerințele care se aplică vehiculelor remorcate în ceea ce privește transmiterea avertizărilor privind defecțiunile sunt cele prevăzute pentru tractoare la punctele 2.2.1.29.3, 2.2.1.29.4, 2.2.1.29.5 și 2.2.1.29.6, după caz.

►M1  Aceste vehicule sunt inscripționate în mod permanent, în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul articolului 24 din Regulamentul delegat (UE) 2015/208, pentru a indica funcționalitatea sistemului de frânare atunci când priza conformă cu ISO 7638:2003 este conectată și deconectată. ◄ Marcajul se poziționează astfel încât să fie vizibil atunci când se realizează conectările pneumatică și electrică.

2.2.2.19.

În plus față de cerințele de la punctele 2.2.1.17.2.2 și 2.2.1.19, frânele vehiculului remorcat pot fi, de asemenea, acționate automat de către sistemul de frânare al vehiculului remorcat, după evaluarea informațiilor provenite de la aparatele de bord.

2.1.1.

Performanța prevăzută pentru sistemele de frânare se bazează pe spațiul de frânare și pe decelerația medie rezultată a vehiculului sau numai pe una dintre aceste două valori. Performanța unui sistem de frânare se determină prin măsurarea spațiului de oprire în raport cu viteza inițială și prin măsurarea decelerației medii rezultate a vehiculului în timpul încercării sau numai una dintre aceste două valori. Atât distanța de oprire, cât și decelerația medie rezultată (sau doar una dintre aceste valori) sunt prescrise și măsurate în urma încercării care trebuie efectuată.

2.1.2.

Spațiul de frânare este distanța acoperită de vehicul din momentul în care conducătorul auto începe acționarea dispozitivului de comandă a sistemului de frânare și până când vehiculul se oprește; viteza inițială a vehiculului (v1) este viteza din momentul în care conducătorul începe acționarea dispozitivului de comandă al sistemului de frânare. Viteza inițială nu este mai mică de 98 % din viteza prevăzută pentru încercarea în cauză. Decelerația medie rezultată dm se calculează, în raport cu distanța dată de variația vitezei de la vb la ve, folosind formula următoare:

unde:

Viteza și distanța sunt determinate folosind instrumente care au o precizie de ± 1 % la viteza prevăzută pentru încercare. dm poate fi determinată prin alte metode decât măsurarea vitezei și distanței; în acest caz, precizia valorii dm trebuie să se încadreze în intervalul ± 3 %.

2.1.3.

Pentru omologarea de tip a oricărui vehicul, performanța de frânare trebuie să fie măsurată în timpul încercărilor pe drum efectuate în următoarele condiții:

2.1.4.

2.2.1.1.

Frânele trebuie să fie reci. O frână este considerată ca fiind rece dacă este îndeplinită una dintre condițiile următoare:

2.2.1.2.

În timpul încercării de frânare, o axă fără frână, în cazul în care poate fi debreiat, nu trebuie să fie cuplat cu o axă frânată. Cu toate acestea, în cazul tractoarelor cu o axă frânată și o cuplare automată a forței motoare la toate celelalte axe în timpul frânării, toate roțile trebuie să fie frânate.

2.2.1.3.

Încercarea este efectuată în următoarele condiții:

2.2.2.1.

Încercarea se efectuează la viteza maximă prin construcție a vehiculului, cu motorul decuplat. Această viteză poate face obiectul unei anumite marje de toleranță. Cu toate acestea, în orice caz, performanța minimă prescrisă este atinsă. Distanța maximă de oprire prescrisă (prin formula de calcul a distanței de oprire) se calculează efectiv prin intermediul vitezei reale de încercare.

2.2.2.2.

Pentru verificarea conformității cu dispozițiile punctului 2.2.1.2.4 din anexa I, se efectuează o încercare de tip 0 cu motorul decuplat, la o viteză inițială de 30 km/h.

La acționarea comenzii sistemului de frânare de staționare, decelerația medie completă și decelerația imediat înaintea opririi vehiculului nu trebuie să fie mai mici de 1,5 m/s2. Aceeași cerință se aplică în cazul comenzii auxiliare menționate la punctul 2.2.1.2.4 din anexa I.

Încercarea se efectuează cu vehiculul încărcat. Forța exercitată asupra dispozitivului de comandă a frânării nu depășește valorile specificate.

2.2.2.3.

În cazul vehiculelor echipate cu ghidon și scaun tip șa sau cu volan și banchetă sau scaune cu cupe amplasate pe unul sau mai multe rânduri, și care sunt, de asemenea, echipate cu o transmisie nedecuplabilă, în măsura în care acest fapt poate fi demonstrat de producător în momentul încercării sistemului de frânare, vehiculul este supus încercării de tip 0 cu motorul cuplat.

2.2.3.1.

Performanța frânării vehiculului remorcat poate fi calculată fie cu ajutorul coeficientului de frânare al ansamblului tractor — vehicul remorcat și al forței axiale măsurate la dispozitivul de cuplare, fie, în anumite cazuri, cu ajutorul coeficientului de frânare al ansamblului tractor — vehicul remorcat, atunci când numai vehiculul remorcat este frânat. Motorul tractorului este decuplat în timpul încercării de frânare.

2.2.3.2.

În cazul în care vehiculul remorcat este prevăzut cu un sistem de frânare cu aer comprimat, presiunea în circuitul de alimentare nu depășește 700 kPa, iar presiunea în circuitul de comandă nu depășește următoarele valori în timpul încercării de frânare, în funcție de caracteristicile instalației:

2.2.3.3.

În cazul în care vehiculul remorcat este echipat cu un sistem de frânare hidraulică:

2.2.3.4.

Cu excepția cazurilor precizate la punctele 2.2.3.5 și 2.2.3.6, pentru a determina coeficientul de frânare al vehiculului remorcat este necesară măsurarea coeficientului de frânare al ansamblului tractor — vehicul remorcat și forța axială în dispozitivul de cuplare. Tractorul îndeplinește cerințele stabilite în apendicele 1 cu privire la relația dintre raportul TM/FM și presiunea pm,

unde:

Factorul de frânare al vehiculului remorcat se calculează după următoarea formulă:

zR = zR + M + D/FR

unde:

2.2.3.5.

În cazul în care un vehicul remorcat are un sistem de frânare continuu sau semicontinuu la care presiunea în cilindrii de frână nu variază în timpul frânării în pofida transferului sarcinii dinamice între axe, doar vehiculul remorcat poate fi frânat. Factorul de frânare zR al vehiculului remorcat se calculează cu următoarea formulă:

unde:

2.2.3.6.

Ca o soluție alternativă, evaluarea coeficientului de frânare a vehiculului remorcat se poate face prin frânarea doar a vehiculului remorcat. În acest caz, presiunea folosită este egală cu cea măsurată în cilindrii de frână la frânarea ansamblului.

2.3.1.1.

Sistemul de frânare de serviciu al tractoarelor care fac obiectul prezentului regulament este supus încercării prin acționarea și eliberarea frânelor în mod succesiv de un anumit număr de ori. Vehiculul este încărcat la capacitate maximă și supus încercării în conformitate cu condițiile precizate în tabelul următor:

unde

2.3.1.2.

În cazul în care caracteristicile vehiculului nu permit respectarea perioadei de timp prevăzute pentru Δt, durata poate fi mărită; în toate cazurile, pe lângă perioada de timp necesară pentru frânare și accelerare, este permisă o perioadă de 10 secunde la fiecare ciclu pentru stabilizarea vitezei v1.

2.3.1.3.

În aceste încercări, forța aplicată dispozitivului de comandă este reglată astfel încât să se atingă o decelerație medie rezultată de 3 m/s2 la prima acționare a frânelor. Aceasta forță rămâne constantă pe tot parcursul acționării repetate a frânelor.

2.3.1.4.

În timpul acționării frânelor, se folosește în permanență cea mai mare treaptă de viteză (cu excepția supramultiplicatorului etc.). ►M1  Ca alternativă, se permite, de asemenea, efectuarea încercării cu motorul decuplat, după caz, în timpul acționării frânei. ◄

2.3.1.5.

Pentru mărirea vitezei după frânare, cutia de viteze se folosește astfel încât să se obțină viteza v1 în cel mai scurt timp posibil (accelerația maximă permisă de motor și de cutia de viteze).

2.3.1.6.

În cazul vehiculelor echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, frânele se reglează înainte de încercarea de tip I de mai sus, în conformitate cu următoarea procedură, după caz:

so ≥ 1,1 × sre-adjust

(limita superioară nu depășește valoarea recomandată de producător)

unde:

2.3.2.1.

Sistemul de frânare de serviciu al vehiculelor din categoriile R1, R2, S1, R3a, R4a și S2a; și al vehiculelor din categoriile R3b și S2b, a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 10 000  kg, trebuie supuse încercării astfel încât, cu vehiculul încărcat, energia de intrare transmisă frânelor să fie echivalentă cu cea înregistrată, în același interval de timp, când vehiculul încărcat supus încercării este condus cu o viteză constantă de 40 km/h pe o pantă descendentă cu înclinația de 7 % pe o distanță de 1,7 km.

În mod alternativ, această cerință se consideră a fi îndeplinită pentru vehiculele din categoriile R3a, R4a, S2a și pentru vehiculele din categoriile R3b și S2b a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 10 000  kg, atunci când aceste vehicule au trecut cu succes încercarea de tip III în conformitate cu punctul 2.5.

2.3.2.2.

Încercarea trebuie efectuată pe un drum orizontal, vehiculul remorcat fiind tractat de un vehicul agricol; în timpul încercării, forța aplicată dispozitivului de comandă este reglată astfel încât să mențină constantă rezistența vehiculului remorcat (7 % din sarcina maximă staționară pe axă a vehiculului remorcat). În cazul în care forța disponibilă pentru remorcare este insuficientă, încercarea poate fi efectuată la o viteză mai mică dar pe o distanță mai mare, conform tabelului următor:

2.3.2.3.

În cazul vehiculelor remorcate echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, frânele se reglează înainte de încercarea de tip I prevăzută mai sus, în conformitate cu procedura de la punctul 2.5.4.

2.3.3.1.

La sfârșitul încercării de tip I (încercarea descrisă la punctul 2.3.1 sau încercarea descrisă la punctul 2.3.2), performanța la cald a sistemului de frânare de serviciu este măsurată în aceleași condiții (și în special la o forță constantă de comandă care nu depășește forța medie folosită), la fel ca pentru încercarea de tip 0 cu motorul decuplat (condițiile de temperatură pot fi diferite).

2.3.3.2.

În cazul tractoarelor, această performanță la cald nu este mai mică de 80 % din cea prevăzută pentru categoria în cauză și nici mai mică de 60 % din cea înregistrată la încercarea de tip 0 cu motorul decuplat.

2.3.3.3.

În cazul vehiculelor remorcate, forța de frânare la circumferința roților, pentru frânele încălzite, atunci când acestea sunt supuse încercării la 40 km/h, nu este mai mică de 36 % din forța corespunzătoare sarcinii staționare maxime pe roată dacă viteza maximă vmax a vehiculelor remorcate este mai mare de 30 km/h sau de 26 % dacă vmax ≤ 30 km/h, nici mai mică de 60 % din valoarea înregistrată la încercarea de tip 0 la aceeași viteză.

2.4.1.

Tractorul încărcat este supus încercării în condiții în care energia aplicată este echivalentă cu cea înregistrată pe aceeași perioadă de timp la un tractor încărcat, condus cu o viteză medie de 30 km/h pe o pantă descendentă cu o înclinație de 6 % și pe o distanță de 6 km, într-o treaptă de viteză corespunzătoare și cu sistemul de frânare de anduranță cuplat, în cazul în care vehiculul este prevăzut cu un astfel de sistem. Treapta de viteză este aleasă astfel încât să nu permită motorului să depășească valoarea maximă a turației (min– 1) menționată de producător.

2.4.2.

Pentru vehiculele la care energia este absorbită doar prin acțiunea de frânare a motorului se permite o toleranță de ± 5 km/h a vitezei medii și se folosește o treaptă de viteză care să stabilizeze viteza la valoarea cea mai apropiată de 30 km/h pe o pantă cu o înclinație de 6 %. Dacă performanța acțiunii de frânare exclusive a motorului se determină prin măsurarea decelerației, aceasta este suficientă dacă decelerația medie este de cel puțin 0,5 m/s2.

2.4.3.

La sfârșitul încercării, performanța la cald a sistemului de frânare de serviciu se măsoară în aceleași condiții ca pentru încercarea de tip 0 cu motorul decuplat (condițiile de temperatură pot fi diferite). Această performanță la cald corespunde unei distanțe de oprire care nu depășește valorile următoare și o decelerație medie rezultată cel puțin egală cu valorile următoare, folosind o forță de acționare a dispozitivului de control care nu depășește 60 daN:

2.5.1.

R3b, R4b, S2b a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 10 000  kg

sau, alternativ, din categoriile

2.5.2.

R3a, R4a, S2a, atunci când aceste vehicule nu au fost supuse încercărilor în conformitate cu punctul 2.3.2.

2.5.3.

R3b și S2b a căror sumă a maselor tehnic admise per axă nu depășește 10 000  kg.

2.5.4.

2.5.5.

La sfârșitul încercării descrise la punctul 2.5.4, performanța la cald a sistemului de frânare de serviciu trebuie să fie măsurată în aceleași condiții ca cele existente la încercarea de tip 0, cu excepția următorilor parametri: temperatura și viteza inițială (egală cu 60 km/h în acest caz). În aceste condiții, forța de frânare la cald la circumferința roților nu este mai mică de 40 % din sarcina maximă staționară a roții și nu este mai mică de 60 % din cea înregistrată la încercarea de tip 0 la aceeași viteză.

2.5.6.

După efectuarea încercărilor descrise la punctul 2.5.5, se permite răcirea frânelor la o temperatură tipică a frânelor reci (adică de maximum 100 °C) și se verifică dacă vehiculul remorcat are capacitatea să ruleze liber, prin îndeplinirea uneia dintre următoarele condiții:

3.1.1.1.

În condiții de tip 0, sistemul de frânare de serviciu este supus încercării în condițiile ilustrate în următorul tabel:

unde:

3.1.1.2.

►M1  În cazul unui tractor autorizat să tracteze un vehicul fără frâne din categoria R sau S, performanța combinată minimă prevăzută, conform cerințelor de la punctul 3.1.1.2.1, se atinge cu vehiculul remorcat fără frâne cuplat la tractor și cu vehiculul remorcat fără frâne încărcat la masa maximă declarată de producătorul tractorului. ◄

Performanța ansamblului se verifică prin calcule care fac referire la performanța maximă de frânare efectiv atinsă exclusiv de tractor în timpul încercării de tip 0 cu motorul decuplat, în situațiile cu tractorul încărcat și neîncărcat (opțional, și pentru o situație cu un tractor încărcat parțial, definită de către producătorul tractorului), folosind următoarea formulă (nu sunt necesare încercări practice cu un vehicul remorcat cuplat și fără frâne):

unde:

▼M1

▼B

3.1.1.2.1.   Performanța minimă necesară a ansamblului

Performanța minimă necesară a ansamblului este de cel puțin 4,5 m/s2 în cazul tractoarelor cu vmax > 30 km/h și de cel puțin 3,2 m/s2 în cazul tractoarelor cu vmax ≤ 30 km/h pentru condițiile încărcat și neîncărcat. La latitudinea producătorului de tractoare, serviciul tehnic poate efectua încă o încercare de tip 0 pentru o masă a tractorului încărcat parțial declarată de producător, în scopul de a stabili masa maximă autorizată a vehiculului remorcat nefrânat care îndeplinește cerințele minime de performanță pentru un astfel de „ansamblu de mase”.

Valorile măsurate „dm” pentru condițiile de încărcare susmenționate și valorile corespunzătoare „dM + R” calculate sunt înregistrate în raportul de încercare.

Valoarea maximă declarată pentru masa vehiculului remorcat nefrânat nu trebuie să depășească 3 500  kg.

3.1.3.1.

Chiar dacă este combinat cu unul dintre celelalte dispozitive de frânare, sistemul de frânare de parcare este capabil să mențină un tractor încărcat în staționare pe o pantă sau o rampă ascendentă sau descendentă cu o înclinație de 18 %. Această cerință trebuie să fie îndeplinită chiar și în perioada de răcire. Perioada de răcire este considerată terminată atunci când frânele ajung la o temperatură mai mare cu 10 °C decât temperatura ambiantă.

3.1.3.2.

În cazul vehiculelor din categoria T4.3, chiar dacă sistemul de frânare de parcare este combinat cu unul dintre celelalte dispozitive de frânare, el este capabil să mențină un tractor încărcat în staționare pe o pantă sau o rampă ascendentă sau descendentă cu o înclinație de 40 %. Această cerință trebuie să fie îndeplinită chiar și în perioada de răcire. Perioada de răcire este considerată terminată atunci când frânele ajung la o temperatură mai mare cu 10 °C decât temperatura ambiantă.

3.1.3.3.

Pentru a verifica dacă frâna de parcare poate menține în staționare un tractor încărcat pe o pantă sau o rampă ascendentă sau descendentă conform cerințelor de la punctele 3.1.3.1 și 3.1.3.2, măsurătorile sunt efectuate în următoarele condiții:

▼M1

▼B

În cazul frânelor imersate în ulei, metoda folosită pentru efectuarea acestei verificări trebuie stabilită de comun acord de către producător și serviciul tehnic. Metoda de evaluare și rezultatele trebuie anexate la raportul de omologare de tip.

▼M1

Încercare statică la cald a sistemului de frânare de staționare poate fi omisă în cazul în care sistemul de frânare de staționare acționează doar asupra suprafețelor de frânare care nu sunt folosite în timpul frânării de serviciu.

▼B

3.1.3.4.

La tractoarele autorizate să fie cuplate la vehicule remorcate, sistemul de frânare de parcare al tractorului trebuie să poată menține ansamblul de vehicule, având masa maximă tehnic admisă specificată de producătorul tractorului, în staționare pe o pantă de 12 %, ascendentă sau descendentă.

▼M1

În cazul în care această cerință nu poate fi îndeplinită din cauza limitărilor fizice (de exemplu, aderență disponibilă limitată a pneului/a căii de rulare pentru ca tractorul să genereze forțe de frânare suficiente sau în cazul în care performanțele pur mecanice ale sistemului de frânare de staționare al tractorului prevăzute la punctul 3.1.3.1 nu sunt suficiente pentru a menține ansamblul de vehicule staționar), ea este considerată îndeplinită dacă este respectată cerința alternativă stabilită la punctul 3.1.3.4.1 din prezenta anexă în conjuncție cu punctul 2.2.1.20 din anexa I.

▼B

3.1.3.5.

Este acceptat un sistem de frânare de parcare care trebuie să fie acționat de mai multe ori înainte de a atinge performanța prevăzută.

3.1.4.1.

În cazul categoriei de tractoare Tb având viteza maximă prin construcție mai mare de 60 km/h, performanța reziduală a sistemului de frânare de serviciu, în cazul unei defecțiuni la una dintre piesele mecanismului său de transmisie, corespunde unei distanțe de oprire care nu depășește valorile următoare și o decelerație medie rezultată cel puțin egală cu valorile următoare, atunci când forța de comandă nu depășește 70 daN, această forță fiind verificată prin încercarea de tip 0 cu motorul decuplat, începând de la următoarele viteze inițiale ale categoriei vehiculului respectiv:

Această dispoziție nu se interpretează ca modificând dispozițiile referitoare la frânarea de siguranță.

3.1.4.2.

Verificarea eficacității reziduale a sistemului de frânare se efectuează prin simularea condițiilor reale de avarie a sistemului de frânare de serviciu.

X

=

50 în cazul vehiculelor cu o viteză maximă prin construcție de peste 30 km/h

X

=

35 în cazul vehiculelor cu o viteză maximă mai mică sau egală cu 30 km/h

X

=

50 în cazul vehiculelor remorcate din categoriile R3, R4 și S2 cu o viteză maximă prin construcție de peste 30 km/h

X

=

35 în cazul vehiculelor remorcate din categoriile R3a, R4a și S2a cu o viteză maximă prin construcție de cel mult 30 km/h

3.2.1.4.

În cadrul unui grup de axe, este permisă blocarea roților unei axe în timpul procedurii de încercare de tip 0. Această cerință nu este interpretată ca o abatere de la cerințele de la punctul 6.3.1 din anexa XI referitoare la blocarea roților controlate direct.

3.2.2.1.

Sistemul de frânare de parcare cu care este prevăzut vehiculul remorcat este capabil să mențină în staționare vehiculul remorcat încărcat, atunci când acesta este separat de tractor, pe o rampă sau o pantă ascendentă sau descendentă cu o înclinație de18 %.

3.2.2.2.

Cerințele prevăzute la punctul 3.2.2.1 sunt îndeplinite inclusiv în timpul perioadei de răcire. Perioada de răcire este considerată terminată atunci când frânele ajung la o temperatură mai mare cu 10 °C decât temperatura ambiantă.

3.2.2.3.

Cerința de încercare specificată la punctul 3.1.3.3 se aplică în mod corespunzător.

3.3.1.

Atunci când un vehicul este prevăzut cu un sistem de frânare de serviciu care este dependent total sau parțial de o sursă de energie, alta decât efortul muscular al conducătorului, sunt satisfăcute următoarele condiții:

1.1.1.

Vehiculele din categoriile Ta, Ca, R2a, R3a, R4a și S2a cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 30 km/h îndeplinesc următoarele cerințe din prezentul apendice:

1.1.2.

Vehiculele din categoriile Tb, R2b, R3b, R4b și S2b îndeplinesc cerințele relevante din prezentul apendice. Dacă se utilizează un dispozitiv special, acesta funcționează automat.

1.1.3.

▼M1

Cu toate acestea, vehiculele din categoriile menționate la punctul 1.1.1. și la punctul 1.1.2. echipate cu un sistem antiblocare din categoria 1 sau 2 (tractoare) și din categoria A sau B (vehicule remorcate) care îndeplinesc cerințele relevante din anexa XI trebuie să îndeplinească, de asemenea, toate cerințele relevante din prezenta anexă, cu următoarele excepții sau condiții:

▼B

1.1.4.

Dacă vehiculul este echipat cu un sistem de frânare de anduranță, forța de încetinire nu se ia în considerare atunci când se determină conformitatea vehiculului cu dispozițiile prezentului apendice.

1.1.5.

Cerințele din prezentul apendice se aplică echipamentului de frânare dotat cu pneurile cu cel mai mare diametru precizat de producător pentru tipul respectiv de vehicul.

1.1.6.

Conformitatea cu utilizarea aderenței și cu cerințele de compatibilitate asociate cu figurile 1, 2 și 3 din prezentul apendice se demonstrează prin calcul.

1.2.

Cerințele referitoare la diagramele menționate la punctele 3.1.6.1, 4.1 și 4.2 sunt valabile în cazul vehiculelor cu un circuit pneumatic și electric de comandă în conformitate cu punctul 2.1.4 din anexa I sau cu un circuit hidraulic de comandă în conformitate cu punctul 2.1.5 din anexa I. În toate cazurile, valoarea de referință (abscisa diagramelor) va fi valoarea presiunii transmise sau, respectiv, semnalul electric în circuitul de comandă:

Vehiculele echipate în conformitate cu punctul 2.1.4.1.2 din anexa I (având atât circuite pneumatice, cât și circuite electrice de comandă) satisfac cerințele diagramelor corespunzătoare ambelor circuite de comandă. Totuși, nu sunt necesare curbe identice ale caracteristicii de frânare pentru ambele circuite de comandă.

1.3.

Validarea generării forței de frânare.

i

=

indice de axă (i = 1, axă față; i = 2, a doua axă etc.)

E

=

ampatamentul

ER

=

distanța dintre punctul de cuplare și centrul axei vehiculului cu bară de tracțiune rigide și a vehiculului remorcat cu axă centrală

fi

=

Ti/Ni, aderența utilizată a axei i

Fi

=

reacțiunea normală a suprafeței drumului asupra axei i în condiții statice

FM

=

reacțiunea statică normală totală a suprafeței drumului asupra roților tractorului

g

=

accelerația gravitațională: g = 9,81 m/s2

h

=

înălțimea centrului de greutate specificată de producător și aprobată de serviciile tehnice care efectuează încercarea de omologare;

J

=

decelerația vehiculului

k

=

coeficient teoretic al aderenței dintre pneu și drum

P

=

masa vehiculului

Ni

=

reacțiunea normală a suprafeței drumului asupra axei i la frânare

pm

=

presiunea la racordul de cuplare al circuitului de comandă

FR

=

reacțiunea statică normală totală a suprafeței drumului asupra roților vehiculului remorcat

FRmax

=

valoarea FR corespunzătoare masei maxime a vehiculului remorcat

Ti

=

forța exercitată de frâne asupra axei i în condiții normale de frânare pe drum

TM

=

suma forțelor de frânare la circumferința tuturor roților tractoarelor

TR

=

suma forțelor de frânare Ti la circumferința tuturor roților vehiculului remorcat

z

=

coeficientul de frânare al vehiculului = J/g

4.1.

Pentru vehiculele remorcate cu bară de tracțiune, echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat și hidraulice:

z ≥ 0,1 + 0,85 (k – 0,2)

Dispozițiile punctului 3.1.1 nu afectează cerințele din anexa II privind performanța frânării. Cu toate acestea, în cazul în care, în încercările realizate conform dispozițiilor de la punctul 3.1.1, performanțele frânării obținute sunt superioare celor prescrise în anexa II, atunci dispozițiile privind curbele de utilizare a aderenței necesare se aplică în interiorul zonelor delimitate de dreptele k = 0,8 și z = 0,8 din diagrama 1 din prezenta anexă.

și

4.2.

Pentru vehiculele remorcate echipate cu bară de tracțiune rigidă și vehiculele remorcate cu axă centrală, dotate cu sisteme de frânare cu aer comprimat și hidraulice:

4.3.

Pentru vehiculele remorcate cu bară de tracțiune cu sistem de frânare inerțială

6.1.

▼M1

Vehiculele care îndeplinesc cerințele prezentului apendice prin utilizarea unui dispozitiv controlat mecanic de suspensia vehiculului sunt marcate în conformitate cu dispozițiile stabilite în temeiul articolului 24 din Regulamentul delegat (UE) 2015/208, iar marcajele conțin datele adecvate pentru a indica cursa utilă a dispozitivului între pozițiile corespunzătoare stărilor neîncărcat, respectiv încărcat, ale vehiculului, precum și alte informații care să permită verificarea reglării dispozitivului.

▼B

6.2.

În cazul în care cerințele prezentului apendice sunt îndeplinite prin utilizarea unui dispozitiv care variază presiunea aerului sau presiunea hidraulică în transmisia frânei, vehiculul este marcat pentru a indica sarcinile pe axe la sol, presiunile nominale de ieșire ale dispozitivului și o presiune de intrare cel puțin egală cu 80 % din presiunea maximă de intrare proiectată, conform specificațiilor producătorului vehiculului, pentru următoarele stări de încărcare:

6.3.

Marcajele menționate la punctele 6.1 și 6.2 se aplică într-o poziție vizibilă și nu pot fi șterse. ►M1  Un exemplu de marcaj pentru un dispozitiv controlat mecanic la un vehicul prevăzut cu sistem de frânare cu aer comprimat sau hidraulic este oferit în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul articolului 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504 al Comisiei ( 2 ). ◄

6.4.

Sistemele electronice de distribuire a forței de frânare care nu pot îndeplini cerințele de la punctele 6.1, 6.2 și 6.3 sunt echipate cu un dispozitiv de autodiagnosticare a funcțiilor care influențează distribuirea forței de frânare. În plus, atunci când vehiculul este staționat, este posibilă efectuarea verificărilor prevăzute la punctul 1.3.1, prin reproducerea condițiilor de presiune nominală necesară asociată cu începerea frânării atât în starea încărcat, cât și în starea neîncărcat.

1.1.

Timpul de răspuns pentru sistemele de frânare de serviciu se determină cu vehiculul staționar, presiunea fiind măsurată la deschiderea frânei care se află în poziția cea mai defavorabilă. La vehiculele echipate cu senzori de sarcină ai frânei, acestea se reglează în poziția „încărcat”.

1.2.

În timpul încercărilor, cursa cilindrilor de frână ai axelor este cea corespunzătoare frânelor reglate cel mai strâns.

1.3.

Timpii de răspuns obținuți în conformitate cu punctele 2.2, 2.3, 2.4, 2.6, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6.5, 4.1, 4.5.1, 4.5.2, 4.5.3, 5.3.6, 6.2 sunt rotunjiți la cea mai apropiată zecime de secundă. În cazul în care cifra sutimilor este mai mare sau egală cu 5, atunci timpul de reacție se rotunjește prin adaos la zecimala imediat următoare.

1.4.

Diagramele din apendicele 1 și 2 prezintă exemple ale configurației corecte a simulatoarelor adecvate pentru reglare și utilizare.

2.1.

La începutul fiecărei încercări, presiunea din dispozitivul de stocare a energiei este egală cu presiunea la care regulatorul restabilește alimentarea sistemului. La sistemele care nu sunt echipate cu regulator (de exemplu, compresoarele cu presiune limitată), presiunea din dispozitivul de stocare a energiei, la începutul fiecărei încercări, este egală cu 90 % din presiunea declarată de producător și precizată la punctul 1.2.2.1 din partea A a anexei IV, folosită pentru încercările prescrise în prezenta anexă.

2.2.

Timpii de răspuns în raport cu timpul de acționare (tf) se obțin dintr-o serie de acționări complete, începând de la un timp de acționare cât mai scurt posibil care este mărit apoi până la un timp de aproximativ 0,4 secunde. Valorile obținute se introduc într-o diagramă.

2.3.

Timpul de răspuns utilizat în scopurile încercării este cel corespunzător unui timp de acționare de 0,2 secunde. Acest timp de răspuns poate fi obținut din diagramă prin interpolare.

2.4.

În cazul unui timp de acționare de 0,2 secunde, timpul care se scurge între începutul acționării dispozitivului de comandă a sistemului de frânare și momentul în care presiunea din cilindrul de frână atinge 75 % din valoarea sa asimptotică nu trebuie să depășească 0,6 secunde.

2.5.

În cazul tractoarelor prevăzute cu un circuit de comandă pneumatic pentru vehicule remorcate, în mod suplimentar față de cerințele de la punctul 1.1, timpul de răspuns se măsoară la capătul unei conducte de 2,5 m lungime, cu un diametru interior de 13 mm, care se branșează la racordul de cuplare al circuitului de comandă al sistemului de frânare de serviciu. În timpul încercării, un volum de 385 ± 5 cm3 (considerat echivalent cu volumul unei conducte de 2,5 m lungime cu un diametru interior de 13 mm și la o presiune de 650 kPa) se conectează la racordul de cuplare al circuitului de alimentare. Lungimea și diametrul interior ale conductelor sunt indicate la punctul 2.4 din raportul de încercare.

2.6.

Timpul care se scurge de la începutul acționării pedalei de comandă și până în momentul când:

2.7.

În mod suplimentar față de cerințele de la punctul 2.6, în cazul tractoarelor autorizate să remorcheze vehicule din categoria R3 sau R4 echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat, respectarea dispozițiilor de la punctul 2.2.1.17.2.1 din anexa I se verifică prin efectuarea următoarelor încercări:

3.1.

Încercarea privind timpul de răspuns trebuie efectuată la o temperatură ambiantă cuprinsă între 15 °C și 30 °C.

3.2.

La începutul fiecărei încercări, presiunea din dispozitivul de stocare a energiei este egală cu presiunea la care regulatorul restabilește alimentarea sistemului. La sistemele care nu sunt echipate cu regulator (de exemplu, pompe hidraulice cu presiune limitată), presiunea din dispozitivul de stocare a energiei, la începutul fiecărei încercări, este egală cu 90 % din presiunea declarată de producător și precizată la punctul 1.2.1.2 din partea C a anexei IV, folosită pentru încercările prescrise în prezenta anexă.

3.3.

Timpii de răspuns în raport cu timpul de acționare (tf) se obțin dintr-o serie de acționări complete, începând de la un timp de acționare cât mai scurt posibil care este mărit apoi până la un timp de aproximativ 0,4 secunde. Valorile obținute se introduc într-o diagramă.

În cazul unui sistem de frânare de serviciu care este activat fără folosirea energiei sau doar cu un aport limitat de energie, se aplică o forță de comandă care asigură cel puțin performanța prescrisă a sistemului de frânare.

3.4.

Timpul de răspuns utilizat în scopurile încercării este cel corespunzător unui timp de acționare de 0,2 secunde. Acest timp de răspuns poate fi obținut din grafic prin interpolare.

3.5.

În cazul unui timp de acționare de 0,2 secunde, timpul care se scurge între începutul acționării dispozitivului de comandă a sistemului de frânare și momentul în care presiunea din cilindrul de frână atinge 75 % din valorile sale maxime nu depășește 0,6 secunde.

În cazul unui sistem de frânare de serviciu complet asistat în care presiunea în elementul de acționare al frânei atinge o presiune maximă temporară care apoi scade la valoarea presiunii stabilizate medii, această presiune stabilizată medie ar trebui luată în considerare la calculul valorii de 75 %.

3.6.

4.1.

Timpii de răspuns ai vehiculului remorcat se măsoară fără tractor. Pentru a înlocui tractorul este necesar să se asigure un simulator la care să fie conectate racordurile de cuplare ale circuitului de comandă și circuitului pneumatic de comandă și/sau priza circuitului electric de comandă.

4.2.

Presiunea în conducta de alimentare este de 650 kPa.

4.3.

Simulatorul pentru circuitele pneumatice de comandă are următoarele caracteristici:

4.4.

Simulatorul de verificare a reacției la semnalele transmise prin circuitul electric de comandă are următoarele caracteristici:

4.5.

5.1.

Încercările trebuie efectuate la o temperatură ambiantă cuprinsă între 15 °C și 30 °C.

5.2.

Timpii de răspuns ai vehiculului remorcat se măsoară fără tractor. Pentru a simula tractorul, este necesar să se prevadă un simulator de tractor la care să fie conectate racordurile de cuplare ale circuitului de comandă și ale circuitului suplimentar. În cazul în care vehiculul remorcat este echipat cu o priză electrică, astfel cum este precizat la punctul 2.1.5.1.3 din anexa I, această priză trebuie să fie conectată inclusiv la simulatorul de tractor (a se vedea punctul 2 din apendicele 2).

5.3.

Simulatorul de tractor are următoarele caracteristici:

5.4.

6.1.

Măsurarea timpului de răspuns trebuie să fie efectuată cu frânele cu arc reglate cât mai precis posibil. Presiunea inițială din camera de comprimare a arcului, corespunzătoare acestei cerințe de încercare, trebuie specificată de producător.

6.2.

Timpul care se scurge de la activarea dispozitivului de comandă a frânei de serviciu (frânele complet eliberate) până la momentul în care presiunea în camera de compresie a arcului cilindrului de frână cel mai defavorabil atinge o presiune corespunzătoare unei valori egale cu 75 % din performanța de frânare prescrisă nu trebuie să depășească 0,6 secunde.

A

=

racord de alimentare cu supapă de închidere

C1

=

comutator de presiune al simulatorului, reglat la 65 kPa și la 490 kPa

C2

=

comutator de presiune pentru racordarea la elementul de acționare al frânei vehiculului remorcat, care urmează să funcționeze la 75 % din presiunea asimptotică în elementul de acționare al frânei CF

CF

=

cilindru de frână

L

=

conducta de la orificiul O până la (și inclusiv) racordul său de cuplare TC, având un volum interior de 385 ± 5 cm3 la o presiune de 650 kPa

M

=

manometru

O

=

orificiu cu un diametru minim de 4 mm și maxim de 4,3 mm

PP

=

racord de încercare a presiunii

R1

=

rezervor de aer de 30 litri cu supapă de golire

R2

=

rezervor de etalonare, având, inclusiv racordul său de cuplare TC, un volum de 385 ± 5 cm3

R3

=

rezervor de etalonare, având, inclusiv racordul său de cuplare TC, un volum de 1 155 ± 15 cm3

RA

=

supapă de închidere

TA

=

racord de cuplare, circuit de alimentare

V

=

dispozitiv de comandă a sistemului de frânare

TC

=

racord de cuplare, circuit de comandă

VRU

=

supapă-releu de urgență

ECL

=

Circuit electric de comandă conform cu ISO 7638:2003

SIMU

=

Simulator al octetului 3,4 al EBS 11, conform cu ISO 11992:2003, cu semnale de ieșire la pornire de 65 kPa și 650 kPa

A

=

Racord de alimentare cu supapă de închidere

C 2

=

Comutatorul de presiune care trebuie conectat la elementul de acționare a frânei vehiculului remorcat și care intră în funcțiune la o presiune egală cu 75 % din presiunea asimptotică în elementul de acționare al frânei CF

CF

=

Cilindru de frână

M

=

Manometru

PP

=

Racord de încercare a presiunii

TA

=

Racord de cuplare, conducta de alimentare

VRU

=

Supapă-releu de urgență

TA

=

racord de cuplare, circuit suplimentar (racord de tip mamă conform cu ISO 16028: 2006)

M

=

orificiu pentru încercarea la presiune

PT

=

traductor de presiune

P 1

=

conductă flexibilă în conformitate cu EN853:2007, cu un diametru interior de 12,5 mm

A

=

acumulator hidraulic (presiune de preîncărcare: 1 000  kPa)

B

=

șurub de purjare

V

=

dispozitiv de purjare

O

=

orificiu

P 2

=

conductă flexibilă cu diametrul interior de 10 mm

T

=

retur la rezervorul tractorului

TA

=

racord de cuplare, circuit de comandă (racord de tip mamă conform cu ISO 5676:1983)

M

=

orificiu pentru manometru sau pentru traductorul de presiune

FP

=

conductă flexibilă în conformitate cu EN853:2007, cu un diametru interior de 10 mm

RP

=

conductă rigidă cu diametrul interior de 10 mm

PT

=

traductor de presiune

B

=

șurub de purjare

C

=

cilindru (cilindri) (*)

F

=

filtre

PM

=

pompă

PT

=

traductoare de presiune

CLRV

=

supapă de siguranță a circuitului de comandă

SLRV

=

supapă de siguranță a circuitului suplimentar

SV

=

electrovalvă cu 3 căi

FR

=

regulator de debit

MV

=

supapă de modulare proporțională

TA

=

racord de cuplare, circuit suplimentar (racord de tip tată conform cu ISO 16028:2006)

TC

=

racord de cuplare, circuit suplimentar (racord de tip tată conform cu ISO 5676:1983)

EC

=

conexiune electrică (racord de tip mamă conform cu ISO 7638:2003)

1.1.1.

Vehiculele la care funcționarea sistemului de frânare depinde de utilizarea aerului comprimat sunt prevăzute cu rezervoare a căror capacitate îndeplinește cerințele stabilite la punctele 1.2 și 1.3.

1.1.2.

Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca rezervoarele să fie de o anumită capacitate în cazul în care sistemul de frânare este de așa natură încât, în absența oricărei rezerve de energie, este posibil să se obțină, cu dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de serviciu, o performanță a frânării cel puțin egală cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță.

1.1.3.

Pentru verificarea conformității cu cerințele stabilite la punctele 1.2 și 1.3, frânele sunt reglate cât mai precis posibil.

1.2.1.

Rezervoarele frânelor cu aer comprimat ale vehiculelor se construiesc astfel încât, după opt acționări cu curse complete ale dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu, presiunea rămasă în rezervorul de aer comprimat să nu fie mai mică decât presiunea necesară pentru a obține performanța de frânare de siguranță specificată.

1.2.2.

În cursul încercării trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:

1.3.1.

Rezervoarele montate pe vehiculele remorcate sunt de așa natură încât, după opt acționări cu curse complete ale sistemului de frânare de serviciu al tractorului, presiunea furnizată către piesele care o utilizează să nu scadă sub un nivel echivalent cu o jumătate din valoarea obținută la prima acționare a frânei și fără a acționa nici sistemul de frânare automată, nici sistemul de frânare de parcare al vehiculului remorcat.

1.3.2.

În cursul încercării sunt îndeplinite următoarele condiții:

2.3.1.

În toate cazurile, turația compresorului este cea obținută atunci când motorul funcționează la turația corespunzătoare puterii sale maxime sau la turația permisă de către regulator.

2.3.2.

Rezervoarele auxiliare sunt izolate în cursul încercărilor pentru determinarea timpilor t1 și t2.

2.3.3.

La vehiculele destinate tractării de vehicule, vehiculul remorcat este reprezentat de un rezervor a cărui presiune maximă relativă p (exprimată în kPa/100) este cea care poate fi furnizată prin circuitul de alimentare al tractorului și al cărui volum V (exprimat în litri) se calculează cu formula p × V = 20 R (R fiind masa maximă admisă, exprimată în tone, pe axele vehiculului remorcat).

2.4.1.

Timpul t1 pentru dispozitivul de stocare a energiei cel mai defavorizat nu trebuie să depășească:

2.4.2.

Timpul t2 pentru rezervorul cel mai defavorizat nu trebuie să depășească:

2.5.1.

Atunci când vehiculul este echipat cu un rezervor sau cu rezervoare auxiliare cu o capacitate totală care depășește 20 % din capacitatea totală a rezervoarelor de frânare, se efectuează o încercare suplimentară în cursul căreia nu se efectuează nicio intervenție legată de funcționarea supapelor care reglează umplerea rezervorului (rezervoarelor) auxiliar(e). În cursul acestei încercări se verifică faptul că timpul t3 necesar pentru a obține o creștere a presiunii de la 0 la p2 în rezervoarele de frânare este mai mic de:

2.5.2.

Încercarea se efectuează în condițiile prevăzute la punctele 2.3.1 și 2.3.3.

2.6.1.

Vehiculele care sunt autorizate să tracteze un vehicul remorcat îndeplinesc, de asemenea, cerințele menționate mai sus cu privire la vehiculele care nu au o astfel de autorizație. În acest caz, încercările de la punctele 2.4.1, 2.4.2 și 2.5.1 se efectuează fără rezervorul menționat la punctul 2.3.3.

3.1.

Racordul de încercare a presiunii se montează în poziția cea mai accesibilă pentru rezervorul cel mai defavorizat în sensul punctului 2.4.

3.2.

Racordurile de încercare a presiunii sunt în conformitate cu clauza 4 din standardul ISO 3583-1984.

1.1.1.

Vehiculele la care funcționarea sistemului de frânare necesită utilizarea depresiunii (vidului) sunt echipate cu rezervoare a căror capacitate îndeplinește cerințele stabilite la punctele 1.2 și 1.3.

1.1.2.

Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca rezervoarele să aibă o capacitate predefinită în cazul în care sistemul de frânare este de așa natură încât, în absența oricărei rezerve de energie, să fie posibilă obținerea unei performanțe de frânare cel puțin egale cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță.

1.1.3.

Pentru verificarea conformității cu cerințele prevăzute la punctele 1.2 și 1.3, frânele trebuie să fie reglate cât mai precis posibil.

1.2.1.

Rezervoarele vehiculelor agricole trebuie să fie de așa natură încât să fie în continuare posibilă obținerea performanței prevăzute pentru sistemele de frânare de siguranță:

1.2.2.

Încercarea se efectuează cu respectarea următoarelor condiții:

1.3.1.

Rezervorul (rezervoarele) instalat(e) pe vehiculele remorcate este (sunt) de așa natură încât nivelul de vid furnizat componentelor utilizatoare să nu scadă sub jumătate din nivelul echivalent cu valoarea obținută la prima acționare a frânei după efectuarea unei încercări care cuprinde patru acționări cu cursă completă ale sistemului de frânare de serviciu al vehiculului remorcat.

1.3.2.

Încercarea se efectuează cu respectarea următoarelor condiții:

2.1.1.

Pornind de la presiunea atmosferică ambiantă, sursa de energie este capabilă să atingă în rezervor (rezervoare), în trei minute, nivelul inițial specificat la punctul 1.2.2.1. În cazul unui vehicul autorizat să tracteze un vehicul remorcat, timpul necesar pentru a atinge acest nivel, în condițiile specificate la punctul 2.2, nu trebuie să depășească șase minute.

2.2.1.

Turația sursei de vid este:

2.2.2.

În cazul în care se intenționează cuplarea la vehicul a unui vehicul remorcat al cărui sistem de frânare de serviciu este acționat de o sursă de vid, vehiculul remorcat este reprezentat de un dispozitiv de stocare a energiei cu un volum V, exprimat în litri, calculat cu formula următoare:

V = 15 R

unde R reprezintă masa maximă permisă, exprimată în tone metrice, pe axele vehiculului remorcat.

1.1.1.

Vehiculele la care funcționarea sistemului de frânare necesită utilizarea unei rezerve de energie asigurată de un lichid hidraulic sub presiune sunt prevăzute cu dispozitive de stocare a energiei (acumulatori de energie) cu o capacitate conformă cu cerințele stabilite la punctele 1.2 și 1.3.

▼M1

Dispozitivele de stocare a energiei utilizate ca amortizoare de pulsații la sisteme de frânare hidraulice, în cazul în care performanța de frânare prescrisă este realizată de o sursă de energie nu sunt considerate dispozitive de acumulare de energie în sensul prezentei anexe.

▼B

1.1.2.

Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca rezervoarele să aibă o capacitate anume în cazul în care sistemul de frânare este de așa natură încât, în absența oricărei rezerve de energie, să fie posibilă, cu folosirea dispozitivului de comandă a sistemului de frânare de serviciu, obținerea unei performanțe a frânării cel puțin egale cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranță.

1.1.3.

Pentru verificarea conformității cu cerințele stabilite la punctele 1.2.1, 1.2.2 și 2.1, frânele trebuie să fie reglate cât mai precis posibil.

1.2.1.

Vehiculele echipate cu un sistem de frânare hidraulic cu energie de rezervă trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

1.2.2.

Tractoarele echipate cu un sistem de frânare hidraulic cu rezervă de energie care nu pot îndeplini condițiile de la punctul 2.2.1.4.1 din anexa I sunt considerate ca fiind în conformitate cu cerințele de la punctul respectiv dacă respectă următoarele condiții:

1.3.1.

Dacă vehiculele remorcate sunt echipate cu dispozitive de stocare a energiei (rezervoare de energie), acestea trebuie să fie de așa natură încât, după opt acționări cu cursă completă ale sistemului de frânare de serviciu al tractorului, nivelul de energie furnizat către piesele care utilizează energia să nu scadă sub un nivel echivalent cu jumătate din valoarea obținută la prima acționare a frânei și fără a acționa sistemul de frânare automată sau sistemul de frânare de parcare al vehiculului remorcat.

1.3.2.

În cursul încercării sunt îndeplinite următoarele condiții:

▼M2

2.1.2.1.

În cursul încercării de determinare a timpului t, turația de alimentare a sursei de energie este cea obținută atunci când motorul funcționează la turația corespunzătoare puterii sale maxime sau la turația permisă de regulator.

2.1.2.2.

În cursul încercării de determinare a timpului t, dispozitivele de stocare a energiei auxiliare nu se izolează altfel decât în mod automat.

2.2.1.

Pentru a determina debitul furnizat de sursa de energie, circuitul suplimentar al simulatorului de vehicul remorcat prevăzut la punctul 3.6.2.1 din anexa III la prezentul regulament se conectează la racordul de cuplare al circuitului suplimentar hidraulic al tractorului.

2.2.2.

Încercarea este efectuată în următoarele condiții:

2.2.3.

Motorul fiind pornit și dispozitivul de purjare fiind complet închis, intervalul de timp necesar pentru ca presiunea la orificiul de încercare situat în apropierea racordului de tip mamă conform cu ISO 16028:2006 să crească de la 300 kPa la 1 500 kPa nu trebuie să depășească 2,5 secunde.

2.3.1.

Sursa de energie este alimentată de simulatorul de tractor, în conformitate cu dispozițiile de la apendicele 2 al anexei III, prin priza electrică conformă cu ISO 7638:2003.

2.3.2.

2.3.3.

În cursul încercării de determinare a timpului tR, trebuie îndeplinite următoarele cerințe:

2.3.4.

Timpul tR nu depășește 4 minute.

2.1.

Un sistem de frânare cu arc nu trebuie utilizat ca sistem de frânare de serviciu, cu excepția situației precizate la punctul 2.2. Cu toate acestea, în eventualitatea unei defecțiuni a unei componente a transmisiei sistemului de frânare de serviciu, se poate utiliza un sistem de frânare cu arc pentru a obține performanța reziduală prevăzută la punctul 3.1.4 din anexa II, în cazul în care conducătorul poate acționa gradual sistemul de frânare.

2.2.

La vehiculele cu o viteză maximă prin construcție de cel mult 30 km/h, un sistem de frânare cu arc poate fi utilizat ca sistem de frânare de serviciu numai în cazul în care conducătorul auto poate acționa gradual sistemul de frânare al acestuia.

În cazul unui sistem de frânare cu arc utilizat ca un sistem de frânare de serviciu, trebuie îndeplinite următoarele cerințe suplimentare:

▼M1

▼B

2.3.

O mică variație a limitelor presiunii, care poate apărea în circuitul de alimentare al camerei de comprimare a arcului, nu determină o variație puternică a forței de frânare.

2.4.

Tractoarele echipate cu frâne cu arc îndeplinesc următoarele condiții:

2.5.

În cazul tractoarelor, sistemul trebuie să fie proiectat astfel încât să fie posibilă cuplarea și decuplarea frânelor de cel puțin trei ori dacă presiunea inițială din camera de comprimare a arcului este egală cu presiunea maximă prevăzută prin construcție. În cazul vehiculelor remorcate cu sisteme de frânare cu aer comprimat, este posibilă decuplarea frânelor de cel puțin trei ori după ce vehiculul remorcat a fost decuplat, presiunea în conducta de alimentare fiind de 750 kPa înainte de decuplare. Totuși, înainte de verificare, frâna de urgență se decuplează. Aceste condiții sunt satisfăcute atunci când frânele sunt reglate cât mai precis posibil. În plus, trebuie să fie posibilă cuplarea și decuplarea frânei de parcare, așa cum este specificat la punctul 2.2.2.10 din anexa I, atunci când remorca este cuplată la tractor.

2.6.

În cazul tractoarelor, presiunea din camera de comprimare a arcurilor la care arcurile încep să acționeze frânele, acestea din urmă fiind reglate cât mai precis posibil, nu trebuie să fie mai mare de 80 % din nivelul minim al presiunii normale disponibile.

2.7.

În cazul vehiculelor remorcate cu sisteme de frânare cu aer comprimat, presiunea din camera de comprimare a arcurilor la care arcurile încep să acționeze frânele nu trebuie să fie mai mare decât cea obținută după patru acționări cu cursă completă ale sistemului de frânare de serviciu, în conformitate cu punctul 1.3 din partea A a anexei IV. Presiunea inițială este fixată la 700 kPa.

2.8.

În cazul vehiculelor remorcate cu sisteme de frânare hidraulice care nu utilizează energie stocată pentru presurizarea camerei de comprimare a arcurilor, presiunea la care arcurile încep să acționeze frânele nu trebuie să fie mai mare de 1 200 kPa.

2.9.

În cazul vehiculelor remorcate cu sisteme de frânare hidraulice care utilizează energia stocată pentru presurizarea camerei de comprimare a arcurilor, presiunea din camera de comprimare a arcurilor la care arcurile încep să acționeze frânele nu trebuie să fie mai mare decât cea obținută după patru acționări cu cursă completă ale sistemului de frânare de serviciu, în conformitate cu punctul 1.3 din partea C a anexei IV. Presiunea inițială este fixată la 12 000 kPa. În plus, presiunea din circuitul suplimentar la care arcurile încep să acționeze frânele nu trebuie să fie mai mare de 1 200 kPa.

2.10.

Când presiunea în circuitul de alimentare a camerei de compresie — exclusiv circuitele unui dispozitiv auxiliar de decuplare a frânelor utilizând un fluid sub presiune — scade până la nivelul la care componentele frânei se pun în mișcare, se activează un avertizor optic sau sonor. Dacă această condiție este îndeplinită, dispozitivul de avertizare poate consta în indicatorul de avertizare menționat la punctul 2.2.1.29.1.1 din anexa I. Prezenta dispoziție nu se aplică pentru vehiculele remorcate.

2.11.

Atunci când un tractor autorizat să tracteze un vehicul din categoriile R și S cu frânare continuă sau semicontinuă este dotat cu un sistem de frânare cu arc, acționarea automată a acestui sistem de frânare trebuie să cauzeze aplicarea frânelor vehiculului remorcat.

2.12.

Vehiculele remorcate care utilizează rezervele de energie ale sistemului de frânare de serviciu cu aer comprimat pentru a îndeplini cerințele privind frânarea automată, astfel cum este stabilit la punctul 3.2.3 din anexa II, trebuie să îndeplinească, de asemenea, una dintre următoarele cerințe atunci când vehiculul remorcat este decuplat de tractor, iar dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de parcare a vehiculului remorcat este în poziție liberă (frânele cu arcuri nu sunt acționate):

3.1.

Un sistem de frânare cu arc este proiectat astfel încât, în eventualitatea unei defecțiuni în acest sistem, decuplarea frânelor să fie totuși posibilă. Acest lucru se poate realiza prin folosirea unui dispozitiv auxiliar de decuplare a frânelor (pneumatic, hidraulic, mecanic etc.).

Dispozitivele auxiliare de decuplare a frânelor care folosesc o rezervă de energie pentru decuplare obțin această energie dintr-o sursă independentă de cea folosită în mod normal pentru sistemul de frânare cu arc. Lichidul pneumatic sau hidraulic dintr-un astfel de dispozitiv auxiliar de decuplare a frânelor poate acționa asupra aceleiași suprafețe a pistonului din camera de comprimare a arcurilor care este folosită pentru sistemul normal de frânare cu arcuri, cu condiția ca dispozitivul auxiliar de decuplare a frânelor să folosească un circuit separat. Racordul dintre acest circuit și cel normal, care conectează dispozitivul de comandă cu elementul de acționare a frânelor cu arc, este situat, pentru fiecare element de acționare a frânei, imediat înainte de orificiul camerei de comprimare a arcurilor, în cazul în care nu este parte integrantă a elementului de acționare. Acest racord include un dispozitiv care să prevină interacțiunea unui circuit cu celălalt. Dispozițiile prevăzute la punctul 2.2.1.5 din anexa I se aplică inclusiv acestui dispozitiv.

3.2.

Dacă funcționarea dispozitivului auxiliar prevăzut la punctul 3.1 necesită folosirea unei unelte sau a unei chei, unealta sau cheia respectivă se păstrează la bordul vehiculului.

3.3.

Atunci când un sistem auxiliar de decuplare a frânelor utilizează energie stocată pentru a decupla frânele cu arc, se aplică următoarele cerințe suplimentare:

3.4.

Dacă sistemul auxiliar de decuplare funcționează cu aer comprimat, sistemul trebuie să fie activat de un dispozitiv de comandă separat, neconectat la dispozitivul de comandă a sistemului de frânare cu arc.

2.1.

Dispozitivul de blocare mecanică a cilindrilor de frână este conceput în așa fel încât să poată fi deblocat când camera de blocare este presurizată din nou.

2.2.

Când presiunea din camera de blocare se apropie de nivelul corespunzător dispozitivului de blocare mecanică a cilindrilor de frână, se declanșează un sistem de avertizare optic sau sonor. Această dispoziție nu se aplică vehiculelor remorcate. În cazul vehiculelor remorcate, presiunea corespunzătoare dispozitivului de blocare mecanică a cilindrilor de frână nu depășește 4 kPa. Obținerea performanței sistemului de frânare de parcare este posibilă după orice defectare a sistemului de frânare de serviciu al vehiculului remorcat. În plus, este posibilă decuplarea frânelor de cel puțin trei ori după ce vehiculul remorcat a fost decuplat, presiunea în conducta de alimentare fiind de 650 kPa înainte de decuplare. Aceste condiții sunt satisfăcute atunci când frânele sunt reglate cât mai precis posibil. De asemenea, trebuie să fie posibilă cuplarea și decuplarea sistemului de frânare de parcare, astfel cum este specificat la punctul 2.2.2.10 din anexa I, atunci când vehiculul remorcat este cuplat la tractor.

2.3.

În cazul cilindrilor de frână prevăzuți cu un dispozitiv de blocare mecanică a cilindrilor de frână, elementul de acționare a frânei poate fi activat de oricare dintre cele două rezerve de energie.

2.4.

Cilindrul frânei blocate nu poate fi deblocat decât dacă se asigură posibilitatea acționării din nou a frânei după această deblocare.

2.5.

În eventualitatea unei defecțiuni la sursa de alimentare cu energie a camerei de blocare, trebuie să existe un sistem auxiliar de deblocare (de exemplu, mecanic sau pneumatic), care folosește, de exemplu, aerul din unul dintre pneurile vehiculului.

2.6.

Dispozitivul de comandă trebuie să fie astfel încât, odată acționat, să efectueze, în ordine, operațiunile următoare: să cupleze frânele astfel încât să se ajungă la gradul de performanță prevăzut pentru frânarea de parcare, să blocheze frânele în acea poziție și apoi să anuleze forța de cuplare a frânelor.

1.1.

În conformitate cu punctul 2.4, nu este necesar să se realizeze încercările de tip I sau de tip III la omologarea de tip a vehiculului în cazul în care componentele sistemului de frânare îndeplinesc condițiile din prezentul apendice, iar performanța calculată corespunzătoare a frânării este conformă cu dispozițiile prezentului regulament pentru categoria respectivă de vehicule.

1.2.

Încercările realizate conform metodelor descrise în prezentul apendice sunt considerate a fi conforme cu condițiile de mai sus.

1.3.

Încercările efectuate în conformitate cu punctul 3.6 și rezultatele din raportul de încercare trebuie să fie acceptate ca mijloc de a dovedi conformitatea cu cerințele stabilite la punctul 2.2.2.8.1 din anexa I.

1.4.

Reglarea frânei (frânelor) se efectuează înainte de efectuarea încercării de tip III de mai jos, în conformitate cu următoarea procedură, după caz:

s0 > 1,1 · sre-adjust

(limita superioară nu depășește o valoare recomandată de producător),

unde:

Dacă, în urma unui acord cu serviciul tehnic, se decide că măsurarea cursei elementului de acționare nu este necesară, valoarea inițială se stabilește de comun acord cu serviciul tehnic.

Pe baza condiției de mai sus, frâna se acționează succesiv de 50 de ori, la o presiune a elementului de acționare de 200 kPa. După aceasta, frâna se acționează o singură dată, la o presiune a elementului de acționare de minimum 650 kPa.

1.5.

În cazul vehiculelor remorcate echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, frânele se reglează înainte de încercarea de tip I de mai jos, în conformitate cu procedura de la punctul 1.4.

P

=

parte a masei vehiculului susținută de axă în condiții statice

F

=

reacțiunea normală a suprafeței drumului asupra axei în condiții statice = P·g

FR

=

reacțiunea statică normală totală a suprafeței drumului asupra roților vehiculului remorcat

Fe

=

sarcina de încercare pe axă

Pe

=

Fe / g

g

=

accelerația gravitațională: g = 9,81 m/s2

C

=

cuplul aplicat frânei

C0

=

pragul minim al cuplului aplicat frânei. Acest cuplu poate fi determinat prin extrapolarea măsurătorilor într-un interval care să nu depășească o rată de frânare de 15 % sau prin alte metode echivalente

C0,dec

=

pragul declarat al cuplului aplicat frânei

Cmax

=

cuplul maxim aplicat frânei

R

=

raza dinamică de rulare a pneului. Ca alternativă, în cazul vehiculelor din categoriile Ra și Sa, raza încărcată static, astfel cum este specificat de către producător, poate fi utilizată în locul razei de rulare dinamice a pneului

T

=

forța de frânare la zona de contact dintre pneu și suprafața drumului

TR

=

forța de frânare totală la zona de contact dintre pneu și suprafața drumului

M

=

cuplul de frânare = T·R

z

=

raportul de frânare = T/F sau M/(RF)

s

=

cursa dispozitivului de acționare (cursa utilă + cursa în gol)

sp

=

cursa efectivă (cursa la care forța de împingere este egală cu 90 % din forța de împingere medie ThA)

ThA

=

forța de împingere medie (forța de împingere medie este determinată prin integrarea valorilor cuprinse între 1/3 și 2/3 din cursa totală smax)

l

=

lungimea levierului

r

=

raza interioară a tamburelor de frână sau raza efectivă a discurilor de frână

p

=

presiunea de acționare a frânei

3.1.1.

Încercările de performanță a frânei trebuie efectuate, de preferință, pe o singură axă.

3.1.2.

▼M1

Rezultatele încercărilor asupra unui ansamblu de axe pot fi folosite în conformitate cu punctul 2.1 din prezenta anexă, cu condiția ca fiecare axă să producă aceeași energie de frânare în timpul încercărilor de eficacitate normală și la cald.

▼B

3.1.3.

Este preferabil ca axa (axele) să fie încărcată (încărcate) cu sarcina statică maximă pe axă, deși aceasta nu este o condiție obligatorie în cazul în care se ține cont, în timpul încercărilor, de diferența de rezistență la rulare cauzată de diferența de sarcină pe axă (axele) supusă(e) încercării.

3.1.4.

Se ia în considerare efectul creșterii rezistenței la rulare generată de utilizarea, în cadrul încercărilor, a unui ansamblu de vehicule.

3.1.5.

Viteza inițială în timpul încercării este cea prescrisă. Viteza finală se calculează cu formula următoare:

Cu toate acestea, în cazul încercării de tip III, se aplică formula de corecție a vitezei în conformitate cu punctul 2.5.4.2 din anexa II.

unde:

3.2.1.

Echipamentul de încercare are o inerție de rotație care simulează acea parte a inerției liniare a masei vehiculului care acționează asupra unei roți și care este necesară pentru încercările de performanță la rece și la cald; echipamentul poate să funcționeze la o turație constantă în scopul încercării descrise la punctele 3.5.2 și 3.5.3.

3.2.2.

Încercarea se efectuează cu o roată completă, cu pneu, montată pe partea mobilă a frânei așa cum ar fi montată pe vehicul. Masa inerțială poate fi conectată la frână fie direct, fie prin pneuri și roți.

3.2.3.

În condițiile specificate la punctul 3.2.2, în cursul rulărilor de încălzire se poate utiliza răcirea cu aer la o anumită viteză și dintr-o direcție care simulează condițiile reale, viteza fluxului de aer fiind

vair = 0,33 v

unde:

Temperatura aerului de răcire este temperatura ambiantă.

3.2.4.

În cazul în care rezistența la rulare a pneului nu este compensată automat în timpul încercării, cuplul aplicat frânei este modificat prin scăderea unui cuplu echivalent cu un coeficient de rezistență la rulare de 0,02 (în cazul vehiculelor din categoriile Ra și Sa) și, respectiv, 0,01 (în cazul vehiculelor din categoriile Rb și Sb).

Ca o opțiune alternativă, poate fi utilizat coeficientul de rezistență la rulare de 0,01, corespunzător situației celei mai defavorabile, pentru a cuprinde toate categoriile de vehicule care pot fi supuse încercării de tip I, astfel cum se stabilește în raportul de încercare.