Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 ( 1 ), în special articolele 52, 56, 63 și 126 litera (a),

întrucât:

(1)	Titlul III capitolul IV din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 stabilește normele generale pentru protejarea denumirilor de origine și a indicațiilor geografice ale anumitor produse vitivinicole.

(2)

Pentru a asigura conformitatea denumirilor de origine și a indicațiilor geografice înregistrate în Comunitate cu condițiile stabilite de Regulamentul (CE) nr. 479/2008, cererile trebuie analizate de către autoritățile naționale ale statului membru în cauză, în contextul unei proceduri naționale preliminare de opoziție. Trebuie desfășurate verificări ulterioare pentru asigurarea faptului că cererile îndeplinesc condițiile stabilite de prezentul regulament, că abordarea este uniformă în toate statele membre și că înregistrările denumirilor de origine și ale indicațiilor geografice nu afectează părți terțe. Prin urmare, trebuie stabilite norme de punere în aplicare a procedurilor de cerere, analizare, opoziție și anulare pentru denumirile de origine și indicațiile geografice ale anumitor produse vitivinicole.

(3)

Trebuie definite condițiile în care o persoană fizică sau juridică poate solicita înregistrarea. Trebuie acordată o atenție deosebită determinării ariei în cauză, luând în considerare zona de producție și caracteristicile produsului. Orice producător stabilit în aria geografică delimitată trebuie să poată utiliza denumirea înregistrată sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite în caietul de sarcini al produsului. Delimitarea ariei trebuie să fie detaliată, precisă și neechivocă astfel încât producătorii, autoritățile competente și organismele de control să poată verifica dacă operațiile se desfășoară în interiorul ariei geografice delimitate.

(4)	Trebuie stabilite norme specifice în ceea ce privește înregistrarea denumirilor de origine și a indicațiilor geografice.

(5)

Limitarea ambalării unui produs vitivinicol cu denumire de origine sau indicație geografică sau a operațiunilor legate de prezentarea produsului la o arie geografică definită constituie o limitare a liberei circulații a mărfurilor și a libertății de a presta servicii. Conform jurisprudenței Curții de Justiție, aceste limitări pot fi impuse numai în cazul în care sunt necesare, proporționale și adecvate protejării prestigiului denumirii de origine sau al indicației geografice. Orice limitare trebuie justificată corespunzător din perspectiva liberei circulații a mărfurilor și a libertății de a presta servicii.

(6)	Trebuie adoptate dispoziții referitoare la condiția privind producția în aria delimitată. Într-adevăr, la nivel comunitar există un număr limitat de derogări.

(7)	Detaliile care confirmă legătura cu caracteristicile ariei geografice și influența acestora asupra produsului final trebuie, de asemenea, definite.

(8)

Înscrierea denumirilor de origine și a indicațiilor geografice într-un registru comunitar trebuie, de asemenea, să furnizeze informații entităților implicate în comerț și consumatorilor. Pentru a asigura accesibilitatea acestora, registrul trebuie să fie pus la dispoziția publicului pe cale electronică.

(9)

Pentru a păstra caracterul specific al vinurilor cu denumiri de origine protejate și indicații geografice protejate și pentru a armoniza legislația statelor membre în vederea garantării unor condiții egale de concurență în cadrul Comunității, trebuie stabilit un cadru juridic comunitar care să guverneze verificările efectuate asupra acestor vinuri și cu care trebuie să fie conforme dispozițiile specifice adoptate de statele membre. Aceste verificări trebuie să permită îmbunătățirea trasabilității produselor în cauză și specificarea aspectelor pe care trebuie să le acopere verificările. Pentru a preveni denaturarea concurenței, verificările trebuie desfășurate permanent de către organisme independente.

(10)	Pentru a garanta implementarea uniformă a Regulamentului (CE) nr. 479/2008, trebuie întocmite modele de cereri, opoziții, modificări și anulări.

(11)	Titlul III capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 stabilește normele generale în ceea ce privește utilizarea mențiunilor tradiționale protejate în legătură cu anumite produse vitivinicole.

(12)

Utilizarea, reglementarea și protejarea anumitor mențiuni (altele decât denumirile de origine și indicațiile geografice) pentru a descrie produsele vitivinicole reprezintă o practică de mult stabilită în cadrul Comunității. Aceste mențiuni tradiționale evocă în mintea consumatorilor o metodă de producție sau de maturare, o calitate, o culoare, un anumit loc sau un eveniment deosebit legat de istoria vinului respectiv. Pentru a asigura o competiție loială și pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor, trebuie stabilit un cadru comun în ceea ce privește definirea, recunoașterea, protejarea și utilizarea acestor mențiuni tradiționale.

(13)

Utilizarea mențiunilor tradiționale pentru produse din țări terțe este permisă sub rezerva îndeplinirii acelorași condiții sau a unor condiții echivalente celor impuse statelor membre pentru a garanta că nu sunt induși în eroare consumatorii. De asemenea, având în vedere că anumite țări terțe nu dețin reglementări centralizate la nivelul sistemului juridic comunitar, trebuie prevăzute anumite cerințe pentru „organizațiile profesionale reprezentative” din țările terțe pentru a asigura aceleași garanții ca și cele prevăzute de normele comunitare.

(14)	Titlul III capitolul VI din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 stabilește normele generale pentru etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole.

(15)

Anumite norme privind etichetarea produselor alimentare sunt stabilite de Prima directivă 89/104/CEE a Consiliului ( 2 ) de Directiva 89/396/CEE a Consiliului din 14 iunie 1989 privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar ( 3 ), de Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 ) și de Directiva 2007/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a normelor privind cantitățile nominale ale produselor preambalate ( 5 ). Aceste norme se aplică și produselor vitivinicole, cu excepția cazului în care directivele în cauză le exclud în mod explicit.

(16)	Regulamentul (CE) nr. 479/2008 armonizează etichetarea pentru toate produsele vitivinicole și permite utilizarea de mențiuni altele decât cele acoperite în mod explicit de legislația comunitară, cu condiția să fie exacte.

(17)

Regulamentul (CE) nr. 479/2008 prevede stabilirea unor condiții de utilizare a anumitor mențiuni referitoare, printre altele, la proveniență, îmbuteliator, producător, importator etc. Pentru unele dintre aceste mențiuni, sunt necesare norme comunitare pentru buna funcționare a pieței interne. Aceste norme trebuie să se bazeze, în general, pe dispozițiile existente. Pentru alte mențiuni, statele membre trebuie să stabilească normele privind vinul produs pe teritoriul lor – care trebuie să fie în conformitate cu legislația comunitară –, astfel încât să permită adoptarea acestor norme pe cât posibil în favoarea producătorului. Cu toate acestea, trebuie să se asigure transparența acestor norme.

(18)	Pentru a veni în ajutorul consumatorilor, anumite informații obligatorii trebuie grupate într-un singur câmp vizual pe container, trebuie stabilite limite de toleranță pentru indicarea tăriei alcoolice dobândite și trebuie luat în considerare caracterul specific al produselor în cauză.

(19)	Normele existente cu privire la utilizarea indicațiilor sau a mărcilor pe eticheta de identificare a lotului din care face parte un produs alimentar s-au dovedit a fi utile și, prin urmare, trebuie păstrate.

(20)	Mențiunile referitoare la producția ecologică de struguri sunt reglementate exclusiv de Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice ( 6 ) și se aplică tuturor produselor vitivinicole.

(21)

Utilizarea capsulelor pe bază de plumb pentru acoperirea dispozitivelor de închidere ale recipientelor care conțin produse aflate în sfera de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 trebuie interzisă în continuare pentru a se evita, în primul rând, orice risc de contaminare, în special prin contactul accidental cu aceste capsule și, în al doilea rând, orice risc de poluare a mediului cu deșeuri care conțin plumb provenind de la aceste capsule.

(22)	În scopul trasabilității și transparenței produsului, trebuie introduse noi reguli privind „indicarea provenienței”.

(23)	Utilizarea indicațiilor referitoare la soiurile de struguri de vinificație și la anul de recoltă pentru vinurile fără denumire de origine și indicații geografice presupune norme specifice de punere în aplicare.

(24)

Utilizarea anumitor tipuri de sticle pentru anumite produse constituie o practică de mult stabilită în cadrul Comunității și al țărilor terțe. Aceste sticle pot evoca în mintea consumatorilor anumite caracteristici sau o anumită origine a produselor datorită utilizării lor îndelungate. Prin urmare, aceste tipuri de sticle trebuie rezervate vinurilor în cauză.

(25)

Normele de etichetare a produselor vitivinicole originare din țări terțe, care circulă pe piața comunitară, trebuie să fie, de asemenea, armonizate în limita posibilităților conform abordării stabilite pentru produsele vitivinicole comunitare astfel încât să se evite inducerea în eroare a consumatorilor și concurența neloială la nivelul producătorilor. Cu toate acestea, este necesar să se țină seama de diferențele în ceea ce privește condițiile de producție, tradițiile legate de vinificație și legislația țărilor terțe.

(26)

Având în vedere diferențele dintre produsele vizate de prezentul regulament și piețele lor, precum și așteptările consumatorilor, normele trebuie diferențiate în funcție de produsele în cauză, în special în ceea ce privește anumite indicații opționale utilizate pentru vinurile fără denumire de origine protejată și indicație geografică protejată care, cu toate acestea, poartă denumirile soiurilor de struguri de vinificație și anii de recoltă în cazul în care corespund unei certificări (așa-numitele „vinuri cu denumire de soiuri”). Prin urmare, pentru a face diferența, în cadrul categoriei de vinuri fără DOP/IGP, între cele care intră în subcategoria „vinuri cu denumire de soiuri” și cele care nu beneficiază de această deschidere, trebuie stabilite norme specifice cu privire la utilizarea indicațiilor opționale, pe de o parte, pentru vinurile cu denumiri de origine protejate și indicații geografice protejate și, pe de altă parte, pentru vinurile fără denumire de origine protejată și indicație geografică protejată, ținând cont că această categorie include, de asemenea, „vinurile cu denumire de soiuri”.

(27)

Trebuie adoptate măsuri de facilitare a tranziției de la legislația vitivinicolă precedentă la prezentul regulament [în special Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole ( 7 )], astfel încât să se evite sarcinile inutile pentru operatori. Pentru a permite operatorilor economici stabiliți în Comunitate și în țările terțe să îndeplinească cerințele privind etichetarea, trebuie să se acorde o perioadă de tranziție în vederea adaptării. Prin urmare, trebuie adoptate dispoziții care să permită comercializarea produselor etichetate în conformitate cu normele existente pe parcursul unei perioade de tranziție.

(28)

Din cauza sarcinilor administrative, anumite state membre nu pot adopta legislația, regulamentele sau dispozițiile administrative necesare pentru a se respecta dispozițiile articolului 38 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 până la data de 1 august 2009. Pentru a asigura faptul că operatorii economici și autoritățile competente nu sunt afectați de acest termen, trebuie să se acorde o perioadă de tranziție și să se stabilească dispoziții tranzitorii.

(29)	Dispozițiile prezentului regulament nu trebuie să afecteze normele specifice negociate în baza acordurilor cu țări terțe încheiate în baza procedurii prevăzute la articolul 133 din tratat.

(30)

Noile norme de punere în aplicare a titlului III capitolele IV, V și VI din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 trebuie să înlocuiască legislația existentă și să pună în aplicare Regulamentul (CE) nr. 1493/1999. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1607/2000 al Comisiei din 24 iulie 2000 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole, în special a titlului privind vinurile produse în regiuni determinate ( 8 ) și Regulamentul (CE) nr. 753/2002 al Comisiei din 29 aprilie 2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea, denumirea, prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole ( 9 ) trebuie abrogate.

(31)

Articolul 128 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 abrogă legislația existentă a Consiliului în sectorul vitivinicol, inclusiv pe cea care tratează aspectele reglementate de prezentul regulament. Pentru a evita dificultățile de ordin comercial, pentru a permite trecerea fără probleme a operatorilor economici și pentru a asigura statelor membre un termen rezonabil de adoptare a unor măsuri de punere în aplicare, trebuie stabilite perioade de tranziție.

(32)	Normele prevăzute de prezentul regulament trebuie să se aplice de la aceeași dată la care se aplică titlul III capitolele IV, V și VI din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.

(33)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Prezentul regulament stabilește norme de punere în aplicare a titlului III din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 în special în ceea ce privește:

(1) Un producător izolat poate fi solicitant în sensul articolului 37 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 dacă se dovedește că:

(2) Nu se consideră a fi solicitant în sensul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 un stat membru, o țară terță sau respectivele autorități ale acestora.

Cererea de protecție a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice este alcătuită din documentele prevăzute la articolele 118c și 118d din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, din caietul de sarcini și din documentul unic.

Cererea și documentul unic sunt comunicate Comisiei în conformitate cu articolul 70a alineatul (1) din prezentul regulament.

(1) Denumirea care trebuie protejată se înregistrează numai în limba sau în limbile utilizate pentru a descrie produsul în cauză din aria geografică delimitată.

(1) În scopul aplicării articolului 34 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și a prezentului articol, prin „producție” se înțeleg toate operațiunile realizate, de la recoltarea strugurilor până la încheierea procesului de vinificare, cu excepția oricăror procese ulterioare producției.

(2) Pentru produsele cu indicație geografică protejată, cantitatea de struguri de până la 15 % care poate proveni din afara ariei geografice delimitate astfel cum se prevede la articolul 34 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 provine din statul membru sau din țara terță în cauză în care se află aria delimitată.

(3) Prin derogare de la articolul 34 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, se aplică anexa III partea B punctul 3 din Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei ( 10 ) privind practicile și restricțiile enologice.

(4) Prin derogare de la articolul 34 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și cu condiția ca în caietul de sarcini să se prevadă acest lucru, un produs cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată poate fi transformat în vin fie:

Prin derogare de la articolul 34 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și cu condiția ca în caietul de sarcini să se prevadă acest lucru, vinurile cu indicație geografică protejată pot fi, în continuare, transformate în vin dincolo de imediata vecinătate a ariei delimitate în cauză până la data de 31 decembrie 2012.

Prin derogare de la articolul 34 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și cu condiția ca în caietul de sarcini să se prevadă acest lucru, un produs poate fi transformat în vin spumant sau vin petiant cu denumire de origine protejată dincolo de imediată vecinătate a ariei delimitate în cauză în cazul în care această practică era utilizată anterior datei de 1 martie 1986.

(1) Detaliile care confirmă legătura geografică menționată la articolul 35 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 explică măsura în care trăsăturile ariei geografice delimitate influențează produsul final.

În cazul cererilor care acoperă diferite categorii de produse vitivinicole, detaliile care confirmă legătura se dovedesc pentru fiecare dintre produsele vitivinicole în cauză.

(2) În cazul unei denumiri de origine, caietul de sarcini al produsului precizează:

(3) În cazul unei indicații geografice, caietul de sarcini al produsului precizează:

(4) Caietul de sarcini al produsului pentru o indicație geografică stabilește dacă aceasta se bazează pe o anumită calitate, un anumit prestigiu sau pe alte caracteristici legate de originea sa geografică.

În cazul în care caietul de sarcini al unui produs indică faptul că ambalarea produsului trebuie efectuată în cadrul ariei geografice delimitate sau într-o arie din imediata vecinătate a ariei delimitate în cauză, în conformitate cu o cerință menționată la articolul 35 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, se aduc justificări privind această cerință pentru produsul în cauză.

(1) Data depunerii unei cereri la Comisie este data primirii acestei cereri de către Comisie.

(2) Comisia confirmă primirea cererii către autoritățile competente din statul membru sau cele ale țărilor terțe sau către solicitantul stabilit în țara terță în cauză și atribuie cererii un număr de dosar.

(1) În cazul unei cereri transfrontaliere, mai multe asociații de producători care reprezintă o arie geografică transfrontalieră pot depune o cerere comună pentru o denumire care desemnează aria respectivă.

(2) Atunci când sunt vizate numai state membre, se aplică procedura națională preliminară prevăzută la articolul 38 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 în toate statele membre respective.

În sensul aplicării articolului 38 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, cererea transfrontalieră este prezentată Comisiei de unul dintre statele membre în numele celorlalte și include o autorizație din partea fiecăruia dintre celelalte state membre în cauză prin care acestea îl împuternicesc să acționeze în numele lor.

(3) Atunci când cererea transfrontalieră implică numai țări terțe, aceasta este prezentată Comisiei fie de una dintre asociațiile solicitante în numele celorlalte, fie de una dintre țările terțe în numele celorlalte și cuprinde:

(4) Atunci când o cerere transfrontalieră implică cel puțin un stat membru și cel puțin o țară terță, se aplică procedura națională preliminară prevăzută la articolul 38 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 în toate statele membre în cauză. Cererea este prezentată Comisiei de unul dintre statele membre, de una dintre țările terțe sau de una dintre asociațiile solicitante din țările terțe și cuprinde:

(5) Statul membru, țările terțe sau asociațiile de producători stabilite în țările terțe care prezintă Comisiei o cerere transfrontalieră, astfel cum se menționează la alineatele (2), (3) și (4) din prezentul articol, devin destinatarul notificărilor sau deciziilor emise de către Comisie.

(1) O cerere este admisibilă atunci când documentul unic este completat în mod corespunzător, iar documentele justificative sunt atașate. Se consideră că documentul unic este completat în mod corespunzător atunci când sunt completate toate câmpurile obligatorii necesare, așa cum sunt prezentate în cadrul sistemelor de informare prevăzute la articolul 70a.

În acest caz, cererea este considerată admisibilă la data primirii acesteia de către Comisie, iar solicitantul este informat în legătură cu acest fapt.

(2) În cazul în care cererea nu a fost completată sau a fost completată parțial, ori în cazul în care documentele justificative menționate la alineatul (1) nu au fost prezentate împreună cu cererea sau sunt incomplete, cererea nu este admisibilă.

(3) În caz de inadmisibilitate, autoritățile competente ale statului membru sau cele ale țărilor terțe sau solicitantul stabilit în țara terță în cauză sunt informați cu privire la motivele care justifică inadmisibilitatea, precizându-se, în cazul celui din urmă, că responsabilitatea depunerii la dosar a unei noi cereri completate în mod corespunzător îi revine acestuia.

(1) În cazul în care o cerere considerată admisibilă nu îndeplinește cerințele prevăzute la articolele 118b și 118c din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, Comisia comunică autorităților statului membru sau celor ale țării terțe, ori solicitantului stabilit în țara terță în cauză temeiurile respingerii, stabilind un termen limită de minimum două luni pentru retragerea cererii, modificarea acesteia sau pentru prezentarea de observații.

(2) În cazul în care statul membru, autoritățile dintr-o țară terță sau solicitantul stabilit în țara terță în cauză nu înlătură obstacolele în calea înregistrării în termenul stabilit, Comisia respinge cererea în conformitate cu articolul 39 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.

(3) Comisia adoptă deciziile de respingere a denumirii de origine sau a indicației geografice în cauză pe baza documentelor și informațiilor de care dispune. Deciziile de respingere sunt notificate statului membru, autorităților din țara terță sau solicitantului stabilit în țara terță în cauză.

În sensul articolului 38 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, în cazul în care o cerere transfrontalieră implică numai state membre sau cel puțin un stat membru și cel puțin o țară terță, procedura de opoziție se aplică în toate statele membre în cauză.

(1) Opozițiile prevăzute la articolul 118h din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se comunică conform articolului 70a alineatul (1) din prezentul regulament. Data depunerii opoziției la Comisie este data primirii acestei opoziții de către Comisie. Această dată este adusă la cunoștința autorităților și a persoanelor vizate de prezentul regulament.

(2) Comisia confirmă primirea opoziției și îi atribuie acesteia un număr de dosar.

(1) În scopul stabilirii admisibilității unei obiecții, în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, Comisia verifică dacă aceasta precizează dreptul sau drepturile anterioare revendicate și temeiul sau temeiurile obiecției și dacă aceasta a fost primită de către Comisie în termenul stabilit.

(2) În cazul în care obiecția se bazează pe existența unei mărci comerciale anterioare cu reputație și notorietate, în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, aceasta este însoțită de dovada depunerii, înregistrării sau utilizării respectivei mărci comerciale anterioare, cum ar fi certificatul de înregistrare sau dovada utilizării acestuia și dovada reputației și a notorietății sale.

(3) Orice obiecție justificată corespunzător conține detalii cu privire la fapte, probe și observații prezentate în sprijinul acesteia, însoțite de documentele justificative relevante.

Informațiile și probele care urmează a fi prezentate în sprijinul utilizării unei mărci comerciale anterioare conțin indicații referitoare la locul, durata, gradul și tipul de utilizare a mărcii comerciale anterioare, a reputației și notorietății sale.

(4) În cazul în care detaliile privind dreptul sau drepturile anterioare revendicate, temeiul sau temeiurile, faptele, dovezile sau observațiile ori documentele justificative menționate la alineatele (1)-(3) nu au fost prezentate împreună cu obiecția sau sunt incomplete, Comisia îl informează pe oponent în consecință și îl invită să remedieze deficiențele constatate în termen de două luni. În cazul în care acestea nu sunt remediate până la expirarea termenului, Comisia respinge obiecția ca fiind inadmisibilă. Decizia de inadmisibilitate este notificată reclamantului și statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau solicitantului stabilit în țara terță în cauză.

(5) Orice obiecție considerată ca fiind admisibilă este notificată statului membru, autorităților din țara terță sau solicitantului stabilit în țara terță în cauză.

(1) În cazul în care Comisia nu a respins obiecția în conformitate cu articolul 15 alineatul (4), aceasta o comunică statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau solicitantului stabilit în țara terță în cauză și îl invită pe acesta din urmă să prezinte observații în termen de două luni de la data emiterii comunicării respective. Toate observațiile primite pe parcursul acestei perioade de două luni sunt comunicate reclamantului.

Pe parcursul procedurii de analizare a obiecției, Comisia solicită părților să prezinte observații, dacă este cazul, cu privire la comunicările primite de la celelalte părți în termen de două luni de la data emiterii cererii respective.

(2) În cazul în care statul membru, autoritățile dintr-o țară terță, solicitantul stabilit în țara terță în cauză sau reclamantul nu prezintă nicio observație ca răspuns ori nu respectă intervalul de timp, Comisia se pronunță cu privire la opoziție.

(3) Comisia adoptă orice decizie de respingere sau înregistrare a denumirii de origine sau a indicației geografice în cauză pe baza dovezilor de care dispune. Decizia de respingere este notificată reclamantului și statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau solicitantului stabilit în țara terță în cauză.

(4) În cazul în care există mai mulți reclamanți, în urma unei investigații preliminare a uneia sau mai multor obiecții, există posibilitatea ca cererea de înregistrare să nu fie acceptată; în astfel de cazuri, Comisia poate suspenda celelalte proceduri de opoziție. Comisia aduce la cunoștința celorlalți reclamanți orice decizie care îi privește adoptată în cursul procedurii.

În cazul respingerii unei cereri, procedurile de opoziție suspendate sunt considerate a fi încheiate, iar reclamanții în cauză sunt informați în mod corespunzător.

(1) Cu excepția cazului în care cererile de protecție a denumirilor de origine sau a indicațiilor geografice sunt respinse în conformitate cu articolele 11, 12, 16 și 28, Comisia decide să protejeze denumirile de origine sau indicațiile geografice.

(2) Deciziile de protecție luate în conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(1) Comisia instituie și ține la zi un „Registru al denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate”, denumit în continuare „registrul”, în conformitate cu articolul 118n din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Registrul este instituit în cadrul bazei de date electronice „E-Bacchus”, pe baza deciziilor prin care se acordă protecție denumirilor în cauză.

(2) O denumire de origine sau o indicație geografică care a fost acceptată este înregistrată în registru.

În ceea ce privește denumirile înregistrate în temeiul articolului 118s alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, Comisia introduce în registru datele prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol.

(1) Protejarea unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice este valabilă de la data înscrierii în Registru.

(2) În cazul utilizării ilicite a unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate, autoritățile competente ale statelor membre iau din proprie inițiativă, conform articolului 45 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, sau la cererea unei părți, măsurile necesare sistării acestei utilizări ilicite și prevenirii comercializării sau exportării produselor respective.

(3) Protejarea unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice se aplică întregii denumiri, inclusiv elementelor sale constitutive, cu condiția ca acestea să fie diferite. Elementul nedistinctiv sau generic al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate nu este protejat.

(1) Cererea de aprobare a modificării caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate, depusă de un solicitant în sensul articolului 118e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, se comunică în conformitate cu articolul 70a alineatul (1) din prezentul regulament.

(2) O cerere de aprobare a modificării caietului de sarcini în temeiul articolului 118q alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 este admisibilă dacă informațiile solicitate în temeiul articolului 118c alineatul (2) din regulamentul respectiv, însoțite de cererea completată în mod corespunzător, au fost comunicate Comisiei.

(3) În scopul aplicării articolului 118q alineatul (2) prima teză din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, articolele 9-18 din prezentul regulament se aplică mutatis mutandis.

(5) Atunci când cererea de aprobare a modificărilor aduse caietului de sarcini al produsului este prezentată de un solicitant altul decât solicitantul inițial, Comisia transmite cererea solicitantului inițial.

(6) Atunci când Comisia decide să accepte o modificare adusă caietului de sarcini care afectează sau cuprinde o modificare a informațiilor înscrise în registru, aceasta șterge datele inițiale din registru și introduce noile date valabile de la data intrării în vigoare a deciziei respective.

(1) O cerere de anulare depusă conform articolului 118r din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se comunică conform articolului 70a alineatul (1) din prezentul regulament. Data depunerii cererii de anulare la Comisie este data primirii acestei cereri de către Comisie. Această dată este adusă la cunoștința publicului.

(2) Comisia confirmă primirea cererii și îi atribuie acesteia un număr de dosar.

(3) Alineatele (1) și (2) nu se aplică atunci când anularea este solicitată la inițiativa Comisiei.

(1) În scopul stabilirii admisibilității unei cereri de anulare, în conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, Comisia verifică dacă cererea:

(2) Orice cerere de anulare cuprinde detaliile referitoare la fapte, probe și observații depuse în sprijinul anulării, însoțite de documentele justificative relevante.

(3) În cazul în care informațiile detaliate referitoare la temeiuri, fapte, probe și observații, precum și documentele justificative menționate la alineatele (1) și (2) nu sunt prezentate împreună cu cererea de anulare, Comisia informează autorul cererii de anulare în consecință și îl invită să remedieze deficiențele constatate în termen de două luni. În cazul în care acestea nu sunt remediate până la expirarea termenului limită, Comisia respinge cererea ca fiind inadmisibilă. Decizia de inadmisibilitate este notificată autorului cererii de anulare și statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau autorului cererii de anulare stabilit în țara terță în cauză.

(4) Orice cerere de anulare considerată a fi admisibilă, precum și orice procedură de anulare desfășurată din propria inițiativă a Comisiei, este adusă la cunoștința statului membru, a autorităților dintr-o țară terță sau a solicitanților stabiliți în țara terță a cărei denumire de origine sau indicație geografică este vizată de anulare.

(5) Comunicările adresate Comisie în temeiul alineatului (3) se efectuează în conformitate cu articolul 70a alineatul (1).

(1) În cazul în care Comisia nu a respins cerea de anulare în conformitate cu articolul 22 alineatul (3), aceasta comunică anularea statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau producătorilor respectivi stabiliți în țara terță în cauză și îi invită să prezinte observații în termen de două luni de la data emiterii comunicării respective. Toate observațiile primite în acest termen de două luni sunt transmise, dacă este cazul, autorului cererii de anulare.

În cadrul procedurii de analizare a unei anulări, Comisia solicită părților să prezinte observații cu privire la comunicările primite de la celelalte părți, dacă este cazul, în termen de două luni de la data emiterii cererii respective.

Comunicările adresate Comisie în temeiul primului și al celui de-al doilea paragraf se efectuează în conformitate cu articolul 70a alineatul (1).

(2) În cazul în care statul membru, autoritățile dintr-o țară terță, solicitantul stabilit în țara terță în cauză sau autorul unei cereri de anulare nu prezintă nicio observație ca răspuns sau nu respectă termenele limită, Comisia decide cu privire la anulare.

(3) Comisia adoptă orice decizie de anulare a denumirii de origine sau a indicației geografice în cauză pe baza probelor de care dispune. Aceasta analizează dacă nu mai este posibilă sau nu mai poate fi garantată conformitatea cu caietul de sarcini în cazul unui produs vitivinicol cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată, mai ales în cazul în care condițiile stabilite la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 nu mai sunt îndeplinite sau nu mai pot fi îndeplinite în viitorul apropiat.

Această decizie de anulare este notificată autorului cererii de anulare și statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau solicitantului stabilit în țara terță în cauză.

(4) În cazul în care există mai multe cereri de anulare, în urma unei analize preliminare a uneia sau a mai multor cereri de anulare, există posibilitatea ca protejarea în continuare a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice să nu poată fi acceptată, caz în care Comisia poate suspenda celelalte proceduri de anulare. În acest caz, Comisia îi informează pe ceilalți autori ai cererilor de anulare cu privire la orice decizie care îi privește, adoptată în cursul procedurii.

În cazul anulării unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate, procedurile de anulare suspendate sunt considerate a fi încheiate, iar autorii cererii de anulare în cauză sunt informați în mod corespunzător.

(5) La momentul intrării în vigoare a unei anulări, Comisia șterge denumirea din registru.

Toți operatorii care doresc să participe la întregul proces de producție sau ambalare a unui produs cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată ori la o parte din acesta trebuie declarați la autoritatea de control competentă menționată la articolul 118o din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(1) Controlul anual efectuat de autoritatea de control competentă astfel cum se menționează la articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 constă în:

Controlul anual se desfășoară în statul membru în care a avut loc producția în conformitate cu caietul de sarcini al produsului și se efectuează:

În cazul controalelor prin sondaj, statele membre selectează numărul minim de operatori care să fie supuși acestor controale.

În cazul eșantionării, statele membre garantează că prin numărul, tipul și frecvența controalelor, acestea sunt reprezentative pentru întreaga arie geografică delimitată în cauză și corespund volumului de produse vitivinicole comercializate sau deținute în vederea comercializării.

(2) Examinările prevăzute la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b) se efectuează pe eșantioane anonime, demonstrează că produsul analizat este conform cu caracteristicile și calitățile descrise în caietul de sarcini pentru denumirea de origine sau indicația geografică relevantă și se desfășoară în orice etapă a procesului de producție, inclusiv în etapa de ambalare sau ulterior acesteia. Fiecare eșantion prelevat este reprezentativ pentru vinurile respective deținute de către operator.

(3) În scopul verificării conformității cu caietul de sarcini menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (c), autoritatea de control verifică:

(4) Controlul anual garantează faptul că un produs nu poate utiliza denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată aferentă decât dacă:

(5) Produsele care nu îndeplinesc condițiile stabilite la prezentul articol pot fi plasate pe piață, însă fără denumirea de origine sau indicația geografică relevantă, cu condiția ca celelalte cerințe juridice să fie îndeplinite.

(6) În cazul unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate transfrontaliere, controlul poate fi efectuat de către o autoritate de control a oricărui stat membru interesate de această denumire de origine sau indicație geografică.

(7) În cazul în care controlul anual este efectuat în cadrul etapei de ambalare a produsului pe teritoriul unui stat membru care nu este statul membru în care a avut loc producția, se aplică articolul 84 din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei ( 11 ).

(8) Alineatele (1)-(7) se aplică vinurilor care poartă o denumire de origine sau o indicație geografică, a căror denumire de origine sau indicație geografică respectivă îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 38 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.

Examinarea analitică și organoleptică menționată la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b) constă în:

În cazul în care vinurile din țări terțe beneficiază de protecția unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate, țara terță în cauză transmite Comisiei, la solicitarea acesteia, informații cu privire la autoritățile competente menționate la articolul 48 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și la aspectele incluse în verificare, precum și dovada faptului că vinul respectiv îndeplinește condițiile denumirii de origine sau indicației geografice respective.

(1) Un stat membru, autoritatea dintr-o țară terță sau solicitantul stabilit în țara terță în cauză poate solicita transformarea unei denumiri de origine protejate într-o indicație geografică protejată în cazul în care nu mai este posibilă sau nu mai poate fi garantată conformitatea unei denumiri de origine protejate cu caietul de sarcini.

Cererea se comunică în conformitate cu articolul 70a alineatul (1). Data depunerii cererii de transformare la Comisie este data primirii acestei cereri de către Comisie.

(2) În cazul în care cererea de transformare într-o indicație geografică nu îndeplinește cerințele prevăzute la articolele 34 și 35 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, Comisia aduce la cunoștința statului membru, a autorităților dintr-o țară terță sau a solicitantului stabilit în țara terță în cauză temeiurile respingerii și îi invită să își retragă sau să își modifice cererea sau să prezinte observații în termen de două luni.

(3) În cazul în care obstacolele în calea transformării într-o indicație geografică nu sunt înlăturate de statul membru, de autoritățile dintr-o țară terță sau de solicitantul stabilit în țara terță în cauză până la expirarea termenului limită, Comisia respinge cererea.

(4) Comisia ia orice decizie de respingere a cererii de transformare pe baza documentelor și a informațiilor de care dispune. Decizia de respingere este notificată statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau solicitantului stabilit în țara terță în cauză.

(5) Articolul 40 și articolul 49 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 nu se aplică.

(1) Autoritățile competente din statele membre sau din țările terțe sau organizațiile profesionale reprezentative stabilite în țări terțe pot prezenta Comisiei o cerere de protejare a mențiunilor tradiționale în sensul articolului 54 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.

(2) Prin „organizație profesională reprezentativă” se înțelege orice organizație de producători sau asociație de organizații de producători care a adoptat aceleași norme și care activează într-o anumită regiune viticolă sau în mai multe regiuni viticole cu denumire de origine sau indicație geografică, în cazul în care printre membrii săi se numără cel puțin două treimi dintre producătorii din regiunea/regiunile cu denumire de origine sau indicație geografică în care activează aceasta și în cazul în care realizează cel puțin două treimi din producția regiunilor respective. Organizația profesională reprezentativă poate depune cereri de protecție numai pentru vinurile pe care le produce.

(1) Cererea de protecție a unei mențiuni tradiționale se comunică de către autoritățile competente ale statelor membre sau ale țărilor terțe sau de către organizațiile profesionale reprezentative conform articolului 70a alineatul (1). Ea este însoțită de legislația statului membru sau de normele care reglementează utilizarea mențiunii în cauză, aplicabile producătorilor de vin în țările terțe, și de trimiterea la legislația sau la normele respective.

(2) În cazul unei cereri depuse de o organizație profesională reprezentativă stabilită într-o țară terță, solicitantul comunică Comisiei detalii privind organizația profesională reprezentativă și membrii acesteia, în conformitate cu articolul 70a alineatul (1). Comisia pune aceste informații la dispoziția publicului.

Mențiunea utilizată într-o anumită limbă face referire la produsele specifice menționate la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.

(1) Definiția mențiunilor tradiționale prevăzută la articolul 118u alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se aplică mutatis mutandis mențiunilor utilizate în mod tradițional în țări terțe pentru produsele vitivinicole care fac obiectul indicațiilor geografice sau denumirilor de origine reglementate de legislația țărilor terțe în cauză.

(2) Vinurile care provin din țări terțe și ale căror etichete poartă alte indicații tradiționale decât mențiunile tradiționale enumerate în baza de date electronică „E-Bacchus” pot utiliza mențiunile tradiționale respective pe etichetele vinurilor în conformitate cu normele aplicabile în țările terțe în cauză, inclusiv cu cele care provin de la organizații profesionale reprezentative.

(1) Data depunerii unei cereri la Comisie este data primirii acestei cereri de către Comisie.

(2) Comisia confirmă primirea cererii către autoritățile statului membru sau cele ale țărilor terțe sau către solicitantul stabilit în țara terță în cauză și atribuie cererii un număr de dosar.

(1) O cerere este admisibilă atunci când formularul de cerere este completat în mod corespunzător, iar documentele necesare prevăzute la articolul 30 sunt atașate cererii. Se consideră că formularul de cerere este completat în mod corespunzător atunci când sunt completate toate rubricile obligatorii necesare, așa cum sunt prezentate în cadrul sistemelor de informare prevăzute la articolul 70a.

În acest caz, cererea este considerată admisibilă la data primirii acesteia de către Comisie, iar solicitantul este informat în legătură cu acest fapt.

(2) În cazul în care formularul de cerere nu a fost completat sau a fost completat parțial ori în cazul în care documentele justificative menționate la alineatul (1) nu au fost prezentate împreună cu cererea sau sunt incomplete, cererea nu este admisibilă.

(3) În caz de inadmisibilitate, autoritățile statului membru sau cele ale țărilor terțe sau solicitantul stabilit în țările terțe în cauză sunt informați cu privire la motivele care justifică inadmisibilitatea, precizându-se, în cazul celui din urmă, că responsabilitatea depunerii la dosar a unei noi cereri completate în mod corespunzător îi revine acestuia.

(1) Recunoașterea unei mențiuni tradiționale este acceptată în cazul în care:

(3) În sensul alineatului (1) litera (c) punctul (i), „generic” înseamnă că denumirea unei mențiuni tradiționale, deși se referă la o metodă anume de producție sau de maturare, sau la calitate, culoare, tip de loc, sau la o anumită particularitate din istoria unui produs vitivinicol a devenit denumirea comună a produsului vitivinicol respectiv utilizată în Comunitate.

(4) Condiția menționată la alineatul 1 litera (b) din prezentul articol nu se aplică mențiunilor tradiționale prevăzute la articolul 54 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.

(1) În cazul în care o cerere privind o mențiune tradițională nu respectă definiția prevăzută la articolul 54 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și nu îndeplinește cerințele prevăzute la articolele 31 și 35, Comisia aduce la cunoștința solicitantului temeiurile respingerii, stabilind un termen limită de două luni de la data emiterii comunicării respective pentru retragerea sau modificarea cererii ori pentru prezentarea de observații.

(2) În cazul în care solicitantul nu înlătură obstacolele în termenul limită menționat la alineatul (1), Comisia respinge cererea. Aceasta ia decizia de respingere a mențiunii tradiționale în cauză pe baza documentelor și informațiilor de care dispune. Respectiva decizie de respingere i se notifică solicitantului.

(1) În termen de două luni de la data publicării prevăzută la articolul 33 primul paragraf, orice stat membru ori țară terță sau orice persoană fizică ori juridică deținând un interes legitim se poate opune recunoașterii propuse prin prezentarea unei cereri de opoziție.

(2) Opoziția se comunică în conformitate cu articolul 70a alineatul (1). Data depunerii opoziției la Comisie este data primirii acestei opoziții de către Comisie.

(3) Comisia confirmă primirea opoziției și îi atribuie acesteia un număr de dosar.

(1) Pentru a stabili dacă o opoziție este admisibilă, Comisia verifică dacă cererea de opoziție menționează dreptul sau drepturile anterioare revendicate și temeiul sau temeiurile opoziției și dacă aceasta a fost primită de către Comisie în termenul limită prevăzut la articolul 37 alineatul (1).

(2) În cazul în care opoziția se bazează pe existența unei mărci comerciale anterioare de prestigiu și notorietate, în conformitate cu articolul 41 alineatul (2), cererea de opoziție este însoțită de dovada depunerii, înregistrării sau utilizării respectivei mărci comerciale anterioare, cum ar fi certificatul de înregistrare și dovada prestigiului și a notorietății sale.

(3) Orice cerere de opoziție justificată corespunzător conține detalii cu privire la fapte, probe și comentarii depuse în sprijinul opoziției, însoțite de documentele justificative relevante.

Informațiile și probele care trebuie prezentate în sprijinul utilizării unei mărci comerciale anterioare cuprind indicații referitoare la locul, durata, gradul și tipul de utilizare a mărcii comerciale anterioare și la prestigiul și notorietatea sa.

(4) În cazul în care detaliile cu privire la dreptul sau drepturile anterioare revendicate, temeiul sau temeiurile, faptele, probele sau comentariile ori documentele justificative prevăzute la alineatele (1)-(3) nu se prezintă împreună cu cererea de opoziție sau în cazul în care sunt incomplete, Comisia informează oponentul în consecință și îl invită să remedieze deficiențele constatate în termen de două luni. În cazul în care acestea nu sunt remediate până la expirarea termenului limită, Comisia respinge cererea ca fiind inadmisibilă. Decizia de inadmisibilitate este notificată reclamantului și statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau organizației profesionale reprezentative stabilite în țara terță în cauză.

(5) Orice cerere de opoziție considerată admisibilă este notificată statului membru, autorităților din țara terță sau organizației profesionale reprezentative din țara terță în cauză.

(1) În cazul în care Comisia nu a respins cererea de opoziție în conformitate cu articolul 38 alineatul (4), aceasta comunică opoziția statului membru, autorităților din țara terță sau organizației profesionale reprezentative stabilite în țara terță în cauză și le invită să prezinte observații în termen de două luni de la data emiterii respectivei comunicări. Toate observațiile primite în decursul perioadei de două luni sunt comunicate reclamantului.

Pe parcursul analizării unei opoziții, Comisia solicită părților să prezinte observații cu privire la comunicările primite de la celelalte părți, dacă este necesar, în termen de două luni de la data emiterii solicitării respective.

(2) În cazul în care statul membru, autoritățile din țara terță sau organizația profesională reprezentativă stabilită în țara terță în cauză sau reclamantul nu prezintă nicio observație ca răspuns sau nu respectă termenul limită, Comisia se pronunță cu privire la opoziție.

(3) Comisia adoptă orice decizie de respingere sau recunoaștere a mențiunii tradiționale în cauză pe baza probelor de care dispune. Aceasta stabilește dacă nu sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 40 alineatul (1) sau stabilite la articolul 41 alineatul (3) sau articolul 42. Decizia de respingere este adusă la cunoștința reclamantului și a statului membru, a autorităților din țara terță sau a organizației profesionale reprezentative stabilite în țara terță în cauză.

(4) În cazul în care există mai multe cereri de opoziție, în urma unei analize preliminare a uneia sau mai multor astfel de cereri de opoziție, este posibil ca cererea de recunoașterea să nu poată fi acceptată; în acest caz, Comisia poate suspenda celelalte proceduri de opoziție. Comisia aduce la cunoștința celorlalți reclamanți orice decizie care îi privește, adoptată pe parcursul procedurii.

În cazul respingerii unei cereri, procedurile de opoziție suspendate sunt considerate încheiate, iar reclamanții în cauză sunt informați corespunzător.

(1) Dacă o mențiune tradițională pentru care se solicită protecția îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 118u alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și la articolele 31 și 35 din prezentul regulament și nu este respinsă în temeiul articolelor 36, 38 și 39 din prezentul regulament, mențiunea tradițională în cauză trebuie inclusă în baza electronică de date „E-Bacchus”, în conformitate cu articolul 118u alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, pe baza informațiilor comunicate Comisiei conform articolului 70a alineatul (1), indicându-se următoarele elemente:

(2) Mențiunile tradiționale înscrise în baza electronică de date „E-Bacchus” sunt protejate numai în limba și pentru categoriile de produse vitivinicole indicate în cerere, împotriva:

(3) Mențiunile tradiționale înscrise în baza electronică de date „E-Bacchus” sunt aduse la cunoștința publicului.

(1) Atunci când o mențiune tradițională este protejată în temeiul prezentului regulament, înregistrarea unei mărci comerciale a cărei utilizare ar încălca dispozițiile articolului 40 alineatul (2) se evaluează în conformitate cu Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 12 ) sau cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului ( 13 ).

Mărcile comerciale înregistrate cu încălcarea primului paragraf se declară nule la cerere, în conformitate cu procedurile aplicabile prevăzute de Directiva 2008/95/CE sau de Regulamentul (CE) nr. 207/2009.

(2) Marca comercială care corespunde uneia dintre situațiile menționate la articolul 40 din prezentul regulament și pentru care s-a depus o cerere, care a fost înregistrată sau consacrată prin utilizare, poate fi folosită și reînnoită în continuare fără a aduce atingere protecției acordate mențiunii tradiționale, în cazul în care această posibilitate este prevăzută de legislația în cauză pe teritoriul Comunității anterior datei de 4 mai 2002 sau anterior datei de depunere către Comisie a cererii de protejare a mențiunii tradiționale.

În acest caz, utilizarea mențiunii tradiționale este permisă alături de marca comercială relevantă.

(3) O denumire nu este protejată ca mențiune tradițională în cazul în care, în lumina reputației și notorietății unei mărci comerciale, această protecție poate induce în eroare consumatorii în ceea ce privește adevărata identitate, natură, calitate a vinului sau adevăratele proprietăți ale acestuia.

(1) O mențiune pentru care s-a depus o cerere și care este integral sau parțial omonimă cu o mențiune tradițională deja protejată în temeiul prezentului capitol trebuie protejată ținându-se seama în mod corespunzător de utilizările locale și tradiționale și de riscul de confuzie.

Mențiunea omonimă care induce în eroare consumatorii în ceea ce privește natura, calitatea sau adevărata origine a produselor nu se înregistrează, chiar dacă mențiunea respectivă este exactă.

Utilizarea unei mențiuni protejate omonime nu este autorizată decât dacă mențiunea omonimă protejată ulterior este, în practică, suficient de diferită de mențiunea tradițională înregistrată în baza electronică de date „E-Bacchus”, având în vedere necesitatea de a trata în mod echitabil producătorii în cauză și de a nu induce în eroare consumatorii.

(2) Alineatul (1) se aplică mutatis mutandis mențiunilor tradiționale protejate anterior datei de 1 august 2009 care sunt parțial omonime cu o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, cu denumirea unui soi de struguri de vinificație sau cu sinonimul acesteia menționat în anexa XV.

Un solicitant în sensul articolului 29 poate cere aprobarea sau modificarea unei mențiuni tradiționale, a limbii indicate, a vinului sau vinurilor în cauză sau a rezumatului definiției sau al condițiilor de utilizare a mențiunii tradiționale în cauză.

În vederea aplicării articolului 55 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, în cazul utilizării ilegale a mențiunilor tradiționale protejate, autoritățile naționale competente, din proprie inițiativă sau la cererea unei părți, iau toate măsurile în vederea sistării comercializării produselor respective, inclusiv a exportului.

Temeiurile anulării unei mențiuni tradiționale le reprezintă nerespectarea definiției stabilite la articolul 54 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau neîndeplinirea cerințelor prevăzute la articolele 31 și 35, la articolul 40 alineatul (2), la articolul 41 alineatul (3) sau la articolul 42.

(1) Un stat membru, o țară terță ori o persoană fizică sau juridică care poate justifica un interes legitim în conformitate articolului 70a alineatul (1) poate comunica Comisiei o cerere de anulare justificată în mod corespunzător. Data depunerii cererii la Comisie este data primirii acestei cereri de către Comisie. Această dată este adusă la cunoștința publicului.

(2) Comisia confirmă primirea cererii și îi atribuie acesteia un număr de dosar.

(3) Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul în care anularea este solicitată la inițiativa Comisiei.

(1) În vederea stabilirii admisibilității unei cereri de anulare, Comisia verifică dacă cererea:

(2) Cererile de anulare conțin detalii referitoare la fapte, probe și observații prezentate în sprijinul anulării, fiind însoțită de documentele justificative relevante.

(3) În cazul în care informațiile detaliate referitoare la temeiurile, faptele, probele și observațiile, precum și documentele justificative menționate la alineatele (1) și (2) nu au fost prezentate împreună cu cererea de anulare, Comisia îl informează pe autorul cererii de anulare în consecință și îl invită să remedieze deficiențele constatate în termen de două luni. În cazul în care aceste eficiențe nu sunt remediate până la expirarea termenului limită, Comisia respinge cererea ca fiind inadmisibilă. Decizia de inadmisibilitate este notificată autorului cererii de anulare și statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau autorului cererii de anulare stabilit în țara terță în cauză.

(4) Orice cerere de anulare considerată drept admisibilă, inclusiv procedura de anulare din propria inițiativă a Comisiei, este notificată statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau autorului cererii de anulare stabilit în țara terță a cărei mențiune tradițională este vizată de anulare.

(1) În cazul în care Comisia nu a respins cererea de anulare în conformitate cu articolul 46 alineatul (3), aceasta transmite cererea de anulare statului membru, autorităților dintr-o țară terță sau solicitantului stabilit în țara terță în cauză și îi invită pe aceștia să prezinte observații în termen de două luni de la data emiterii comunicării respective. Toate observațiile primite în această perioadă de două luni sunt comunicate autorului cererii de anulare.

Pe parcursul analizării unei anulări, Comisia solicită părților să prezinte observații cu privire la comunicările primite de la celelalte părți, dacă este necesar, într-o perioadă de două luni de la data emiterii cererii respective.

(2) În cazul în care statul membru, autoritățile dintr-o țară terță sau solicitantul stabilit în țara terță în cauză sau autorul unei cereri de anulare nu prezintă nicio observație ca răspuns sau nu respectă termenele, Comisia se pronunță cu privire la anulare.

(3) Comisia adoptă decizia de anulare a mențiunii tradiționale în cauză pe baza probelor de care dispune. Aceasta stabilește dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 44.

Decizia de anulare este notificată autorului cererii de anulare și statului membru sau autorităților din țara terță în cauză.

(4) În cazul în care există mai multe cereri de anulare, în urma unei analize preliminare a uneia sau a mai multor astfel de cereri de anulare, este posibil ca protejarea în continuare a unei mențiuni tradiționale să nu poată fi acceptată, caz în care Comisia poate suspenda celelalte proceduri de anulare. În acest caz, Comisia aduce la cunoștința celorlalți autori ai cererii de anulare orice decizie care îi vizează, adoptată pe parcursul procedurii.

În momentul anulării unei mențiuni tradiționale, procedurile de anulare suspendate sunt considerate încheiate, iar autorii cererii de anulare în cauză sunt informați corespunzător.

(5) La intrarea în vigoare a unei anulări, Comisia elimină denumirea respectivă din lista existentă în baza electronică de date „E-Bacchus”.

Mențiunile tradiționale protejate în conformitate cu articolele 24, 28 și 29 din Regulamentul (CE) nr. 753/2002 sunt protejate în mod automat în temeiul prezentului regulament, cu condiția ca:

Sub rezerva unor dispoziții contrare din prezentul regulament, etichetarea produselor menționate la punctele 1-11, 13, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 (denumite în continuare „produse”) nu poate fi completată cu alte indicații decât cele prevăzute la articolul 58 și cele reglementate la articolul 59 alineatul (1) și la articolul 60 alineatul (1) din regulament, cu excepția cazului în care acestea îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2000/13/CE.

(1) Indicațiile obligatorii menționate la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, precum și cele prevăzute la articolul 59 din regulamentul respectiv apar în același câmp vizual pe recipient astfel încât să poată fi citite simultan fără a fi necesară întoarcerea lui.

Cu toate acestea, indicațiile obligatorii privind numărul lotului și cele menționate la articolul 51 și la articolul 56 alineatul (4) din prezentul regulament pot apărea în afara câmpului vizual în care apar celelalte indicații obligatorii.

(2) Indicațiile obligatorii menționate la alineatul (1) și cele aplicabile în virtutea instrumentelor juridice specificate la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 se scriu cu caractere indelebile și se disting în mod clar de textul sau graficele adiacente.

(1) Pentru indicarea ingredientelor în conformitate cu articolul 6 alineatul (3a) din Directiva 2000/13/CE, mențiunile care trebuie utilizate cu privire la sulfiți, la lapte și produsele pe bază de lapte, precum și la ouă și produsele pe bază de ouă sunt cele care figurează în anexa X partea A.

(2) Mențiunile prevăzute la alineatul (1) pot fi însoțite, după caz, de una dintre pictogramele care figurează în anexa X partea B.

(1) Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condițiile corespunzătoare prevăzute de prezentul regulament nu pot fi comercializate în cadrul Comunității, nici exportate.

(2) Prin derogare de la capitolele V și VI din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, atunci când produsele în cauză urmează a fi exportate, statele membre pot permite ca, pe eticheta vinurilor pentru export, să apară indicații care contravin normelor de etichetare prevăzute de legislația comunitară, în cazul în care acestea sunt impuse de legislația țării terțe în cauză. Aceste indicații pot apărea în alte limbi decât limbile oficiale ale Comunității.

Dispozitivele de închidere a produselor menționate la articolul 49 nu sunt acoperite de capsule sau folii pe bază de plumb.

(1) Tăria alcoolică dobândită în volume menționată la articolul 59 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 se exprimă în unități sau semiunități procentuale.

Cifra este urmată de „% vol.” și poate fi precedată de termenii „tărie alcoolică dobândită”, „alcool dobândit” sau de abrevierea „alc.”.

Fără a aduce atingere toleranțelor stabilite pentru metoda de analiză de referință utilizată, tăria indicată nu poate să varieze cu mai mult de 0,5 % vol. față de cea rezultată în urma analizei. Cu toate acestea, tăria alcoolică a produselor cu denumiri de origine protejate sau indicații geografice protejate îmbuteliate timp de peste trei ani, a vinurilor spumante, a vinurilor spumante de calitate, a vinurilor spumoase, a vinurilor petiante, a vinurilor perlante, a vinurilor licoroase și a vinurilor din struguri supramaturați nu poate să varieze cu mai mult de 0,8 % vol. față de cea rezultată în urma analizei, fără a aduce atingere toleranțelor stabilite pentru metoda de analiză de referință utilizată.

(2) Tăria alcoolică dobândită apare pe etichetă cu caractere de cel puțin 5 mm înălțime, în cazul în care volumul nominal depășește 100 cl, de cel puțin 3 mm înălțime în cazul în care acesta este egal cu sau mai mic de 100 cl, dar mai mare de 20 cl, și 2 mm înălțime în cazul în care volumul nominal este de cel mult 20 cl.

(3) În cazul mustului de struguri parțial fermentat sau al vinului nou aflat încă în fermentație, tăria alcoolică dobândită și/sau totală în volume trebuie menționată pe etichetă. Atunci când tăria alcoolică totală în volume este menționată pe etichetă, cifra trebuie să fie urmată de „% vol” și poate fi precedată de termenii „tărie alcoolică totală” sau „alcool total”.

(1) Indicarea provenienței menționată la articolul 59 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 se realizează după cum urmează:

(2) Indicarea provenienței menționată la articolul 59 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 pe etichetele de must de struguri, must de struguri în curs de fermentație, must de struguri concentrat sau vin nou aflat încă în fermentație se completează după cum urmează:

(3) În cazul Regatului Unit, numele statului membru poate fi înlocuit cu numele unei anumite țări care face parte din Regatul Unit.

Indicarea îmbuteliatorului, a producătorului, a importatorului și a vânzătorului

(1) În scopul aplicării articolului 59 alineatul (1) literele (e) și (f) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și a prezentului articol:

În cazul unei îmbutelieri la comandă, mențiunea privind îmbuteliatorul este completată cu mențiunea „îmbuteliat pentru […]” sau, atunci când se precizează numele și adresa persoanei care a efectuat îmbutelierea în numele unei părți terțe, cu mențiunea „îmbuteliat pentru[…] de către[…]”.

Atunci când îmbutelierea este efectuată în altă locație decât cea a îmbuteliatorului, indicațiile prevăzute la acest alineat sunt însoțite de o trimitere la locația exactă în care a avut loc operațiunea și, în cazul în care s-a desfășurat într-un alt stat membru, la numele statului membru respectiv. ►M2 Aceste cerințe nu se aplică în cazul în care îmbutelierea se efectuează într-un loc aflat în imediata apropiere a locului îmbuteliatorului. ◄

În cazul altor recipiente decât sticlele, cuvintele „ambalator” și „ambalat de […]” înlocuiesc cuvintele „îmbuteliator” și, respectiv, „îmbuteliat de […]”, cu excepția cazului în care limba folosită nu marchează în sine această diferență.

(3) Denumirea și adresa producătorului sau vânzătorului se completează cu mențiunile „producător” sau „produs de” și, respectiv, „vânzător” sau „vândut de” sau cu mențiuni echivalente.

(4) Numele și adresa importatorului sunt precedate de cuvintele „importator” sau „importat de […]”.

(5) Indicațiile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4) pot fi grupate în cazul în care se referă la aceeași persoană fizică sau juridică.

Una dintre aceste indicații se poate înlocui printr-un cod stabilit de statul membru în care îmbuteliatorul, producătorul, importatorul sau vânzătorul își are sediul social. Codul este completat cu o trimitere la statul membru în cauză. Numele și adresa unei alte persoane fizice sau juridice implicate în distribuția comercială decât îmbuteliatorul, producătorul, importatorul sau vânzătorul indicat prin cod apare, de asemenea, pe eticheta produsului în cauză.

(6) Atunci când numele sau adresa îmbuteliatorului, a producătorului, a importatorului sau a vânzătorului reprezintă sau conține o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, aceasta apare pe etichetă:

Statele membre pot hotărî ce opțiune se aplică produselor obținute pe teritoriul lor.

(1) Mențiunile care fac referire la o exploatație prevăzută în anexa XIII, altele decât indicația numelui îmbuteliatorului, al producătorului sau al vânzătorului, sunt rezervate vinurilor cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată cu condiția ca:

(2) Numele unei exploatații poate fi utilizat de alți operatori implicați în comercializarea produsului numai în cazul în care exploatația în cauză acceptă acea utilizare.

(1) Mențiunile incluse în partea A din anexa XIV la prezentul regulament, care precizează conținutul de zahăr, apar pe eticheta produselor prevăzute la articolul 59 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.

(2) În cazul în care conținutul de zahăr al produselor, exprimat ca fructoză și glucoză (inclusiv orice zaharoză), justifică utilizarea a două dintre mențiunile incluse în partea A din anexa XIV, se alege numai una dintre aceste două mențiuni.

(3) Fără a aduce atingere condițiilor de utilizare prezentate în partea A din anexa XIV, conținutul de zahăr nu poate varia cu mai mult de 3 grame pe litru față de valoarea înscrisă pe eticheta produsului.

În conformitate cu articolul 59 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, mențiunea „denumire de origine protejată” se poate omite în cazul vinurilor care poartă următoarele denumiri de origine protejate, cu condiția ca această posibilitate să fie reglementată prin legislația statului membru respectiv sau prin normele aplicabile în țara terță în cauză, inclusiv normele provenind de la organizațiile profesionale reprezentative:

Norme specifice pentru vinurile spumoase, vinurile perlante și vinurile spumante de calitate

(1) Mențiunile „vin spumos” și „vin perlant” prevăzute în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 se completează cu mențiunile „obținut prin adaos de dioxid de carbon” sau „obținut prin adaos de anhidridă carbonică”, scrise cu caractere de același tip și de aceeași dimensiune, cu excepția cazului în care limba utilizată precizează de la sine faptul că s-a adăugat dioxid de carbon.

Mențiunile „obținut prin adaos de dioxid de carbon” sau „obținut prin adaos de anhidridă carbonică” se adaugă chiar și în cazul în care se aplică articolul 59 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.

(2) În ceea ce privește vinurile spumante de calitate, trimiterea la categoria produsului viticol se poate omite în cazul vinurilor ale căror etichete conțin mențiunea „Sekt”.

(1) Anul de recoltă menționat la articolul 60 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 poate apărea pe etichetele produselor menționate la articolul 49, cu condiția ca cel puțin 85 % din cantitatea de struguri utilizată în procesul de producție să fie recoltată în anul respectiv. Aceasta nu include:

(2) În ceea ce privește produsele obținute în mod tradițional din struguri recoltați în lunile ianuarie sau februarie, anul de recoltă care apare pe eticheta vinurilor este anul calendaristic anterior.

(3) Produsele fără denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată îndeplinesc, de asemenea, cerințele stabilite la alineatele (1) și (2) din prezentul articol și la articolul 63.

(1) Denumirile soiurilor de struguri de vinificație sau sinonimele acestora astfel cum se prevede la articolul 60 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 utilizate în procesul de fabricație a produselor menționate la articolul 49 din prezentul regulament pot apărea pe etichetele produselor în cauză în condițiile stabilite la literele (a) și (b) din prezentul articol.

(2) În cazul vinurilor spumante și al vinurilor spumante de calitate, denumirile soiurilor de struguri de vinificație utilizate pentru completarea descrierii produsului, și anume, „pinot blanc”, „pinot noir”, „pinot meunier” sau „pinot gris” și denumirile echivalente în celelalte limbi ale Comunității se pot înlocui cu termenul sinonim „pinot”.

(3) Prin derogare de la articolul 42 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, denumirile soiurilor de struguri de vinificație și sinonimele acestora incluse în partea A din anexa XV la prezentul regulament care constau în sau conțin o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată pot apărea numai pe eticheta unui produs cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată sau cu indicația geografică a unei țări terțe în cazul în care au fost autorizate în baza normelor comunitare în vigoare la data de 11 mai 2002 sau la data aderării statelor membre, oricare dintre aceste date este ulterioară.

(4) Denumirile soiurilor de struguri de vinificație și sinonimele acestora incluse în partea B din anexa XV la prezentul regulament care conțin o parte a unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate și fac referire directă la elementul geografic al denumirii de origine protejate sau al indicației geografice protejate în cauză pot apărea numai pe eticheta unui produs cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată sau cu indicația geografică a unei țări terțe.

Norme specifice privind soiurile de struguri de vinificație și anii de recoltă pentru vinuri fără denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată

(1) Statele membre desemnează autoritatea sau autoritățile competente responsabile cu certificarea astfel cum se prevede la articolul 118z alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului ( 15 ).

Fiecare stat membru comunică Comisiei următoarele informații înaintea datei de 1 octombrie 2011 și orice eventuale modificări ale acestora, în conformitate cu articolul 70a alineatul (1) din prezentul regulament:

Comisia stabilește și actualizează o listă cu numele și adresele instanțelor competente și ale organismelor abilitate, precum și cu soiurile de struguri de vinificație autorizate, pe baza informațiilor comunicate de statele membre. Comisia aduce respectiva listă la cunoștința publicului.

(2) Certificarea vinului, în orice etapă a procesului de producție, inclusiv pe parcursul ambalării vinului, este asigurată fie de:

Autoritatea sau autoritățile menționate la alineatul (1) oferă garanții corespunzătoare de obiectivitate și imparțialitate și dispun de personalul calificat și de resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.

Organele de certificare menționate la primul paragraf litera (b) se conformează standardului european EN 45011 sau ghidului ISO/IEC 65 (Cerințe generale privind organismele care aplică sisteme de certificare a produselor), iar începând cu 1 mai 2010 sunt acreditate în conformitate cu acestea.

Costurile certificării sunt suportate de către operatorii care se supun acesteia, cu excepția cazului în care statele membre decid altfel.

(3) Procedura de certificare prevăzută la articolul 60 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 furnizează probe administrative care să susțină veridicitatea soiului sau a soiurilor de struguri de vinificație ori a anului de recoltă specificat pe eticheta vinului (vinurilor) în cauză.

Procedura de certificare este întreprinsă de către autoritatea sau autoritățile competente sau de către organismul sau organismele de control astfel cum se prevede la alineatele (1) și (2) în statul membru în care a avut loc producția.

În cazul controalelor prin sondaj, acestea se bazează pe un plan de control prestabilit de către autoritatea sau autoritățile care acoperă diferite etape ale procesului de fabricare a produsului. Planul de inspecție este adus la cunoștința operatorilor. Statele membre selectează în mod aleatoriu numărul minim de operatori care să fie supuși acestui control.

În cazul eșantionării, statele membre garantează că prin numărul, tipul și frecvența controalelor, acestea sunt reprezentative pentru întreg teritoriul lor și corespund volumului de produse vitivinicole comercializate sau deținute în vederea comercializării.

(4) În ceea ce privește articolul 60 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, statele membre producătoare asigură faptul că vinificatorii în cauză sunt aprobați de statul membru în care are loc producția.

(5) În ceea ce privește controlul, inclusiv trasabilitatea, statele membre producătoare asigură aplicarea titlului V din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 și a Regulamentului (CE) nr. 606/2009.

(6) În cazul unui vin transfrontalier astfel cum se prevede la articolul 60 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, certificarea poate fi întreprinsă de oricare dintre autoritățile statelor membre în cauză.

(7) Pentru vinurile produse în conformitate cu articolul 60 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, statele membre pot decide să utilizeze mențiunea „vin cu denumire de soiuri” completată cu:

Pentru vinurile care nu beneficiază de denumire de origine protejată, indicație de origine protejată sau indicație de origine protejată în țările terțe și pe etichetele cărora este menționată denumirea unuia sau a mai multor soiuri de struguri pentru vin sau anul recoltei, țările terțe pot decide să folosească mențiunea „vin cu denumire de soiuri” la care se adaugă denumirea/denumirile țării/țărilor terțe implicate.

În cazul indicării numelui statului sau al statelor membre sau al țării ori al țărilor terțe, articolul 55 din prezentul regulament nu se aplică.

În cazul Regatului Unit, numele statului membru poate fi înlocuit cu numele unei anumite țări care face parte din Regatul Unit.

(8) Alineatele (1)-(6) se aplică produselor obținute din struguri recoltați începând cu anul 2009 inclusiv.

(1) În lipsa unor dispoziții contrare prevăzute la articolul 58 din prezentul regulament, conținutul de zahăr exprimat ca fructoză și glucoză, astfel cum se prevede în partea B din anexa XIV la prezentul regulament, poate apărea pe eticheta produselor, după cum se menționează la articolul 60 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.

(2) În cazul în care conținutul de zahăr al produselor justifică utilizarea a două dintre mențiunile incluse în partea B din anexa XIV la prezentul regulament, se alege numai una dintre acestea.

(3) Fără a aduce atingere condițiilor de utilizare prezentate în partea B din anexa XIV la prezentul regulament, conținutul de zahăr nu trebuie să varieze cu mai mult de 1 gram pe litru față de valoarea înscrisă pe eticheta produsului.

(4) Alineatul (1) nu se aplică produselor menționate la punctele 3, 8 și 9 din anexa XIb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 dacă condițiile de utilizare a indicației privind conținutul de zahăr sunt reglementate de statul membru sau stabilite prin normele aplicabile țării terțe în cauză, inclusiv, în cazul țărilor terțe, prin normele create de organizațiile profesionale reprezentative.

(1) Simbolurile comunitare menționate la articolul 60 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 pot apărea pe etichetele de vinuri astfel cum se stabilește în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1898/2006 al Comisiei ( 16 ). Fără a aduce atingere articolului 59, mențiunile „DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ” și „INDICAȚIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ” din cadrul simbolurilor se pot înlocui cu mențiunile echivalente într-o altă limbă oficială a Comunității, în conformitate cu anexa sus-menționată.

(2) Atunci când simbolurile comunitare sau mențiunile prevăzute la articolul 60 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 apar pe eticheta unui produs, acestea sunt însoțite de denumirea de origine protejată sau de indicația geografică protejată corespunzătoare.

(1) În conformitate cu articolul 60 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, vinurile comercializate pe teritoriul Comunității pot purta mențiuni referitoare la anumite metode de producție, printre acestea numărându-se cele specificate la alineatele (2), (3), (4), (5) și (6) din prezentul articol.

(2) Mențiunile enumerate în anexa XVI sunt singurele care pot fi utilizate pentru a descrie un vin cu denumiri de origine protejate sau cu indicații geografice protejate ori cu indicația geografică a unei țări terțe fermentat, maturat sau învechit într-un recipient din lemn. Cu toate acestea, statele membre și țările terțe pot stabili alte mențiuni echivalente celor specificate în anexa XVI pentru aceste vinuri.

Utilizarea uneia dintre mențiunile de la primul paragraf este permisă atunci când vinul a fost învechit într-un recipient din lemn în conformitate cu dispozițiile naționale în vigoare, chiar și în cazul în care procesul de învechire se continuă într-un alt tip de recipient.

Mențiunile la care se face referire la primul paragraf nu pot fi utilizate pentru a descrie un vin obținut cu ajutorul unor așchii de lemn de stejar, chiar și împreună cu utilizarea unuia sau a mai multor recipiente din lemn.

(3) Mențiunea „fermentat în sticlă” poate fi utilizată numai pentru a descrie vinurile spumante cu denumiri de origine protejate sau cu indicația geografică a unei țări terțe sau vinurile spumante de calitate cu condiția ca:

(4) Mențiunile „fermentat în sticlă prin metoda tradițională”, „metoda tradițională”, „metoda clasică” sau „metoda tradițională clasică” pot fi utilizate numai pentru a descrie vinurile spumante cu denumiri de origine protejate sau cu indicația geografică a unei țări terțe sau vinurile spumante de calitate cu condiția ca produsul:

(5) Mențiunea „crémant” poate fi utilizată numai pentru vinurile spumante de calitate albe sau roze cu denumiri de origine protejate sau cu indicația geografică a unei țări terțe cu condiția ca:

Literele (a) și (f) nu se aplică producătorilor care dețin propriile mărci comerciale în a căror alcătuire intră termenul „crémant”, înregistrate anterior datei de 1 martie 1986.

(6) Referințele la producția ecologică de struguri sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului ( 17 ).

Denumirea unei unități geografice mai mici sau mai mari decât aria care stă la baza denumirii de origine sau a indicației geografice și referințele ariei geografice

(1) În ceea ce privește articolul 60 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și fără a aduce atingere articolelor 55 și 56 din prezentul regulament, denumirea unei unități geografice și referințele unei arii geografice pot apărea numai pe etichetele vinurilor cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată sau cu indicația geografică a unei țări terțe.

Pentru utilizarea denumirii unei unități geografice mai mici decât aria care stă la baza denumirii de origine sau a indicației geografice, trebuie bine stabilită aria unității geografice în cauză. Statele membre pot stabili norme în ceea ce privește utilizarea acestor unități geografice. Cel puțin 85 % dintre strugurii din care a fost produs vinul trebuie să provină din acea unitate geografică de dimensiuni mai mici. Acest procent nu include:

Procentul rămas de 15 % trebuie să provină din aria geografică delimitată a denumirii de origine sau a indicației geografice în cauză.

În cazul mărcilor comerciale înregistrate sau al mărcilor comerciale consacrate prin utilizare anterior datei de 11 mai 2002 care conțin sau constau în denumirea unei unități geografice mai mici decât aria care stă la baza denumirii de origine sau a indicației geografice și a referirilor la aria geografică ale statelor membre în cauză, statele membre pot decide să nu aplice cerințele stabilite la a treia teză și la a patra teză de la primul paragraf.

(3) Denumirea unei unități geografice mai mici sau mai mari decât aria care stă la baza denumirii de origine sau a indicației geografice ori a referințelor unei arii geografice constă în:

Reguli privind anumite forme specifice de sticle și sisteme de închidere și dispoziții suplimentare stabilite de statele membre producătoare

Pentru a putea fi incluse pe lista tipurilor specifice de sticle din anexa XVII, un tip de sticlă trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

Anexa XVII prezintă condițiile care guvernează utilizarea tipurilor specifice de sticle recunoscute.

(1) Vinul spumant, vinul spumant de calitate și vinul spumant de calitate de tip aromat produse în Uniunea Europeană se comercializează sau se exportă în sticle de tip „vin spumant” închise cu:

Alte produse fabricate în Uniunea Europeană nu pot fi comercializate sau exportate în sticle de tip „vin spumant” sau închise în modul menționat la primul paragraf litera (a).

(2) Prin derogare de la alineatul (1) al doilea paragraf, statele membre pot decide că următoarele produse pot fi comercializate sau exportate în sticle de tip „vin spumant” și/sau închise cu dopul menționat la alineatul (1) primul paragraf litera (a):

Dispoziții suplimentare stabilite de statele membre producătoare privind etichetarea și prezentarea

(1) În ceea ce privește vinurile cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată produse pe teritoriul lor, indicațiile prevăzute la articolele 61, 62 și 64-67 pot deveni obligatorii, pot fi interzise sau limitate în ceea ce privește utilizarea lor prin introducerea unor condiții mai stricte decât cele stabilite în prezentul capitol prin caietele de sarcini corespunzătoare ale vinurilor respective.

(2) În ceea ce privește vinurile fără denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată produse pe teritoriul lor, statele membre pot da caracter obligatoriu indicațiilor menționate la articolele 64 și 66.

(3) Din motive de control, statele membre pot decide să stabilească și să reglementeze alte indicații decât cele menționate la articolul 59 alineatul (1) și la articolul 60 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 pentru vinurile produse pe teritoriul lor.

(4) Din motive de control, statele membre pot decide să pună în aplicare articolele 58, 59 și 60 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 pentru vinurile îmbuteliate pe teritoriul lor, dar care nu au fost comercializate sau exportate încă.

Metodă aplicabilă comunicărilor dintre Comisie, statele membre, țările terțe și ceilalți operatori

(1) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, documentele și informațiile necesare în scopul aplicării prezentului regulament trebuie comunicate Comisiei conform următoarei metode:

(2) Comunicarea și punerea la dispoziție a informațiilor de către Comisie, în beneficiul autorităților și al persoanelor vizate de prezentul regulament și, după caz, al publicului, se realizează prin intermediul sistemelor de informare implementate de Comisie.

Autoritățile publice și persoanele vizate de prezentul regulament se pot adresa Comisiei, în conformitate cu anexa XIX, pentru a obține informații cu privire la modalitățile practice referitoare la accesul la sistemele de informare, la comunicări și la punerea la dispoziție a informațiilor.

(3) Articolul 5 alineatul (2) și articolele 6, 7 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 792/2009 se aplică mutatis mutandis comunicărilor și punerii la dispoziție a informațiilor prevăzute în prezentul articol la alineatul (1) litera (b) și alineatul (2).

(4) În scopul aplicării alineatului (1) litera (b), acordarea de drepturi de acces la sistemele de informare autorităților competente și organizațiilor profesionale reprezentative din țări terțe, precum și persoanelor fizice sau juridice care au un interes legitim să acționeze în temeiul prezentului regulament se efectuează de către responsabilii cu sistemele de informare din cadrul Comisiei.

Responsabilii cu sistemele de informare din cadrul Comisiei validează drepturile de acces după caz, pe baza:

După validare, drepturile de acces sunt activate de către responsabilii cu sistemele de informare din cadrul Comisiei.

Comunicarea și punerea la dispoziție a informațiilor referitoare la autoritățile competente pentru examinarea cererilor la nivel național

(1) Statele membre comunică Comisiei, înaintea datei de 1 octombrie 2011, în conformitate cu articolul 70a alineatul (1), denumirea, adresa și punctele de contact, inclusiv adresele electronice, ale instanței sau instanțelor competente pentru aplicarea articolului 118f alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, precum și eventualele modificări ale acestora.

(2) Comisia stabilește și actualizează o listă cu denumirea și adresele autorităților competente din statele membre sau țările terțe, pe baza informațiilor comunicate de statele membre, conform articolului 1, sau de către țările terțe, conform acordurilor internaționale încheiate cu Uniunea. Comisia aduce respectiva listă la cunoștința publicului.

Denumirile vinurilor care beneficiază de protecție în virtutea Regulamentului (CE) nr. 1493/1999

(1) Transmiterea documentelor menționate la articolul 118s alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, denumite în continuare „dosarul” și a modificărilor caietului de sarcini prevăzute la articolul 73 alineatul (1) literele (c) și (d) și alineatul (2) din prezentul regulament se efectuează de către statele membre conform prevederilor articolului 70a alineatul (1) din prezentul regulament, în conformitate cu următoarele norme și proceduri:

(2) Comisia poate decide anularea denumirii de origine sau a indicației geografice în cauză în conformitate cu articolul 118s alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, pe baza documentației de care dispune în aplicarea articolului 118s alineatul (2) din respectivul regulament.

(3) Prin derogare de la articolul 2 alineatul (2) din prezentul regulament, în ceea ce privește transmiterea dosarelor tehnice menționate la articolul 118s alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) 1234/2007, autoritățile statelor membre pot fi considerate solicitanți în scopul aplicării articolului 118c alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv.

(1) Prin derogare de la articolul 65 din prezentul regulament, vinurile care poartă o denumire de origine sau o indicație geografică și a căror denumire de origine sau indicație geografică îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 38 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sunt etichetate în conformitate cu dispozițiile stabilite în capitolul IV din prezentul regulament.

(2) În cazul în care Comisia hotărăște să nu acorde protecție unei denumiri de origine sau unei indicații geografice conform articolului 41 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, vinurile etichetate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol sunt retrase de pe piață sau sunt reetichetate în conformitate cu capitolul IV din prezentul regulament.

(1) Procedura prevăzută la articolul 118s din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se aplică în următoarele cazuri:

(2) Procedura prevăzută la articolul 118q din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 nu se aplică modificărilor caietului de sarcini introduse într-un un stat membru începând cu data de 1 august 2009 și trimise de acesta Comisiei înaintea datei de 30 iunie 2014, atunci când aceste modificări au ca obiect exclusiv punerea în conformitate cu articolul 118c din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și cu prezentul regulament a caietului de sarcini transmis Comisiei conform prevederilor articolului 118s alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(3) Vinurile introduse pe piață sau etichetate anterior datei de 31 decembrie 2010, care îndeplinesc dispozițiile aplicabile anterior datei de 1 august 2009, pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Limba	Mențiuni referitoare la sulfiți	Mențiuni referitoare la ouă și la produsele pe bază de ouă	Mențiuni referitoare la lapte și la produsele pe bază de lapte
în bulgară	„сулфити“ sau „серен диоксид“	„яйце“, „яйчен протеин“, „яйчен продукт“, „яйчен лизозим“ sau „яйчен албумин“	„мляко“, „млечни продукти“, „млечен казеин“ sau „млечен протеин“
în spaniolă	«sulfitos» sau «dióxido de azufre»	«huevo», «proteína de huevo», «ovoproducto», «lisozima de huevo» sau «ovoalbúmina»	«leche», «productos lácteos», «caseína de leche» sau «proteína de leche»
în cehă	„siřičitany“ sau „oxid siřičitý“	„vejce“, „vaječná bílkovina“, „výrobky z vajec“, „vaječný lysozym“ sau „vaječný albumin“	„mléko“, „výrobky z mléka“, „mléčný kasein“ sau „mléčná bílkovina“
în daneză	»sulfitter« sau »svovldioxid«	»æg«, »ægprotein«, »ægprodukt«, »æglysozym« sau »ægalbumin«	»mælk«, »mælkeprodukt«, »mælkecasein« sau »mælkeprotein«
în germană	„Sulfite“ sau „Schwefeldioxid“	„Ei“, „Eiprotein“, „Eiprodukt“, „Lysozym aus Ei“ sau „Albumin aus Ei“	„Milch“, „Milcherzeugnis“, „Kasein aus Milch“ sau „Milchprotein“
în estonă	„sulfitid” sau „vääveldioksiid”	„muna”, „munaproteiin”, „munatooted”, „munalüsosüüm” sau „munaalbumiin”…	„piim”, „piimatooted”, „piimakaseiin” sau „piimaproteiin”
în greacă	«θειώδη», «διοξείδιο του θείου» sau «ανυδρίτης του θειώδους οξέος»	«αυγό», «πρωτεΐνη αυγού», «προϊόν αυγού», «λυσοζύμη αυγού» sau «αλβουμίνη αυγού»	«γάλα», «προϊόντα γάλακτος», «καζεΐνη γάλακτος» sau «πρωτεΐνη γάλακτος»
în engleză	‘sulphites’, ‘sulfites’, ‘sulphur dioxide’ sau ‘sulfur dioxide’	‘egg’, ‘egg protein’, ‘egg product’, ‘egg lysozyme’ sau ‘egg albumin’	‘milk’, ‘milk products’, ‘milk casein’ sau ‘milk protein’
în franceză	«sulfites» sau «anhydride sulfureux»	«œuf», «protéine de l’œuf», «produit de l’œuf», «lysozyme de l’œuf» sau «albumine de l’œuf»	«lait», «produits du lait», «caséine du lait» sau «protéine du lait»
în italiană	«solfiti» sau «anidride solforosa»	«uovo», «proteina dell’uovo», «derivati dell’uovo», «lisozima da uovo» sau «ovoalbumina»	«latte», «derivati del latte», «caseina del latte» sau «proteina del latte»
în letonă	“sulfīti” sau “sēra dioksīds”	“olas”, “olu olbaltumviela”, “olu produkts”, “olu lizocīms” sau “olu albumīns”	“piens”, “piena produkts”, “piena kazeīns” sau “piena olbaltumviela”
în lituaniană	„sulfitai“ sau „sieros dioksidas“	„kiaušiniai“, „kiaušinių baltymai“, „kiaušinių produktai“, „kiaušinių lizocimas“ sau „kiaušinių albuminas“	„pienas“, „pieno produktai“, „pieno kazeinas“ sau „pieno baltymai“
în maghiară	„szulfitok” sau „kén-dioxid”	„tojás”, „tojásból származó fehérje”, „tojástermék”, „tojásból származó lizozim” sau „tojásból származó albumin”	„tej”, „tejtermékek”, „tejkazein” sau „tejfehérje”
în malteză	“sulfiti” sau “diossidu tal-kubrit”	“bajd”, “proteina tal-bajd”, “prodott tal-bajd”, “liżożima tal-bajd” sau “albumina tal-bajd”	“ħalib”, “prodotti tal-ħalib”, “kaseina tal-ħalib” sau “proteina tal-ħalib”
în neerlandeză	„sulfieten” sau „zwaveldioxide”	„ei”, „eiproteïne”, „eiderivaat”, „eilysozym” sau „eialbumine”	„melk”, „melkderivaat”, „melkcaseïne” sau „melkproteïnen”
în polonă	„siarczyny”, „dwutlenek siarki” sau „ditlenek siarki”	„jajo”, „białko jaja”, „produkty z jaj”, „lizozym z jaja” sau „albuminę z jaja”	„mleko”, „produkty mleczne”, „kazeinę z mleka” sau „białko mleka”
în portugheză	«sulfitos» sau «dióxido de enxofre»	«ovo», «proteína de ovo», «produto de ovo», «lisozima de ovo» sau «albumina de ovo»	«leite», «produtos de leite», «caseína de leite» sau «proteína de leite»
în română	„sulfiți” sau „dioxid de sulf”	„ouă”, „proteine din ouă”, „produse din ouă”, „lizozimă din ouă” sau „albumină din ouă”	„lapte”, „produse din lapte”, „cazeină din lapte” sau „proteine din lapte”
în slovacă	„siričitany“ sau „oxid siričitý“	„vajce“, „vaječná bielkovina“, „výrobok z vajec“, „vaječný lyzozým“ sau „vaječný albumín“	„mlieko“, „výrobky z mlieka“, „mliečne výrobky“, „mliečny kazeín“ sau „mliečna bielkovina“
în slovenă	„sulfiti“ sau „žveplov dioksid“	„jajce“, „jajčne beljakovine“, „proizvod iz jajc“, „jajčni lizocim“ sau „jajčni albumin“	„mleko“, „proizvod iz mleka“, „mlečni kazein“ sau „mlečne beljakovine“
în finlandeză	”sulfiittia”, ”sulfiitteja” sau ”rikkidioksidia”	”kananmunaa”, ”kananmunaproteiinia”, ”kananmunatuotetta”, ”lysotsyymiä (kananmunasta)” sau ”kananmuna-albumiinia”	”maitoa”, ”maitotuotteita”, ”kaseiinia (maidosta)” sau ”maitoproteiinia”
în suedeză	”sulfiter” sau ”svaveldioxid”	”ägg”, ”äggprotein”, ”äggprodukt”, ”ägglysozym” sau ”äggalbumin”	”mjölk”, ”mjölkprodukter”, ”mjölkkasein” sau ”mjölkprotein”

Termeni prevăzuți la articolul 56 alineatul (3) litera (b)

Limba	Termeni autorizați în locul termenului „producător”	Termeni autorizați în locul termenului „produs de”
BG	„преработвател“	„преработено от“
ES	"elaborador"	"elaborado por"
CS	„zpracovatel“ sau "vinař"	„zpracováno v“ sau "vyrobeno v"
DA	»forarbejdningsvirksomhed« sau »vinproducent«	»forarbejdet af«
DE	„Verarbeiter“	„verarbeitet von“sau"versektet durch"
ET	„töötleja”	„töödelnud”
EL	«οινοποιός»	«οινοποιήθηκε από»,
EN	"processor"sau"winemaker"	"processed by"sau"made by"
FR	"élaborateur"	"élaboré par"
IT	"elaboratore"sau"spumantizzatore"	"elaborato da"sau"spumantizzato da"
LV	“izgatavotājs”	«vīndaris» sau «ražojis»
LT	„perdirbėjas“	„perdirbo“
HU	„feldolgozó:”	„feldolgozta:”
MT	"proċessur"	"ipproċessat minn"
NL	„verwerker” sau "bereider"	„verwerkt door” sau "bereid door"
PL	„przetwórca” sau „wytwórca”	„przetworzone przez” sau „wytworzone przez”
PT	"elaborador"sau"preparador"	"elaborado por"sau"preparado por"
RO	"elaborator"	"elaborat de"
SI	«pridelovalec«	«prideluje»
SK	„spracovateľ“	„spracúva“
FI	"valmistaja"	"valmistanut"
SV	”bearbetningsföretag”	”bearbetat av”

Mențiuni	Condiții de utilizare
PARTEA A — Lista mențiunilor care se utilizează pentru vinuri spumante, vinuri spumoase, vinuri spumante de calitate sau vinuri spumante de calitate de tip aromat
brut nature, naturherb, bruto natural, pas dosé, dosage zéro, natūralusis briutas, īsts bruts, přírodně tvrdé, popolnoma suho, dosaggio zero, брют натюр, brut natur	Când conținutul de zahăr este mai mic de 3 grame pe litru; aceste mențiuni pot fi utilizate numai pentru produsele la care nu s-a adăugat zahăr după cea de-a doua fermentație.
extra brut, extra herb, ekstra briutas, ekstra brut, ekstra bruts, zvláště tvrdé, extra bruto, izredno suho, ekstra wytrawne, екстра брют	Când conținutul de zahăr este cuprins între 0 și 6 grame pe litru.
brut, herb, briutas, bruts, tvrdé, bruto, zelo suho, bardzo wytrawne, брют	Când conținutul de zahăr este mai mic de 12 grame pe litru.
extra dry, extra trocken, extra seco, labai sausas, ekstra kuiv, ekstra sausais, különlegesen száraz, wytrawne, suho, zvláště suché, extra suché, екстра сухо, extra sec, ekstra tør	Când conținutul de zahăr estre cuprins între 12 și 17 grame pe litru.
sec, trocken, secco, asciutto, dry, tør, ξηρός, seco, torr, kuiva, sausas, kuiv, sausais, száraz, półwytrawne, polsuho, suché, сухо	Când conținutul de zahăr este cuprins între 17 și 32 de grame pe litru.
demi-sec, halbtrocken, abboccato, medium dry, halvtør, ημίξηρος, semi seco, meio seco, halvtorr, puolikuiva, pusiau sausas, poolkuiv, pussausais, félszáraz, półsłodkie, polsladko, polosuché, polosladké, полусухо	Când conținutul de zahăr este cuprins între 32 și 50 de grame pe litru.
doux, mild, dolce, sweet, sød, γλυκός, dulce, doce, söt, makea, saldus, magus, édes, ħelu, słodkie, sladko, sladké, сладко, dulce, saldais	Când conținutul de zahăr depășește 50 de grame pe litru.
PARTEA B — Lista mențiunilor care se utilizează pentru alte produse decât cele prevăzute în partea A
сухо, seco, suché, tør, trocken, kuiv, ξηρός, dry, sec, secco, asciuttto, sausais, sausas, száraz, droog, wytrawne, seco, sec, suho, kuiva	Când conținutul de zahăr nu depășește: — 4 grame pe litru sau — 9 grame pe litru, cu condiția ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric pe litru să nu fie cu mai mult de 2 grame sub conținutul de zahăr rezidual.
полусухо, semiseco, polosuché, halvtør, halbtrocken, poolkuiv, ημίξηρος, medium dry, demi-sec, abboccato, pussausais, pusiau sausas, félszáraz, halfdroog, półwytrawne, meio seco, adamado, demisec, polsuho, puolikuiva, halvtorrt	Când conținutul de zahăr depășește valoarea maximă stabilită mai sus, dar nu este mai mare de: — 12 grame pe litru sau — 18 grame pe litru, cu condiția ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric pe litru să nu fie cu mai mult de 10 grame sub conținutul de zahăr rezidual.
полусладко, semidulce, polosladké, halvsød, lieblich, poolmagus, ημίγλυκος, medium, medium sweet, moelleux, amabile, pussaldais, pusiau saldus, félédes, halfzoet, półsłodkie, meio doce, demidulce, polsladko, puolimakea, halvsött	Când conținutul de zahăr este mai mare decât valoarea maximă stabilită mai sus, dar nu depășește 45 de grame pe litru.
сладко, dulce, sladké, sød, süss, magus, γλυκός, sweet, doux, dolce, saldais, saldus, édes, ħelu, zoet, słodkie, doce, dulce, sladko, makea, sött.	Când conținutul de zahăr este de cel puțin 45 de grame pe litru.

LISTA SOIURILOR DE STRUGURI DE VINIFICAȚIE ȘI A SINONIMELOR ACESTORA CARE POT APĂREA PE ETICHETELE VINURILOR

PARTEA A: Lista soiurilor de struguri de vinificație și a sinonimelor acestora care pot apărea pe etichetele vinurilor în conformitate cu articolul 62 alineatul (3)

	Denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată	Denumirea soiului sau sinonimele acesteia	Țările care pot utiliza denumirea soiului sau unul dintre sinonimele acesteia (1)
1	Alba (IT)	Albarossa	Italiao
2	Alicante (ES)	Alicante Bouschet	Greciao, Italiao, Portugaliao, Algeriao, Tunisiao, Statele Unite ale Americiio, Cipruo, Africa de Sud N.B.: Denumirea „Alicante” nu poate fi utilizată singură pentru a denumi un vin.
3		Alicante Branco	Portugaliao
4		Alicante Henri Bouschet	Franțao, Serbia și Muntenegru (6)
5		Alicante	Italiao
6		Alikant Buse	Serbia și Muntenegru (4)
7	Avola (IT)	Nero d'Avola	Italia
8	Bohotin (RO)	Busuioacă de Bohotin	România
9	Borba (PT)	Borba	Spaniao
10	Bourgogne (FR)	Blauburgunder	Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (13-20-30), Austria (18-20), Canada (20-30), Chile (20-30), Italia (20-30), Elveția
11		Blauer Burgunder	Austria (10-13), Serbia și Muntenegru (17-30)
12		Blauer Frühburgunder	Germania (24)
13		Blauer Spätburgunder	Germania (30), Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (10-20-30), Austria (10-11), Bulgaria (30), Canada (10-30), Chile (10-30), România (30), Italia (10-30)
14		Burgund Mare	România (35, 27, 39, 41)
15		Burgundac beli	Serbia și Muntenegru (34)
16		Burgundac Crni	Croațiao
17		Burgundac crni	Serbia și Muntenegru (11-30)
18		Burgundac sivi	Croațiao , Serbia și Muntenegruo
19		Burgundec bel	Fosta Republică Iugoslavă a Macedonieio
20		Burgundec crn	Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (10-13-30)
21		Burgundec siv	Fosta Republică Iugoslavă a Macedonieio
22		Early Burgundy	Statele Unite ale Americiio
23		Fehér Burgundi, Burgundi	Ungaria (31)
24		Frühburgunder	Germania (12), Țările de Joso
25		Grauburgunder	Germania, Bulgaria, Ungariao, România (26)
26		Grauer Burgunder	Canada, România (25), Germania, Austria
27		Grossburgunder	România (37, 14, 40, 42)
28		Kisburgundi kék	Ungaria (30)
29		Nagyburgundi	Ungariao
30		Spätburgunder	Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (10-13-20), Serbia și Muntenegru (11-17), Bulgaria (13), Canada (10-13), Chile, Ungaria (29), Republica Moldovao, România (13), Italia (10-13), Regatul Unit, Germania (13)
31		Weißburgunder	Africa de Sud (33), Canada, Chile (32), Ungaria (23), Germania (32, 33), Austria (32), Regatul Unito, Italia
32		Weißer Burgunder	Germania (31, 33), Austria (31), Chile (31), Slovenia, Italia
33		Weissburgunder	Africa de Sud (31), Germania (31, 32), Regatul Unit, Italia, Elvețiao
34		Weisser Burgunder	Serbia și Muntenegru (15)
35	Calabria (IT)	Calabrese	Italia
36	Cotnari (RO)	Grasă de Cotnari	România
37	Franken (DE)	Blaufränkisch	Republica Cehă (39), Austriao, Germania, Slovenia (Modra frankinja, Frankinja), Ungaria, România (14, 27, 39, 41)
38		Frâncușă	România
39		Frankovka	Republica Cehă (37), Slovacia (40), România (14, 27, 38, 41)
40		Frankovka modrá	Slovacia (39)
41		Kékfrankos	Ungaria, România (37, 14, 27, 39)
42	Friuli (IT)	Friulano	Italia
43	Graciosa (PT)	Graciosa	Portugaliao
44	Мелник (BU) Melnik	Мелник Melnik	Bulgaria
45	Montepulciano (IT)	Montepulciano	Italiao
46	Moravské (CZ)	Cabernet Moravia	Republica Cehăo
47		Moravia dulce	Spaniao
48		Moravia agria	Spaniao
49		Muškat moravský	Republica Cehăo, Slovacia
50	Odobești (RO)	Galbenă de Odobești	România
51	Porto (PT)	Portoghese	Italiao
52	Rioja (ES)	Torrontés riojano	Argentinao
53	Sardegna (IT)	Barbera Sarda	Italia
54	Sciacca (IT)	Sciaccarello	Franța

PARTEA B: Lista soiurilor de struguri de vinificație și a sinonimelor acestora care pot apărea pe etichetele vinurilor în conformitate cu articolul 62 alineatul (4)

	Denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată	Denumirea soiului sau sinonimele acesteia	Țările care pot utiliza denumirea soiului sau unul dintre sinonimele acesteia (1)
1	Mount Athos – Agioritikos (GR)	Agiorgitiko	Greciao, Cipruo
2	Aglianico del Taburno (IT)	Aglianico	Italiao, Greciao, Maltao, Statele Unite ale Americii
3	Aglianico del Vulture (IT)	Aglianicone	Italiao
4	Aleatico di Gradoli (IT) Aleatico di Puglia (IT)	Aleatico	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
5	Ansonica Costa dell'Argentario (IT)	Ansonica	Italia, Australia
6	Conca de Barbera (ES)	Barbera Bianca	Italiao
7		Barbera	Africa de Sudo, Argentinao, Australiao, Croațiao, Mexico, Sloveniao, Uruguayo, Statele Unite ale Americiio, Greciao, Italiao, Maltao
8		Barbera Sarda	Italiao
9	Malvasia di Castelnuovo Don Bosco (IT) Bosco Eliceo (IT)	Bosco	Italiao
10	Brachetto d'Acqui (IT)	Brachetto	Italia, Australia
11	Etyek-Buda (HU)	Budai	Ungariao
12	Cesanese del Piglio (IT) Cesanese di Olevano Romano (IT) Cesanese di Affile (IT)	Cesanese	Italia, Australia
13	Cortese di Gavi (IT) Cortese dell'Alto Monferrato (IT)	Cortese	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
14	Duna (HU)	Duna gyöngye	Ungaria
15	Dunajskostredský (SK)	Dunaj	Slovacia
16	Côte de Duras (FR)	Durasa	Italia
17	Korinthos-Korinthiakos (GR)	Corinto Nero	Italiao
18	Korinthos-Korinthiakos (GR)	Korinthiaki	Greciao
19	Fiano di Avellino (IT)	Fiano	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
20	Fortana del Taro (IT)	Fortana	Italia, Australia
21	Freisa d'Asti (IT) Freisa di Chieri (IT)	Freisa	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
22	Greco di Bianco (IT) Greco di Tufo (IT)	Greco	Italia, Australia
23	Grignolino d'Asti (IT) Grignolino del Monferrato Casalese (IT)	Grignolino	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
24	Izsáki Arany Sárfehér (HU)	Izsáki Sáfeher	Ungaria
25	Lacrima di Morro d'Alba (IT)	Lacrima	Italia, Australia
26	Lambrusco Grasparossa di Castelvetro	Lambrusco grasparossa	Italia
27	Lambrusco Grasparossa di Castelvetro	Lambrusco	Italia, Australia (2), Statele Unite ale Americii
28	Lambrusco di Sorbara (IT)
29	Lambrusco Mantovano (IT)
30	Lambrusco Salamino di Santa Croce (IT)
31	Lambrusco Salamino di Santa Croce (IT)	Lambrusco Salamino	Italia
32	Colli Maceratesi	Maceratino	Italia, Australia
33	Nebbiolo d'Alba (IT)	Nebbiolo	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
34	Colli Orientali del Friuli Picolit (IT)	Picolit	Italia
35	Colli Orientali del Friuli Picolit (IT)	Pikolit	Slovenia
36	Colli Bolognesi Classico Pignoletto (IT)	Pignoletto	Italia, Australia
37	Primitivo di Manduria	Primitivo	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
38	Rheingau (DE)	Rajnai rizling	Ungaria (41)
39	Rheinhessen (DE)	Rajnski rizling	Serbia și Muntenegru (40-41-46)
40		Renski rizling	Serbia și Muntenegru (39-43-46), Slovenia (45)
41		Rheinriesling	Bulgariao, Austria, Germania (43), Ungaria (38), Republica Cehă (49), Italia (43), Grecia, Portugalia, Slovenia
42		Rhine Riesling	Africa de Sudo, Australiao, Chile (44), Republica Moldovao, Noua Zeelandăo, Cipru, Ungariao
43		Riesling renano	Germania (41), Serbia și Muntenegru (39-40-46), Italia (41)
44		Riesling Renano	Chile (42), Maltao
45		Radgonska ranina	Slovenia
46		Rizling rajnski	Serbia și Muntenegru (39-40-43)
47		Rizling Rajnski	Fosta Republică Iugoslavă a Macedonieio, Croațiao
48		Rizling rýnsky	Slovaciao
49		Ryzlink rýnský	Republica Cehă (41)
50	Rossese di Dolceacqua (IT)	Rossese	Italia, Australia
51	Sangiovese di Romagna (IT)	Sangiovese	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
52	Štajerska Slovenija (SV)	Štajerska belina	Slovenia
53	Teroldego Rotaliano (IT)	Teroldego	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
54	Vinho Verde (PT)	Verdea	Italiao
55		Verdeca	Italia
56		Verdese	Italiao
57	Verdicchio dei Castelli di Jesi (IT) Verdicchio di Matelica (IT)	Verdicchio	Italia, Australia
▼M4
58	Vermentino di Gallura (IT) Vermentino di Sardegna (IT)	Vermentino	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
▼M1
59	Vernaccia di San Gimignano (IT) Vernaccia di Oristano (IT) Vernaccia di Serrapetrona (IT)	Vernaccia	Italia, Australia
60	Zala (HU)	Zalagyöngye	Ungaria

(1) Pentru statele în cauză, derogările prevăzute în prezenta anexă sunt autorizate numai în cazul vinurilor cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată obținute din soiurile în cauză.

(2) Utilizare autorizată în conformitate du dispozițiile de la articolul 22 alineatul (4) din Acordul din 1 decembrie 2008 între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin (JO L 28, 30.1.2009, p. 3).

Mențiuni autorizate pentru etichetarea vinurilor conform articolului 66 alineatul (2)

Restricția cu privire la utilizarea sticlelor de acest tip se aplică numai vinurilor produse din struguri recoltați pe teritoriul Franței.

Restricțiile cu privire la utilizarea sticlelor de acest tip se aplică numai vinurilor produse din struguri recoltați pe teritoriul Ungariei sau Slovaciei.

Accesul la metodele și formularele electronice prevăzute la articolul 70a alineatul (1) litera (b)

Metodele și formularele electronice prevăzute la articolul 70a alineatul (1) litera (b) sunt accesibile în mod liber prin intermediul bazei electronice de date „E-Bacchus”, stabilite de Comisie cu ajutorul sistemelor sale de informare:

Modalități practice referitoare la comunicarea și punerea la dispoziție de informații, prevăzute la articolul 70a alineatul (2)

În vederea obținerii de informații cu privire la modalitățile practice referitoare la accesul la sistemele de informare, la comunicări și la punerea la dispoziție de informații, autoritățile și persoanele vizate de prezentul regulament se pot adresa Comisiei la următoarea adresă:

( 19 ) Pentru statele în cauză, derogările prevăzute în prezenta anexă sunt autorizate numai în cazul vinurilor cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată obținute din soiurile în cauză.

( 20 ) Utilizare autorizată în conformitate du dispozițiile de la articolul 22 alineatul (4) din Acordul din 1 decembrie 2008 între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin (JO L 28, 30.1.2009, p. 3).

		Jurnalul Oficial
		No	page	date
►M1	REGULAMENTUL (UE) NR. 401/2010 AL COMISIEI din 7 mai 2010	L 117	13	11.5.2010
►M2	REGULAMENTUL (UE) NR. 538/2011 AL COMISIEI din 1 iunie 2011	L 147	6	2.6.2011
►M3	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 670/2011 AL COMISIEI din 12 iulie 2011	L 183	6	13.7.2011
►M4	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 428/2012 AL COMISIEI din 22 mai 2012	L 132	10	23.5.2012
►M5	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 579/2012 AL COMISIEI din 29 iunie 2012	L 171	4	30.6.2012
►M6	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1185/2012 AL COMISIEI din 11 decembrie 2012	L 338	18	12.12.2012

(a) Cipru:	Κουμανδαρία (Commandaria);
(b) Grecia:	Σάμος (Samos);
(c) Spania:	Cava, Jerez, Xérès sau Sherry, Manzanilla;
(d) Franța:	Champagne;
(e) Italia:	Asti, Marsala, Franciacorta;
(f) Portugalia:	Madeira sau Madère, Port sau Porto.

Statele membre sau țările terțe	Mențiuni
Austria	Burg, Domäne, Eigenbau, Familie, Gutswein, Güterverwaltung, Hof, Hofgut, Kloster, Landgut, Schloss, Stadtgut, Stift, Weinbau, Weingut, Weingärtner, Winzer, Winzermeister
Republica Cehă	Sklep, vinařský dům, vinařství
Germania	Burg, Domäne, Kloster, Schloss, Stift, Weinbau, Weingärtner, Weingut, Winzer
Franța	Abbaye, Bastide, Campagne, Chapelle, Château, Clos, Commanderie, Cru, Domaine, Mas, Manoir, Mont, Monastère, Monopole, Moulin, Prieuré, Tour
Grecia	Αγρέπαυλη (Agrepavlis), Αμπελι (Ampeli), Aμπελώνας(-ες) (Ampelonas-(es), Αρχοντικό (Archontiko), Κάστρο (Kastro), Κτήμα (Κtima), Μετόχι (Metochi), Μοναστήρι (Monastiri), Ορεινό Κτήμα (Orino Ktima), Πύργος (Pyrgos)
Italia	abbazia, abtei, ansitz, burg, castello, kloster, rocca, schlofl, stift, torre, villa
Cipru	Αμπελώνας (-ες) (Ampelonas (-es), Κτήμα (Ktima), Μοναστήρι (Monastiri), Μονή (Moni)
Portugalia	Casa, Herdade, Paço, Palácio, Quinta, Solar
Slovacia	Kaštieľ, Kúria, Pivnica, Vinárstvo, Usadlosť
Slovenia	Klet, Kmetija, Posestvo, Vinska klet