(i) produse echipate cu un singur motor electric de cel mult 3 kW la care ventilatorul este fixat pe arborele utilizat pentru funcția principală;

(ii) uscătoare de rufe și mașini de spălat rufe cu uscător încorporat cu o putere electrică la intrare de maximum 3 kW;

(iii) hote de bucătărie cu puterea electrică la intrare a ventilatorului (ventilatoarelor) de maximum 280 W.

(a) special proiectate să funcționeze în atmosfere potențial explozive, astfel cum sunt definite în Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 );

(b) proiectate pentru utilizare exclusiv în situații de urgență, în regim utilizare pe termen scurt, conform cerințelor PSI stabilite în Directiva 89/106/CE a Consiliului ( 2 );

(c) special proiectate să funcționeze:

(i)

(ii) când temperatura medie anuală a gazului vehiculat și/sau a mediului de operare al motorului, dacă se află în afara fluxului de gaz, este mai mică de – 40 °C;

(iii) la o tensiune de rețea > 1 000 V CA sau > 1 500 V CC;

(iv) în medii toxice, puternic corozive sau inflamabile sau în medii care conțin substanțe abrazive;

(d) introduse pe piață înainte de 1 ianuarie 2015 ca înlocuitoare pentru ventilatoare identice integrate în produse introduse pe piață înainte de 1 ianuarie 2013,

(e) concepute să funcționeze cu randament energetic optim la 8 000 rot/minut sau mai mult.

1. „ventilator” înseamnă o mașină rotativă cu palete, utilizată pentru menținerea unui debit neîntrerupt de gaz (de obicei aer) care trece prin această mașină, al cărei lucru mecanic nu depășește 25 kJ/kg și care:

— este proiectat pentru a fi utilizat cu sau echipat cu un motor electric cu o putere de intrare între 125 W și 500 kW (≥ 125 W și ≤ 500 kW) pentru antrenarea rotorului la punctul optim de eficiență energetică;

— este un ventilator axial, ventilator centrifugal, ventilator tangențial sau ventilator diagonal;

— este sau nu este echipat cu un motor la introducerea pe piață sau punerea în funcțiune;

2. „rotor” înseamnă partea ventilatorului care imprimă mișcarea fluxului de gaz;

3. „ventilator axial” înseamnă un ventilator care împinge gazul în direcția axială axei rotative a unuia sau mai multor rotoare, cu o mișcare tangențială turbionară creată de rotorul sau rotoarele aflate în mișcare. Ventilatorul axial poate să fie sau poate să nu fie echipat cu o carcasă cilindrică, cu palete de ghidare la admisia sau evacuarea gazului ori cu un panou cu orificiu sau inel ;

4. „paletele de ghidare a gazului absorbit” sunt paletele situate fizic înaintea rotorului, pentru a ghida fluxul de gaz către acesta, care pot fi reglabile sau nereglabile;

5. „paletele de ghidare a gazului evacuat” sunt palete situate fizic după rotor, pentru a ghida fluxul de gaz dinspre acesta, și pot fi reglabile sau fixe;

6. „panou cu orificiu” înseamnă un panou cu o deschidere în care stă ventilatorul și care permite fixarea acestuia în alte structuri;

7. „inel cu orificiu” înseamnă un inel cu o deschidere în care stă ventilatorul și care permite fixarea acestuia în alte structuri;

8. „ventilator centrifugal” înseamnă un ventilator în care gazul intră în rotor sau rotoare pe o direcție axială și iese într-o direcție perpendiculară pe axa de intrare. Rotorul poate avea una sau două intrări și poate fi într-o carcasă sau nu;

9. „ventilator centrifugal cu palete radiale” înseamnă un ventilator centrifugal în care paletele rotorului sau rotoarelor la ieșirea din rotor sunt orientate radial față de axa de rotație;

10. „ventilator centrifugal cu palete înclinate înainte” înseamnă un ventilator centrifugal în care paletele rotorului sau rotoarelor sunt orientate spre înainte față de direcția de rotație;

11. „ventilator centrifugal cu palete înclinate înapoi fără carcasă” înseamnă un ventilator centrifugal în care paletele rotorului sau rotoarelor la periferie sunt înclinate spre înapoi față de direcția de rotație și care nu are carcasă;

12. „carcasă” înseamnă o casetă împrejurul rotorului, care ghidează fluxul de gaz către, prin și dinspre rotor;

13. „ventilator centrifugal cu palete înclinate înapoi cu carcasă” înseamnă un ventilator centrifugal în care paletele rotorului sau rotoarelor la periferie sunt înclinate spre înapoi față de direcția de rotație și care are carcasă;

14. „ventilator tangențial” înseamnă un ventilator în care traiectoria gazului prin rotor este esențialmente în unghi drept cu axa acestuia, atât când intră, cât și când părăsește rotorul la periferie;

15. „ventilator diagonal” înseamnă un ventilator în care direcția gazului prin rotor este intermediară între direcția gazului în ventilatoarele centrifugale și axiale;

16. „regim de utilizare de scurtă durată” înseamnă funcționarea unui motor la o sarcină constantă, dar nu suficient de mult pentru atingerea echilibrului termic;

17. „ventilator de aeraj” înseamnă un ventilator care nu se utilizează în construcția următoarelor produse consumatoare de energie:

— uscătoare de rufe și mașini de spălat rufe cu uscător încorporat cu putere electrică maximă de intrare de peste 3 kW;

— unitățile situate la interior ale aparatelor casnice de condiționare a aerului și aparatele casnice de condiționare a aerului cu o putere utilă maximă de cel mult 12 kW;

— produse din tehnologia informațiilor;

18. „raport specific” înseamnă presiunea dinamică măsurată la ieșirea din ventilator și împărțită la presiunea dinamică de la intrarea în ventilator, la punctul de randament energetic optim al ventilatorului.

(b) în aplicații la care „raportul specific” este mai mare de 1,11;

(c) ca ventilatoare de transport pentru substanțe negazoase în aplicații industriale.

1. „Categorie de măsurare” înseamnă o încercare, o măsurare sau o configurație de utilizare care definește condițiile la intrarea și la ieșirea ventilatorului supus acestor procedee.

2. „Categorie de măsurare A” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu intrarea și ieșirea nerestricționate.

3. „Categorie de măsurare B” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu intrarea nerestricționată, dar cu o conductă fixată la ieșire.

4. „Categorie de măsurare C” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu o conductă fixată la intrare și cu ieșirea nerestricționată.

5. „Categorie de măsurare D” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu o conductă fixată la intrare și cu o conductă fixată la ieșire.

6. „Categorie de randament” înseamnă forma de energie a gazului la ieșirea din ventilator utilizată la determinarea randamentului energetic al ventilatorului, fie a randamentului static, fie a randamentului total, unde:

(a) „presiunea statică a ventilatorului” (psf) a fost utilizată pentru a determina puterea gazului în ventilator din ecuația randamentului static al ventilatorului; și

(b) „presiunea totală a ventilatorului” (pf) a fost utilizată pentru a determina puterea gazului în ventilator din ecuația randamentului total al ventilatorului.

7. „Randament static” înseamnă randamentul energetic al unui ventilator, bazat pe măsurarea presiunii statice (psf).

8. „Presiunea statică a ventilatorului” (psf) înseamnă presiunea totală a ventilatorului (pf) minus presiunea dinamică a ventilatorului corectată cu factorul Mach.

9. „Presiunea de stagnare” înseamnă presiunea măsurată într-un punct al unui gaz aflat în curgere, atunci când acesta este adus în stare de repaus printr-un proces izoentropic.

10. „Presiunea dinamică” înseamnă presiunea calculată pornind de la debitul masic și densitatea medie a gazului la ieșirea din ventilator și în zona de ieșire din ventilator.

11. „Factorul Mach” înseamnă un factor de corecție aplicat presiunii dinamice într-un punct și se definește ca fiind presiunea de stagnare minus presiunea măsurată în funcție de presiunea zero absolut, exercitată într-un punct în staționare în funcție de gazul înconjurător, divizat prin presiunea dinamică.

12. „Randamentul total” înseamnă randamentul energetic al unui ventilator, calculat pe baza măsurării presiunii totale a ventilatorului (pf).

13. „Presiunea totală a ventilatorului” (pf) însemnă diferența dintre presiunea de stagnare la ieșirea din ventilator și presiunea de stagnare la intrarea în ventilator.

14. „Nivelul de randament” este un parametru de calcul al randamentului energetic țintă al unui ventilator cu o putere electrică specifică de intrare la punctul de randament energetic optim (exprimat ca parametrul „N” în calculul randamentului energetic al ventilatorului).

15. „Randamentul energetic țintă” (ηțintă) este randamentul energetic minim care trebuie obținut de ventilator pentru a îndeplini cerințele și se bazează pe puterea sa electrică de intrare la punctul de randament energetic optim, unde ηțintă este valoarea de ieșire din ecuația corespunzătoare din anexa II secțiunea 3, folosind numărul întreg N aplicabil al nivelului de randament (anexa I secțiunea 2 tabelele 1 și 2) și puterea electrică de intrare Pe(d) a ventilatorului, exprimată în kW, la punctul de randament energetic optim în formula aplicabilă pentru randamentul energetic.

16. „Variator de viteză” (VSD) înseamnă un convertor electronic de putere, integrat (sau funcționând ca un singur sistem) în motor și ventilator, care reglează permanent puterea furnizată motorului electric pentru a controla puterea mecanică utilă a motorului în funcție de caracteristica cuplu-viteză a sarcinii (antrenată de motor), cu excepția regulatorilor de tensiune, unde variația e valabilă numai pentru tensiunea de alimentare a motorului.

17. „Randament” înseamnă fie „randamentul static”, fie „randamentul total”, după caz.

1. Informațiile despre ventilatoare, prezentate la punctul 2 subpunctele 1-14 se afișează vizibil pe:

(a) documentația tehnică a ventilatoarelor;

(b) website-urile cu acces liber ale producătorilor de ventilatoare.

2. Trebuie afișate următoarele informații:

1. randamentul total (η), rotunjit la o zecimală;

2. categoria de măsurare utilizată la determinarea randamentului energetic (A-D);

3. categoria de randament (static sau total);

4. nivelul randamentului la punctul de randament energetic optim;

5. dacă în calculul randamentului s-a ținut cont de utilizarea unui variator de viteză și, în acest caz, dacă variatorul este integrat în ventilator sau trebuie instalat ulterior;

6. anul fabricației;

7. denumirea producătorului sau denumirea comercială și numărul de înregistrare comercială și sediul acestuia;

8. numărul modelului produsului;

9. puterea (puterile) nominală (nominale) de intrare (kW) a (ale) motorului, debitul (debitele) și presiunea (presiunile) la randamentul energetic optim;

10. turația la randamentul energetic optim;

11. „raportul specific”;

12. informații pertinente pentru a facilita dezmembrarea, reciclarea sau eliminarea la sfârșitul duratei de viață;

13. informații pertinente pentru minimizarea impactului asupra mediului și asigurarea unei durate de viață optime cu privire la instalarea, operarea și întreținerea ventilatorului;

14. descrierea elementelor suplimentare utilizate la determinarea randamentului energetic, cum ar fi conductele, care nu sunt descrise în categoria de măsurare și nu sunt livrate cu ventilatorul.

3. Informațiile din documentația tehnică vor fi furnizate în ordinea prezentată la punctul 2 subpunctele 1-14. Formulările din listă nu trebuie reproduse întocmai. Acestea pot fi prezentate sub forma unor grafice, figuri sau simboluri, în loc de text.

4. Informațiile de la punctul 2 subpunctele 1, 2, 3, 4 și 5 se marchează indelebil pe sau lângă plăcuța indicatoare a ventilatorului. În cazul punctului 2 subpunctul 5 trebuie să se folosească una dintre următoarele formulări:

— „pentru antrenarea acestui ventilator trebuie instalat un variator de viteză”;

— „un variator de viteză este integrat în ventilator”.

5. Producătorii trebuie să furnizeze, în manualul de utilizare, informații privind măsurile de specifice de precauție care trebuie luate la asamblarea, instalarea sau întreținerea ventilatoarelor. Dacă la punctul 2 subpunctul 5 din cerințele privind informațiile despre produs se menționează că ventilatorul trebuie instalat împreună cu un variator de viteză, producătorii trebuie să furnizeze detalii în privința caracteristicilor variatorului pentru a se asigura o funcționare optimă după asamblare.

1. „Debitul volumic de intrare” (q) reprezintă volumul de gaz care trece prin ventilator per unitate de timp (în m3/s) și este calculat pe baza masei de gaz deplasate de ventilator (în kg/s) împărțite la densitatea acestui gaz la intrarea în ventilator (in kg/m3).

2. „Factorul de compresibilitate” este un număr adimensional care descrie nivelul de compresibilitate al fluxului de gaz în timpul încercării și se calculează ca raportul dintre lucrul mecanic efectuat de ventilator asupra gazului și lucrul mecanic care ar fi efectuat asupra unui fluid incompresibil având același debit masic, densitate la intrare și raport al presiunilor, ținând cont de presiunea ventilatorului exprimată sub formă de „presiune totală” (kp) sau „presiune statică” (kps).

3. kps înseamnă coeficientul de compresibilitate pentru calculul puterii statice a ventilatorului.

4. kps înseamnă coeficientul de compresibilitate pentru calculul puterii totale a ventilatorului.

5. „Asamblare finală” înseamnă asamblarea, livrată sau realizată pe loc, a unui ventilator care conține toate elementele de convertire a energiei electrice în energie hidraulică, fără a fi necesară adăugarea altor piese sau componente.

6. „Asamblare nefinală” înseamnă o asamblare a pieselor ventilatorului, constând cel puțin din rotor, care are nevoie de una sau mai mult componente externe pentru a converti energia electrică în energie hidraulică.

7. „Antrenare directă” înseamnă un dispozitiv de antrenare a unui ventilator în care rotorul este fixat pe axul motor, fie direct, fie cu un cuplaj coaxial și în care viteza rotorului este identică vitezei de rotație a motorului.

8. „Transmisie” înseamnă un dispozitiv de antrenare a unui ventilator, care nu este „antrenarea directă” definită anterior. Acest tip de transmisii includ curelele de transmisie, cutiile de viteze sau cuplajele cu alunecare.

9. „Antrenare cu randament scăzut” înseamnă o transmisie printr-o curea a cărei lățime este de maximum trei ori înălțimea sa sau utilizează o altă formă de transmisie în afara „transmisiei cu randament ridicat”.

10. „Antrenare cu randament ridicat” este o transmisie realizată printr-o curea a cărei lățime este de minimum trei ori înălțimea sa, printr-o curea dințată sau prin roți dințate.

3.1. Dacă ventilatorul este livrat „gata asamblat”, se măsoară puterea hidraulică și puterea electrică de intrare ale ventilatorului la punctul de randament energetic optim:

(a) dacă ventilatorul nu este prevăzut cu variator de viteză, randamentul total se calculează prin următoarea ecuație:

ηe este randamentul total;

Pu(s) este puterea hidraulică a ventilatorului, determinată conform punctului 3.3, în condiții de funcționare la punctul de randament energetic optim;

Pe este puterea măsurată la bornele motorului ventilatorului, în condiții de funcționare la punctul de randament energetic optim;

(b) dacă ventilatorul este prevăzut cu un variator de viteză, randamentul total se calculează utilizând următoarea ecuație:

ηe este randamentul total;

Pu(s) este puterea hidraulică a ventilatorului, determinată conform punctului 3.3, în condiții de funcționare la punctul de randament energetic optim;

Ped este puterea măsurată la punctul de intrare în variatorul ventilatorului, în condiții de funcționare la punctul de randament energetic optim;

Cc este un factor de compensare a sarcinii parțiale:

3.2. Dacă ventilatorul nu este livrat „gata asamblat”, randamentul său total se calculează la punctul de randament energetic optim al rotorului, folosind următoarea ecuație:

ηe este randamentul total;

ηr este randamentul rotorului conform Pu(s) / Pa

unde:

ηm este randamentul nominal al motorului în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 640/2009, dacă este aplicabil. Dacă motorul nu face obiectul Regulamentului (CE) nr. 640/2009 sau dacă ventilatorul este livrat fără motor, se calculează pentru motor o valoare implicită a randamentului ηm astfel:

ηT este randamentul dispozitivului de antrenare pentru care trebuie folosite următoarele valori implicite:

Cm este factorul de compensare prin care se ține seama de adaptarea componentelor = 0,9;

Cc este factorul de compensare a sarcinii parțiale:

3.3. Puterea hidraulică a ventilatorului, Pu(s) (kW), se calculează conform metodei de încercare/categoriei de măsurare alese de furnizorul ventilatorului:

(a) dacă ventilatorul a fost măsurat conform categoriei de măsurare A, puterea hidraulică statică Pus a ventilatorului se determină cu ecuația Pus = q · psf · kps;

(b) dacă ventilatorul a fost măsurat conform categoriei de măsurare B, puterea hidraulică Pu a ventilatorului se determină cu ecuația Pu = q · pf · kp;

(c) dacă ventilatorul a fost măsurat conform categoriei de măsurare C, puterea hidraulică statică Pus a ventilatorului se preia din ecuația Pus = q · psf · kps;

(d) dacă ventilatorul a fost măsurat conform categoriei de măsurare D, puterea hidraulică Pu a ventilatorului se preia din ecuația Pu = q · pf · kp.

4.1. Randamentul energetic țintă pentru ventilatoarele axiale, ventilatoarele centrifugale cu palete înclinate înainte și ventilatoarele centrifugale cu palete radiale (cu ventilator axial integrat) se calculează cu ajutorul următoarelor ecuații:

4.2. Randamentul energetic minim pentru ventilatoarele centrifugale cu palete înclinate înapoi fără carcasă, ventilatoarele centrifugale cu palete înclinate înapoi cu carcasă și ventilatoarele diagonale se calculează cu ajutorul următoarelor ecuații:

4.3. Randamentul energetic minim pentru ventilatoarele tangențiale se calculează cu ajutorul următoarelor ecuații:

1. Autoritățile statelor membre verifică o singură unitate din model.

2. Modelul este considerat conform cu cerințele aplicabile dacă:

(a) valorile indicate în documentația tehnică în temeiul punctului 2 din anexa IV la Directiva 2009/125/CE (valorile declarate) și, după caz, valorile utilizate pentru a calcula aceste valori nu sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât rezultatele măsurătorilor corespunzătoare efectuate în temeiul literei (g) de la punctul menționat; și

(b) valorile declarate respectă toate cerințele prevăzute în prezentul regulament și niciunele dintre informațiile despre produs cerute și publicate de către producător sau importator nu conțin valori care sunt mai avantajoase pentru producător sau importator decât valorile declarate; și

(c) atunci când autoritățile statelor membre testează unitatea din model, valorile obținute (valorile parametrilor relevanți, astfel cum au fost măsurați în cadrul testării, și valorile calculate pe baza acestor măsurători) sunt conforme cu toleranțele de verificare respective, astfel cum se indică în tabelul 3.

3. Dacă rezultatele menționate la punctul 2 litera (a) sau (b) nu sunt atinse, modelul este considerat neconform cu prezentul regulament.

4. Dacă rezultatul menționat la punctul 2 litera (c) nu este atins:

(a) pentru modele fabricate în cantități mai mici de cinci unități pe an, se consideră că modelul nu este conform cu prezentul regulament;

(b) pentru modele fabricate în cantități de minimum cinci unități pe an, autoritățile statelor membre aleg pentru testare trei unități suplimentare din același model. Modelele sunt considerate conforme cu cerințele aplicabile dacă, pentru aceste trei unități, media aritmetică a valorilor obținute este conformă cu toleranțele de verificare respective, indicate în tabelul 3.

5. Dacă rezultatul menționat la punctul 4 litera (b) nu este atins, modelul este considerat neconform cu prezentul regulament.

6. Fără întârziere după luarea deciziei privind neconformitatea modelului conform punctelor 3, 4 litera (a) și 5, autoritățile statului membru relevant furnizează autorităților celorlalte state membre și Comisiei toate informațiile relevante.