02011D0172 — RO — 21.03.2020 — 010.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
DECIZIA 2011/172/PESC A CONSILIULUI din 21 martie 2011 (JO L 076 22.3.2011, p. 63) |
Astfel cum a fost modificată prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
L 80 |
18 |
20.3.2012 |
||
L 327 |
44 |
27.11.2012 |
||
L 82 |
54 |
22.3.2013 |
||
L 85 |
9 |
21.3.2014 |
||
L 77 |
16 |
21.3.2015 |
||
L 74 |
40 |
19.3.2016 |
||
L 76 |
22 |
22.3.2017 |
||
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2017/498 A CONSILIULUI din 21 martie 2017 |
L 76 |
33 |
22.3.2017 |
|
L 78I |
3 |
21.3.2018 |
||
L 80 |
40 |
22.3.2019 |
||
L 86 |
11 |
20.3.2020 |
DECIZIA 2011/172/PESC A CONSILIULUI
din 21 martie 2011
privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt
Articolul 1
(1) Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, sunt deținute, păstrate sau controlate de persoane care au fost identificate ca răspunzătoare de însușirea ilegală de fonduri ale statului egiptean, precum și de către persoanele fizice sau juridice, entitățile sau organismele asociate acestora, astfel cum figurează pe lista din anexă.
(2) Niciun fond și nicio resursă economică nu se pun, în mod direct sau indirect, la dispoziția persoanelor fizice sau juridice, a entităților sau a organismelor care figurează pe lista din anexă și nici nu se pot utiliza în beneficiul acestora.
(3) Autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în anumite condiții pe care le consideră corespunzătoare, după ce a hotărât că fondurile sau resursele economice în cauză sunt:
necesare pentru a satisface nevoile de bază ale persoanelor fizice enumerate în anexă și ale membrilor familiei aflați în întreținerea acestora, incluzând cheltuielile pentru alimente, chirie sau ipotecă, medicamente și tratamente medicale, impozitele, primele de asigurare și plata serviciilor de utilități publice;
destinate exclusiv plății unor onorarii rezonabile și rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu prestarea unor servicii juridice;
destinate exclusiv plății unor taxe sau comisioane aferente serviciilor de păstrare sau gestionare curentă a fondurilor sau resurselor economice înghețate; sau
necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca autoritatea competentă să fi notificat autorităților competente ale celorlalte state membre și Comisiei motivele pe baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizație specifică, cu cel puțin două săptămâni înainte de acordarea acesteia.
Statele membre informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului alineat.
(4) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), autoritățile competente ale unui stat membru pot autoriza deblocarea anumitor fonduri și resurse economice înghețate, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
fondurile sau resursele economice fac obiectul unei hotărâri arbitrale pronunțate înainte de data la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul menționat la alineatul (1) a fost înscris pe lista din anexă, sau al unei hotărâri judiciare sau administrative pronunțate în Uniune, sau al unei hotărâri judiciare aplicabile în statul membru în cauză, înainte sau după această dată;
fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface pretențiile garantate de o asemenea hotărâre sau care sunt recunoscute ca valabile printr-o astfel de hotărâre, în limitele stabilite de actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile care reglementează drepturile persoanelor care pot prezenta astfel de pretenții;
hotărârea nu este în beneficiul unei persoane fizice sau juridice, entități sau organism enumerat în anexă; precum și
recunoașterea hotărârii respective nu contravine politicii publice a statului membru în cauză.
Statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului alineat.
(5) Alineatul (1) nu interzice unei persoane fizice sau juridice, unei entități sau unui organism desemnat să efectueze plăți datorate în temeiul unui contract încheiat anterior datei la care persoana, entitatea sau organismul respectiv a fost înscris pe listă, cu condiția ca statul membru în cauză să fi decis că beneficiarul plății respective nu este, în mod direct sau indirect, o persoană, o entitate sau un organism menționat la alineatul (1).
(6) Alineatul (2) nu se aplică sumelor suplimentare vărsate în conturile înghețate reprezentând:
dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi; sau
plăți cuvenite în temeiul unor contracte, acorduri sau obligații care au fost încheiate sau au survenit anterior datei la care aceste conturi au intrat sub incidența măsurilor prevăzute la alineatele (1) și (2); sau
plăți datorate în temeiul unor hotărâri judiciare, administrative sau arbitrale pronunțate în Uniune sau executorii în statul membru respectiv,
cu condiția ca orice astfel de dobânzi, venituri de altă natură și plăți să rămână sub incidența măsurilor prevăzute la alineatul (1).
Articolul 2
(1) Consiliul, hotărând la propunerea unui stat membru sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, decide cu privire la întocmirea și modificarea listei din anexă.
(2) Consiliul comunică decizia menționată la alineatul (1), inclusiv motivele includerii pe listă, persoanei fizice sau juridice, entității sau organismului vizat, fie direct, dacă dispune de adresa acesteia, fie prin publicarea unui anunț care să ofere persoanei, entității sau organismului în cauză posibilitatea de a formula observații.
(3) În cazul în care sunt transmise observații sau sunt prezentate dovezi substanțiale noi, Consiliul reexaminează decizia menționată la alineatul (1) și informează în consecință persoana, entitatea sau organismul în cauză.
Articolul 3
(1) Anexa cuprinde motivele includerii pe listă a persoanelor fizice și juridice, a entităților și organismelor menționate la articolul (1) alineatul (1).
(2) De asemenea, anexa include informațiile necesare identificării persoanelor fizice și juridice, a entităților sau organismelor în cauză, în cazul în care acestea sunt disponibile. În ceea ce privește persoanele fizice, astfel de informații pot cuprinde numele, inclusiv pseudonimele, data și locul nașterii, cetățenia, numărul pașaportului și cărții de identitate, sexul, adresa (dacă este cunoscută), precum și funcția sau profesia. În ceea ce privește persoanele juridice, entitățile și organismele, astfel de informații pot cuprinde denumirea, locul și data înregistrării, numărul de înregistrare și sediul.
Articolul 4
Pentru ca măsurile menționate la articolul 1 alineatele (1) și (2) să aibă un impact cât mai mare, Uniunea încurajează statele terțe să adopte măsuri restrictive similare celor prevăzute în prezenta decizie.
Articolul 5
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Prezenta decizie se aplică până la 22 martie 2021.
Prezenta decizie se reexaminează permanent. Se reînnoiește sau se modifică, după caz, în situația în care Consiliul apreciază că obiectivele acesteia nu au fost atinse.
ANEXĂ
A. Lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și organismelor menționate la articolul 1
|
Nume (și eventuale nume de împrumut) |
Informații de identificare |
Motivele desemnării |
1. |
Mohamed Hosni Elsayed Mubarak |
Fost președinte al Republicii Arabe Egipt Data nașterii: 4.5.1928 Sex masculin |
Persoană (decedată) ale cărei activități fac obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției. |
2. |
Suzanne Saleh Thabet |
Soția domnului Mohamed Hosni Elsayed Mubarak, fost președinte al Republicii Arabe Egipt Data nașterii: 28.2.1941 Sex feminin |
Asociată cu Mohamed Hosni Elsayed Mubarak, care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției. |
3. |
Alaa Mohamed Hosni Elsayed Mubarak |
Fiul domnului Mohamed Hosni Elsayed Mubarak, fost președinte al Republicii Arabe Egipt Data nașterii: 26.11.1960 Sex masculin |
Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției. |
4. |
Heidy Mahmoud Magdy Hussein Rasekh (alias Heddy Mohamed Magdy Hussein Rassekh) |
Soția domnului Alaa Mohamed Elsayed Mubarak, fiul fostului președinte al Republicii Arabe Egipt Data nașterii: 5.10.1971 Sex feminin |
Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, și asociată cu Alaa Mohamed Hosni Elsayed Mubarak. |
5. |
Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak |
Fiul domnului Mohamed Hosni Elsayed Mubarak, fost președinte al Republicii Arabe Egipt Data nașterii: 28.12.1963 Sex masculin |
Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției. |
6. |
Khadiga Mahmoud El Gammal |
Soția domnului Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak, fiul fostului președinte al Republicii Arabe Egipt Data nașterii: 13.10.1982 Sex feminin |
Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, și asociată cu Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak. |
15. |
Mohamed Zohir Mohamed Wahed Garrana |
Fost ministru al turismului Data nașterii: 20.2.1959 Sex masculin |
Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare desfășurate de autoritățile egiptene în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției. |
18. |
Habib Ibrahim Habib Eladli |
Fost ministru al internelor Data nașterii: 1.3.1938 Sex masculin |
Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare desfășurate de autoritățile egiptene în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției. |
19. |
Elham Sayed Salem Sharshar |
Soția domnului Habib Ibrahim Eladli Data nașterii: 23.1.1963 Sex feminin |
Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, și asociată cu Habib Ibrahim Eladli. |
B. |
Dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă în temeiul dreptului egiptean: Dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă În temeiul articolelor 54, 97 și 98 din Constituția Egiptului, al articolelor 77, 78, 124, 199, 214, 271, 272 și 277 din Legea procedurii penale a Egiptului și al articolelor 93 și 94 din Legea egipteană a avocaturii (Legea nr. 17 din 1983), dreptul egiptean garantează următoarele drepturi:
—
în cazul tuturor persoanelor fizice suspectate sau învinuite de săvârșirea unei infracțiuni:
1.
dreptul la controlul jurisdicțional al oricărei legi sau hotărâri administrative;
2.
dreptul de a se apăra singure sau de fi asistate de un apărător ales de ele și, dacă nu dispun de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, dreptul de a fi asistate în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiției o cer;
—
în cazul tuturor persoanelor fizice învinuite de săvârșirea unui infracțiuni:
1.
dreptul de a fi informate, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțeleg și în detaliu, asupra naturii și temeiului învinuirii care li se aduce;
2.
dreptul de a dispune de timpul și de înlesnirile necesare pentru a-și pregăti apărarea;
3.
dreptul de a întreba sau de a solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării;
4.
dreptul de a fi asistate în mod gratuit de un interpret dacă nu înțeleg sau nu vorbesc limba folosită de instanță. Aplicarea dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă
1.
Mohamed Hosni Elsayed Mubarak Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Mubarak și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare: Cauza La 27 iunie 2013, domnul Mubarak a fost învinuit, alături de alte două persoane fizice, de însușirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acțiune la instanța penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanța menționată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casație. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casație a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 și 29 aprilie 2015, părțile au făcut declarații orale și au prezentat înscrisuri. La 9 mai 2015, instanța penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însușite ilegal și la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casație. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casație a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacție judiciară în fața Comitetului de experți înființat prin Decretul prim-ministrului nr. 2873 din 2015. Tranzacția judiciară respectivă a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri la 9 martie 2016. Tranzacția judiciară respectivă nu a fost prezentată Curții de Casație în vederea aprobării sale finale de către procurorul general, deoarece Comitetul de experți nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacție judiciară la comitetul competent, și anume Comitetul Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate. În martie 2019, contravaloarea amenzii a fost recuperată. Suma de restituit este în curs de recuperare prin intermediul cererilor de asistență judiciară reciprocă adresate de autoritățile egiptene către două țări terțe.
2.
Suzanne Saleh Thabet Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Thabet și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare: Ordinul de înghețare La 28 februarie 2011, procurorul general a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care doamnei Thabet și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna Thabet nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.
3.
Alaa Mohamed Hosni Elsayed Mubarak Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Alaa Mubarak și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare: Ordinul de înghețare La 28 februarie 2011, procurorul general a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care domnului Alaa Mubarak și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Domnul Alaa Mubarak nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011. Prima cauză Persoana învinuită a fost trimisă, alături de o altă persoană fizică, în judecată (instanța penală de la Cairo) la 30 mai 2012. La 6 iunie 2013, instanța a retrimis cauza la parchetul public, pentru investigații suplimentare. După finalizarea investigațiilor a fost sesizată din nou instanța. La 15 septembrie 2018, instanța penală de la Cairo a pronunțat o hotărâre prin care: (i) solicita comitetului de experți numit de ea să completeze raportul de expertiză pe care îl prezentase în instanță în iulie 2018; (ii) dispunea arestarea persoanelor inculpate; și (iii) cerea trimiterea persoanelor inculpate în fața Comitetului Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate, în vederea unei eventuale reconcilieri. Persoanele inculpate au atacat ordinul de arestare, având câștig de cauză, și, ca urmare a unei moțiuni de recuzare a comisiei de judecată, cauza a fost trimisă în alt circuit al instanței penale în vederea reexaminării fondului, această din urmă instanță pronunțând o hotărâre de achitare la 22 februarie 2020. Această hotărâre nu este definitivă, iar parchetul mai poate încă introduce recurs împotriva acesteia. A doua cauză La 27 iunie 2013, domnul Alaa Mubarak a fost învinuite, alături de alte două persoane fizice, de însușirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acțiune la instanța penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanța menționată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casație. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casație a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 și 29 aprilie 2015, părțile au făcut declarații orale și au prezentat înscrisuri. La 9 mai 2015, instanța penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însușite ilegal și la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casație. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casație a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacție judiciară în fața Comitetului de experți înființat prin Decretul prim-ministrului nr. 2873 din 2015. Tranzacția judiciară respectivă a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri la 9 martie 2016. Tranzacția judiciară respectivă nu a fost prezentată Curții de Casație în vederea aprobării sale finale de către procurorul general, deoarece Comitetul de experți nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacție judiciară la comitetul competent, și anume Comitetul Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate. În martie 2019, contravaloarea amenzii a fost recuperată. Suma de restituit este în curs de recuperare prin intermediul cererilor de asistență judiciară reciprocă adresate de autoritățile egiptene către două țări terțe.
4.
Heidy Mahmoud Magdy Hussein Rasekh Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Rasekh și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare: Ordinul de înghețare La 28 februarie 2011, procurorul general a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care doamnei Rasekh și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna Rasekh nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.
5.
Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Gamal Mubarak și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare: Ordinul de înghețare La 28 februarie 2011, procurorul general a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care domnului Gamal Mubarak și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Domnul Gamal Mubarak nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011. Prima cauză Domnul Gamal Mubarak a fost trimis, alături de o altă persoană fizică, în judecată (instanța penală de la Cairo) la 30 mai 2012. La 6 iunie 2013, instanța a retrimis cauza la parchetul public, pentru investigații suplimentare. După finalizarea investigațiilor a fost sesizată din nou instanța. La 15 septembrie 2018, instanța penală de la Cairo a pronunțat o hotărâre prin care: (i) solicita comitetului de experți numit de ea să completeze raportul de expertiză pe care îl prezentase în instanță în iulie 2018; (ii) dispunea arestarea persoanelor inculpate; și (iii) cerea trimiterea persoanelor inculpate în fața Comitetului Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate, în vederea unei eventuale reconcilieri. Persoanele inculpate au atacat ordinul de arestare, având câștig de cauză, și, ca urmare a unei moțiuni de recuzare a comisiei de judecată, cauza a fost trimisă în alt circuit al instanței penale în vederea reexaminării fondului, această din urmă instanță pronunțând o hotărâre de achitare la 22 februarie 2020. Această hotărâre nu este definitivă, iar parchetul mai poate încă introduce recurs împotriva acesteia. A doua cauză La 27 iunie 2013, domnul Gamal Mubarak a fost învinuit, alături de alte două persoane fizice, de însușirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acțiune la instanța penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanța menționată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casație. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casație a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 și 29 aprilie 2015, părțile au făcut declarații orale și au prezentat înscrisuri. La 9 mai 2015, instanța penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însușite ilegal și la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casație. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casație a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacție judiciară în fața Comitetului de experți înființat prin Decretul prim-ministrului nr. 2873 din 2015. Tranzacția judiciară a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri la 9 martie 2016. Această tranzacție nu a fost prezentată Curții de Casație în vederea aprobării sale finale de către procurorul general, deoarece Comitetul de experți nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacție judiciară la comitetul competent, și anume Comitetul Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate. În martie 2019, contravaloarea amenzii a fost recuperată. Suma de restituit este în curs de recuperare prin intermediul cererilor de asistență judiciară reciprocă adresate de autoritățile egiptene către două țări terțe.
6.
Khadiga Mahmoud El Gammal Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Khadiga El Gammal și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare: Ordinul de înghețare La 28 februarie 2011, procurorul general a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care doamnei Khadiga El Gammal și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna El Gammal nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.
15.
Mohamed Zohir Mohamed Wahed Garrana Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Garrana și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare: Cauza Investigarea faptelor de însușire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfășurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că domnului Garrana nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.
18.
Habib Ibrahim Habib Eladli Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Eladli și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare: Cauza Domnul Eladli a fost trimis de către judecătorul de instrucție în judecată la instanța competentă pentru învinuirea de însușire ilegală de fonduri publice. La 7 februarie 2016, instanța respectivă a hotărât ca activele domnului Eladli, ale soției acestuia și ale fiului minor al acestuia să fie înghețate. În temeiul hotărârii judecătorești în chestiune, procurorul general a emis, la 10 februarie 2016, un ordin de înghețare în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. La 15 aprilie 2017, instanța a condamnat-o pe persoana inculpată. Persoana inculpată a atacat hotărârea la Curtea de Casație, iar aceasta a anulat condamnarea la 11 ianuarie 2018 și a dispus rejudecarea cauzei. La rejudecarea cauzei, persoana inculpată a fost condamnată la plata unei amenzi, la 9 mai 2019. Atât parchetul, cât și domnul Eladli au introdus un recurs împotriva acestei hotărâri la Curtea de Casație. Cauza este încă pendinte în fața curții respective.
19.
Elham Sayed Salem Sharshar Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Sharshar și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare: Ordinul de înghețare Soțul doamnei Sharshar a fost trimis de către judecătorul de instrucție în fața curții de judecată competente pentru învinuirea de însușire ilegală de fonduri publice. La 7 februarie 2016, instanța menționată a hotărât ca activele soțului său, ale sale proprii și ale fiului lor minor să fie înghețate. În temeiul hotărârii judecătorești în chestiune, procurorul general a emis, la 10 februarie 2016, un ordin de înghețare în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activele lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna Sharshar nu a atacat hotărârea instanței. |