2009R0606 — RO — 19.04.2015 — 007.001
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 606/2009 AL COMISIEI din 10 iulie 2009 (JO L 193, 24.7.2009, p.1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
No |
page |
date |
||
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 1166/2009 AL COMISIEI din 30 noiembrie 2009 |
L 314 |
27 |
1.12.2009 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 53/2011 AL COMISIEI din 21 ianuarie 2011 |
L 19 |
1 |
22.1.2011 |
|
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 315/2012 AL COMISIEI din 12 aprilie 2012 |
L 103 |
38 |
13.4.2012 |
|
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 144/2013 AL COMISIEI din 19 februarie 2013 |
L 47 |
56 |
20.2.2013 |
|
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 565/2013 AL COMISIEI din 18 iunie 2013 |
L 167 |
26 |
19.6.2013 |
|
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1251/2013 AL COMISIEI din 3 decembrie 2013 |
L 323 |
28 |
4.12.2013 |
|
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) nr. 347/2014 AL COMISIEI din 4 aprilie 2014 |
L 102 |
9 |
5.4.2014 |
|
|
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/596 AL COMISIEI din 15 aprilie 2015 |
L 99 |
21 |
16.4.2015 |
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 606/2009 AL COMISIEI
din 10 iulie 2009
de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privința categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice și a restricțiilor care se aplică acestora
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2392/86 și a Regulamentului(CE) nr. 1493/1999 ( 1 ), în special articolul 25 alineatele (3) și (32),
întrucât:|
(1) |
Definiția vinului prevăzută la punctul 1 al doilea paragraf litera (c) prima liniuță din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, în care sunt enumerate categoriile de produse viticole, prevede o tărie alcoolică totală de maximum 15 % vol. Această limită se ridică cu toate acestea la 20 % vol. pentru vinurile obținute fără îmbogățire, produse în anumite zone viticole ce trebuie delimitate. |
|
(2) |
Titlul III capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, precum și anexele V și VI la regulamentul respectiv stabilesc norme generale privind tratamentele și practicile oenologice și în rest fac trimitere la normele de aplicare care urmează să fie adoptate de către Comisie. Sunt necesare definirea clară și precisă a practicilor oenologice permise, inclusiv a modalităților de îndulcire a vinurilor, și stabilirea limitelor de utilizare a anumitor substanțe, precum și a condițiilor de întrebuințare a unora dintre acestea. |
|
(3) |
Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole ( 2 ) enumeră practicile oenologice autorizate. Este necesar ca aceste practici oenologice autorizate să fie prevăzute în continuare și completate pentru a ține cont de progresul tehnic într-o descriere mai simplă și mai coerentă într-o anexă unică. |
|
(4) |
V partea A din la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 stabilește, pentru vinurile produse în Comunitate, limite maxime de sulfiți superioare celor fixate de Organizația Internațională pentru Vie și Vin (OIV). Sunt necesare alinierea la limitele stabilite de OIV recunoscute la nivel mondial, dar și menținerea, în cazul anumitor vinuri dulci speciale produse în cantități mici, a unor derogări necesare având în vedere conținutul mai ridicat de zahăr al acestora și pentru asigurarea conservării lor corespunzătoare. În lumina rezultatelor studiilor științifice în desfășurare privind reducerea și înlocuirea sulfiților din vin și aportul de sulfiți din vin în alimentația umană, valorile limită trebuie să poată fi reanalizate ulterior în vederea reducerii lor. |
|
(5) |
Este necesară definirea modalităților de autorizare de către statele membre a utilizării, pe perioadă determinată și în scopuri experimentale, a anumitor practici sau tratamente oenologice care nu sunt prevăzute de reglementările comunitare. |
|
(6) |
Obținerea vinurilor spumante, a vinurilor spumante de calitate și a vinurilor spumante de calitate de tip aromat necesită, în afara practicilor oenologice admise, un ansamblu de practici specifice. Pentru claritate, aceste practici trebuie prevăzute într-o anexă separată. |
|
(7) |
Obținerea vinurilor licoroase necesită, în afara practicilor oenologice admise, un ansamblu de practici specifice, precum și anumite particularități pentru unele vinuri licoroase cu denumirea de origine protejată. Pentru claritate, aceste practici și restricții trebuie prevăzute într-o anexă separată. |
|
(8) |
Cupajul reprezintă o practică oenologică folosită în mod curent și, având în vedere efectele pe care le poate avea asupra calității vinurilor, este necesară definirea clară și reglementarea utilizării sale în vederea evitării abuzurilor și a asigurării unui nivel ridicat al calității vinurilor, compatibil cu o mai mare competitivitate a sectorului. Din aceleași motive, în ceea ce privește fabricarea vinului roze, această utilizare trebuie reglementată în mod mai specific pentru anumite vinuri care nu se supun prevederilor unui caiet de sarcini. |
|
(9) |
În reglementările comunitare privind produsele alimentare, precum și în Codexul oenologic internațional al OIV, sunt stabilite deja specificațiile referitoare la puritate și identitate pentru un număr important de substanțe utilizate în practicile oenologice. Din motive de armonizare și de claritate, aceste specificații trebuie luate în considerare în primul rând, urmând ca ele să fie completate prin norme specifice situației comunitare. |
|
(10) |
Produsele vitivinicole neconforme cu dispozițiile din titlului III capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau cu cele care trebuie prevăzute în prezentul regulament nu pot fi introduse pe piață. Cu toate acestea, utilizarea industrială a unora dintre aceste produse este posibilă și trebuie precizate normele acestei utilizări pentru a asigura un control adecvat al destinației finale a produselor în cauză. În plus, pentru a evita pierderile economice ale operatorilor care dispun de stocuri de anumite produse obținute înaintea datei intrării în vigoare a prezentului regulament, trebuie să se prevadă posibilitatea livrării spre consum a produselor obținute în conformitate cu normele existente înaintea acestei date. |
|
(11) |
Partea D punctul 4 din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 prevede că fiecare operațiune de îmbogățire, acidificare și dezacidificare trebuie să fie declarată autorităților competente. Același lucru este valabil pentru cantitățile de zahăr sau de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat deținute de persoanele fizice sau juridice care desfășoară acest gen de operațiuni. Scopul acestor declarații este de a face posibil controlul operațiunilor în cauză. Prin urmare, declarațiile trebuie să fie adresate autorității competente a statului membru pe al cărui teritoriu are loc operațiunea, să fie cât mai precise și să fie primite de către autoritatea competentă în termenul cel mai adecvat pentru ca aceasta să poată desfășura un control eficient, atunci când este vorba despre o creștere a tăriei alcoolice. |
|
(12) |
În ceea ce privește acidificarea și dezacidificarea, este suficient un control a posteriori. Din acest motiv, precum și în scopul simplificării administrative, cu excepția primei declarații de la începutul anului vinicol, declarațiile trebuie făcute prin actualizarea registrelor verificate periodic de către autoritatea competentă. În anumite state membre, autoritățile competente procedează la verificarea analitică sistematică a tuturor loturilor de produse care fac obiectul vinificației. În măsura în care aceste condiții se păstrează, declarația de intenție privind îmbogățirea nu este indispensabilă. |
|
(13) |
Prin derogare de la norma generală stabilită în partea D din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, turnarea de vin sau de must de struguri peste drojdie, tescovină de struguri sau pulpă de struguri „aszú” sau „výber” presată reprezintă o caracteristică esențială în producerea unor vinuri ungurești și slovace. Condițiile speciale ale acestei practici trebuie stabilite în conformitate cu legislația națională în vigoare în statele membre respective la 1 mai 2004. |
|
(14) |
Articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 prevede că metodele de analiză care permit stabilirea compoziției produselor la care face referire acest regulament și normele care permit stabilirea faptului că aceste produse au făcut obiectul unor tratamente care nu respectă practicile oenologice autorizate sunt cele recomandate și publicate de OIV în Culegerea OIV de metode internaționale de analiză a vinurilor și musturilor. În cazul în care sunt necesare metode de analiză specifice unor produse vitivinicole comunitare, care nu au fost stabilite de OIV, aceste metode comunitare trebuie descrise. |
|
(15) |
Pentru a asigura o mai bună transparență, trebuie să se publice la nivel comunitar lista și descrierea metodelor de analiză respective. |
|
(16) |
În consecință, Regulamentul (CEE) nr. 2676/90 al Comisiei din 17 septembrie 1990 de stabilire a metodelor comunitare de analiză în sectorul vinurilor ( 3 ) și Regulamentul (CE) nr. 423/2008 al Comisiei din 8 mai 2008 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului și de stabilire a unui cod comunitar al practicilor și tratamentelor oenologice ( 4 ) trebuie abrogate. |
|
(17) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului de reglementare prevăzut la articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește anumite norme de aplicare a titlului III capitolele I și II din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.
Articolul 2
Zonele viticole ale căror vinuri pot avea o tărie alcoolică maximă totală de 20 % vol.
Zonele viticole menționate la punctul 1 al doilea paragraf litera (c) prima liniuță din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sunt cele din zonele C I, C II și C III, specificate în anexa IX la regulamentul respectiv, precum și suprafețele din zona B unde pot fi produse vinurile albe cu următoarele indicații geografice protejate: „Vin de pays de Franche-Comté” și „Vin de pays du Val de Loire”.
Articolul 3
Practici oenologice autorizate și restricții
(1) Practicile oenologice autorizate și restricțiile aplicabile în obținerea și conservarea produselor vizate de Regulamentul (CE) nr. 479/2008, menționate la articolul 29 alineatul (1) din regulamentul respectiv, sunt stabilite în anexa I la prezentul regulament.
(2) Practicile oenologice autorizate, condițiile și limitele de utilizare a acestora sunt prevăzute în anexa I A.
(3) Limitele conținutului de anhidridă sulfuroasă din vinuri sunt indicate în anexa I B.
(4) Limitele conținutului de acid volatil din vinuri sunt specificate în anexa I C.
(5) Condițiile referitoare la practica îndulcirii sunt specificate în anexa I D.
Articolul 4
Utilizarea experimentală a unor noi practici oenologice
(1) În scopul experimentelor prevăzute la articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, fiecare stat membru poate autoriza utilizarea anumitor practici sau tratamente oenologice care nu sunt prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau de prezentul regulament, pentru o perioadă maximă de trei ani, cu următoarele condiții:
(a) practicile sau tratamentele respective îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 27 alineatul (2), precum și criteriile menționate la articolul 30 literele (b)-(e) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008;
(b) cantitățile care fac obiectul acestor practici sau tratamente nu depășesc volumul maxim de 50 000 de hectolitri pe an și pe experiment;
(c) la începerea experimentului, statul membru în cauză informează Comisia și celelalte state membre cu privire la condițiile fiecărei autorizări;
(d) tratamentul este precizat în documentul de însoțire specificat în articolul 112 alineatul (1) și în registrul prevăzut la articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.
Un experiment constă în operațiunea sau operațiunile realizate în cadrul unui proiect de cercetare bine definit având un singur protocol experimental.
(2) Produsele obținute prin utilizarea experimentală a anumitor practici sau tratamente pot fi introduse pe piața unui alt stat membru decât statul membru în cauză dacă autoritățile competente ale statului membru destinatar sunt informate în prealabil cu privire la condițiile autorizării și la cantitățile aferente de către statul membru care autorizează experimentul.
(3) În termen de trei luni de la expirarea perioadei menționate la alineatul (1), statul membru în cauză sesizează Comisia printr-o comunicare referitoare la experimentul autorizat și la rezultatele acestuia. Comisia informează celelalte state membre cu privire la rezultatul acestui experiment.
(4) Statul membru în cauză poate, dacă este cazul și în funcție de rezultatul obținut, să adreseze Comisiei o cerere de autorizare a continuării experimentului sus-menționat, eventual pentru un volum mai mare decât cel din primul experiment, pentru o nouă perioadă maximă de trei ani. În sprijinul acestei cereri, statul membru în cauză depune un dosar corespunzător. Comisia, conform procedurii prevăzute la articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, ia o decizie în legătură cu această cerere de continuare a experimentului.
(5) Notificarea către Comisie a informațiilor sau documentelor prevăzute la alineatul (1) litera (c) și la alineatele (3) și (4) se efectuează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei ( 5 ).
Articolul 5
Practici oenologice aplicabile categoriilor de vinuri spumante
Practicile oenologice autorizate și restricțiile, inclusiv în ceea ce privește îmbogățirea, acidificarea și dezacidificarea, referitoare la vinurile spumante, vinurile spumante de calitate și vinurile spumante de calitate de tip aromat menționate la articolul 32 al doilea paragraf litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sunt prevăzute în anexa II la prezentul regulament, fără a duce atingere practicilor oenologice și restricțiilor cu aplicabilitate generală prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau de anexa I la prezentul regulament.
Articolul 6
Practici oenologice aplicabile vinurilor licoroase
Practicile oenologice autorizate și restricțiile referitoare la vinurile licoroase menționate la articolul 32 al doilea paragraf litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sunt prevăzute în anexa III la prezentul regulament, fără a duce atingere practicilor oenologice și restricțiilor cu aplicabilitate generală prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau de anexa I la prezentul regulament.
Articolul 7
Definiția cupajului
(1) În sensul articolului 32 al doilea paragraf litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, se înțelege prin „cupaj” amestecul vinurilor sau al musturilor de proveniență diferită, din soiuri diferite de viță-de-vie, din diferiți ani de recoltă sau din categorii diferite de vin sau de must.
(2) Se consideră categorii diferite de vin sau de must următoarele:
(a) vinul roșu, vinul alb, precum și musturile sau vinurile din care se poate obține una dintre aceste categorii de vin;
(b) vinul fără denumire de origine/indicație geografică protejată, vinul care beneficiază de o denumire de origine protejată (DOP) și vinul care beneficiază de o indicație geografică protejată (IGP), precum și musturile sau vinurile din care se poate obține una dintre aceste categorii de vin.
În sensul aplicării prezentului alineat, vinul roze este considerat vin roșu.
(3) Nu se consideră cupaj următoarele:
(a) îmbogățirea prin adăugare de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat;
(b) îndulcirea.
Articolul 8
Norme generale privind amestecul și cupajul
(1) Un vin nu poate fi obținut prin amestec sau prin cupaj decât atunci când componentele amestecului sau cupajului reunesc caracteristicile prevăzute pentru a permite obținerea unui vin și sunt conforme cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 479/2008 și ale prezentului regulament.
Cupajul unui vin alb fără DOP/IGP cu un vin roșu fără DOP/IGP nu poate produce un vin roze.
Cu toate acestea, dispoziția prevăzută la paragraful al doilea nu exclude un cupaj de genul celui menționat la paragraful respectiv în cazul în care produsul final este destinat pregătirii unei producții de vin, astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, sau fabricării vinurilor petiante.
(2) Cupajul unui must de struguri sau al unui vin care a făcut obiectul practicii oenologice menționate în anexa I A punctul 14 din prezentul regulament cu un must de struguri sau un vin care nu a făcut obiectul acestei practici oenologice este interzis.
Articolul 9
Specificații privind puritatea și identitatea substanțelor utilizate în practicile oenologice
(1) În cazul în care nu sunt stabilite prin Directiva 2008/84/CE a Comisiei ( 6 ), specificațiile privind puritatea și identitatea substanțelor utilizate pentru practicile oenologice vizate la articolul 32 al doilea paragraf litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sunt cele stabilite și publicate în Codexul oenologic internațional al Organizației Internaționale pentru Vie și Vin.
Dacă este cazul, aceste criterii privind puritatea se completează cu cerințele specifice prevăzute în anexa I A la prezentul regulament.
(2) Enzimele și preparatele enzimatice utilizate în practicile și tratamentele oenologice autorizate a căror listă figurează în anexa I A îndeplinesc condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1332/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind enzimele alimentare ( 7 ).
Articolul 10
Condiții privind deținerea, circulația și utilizarea produselor neconforme cu dispozițiile titlului III capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau ale prezentului regulament
(1) Produsele neconforme cu dispozițiile titlului III capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau cu dispozițiile prezentului regulament se distrug. Cu toate acestea, statele membre pot permite ca anumite produse având anumite caracteristici stabilite la nivel național să fie utilizate în distilerii, fabrici de oțet sau pentru uz industrial.
(2) Aceste produse nu pot fi deținute de către producători sau comercianți în absența unei justificări legale și nu pot circula decât către distilerii, fabrici de oțet sau întreprinderi care le utilizează în scopuri sau pentru produse industriale ori către o instalație de eliminare.
(3) Statele membre pot dispune adăugarea de agenți de denaturare sau de indicatori în vinurile menționate la alineatul (1), pentru o mai bună identificare. De asemenea, statele membre pot interzice, din motive justificate, utilizările prevăzute la alineatul (1) și pot dispune eliminarea produselor.
(4) Vinurile produse înainte de 1 august 2009 pot fi oferite sau livrate pentru consumul uman direct, cu condiția să satisfacă normele comunitare sau naționale în vigoare înaintea acestei date.
Articolul 11
Condiții generale privind operațiunile de îmbogățire și operațiunile de acidificare și dezacidificare a altor produse decât vinul
Operațiunile menționate în partea D punctul 1 din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 trebuie să fie efectuate într-o singură etapă. Cu toate acestea, statele membre pot dispune realizarea unora dintre aceste operațiuni în mai multe etape în cazul în care această practică asigură o vinificare mai bună a produselor în cauză. În acest caz, limitele specificate în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 se aplică ansamblului operațiunii respective.
Articolul 12
Norme administrative privind îmbogățirea
(1) Declarația prevăzută în partea D punctul 4 din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 referitoare la operațiunile de creștere a tăriei alcoolice este depusă de persoanele fizice sau juridice care efectuează operațiunile în cauză în termenele și condițiile de control corespunzătoare stabilite de către autoritățile competente ale statului membru pe al cărui teritoriu se desfășoară operațiunea respectivă.
(2) Declarația menționată la alineatul (1) se depune în scris și conține următoarele informații:
(a) numele și adresa declarantului;
(b) locul în care se va realiza operațiunea;
(c) data și ora la care va începe operațiunea;
(d) denumirea produsului care va face obiectul operațiunii;
(e) procedeul utilizat în operațiune, cu precizarea naturii produsului care va fi utilizat.
(3) Statele membre pot accepta depunerea la autoritatea competentă a unei declarații prealabile, valabilă pentru mai multe operațiuni sau pentru o perioadă determinată. O asemenea declarație nu se acceptă decât dacă declarantul ține un registru în care este înscrisă fiecare operațiune de îmbogățire în conformitate cu alineatul (6), precum și informațiile prevăzute la alineatul (2).
(4) Statele membre stabilesc condițiile în care declarantul, în cazul în care este împiedicat să inițieze în timp util, din motive de forță majoră, operațiunea indicată în declarație, depune la autoritatea competentă o nouă declarație care să permită efectuarea controalelor necesare.
(5) Declarația prevăzută la alineatul (1) nu este necesară în statele membre în care autoritățile de control competente efectuează un control analitic sistematic al tuturor loturilor de produse care fac obiectul unei vinificații.
(6) Înscrierea informațiilor privind derularea operațiunilor de creștere a tăriei alcoolice în registrele prevăzute la articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 se efectuează imediat după încheierea operațiunii în cauză.
În situația în care declarația prealabilă care se referă la mai multe operațiuni nu include data și ora începutului operațiunilor, înscrierea în registrele respective se face și înainte de începerea fiecărei operațiuni.
Articolul 13
Norme administrative privind acidificarea și dezacidificarea
(1) Declarația prevăzută în anexa V partea D punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, în ceea ce privește acidificarea și dezacidificarea, este depusă de către operatori cel târziu în a doua zi după desfășurarea primei operațiuni efectuate în cursul unui an vinicol. Această declarație este valabilă pentru ansamblul operațiunilor din anul vinicol respectiv.
(2) Declarația prevăzută la alineatul (1) se depune în scris și include următoarele informații:
(a) numele și adresa declarantului;
(b) natura operațiunii;
(c) locul în care se desfășoară operațiunea.
(3) Informațiile privind derularea fiecăreia dintre operațiunile de acidificare sau de dezacidificare trebuie să fie înscrise în registrele prevăzute la articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.
Articolul 14
Turnarea vinului sau a mustului de struguri peste drojdie, tescovină de struguri sau pulpă de struguri „aszú”/„výber” presată
Turnarea vinului sau mustului de struguri peste drojdie, tescovină de struguri sau pulpă de struguri „aszú”/„výber” presată prevăzută în partea D punctul 2 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 se realizează după cum urmează, în conformitate cu legislația națională în vigoare la 1 mai 2004:
(a) „Tokaji fordítás” sau „Tokajský forditáš” se prepară turnând must sau vin pe pulpă de struguri „aszú”/„výber” presată;
(b) „Tokaji máslás” sau „Tokajský mášláš” se prepară turnând must sau vin pe drojdia de „szamorodni”/„samorodné” sau „aszú”/„výber”.
Produsele în cauză trebuie să provină din același an de recoltă.
Articolul 15
Metode comunitare de analiză aplicabile
(1) Metodele de analiză menționate la articolul 31 al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 aplicabile controlului anumitor produse vitivinicole sau al anumitor limite stabilite la nivel comunitar sunt prezentate în anexa IV.
(2) Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C lista și descrierea metodelor de analiză menționate la articolul 31 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și descrise în Culegerea OIV de metode internaționale de analiză a vinurilor și musturilor, care se aplică la verificarea limitelor și cerințelor stabilite în legislația comunitară pentru fabricarea produselor vitivinicole.
Articolul 16
Abrogare
Regulamentul (CEE) nr. 2676/90 și Regulamentul (CE) nr. 423/2008 se abrogă.
Trimiterile la regulamentele abrogate și la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 se consideră trimiteri la prezentul regulament și se citesc conform tabelului de corespondență prezentat în anexa V.
Articolul 17
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 august 2009.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I A
PRACTICI ȘI TRATAMENTE OENOLOGICE AUTORIZATE
|
1 |
2 |
3 |
|
|
Practica oenologică |
Condiții de utilizare (1) |
Limite de utilizare |
|
|
1 |
Aerarea sau oxigenarea cu oxigen gazos |
||
|
2 |
Tratamentele termice |
||
|
3 |
Centrifugarea și filtrarea cu sau fără agent de filtrare inert |
În eventualitatea utilizării unui agent, acesta nu trebuie să lase reziduuri nedorite în produsul tratat |
|
|
4 |
Folosirea anhidridei carbonice, denumită și dioxid de carbon, a argonului sau azotului fie individual, fie în combinație cu scopul de a crea o atmosferă inertă și de a manipula produsul în lipsa aerului |
||
|
5 |
Utilizarea de levuri de vinificare uscate sau în suspensie alcoolică |
Numai pentru strugurii proaspeți, must de struguri, must de struguri parțial fermentat, must de struguri parțial fermentat extras din struguri stafidiți, must de struguri concentrat, vin nou aflat încă în fermentație, precum și pentru a doua fermentație alcoolică a tuturor categoriilor de vinuri spumante |
|
|
6 |
Utilizarea, pentru favorizarea dezvoltării levurilor, a uneia sau mai multora dintre următoarele substanțe, eventual completate cu un mediu inert de celuloză microcristalină: |
||
|
— adaosul de fosfat diamonic sau de sulfat de amoniu |
Numai pentru strugurii proaspeți, must de struguri, must de struguri parțial fermentat, must de struguri parțial fermentat extras din struguri stafidiți, must de struguri concentrat, vin nou aflat încă în fermentație, precum și pentru a doua fermentație alcoolică a tuturor categoriilor de vinuri spumante |
În limita respectivă de utilizare de 1 g/l (exprimată în săruri) (2) sau de 0,3 g/l pentru a doua fermentație a vinurilor spumante |
|
|
— adaosul de bisulfit de amoniu |
Numai pentru strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat, mustul de struguri parțial fermentat extras din struguri stafidiți, mustul de struguri concentrat, vinul nou aflat încă în fermentație |
În limita respectivă de utilizare de 0,2 g/l (exprimată în săruri) (2) și în limitele prevăzute la punctul 7 |
|
|
— adaosul de diclorhidrat de tiamină |
Numai pentru strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat, mustul de struguri parțial fermentat extras din struguri stafidiți, mustul de struguri concentrat, vinul nou aflat încă în fermentație, precum și pentru a doua fermentație alcoolică a tuturor categoriilor de vinuri spumante |
În limita de utilizare de 0,6 mg/l (exprimată în tiamină) pentru fiecare tratament. |
|
|
►M6 — adăugarea de autolizați de drojdie ◄ |
►M6 Numai pentru strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat, mustul de struguri parțial fermentat extras din struguri stafidiți, mustul de struguri concentrat, vinul nou aflat încă în fermentație ◄ |
||
|
7 |
Utilizarea anhidridei sulfuroase, denumită și dioxid de sulf, a bisulfitului de potasiu sau metabisulfitului de potasiu, denumit și disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu |
Limitele (cantitatea maximă conținută în produsul introdus pe piață) prevăzute în anexa I B |
|
|
8 |
Eliminarea anhidridei sulfuroase prin procedee fizice |
Numai pentru strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat, mustul de struguri parțial fermentat extras din struguri stafidiți, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri concentrat rectificat și vinul nou aflat încă în fermentație |
|
|
9 |
Tratamentul cu cărbune de uz oenologic |
Numai pentru musturile și vinurile noi aflate încă în fermentație, mustul de struguri concentrat rectificat și pentru vinurile albe |
În limita de utilizare de 100 g de produs uscat per hl |
|
10 |
limpezirea cu ajutorul uneia sau mai multora dintre următoarele substanțe de uz oenologic: — gelatină alimentară ►M6 — proteină de origine vegetală extrasă din grâu, mazăre și cartofi ◄ — clei de pește — cazeină și cazeinați de potasiu — ovalbumină — bentonită — dioxid de siliciu sub formă de gel sau soluție coloidală — caolin — tanin ►M3 — chitosan obținut din Aspergillus niger — chitină-glucan obținută din Aspergillus niger ◄ ►M4 — extracte proteice din drojdii ◄ |
Pentru tratarea vinurilor, limita de utilizare pentru chitosan este de maximum 100 g/hl Pentru tratarea vinurilor, limita de utilizare pentru chitină-glucan este de maximum 100 g/hl. ►M4 Pentru tratarea mustului, a vinurilor albe și a vinurilor roze, limita de utilizare a extractelor proteice din drojdii este de 30 g/hl, iar pentru tratarea vinurilor roșii aceasta este de 60 g/hl. ◄ |
|
|
11 |
Utilizarea acidului sorbic sub formă sorbat de potasiu |
Cantitatea maximă de acid sorbic în produsul tratat introdus pe piață: 200 mg/l |
|
|
12 |
Utilizarea acidului L(+) tartric, acidului L-malic, acidului DL malic sau a acidului lactic pentru acidificare |
Condiții și limite prevăzute la punctele C și D din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și la articolele 11 și 13 din prezentul regulament. Specificațiile privind acidul L(+) tartric, prevăzute în apendicele 2 punctul 2. |
|
|
13 |
Utilizarea, pentru dezacidificare, a uneia sau mai multora dintre următoarele substanțe: — tartratul neutru de potasiu, — bicarbonat de potasiu, — carbonat de calciu, eventual cu cantități mici de sare dublă de calciu din acidul L(+) tartric și acidul L(-) malic, — tartratul de calciu — acid L(+) tartric, — preparat omogen de acid tartric și carbonat de calciu în proporții echivalente, pulverizat fin |
Condițiile și limitele prevăzute la părțile C și D din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și la articolele 11 și 13 din prezentul regulament. Pentru acidul L(+) tartric, în condițiile prevăzute în apendicele 2 |
|
|
14 |
Adaosul de rășină de pin de Alep |
În condițiile prevăzute în apendicele 3 |
|
|
15 |
Utilizarea preparatelor de membrane celulare de levuri |
În limita de utilizare de 40 g/hl |
|
|
16 |
Utilizarea de polivinilpolipirolidon |
În limita de utilizare de 80 g/hl |
|
|
17 |
Utilizarea bacteriilor lactice |
||
|
18 |
Adaosul de lizozimă |
În limita de utilizare de 500 mg/l (când adăugarea se face în must și în vin, cantitatea cumulată nu poate depăși 500 mg/l) |
|
|
19 |
Adaosul de acid L-ascorbic |
Cantitate maximă conținută în vinul tratat introdus pe piață: 250 mg/l (3) |
|
|
20 |
Utilizarea de rășini schimbătoare de ioni |
Numai pentru mustul de struguri destinat producerii de must de struguri concentrat rectificat, în condițiile prevăzute în apendicele 4 |
|
|
21 |
Utilizarea în vinurile seci a drojdiilor de vin proaspete, în stare bună și nediluate, care conțin levuri provenite din vinificarea recentă a vinurilor seci |
Pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 |
Cantitățile nu depășesc 5 % din volumul produsului tratat |
|
22 |
barbotarea cu argon sau azot |
||
|
23 |
Adaosul de anhidridă carbonică |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 7 și 9 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 |
Pentru vinurile liniștite, cantitatea maximă de anhidridă carbonică în vinul tratat introdus pe piață este de 3 g/l, iar suprapresiunea creată de anhidrida carbonică trebuie să fie < 1 bar, la temperatura de 20 °C |
|
24 |
Adaosul de acid citric în vederea stabilizării vinului |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 |
Cantitatea maximă în vinul tratat introdus pe piață: 1 g/l |
|
25 |
Adaosul de taninuri |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul nr. 479/2008 |
|
|
26 |
Tratarea: — vinurilor albe și roze cu ferocianură de potasiu, — vinurilor roșii cu ferocianură de potasiu sau cu fitat de calciu |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, în condițiile prevăzute în apendicele 5 |
Pentru fitatul de calciu, în limita de utilizare de 8 g/hl |
|
27 |
Adaosul de acid metatartric |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul nr. 479/2008 |
În limita de utilizare de 100 mg/l |
|
28 |
Utilizarea gumei arabice |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 |
|
|
29 |
Utilizarea acidului D-L tartric, denumit și acid racemic, sau a sării acestuia neutre de potasiu, pentru precipitarea surplusului de calciu |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, în condițiile prevăzute în apendicele 5 |
|
|
30 |
Utilizarea, pentru favorizarea precipitării sărurilor tartrice, de: — bitartrat de potasiu sau hidrogen tartrat de potasiu, — tartrat de calciu |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 |
Pentru tartratul de calciu, în limita de utilizare de 200 g/hl |
|
31 |
Utilizarea sulfatului de cupru sau citratului de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau de miros ale vinului |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 |
►M3 În limita de utilizare de 1 g/hl și cu condiția ca produsul tratat să nu aibă un conținut de cupru mai mare de 1 mg/l, cu excepția vinurilor licoroase produse din must de struguri nefermentați sau slab fermentați, pentru care conținutul de cupru nu trebuie să depășească 2 mg/l ◄ |
|
32 |
Adaosul de caramel în sensul Directivei 94/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 1994 privind coloranții autorizați pentru utilizarea în produsele alimentare (4), pentru intensificarea culorii |
Numai pentru vinurile licoroase |
|
|
33 |
Utilizarea discurilor de parafină pură impregnate cu izotiocianat de alil, pentru crearea unei atmosfere sterile |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru vin. Admisă numai în Italia, cu condiția să nu fie interzisă prin legislația națională și numai în recipiente cu conținut mai mare de 20 de litri |
În vin nu trebuie să fie prezentă nicio urmă de izotiocianat de alil |
|
34 |
Adaosul de dicarbonat de dimetil (DMDC) în vinuri pentru asigurarea stabilizării microbiologice a acestora |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și în condițiile prevăzute în apendicele 6 |
În limita de utilizare de 200 mg/l, fără reziduuri detectabile în vinul introdus pe piață |
|
35 |
Adaosul de manoproteine de drojdie pentru asigurarea stabilizării tartrice și proteice a vinurilor |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 |
|
|
36 |
Tratarea prin electrodializă pentru a asigura stabilizarea tartică a vinului |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare pentru consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, al Consiliului, în condițiile prevăzute în apendicele 7 |
|
|
37 |
Utilizarea ureazei pentru reducerea nivelului de uree din vinuri |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare la consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, în condițiile prevăzute în apendicele 8 |
|
|
38 |
Utilizarea de bucăți de lemn de stejar la producerea și maturarea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor proaspeți și a musturilor de struguri |
În condițiile prevăzute în apendicele 9 |
|
|
39 |
Utilizarea: — alginatului de calciu sau a — alginatului de potasiu |
Numai pentru producerea tuturor categoriilor de vinuri spumante și petiante obținute prin fermentarea în sticlă și la care drojdiile s-au separat prin evacuare. |
|
|
40 |
►M4 Corectarea tăriei alcoolice a vinurilor ◄ |
Numai pentru vin și în condițiile prevăzute în apendicele 10 |
|
|
▼M3 ————— |
|||
|
42 |
Adaosul de carboximetilceluloză (gume de celuloză) pentru a asigura stabilizarea tartrică |
Numai pentru vin și toate categoriile de vinuri spumante și petiante |
În limita de utilizare de 100 mg/l |
|
43 |
Tratamentul cu schimbători de cationi pentru asigurarea stabilizării tartrice a vinului |
Pentru mustul parțial fermentat utilizat ca atare la consumul uman direct și pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, în condițiile stabilite în apendicele 12 |
|
|
44 |
►M3 Tratarea cu chitosan obținut din Aspergillus niger ◄ |
În condițiile prevăzute în apendicele 13 |
|
|
45 |
►M3 Tratarea cu chitină-glucan obținută din Aspergillus niger ◄ |
În condițiile prevăzute în apendicele 13 |
|
|
46 |
Acidificarea cu ajutorul tratamentului prin electrodializă cu membrane |
Condiții și limite prevăzute la punctele C și D din anexa XVb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și la articolele 11 și 13 din prezentul regulament În condițiile prevăzute în apendicele 14 |
|
|
47 |
Utilizarea preparatelor enzimatice de uz oenologic pentru fermentarea, limpezirea, stabilizarea, filtrarea și eliberarea precursorilor aromatici ai strugurilor prezenți în must și în vin |
Fără a aduce atingere prevederilor articolului 9 alineatul (2) din prezentul regulament, preparatele enzimatice și activitățile enzimatice ale acestora (de exemplu, pectin liaza, pectin metil esteraza, poligalacturonaza, hemicelulaza, beta-glucanaza și glicozidaza) trebuie să respecte prevederile corespunzătoare privind puritatea și identificarea din Codexul oenologic internațional publicat de OIV |
|
|
48 |
Acidificarea prin tratare cu schimbători de cationi |
Condițiile și limitele prevăzute la punctele C și D din anexa XVa la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și la articolele 11 și 13 din prezentul regulament. În condițiile prevăzute în apendicele 15 |
|
|
49 |
Reducerea conținutului de zahăr din must prin cuplaj membranar |
Pentru produsele definite la punctul 10 din anexa XI b la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, în condițiile prevăzute în apendicele 16 |
|
|
50 |
Dezacidificare cu ajutorul tratamentului prin electrodializă cu membrane |
Condițiile și limitele prevăzute la punctele C și D din anexa XVa la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și la articolele 11 și 13 din prezentul regulament. În condițiile prevăzute în apendicele 17 |
|
|
51 |
Utilizarea drojdiilor inactivate |
||
|
52 |
Gestionarea gazelor dizolvate din vin utilizând contactori membranari |
Pentru produsele definite la punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 și 16 din anexa XIb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, cu excepția adăugării de dioxid de carbon pentru produsele definite la punctele 4, 5, 6 și 8 din anexa respectivă |
|
|
(1) În lipsa unei precizări explicite, practica sau tratamentul descris poate fi utilizat pentru strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat, mustul de struguri parțial fermentat extras din struguri stafidiți, mustul de struguri concentrat, vinul nou aflat încă în fermentație, mustul de struguri parțial fermentat utilizat pentru consum uman direct ca atare, vinul, toate categoriile de vinuri spumante, vinul petiant, vinul perlant, vinurile licoroase, vinurile din struguri stafidiți și vinurile din struguri copți în exces. (2) Aceste săruri de amoniu pot fi, de asemenea, utilizate împreună, în limita globală de 1 g/l, fără a aduce atingere limitelor specifice de 0,3 g/l sau 0,2 g/l menționate anterior. (3) Limita de utilizare este de 250 mg/l pentru fiecare tratament. (4) JO L 237, 10.9.1994, p. 13. |
|||
▼M2 —————
Apendicele 2
Acidul L(+) tartric
1. Utilizarea acidului tartric pentru dezacidificare, prevăzută în anexa I A punctul 13, este admisă doar pentru următoarele:
produse care provin din soiurile de viță-de-vie din soiurile Elbling și Riesling; și
produse care sunt obținute din struguri recoltați din următoarele regiuni viticole din partea de nord a zonei viticole A:
— Ahr,
— Rheingau,
— Mittelrhein,
— Mosel,
— Nahe,
— Rheinhessen,
— Pfalz,
— Moselle luxembourgeoise.
2. Acidul tartric, denumit și acid L(+) tartric, a cărui întrebuințare este prevăzută la punctele 12 și 13 din prezenta anexă, trebuie să aibă origine agricolă și să fie extras mai ales din produse vitivinicole. De asemenea, acidul L(+) tartric trebuie să respecte criteriile de puritate stabilite prin Directiva 2008/84/CE.
Apendicele 3
Rășina de pin de Alep
1. Utilizarea rășinii de pin de Alep, prevăzută în anexa I A punctul 14, este admisă doar pentru obținerea vinului de tip „retsina”. Această practică oenologică poate fi aplicată doar:
(a) pe teritoriul geografic al Greciei;
(b) utilizând must de struguri din soiuri de struguri, regiuni de producție și regiuni vitivinicole specificate în dispozițiile în vigoare în Grecia la 31 decembrie 1980;
(c) prin adăugarea unei cantități maxime de rășină de 1 000 de grame pe hectolitru de produs introdus pe piață, înainte de fermentare sau, dacă tăria alcoolică dobândită în volume nu depășește o treime din tăria alcoolică totală în volume, pe durata fermentării.
2. În cazul în care Grecia intenționează să modifice dispozițiile menționate la punctul 1 litera (b), aceasta informează în prealabil Comisia în acest sens. Această notificare se efectuează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009. În cazul în care Comisia nu dă un răspuns unei astfel de notificări în termen de două luni, Grecia poate efectua modificările respective.
Apendicele 4
Rășini schimbătoare de ioni
Rășinile schimbătoare de ioni care se pot utiliza în conformitate cu dispozițiile punctului 20 din anexa I A sunt copolimeri de stiren sau divinilbenzen care conțin grupe de acid sulfonic sau amoniu. Aceste rășini trebuie să corespundă cerințelor stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 ) și de dispozițiile comunitare și naționale adoptate în vederea punerii în aplicare a regulamentului respectiv. În plus, la testarea cu metoda de analiză prezentată la punctul 2, rășinile schimbătoare de ioni trebuie să piardă, în oricare dintre solvenții enumerați, maximum 1 mg/l de materie organică. Rășinile trebuie regenerate prin utilizarea de substanțe permise la fabricarea produselor alimentare.
Rășinile se utilizează numai sub supravegherea unui oenolog sau tehnician și doar în instalații aprobate de autoritățile statului membru pe teritoriul căruia sunt utilizate. Autoritățile respective stabilesc obligațiile și responsabilitățile care revin oenologilor și tehnicienilor autorizați.
Metoda de analiză pentru determinarea pierderilor de materie organică ale rășinilor schimbătoare de ioni:
1. OBIECTUL ȘI DOMENIUL DE APLICARE
Determinarea pierderilor de materie organică a rășinilor schimbătoare de ioni
2. DEFINIȚIE
Pierderi de materie organică prezentă în rășinile schimbătoare de ioni. Pierderile de materie organică sunt determinate cu ajutorul metodei indicate.
3. PRINCIPIU
Solvenții de extracție sunt trecuți prin rășini preparate și greutatea materiei organice extrase este determinată prin gravimetrie.
4. REACTIVI
Toți reactivii trebuie să aibă o calitate analitică.
Solvenți de extracție.
|
4.1. |
Apă distilată sau apă deionizată sau cu o puritate echivalentă. |
|
4.2. |
Etanol 15 % v/v. Se prepară prin amestecarea a 15 părți etanol absolut cu 85 părți de apă (punctul 4.1). |
|
4.3. |
Acid acetic 5 % m/m. Se prepară prin amestecarea a 5 părți de acid acetic glacial cu 95 de părți de apă (punctul 4.1). |
5. APARATURA
|
5.1. |
Coloane de cromatografie cu transfer de ioni. |
|
5.2. |
Cilindri gradați cu capacitatea de 2 l. |
|
5.3. |
Capsule plate de evaporare rezistente la o temperatură de 850 °C într-un cuptor închis. |
|
5.4. |
Cuptor pentru uscare, controlat cu termostat, reglat la o temperatură de 105 ± 2 °C. |
|
5.5. |
Cuptor închis, controlat cu termostat, reglat la o temperatură de 850 ± 25 °C. |
|
5.6. |
Balanță de analiză cu precizia de 0,1 miligrame. |
|
5.7. |
Evaporator, placă fierbinte sau evaporator cu infraroșu. |
6. METODA DE LUCRU
|
6.1. |
La fiecare dintre cele trei coloane (punctul 5.1) de cromatografie cu transfer de ioni se adaugă 50 ml de rășină schimbătoare de ioni care urmează să fie testată, spălată și tratată în conformitate cu instrucțiunile producătorului pentru prepararea rășinilor în vederea folosirii lor în sectorul alimentar. |
|
6.2. |
În cazul rășinilor anionice, cei trei solvenți de extracție (punctele 4.1, 4.2 și 4.3) se trec separat prin coloanele preparate (punctul 6.1) cu un debit de 350-450 ml/h. De fiecare dată primul litru de eluat se aruncă, iar restul de doi litri se colectează în cilindri gradați (punctul 5.2). În cazul rășinilor cationice, prin coloanele pregătite în acest scop se trec numai cei doi solvenți indicați la punctele 4.1 și 4.2. |
|
6.3. |
Cele trei eluate se evaporă pe o placă fierbinte sau cu ajutorul unui evaporator cu infraroșu (punctul 5.7) în capsule plate de evaporare (punctul 5.3) care au fost curățate și cântărite în prealabil (m0). Capsulele respective se pun într-un cuptor (punctul 5.4) și se usucă la o greutate constantă (m1). |
|
6.4. |
După înregistrarea greutății constante (punctul 6.3) a capsulelor astfel uscate, capsulele plate de evaporare se plasează într-un cuptor închis (punctul 5.5) și se transformă în cenușă la o greutate constantă (m2). |
|
6.5. |
Se calculează materia organică extrasă (punctul 7.1). Dacă rezultatul este mai mare de 1 mg/l se impune efectuarea unui test martor asupra reactivilor și se recalculează greutatea materiei organice extrase. Testul martor se realizează prin repetarea operațiunilor menționate la punctele 6.3 și 6.4, utilizându-se doi litri de solvent de extracție pentru a obține greutatea m3 și greutatea m4 corespunzătoare punctelor 6.3, respectiv 6.4. |
7. EXPRIMAREA REZULTATELOR
|
7.1. |
Formula și calcularea rezultatelor Cantitatea de materie organică extrasă din rășinile schimbătoare de ioni, în mg/l, se obține cu ajutorul formulei: 500 (m1 – m2) unde m1 și m2 sunt exprimate în grame. Greutatea corectată a materiei organice extrase din rășinile schimbătoare de ioni, în mg/l, se calculează cu ajutorul formulei: 500 (m1 – m2 – m3 + m4) unde m1, m2, m3 și m4 sunt exprimate în grame. |
|
7.2. |
Diferența dintre rezultatele celor două analize paralele efectuate pe același eșantion nu trebuie să fie mai mare de 0,2 miligrame per litru. |
Apendicele 5
Ferocianura de potasiu
Fitatul de calciu
Acidul D-L tartric
Utilizarea ferocianurei de potasiu, a fitatului de calciu, prevăzute la punctul 26 din anexa I A, sau a acidului D-L tartric, prevăzută la punctul 29 din anexa I A, este permisă doar sub supravegherea unui oenolog sau a unui tehnician autorizat de autoritățile statului membru pe teritoriul căruia are loc procesul de tratare a vinurilor, iar responsabilitățile care le revin acestora sunt stabilite, dacă este cazul, de către statul membru în cauză.
După tratarea cu ferocianură de potasiu sau cu fitat de calciu, vinul trebuie să conțină urme de fier.
Dispozițiile privind controlul utilizării produselor menționate la primul paragraf sunt cele adoptate de statele membre.
Apendicele 6
Cerințe privind dicarbonatul de dimetil
DOMENIU DE APLICARE
Dicarbonatul de dimetil poate fi adăugat în vin cu unul sau mai multe dintre următoarele scopuri:
(a) asigurarea stabilității microbiologice a vinului îmbuteliat cu conținut de zahăr fermentescibil;
(b) prevenirea dezvoltării de drojdii nedorite sau de bacterii lactice;
(c) blocarea fermentării vinurilor dulci, demidulci și demiseci.
CERINȚE
— în scopul menționat la litera (a), adăugarea trebuie efectuată numai cu puțin timp înainte de îmbuteliere;
— produsul utilizat trebuie să respecte criteriile de puritate stabilite prin Directiva 2008/84/CE;
— acest tratament trebuie să facă obiectul unei înscrieri în registrul menționat la articolul 185c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
Apendicele 7
Cerințe privind tratamentul prin electrodializă
Acest tratament are ca scop obținerea stabilității tartrice a vinului în ceea ce privește bitartratul de potasiu și tartratul de calciu (și alte săruri de calciu), prin extragerea ionilor suprasaturați din vin sub acțiunea unui câmp electric și folosind membrane permeabile fie pentru anioni, fie pentru cationi.
1. CERINȚE PRIVIND MEMBRANELE
|
1.1. |
Membranele sunt dispuse alternativ, într-un sistem de tip „filtru-presă” sau în orice alt sistem adecvat care să poată delimita compartimentele de tratament (vin) și de concentrație (apă uzată). |
|
1.2. |
Membranele permeabile pentru cationi trebuie să fie proiectate numai pentru extragerea cationilor, în special K+, Ca++. |
|
1.3. |
Membranele permeabile pentru anioni trebuie să fie proiectate numai pentru extragerea anionilor, în special pentru anionii tartrați. |
|
1.4. |
Membranele nu trebuie să modifice foarte mult compoziția fizico-chimică și caracteristicile senzoriale ale vinului. Ele trebuie să îndeplinească următoarele condiții: — trebuie să fie fabricate în conformitate cu practicile de fabricație permise, din substanțe aprobate pentru fabricarea de materiale plastice destinate folosirii în sectorul alimentar, după cum sunt enumerate în anexa II la Directiva 2002/72/CE a Comisiei ( 9 ), — utilizatorul echipamentului de electrodializă trebuie să demonstreze că membranele folosite îndeplinesc cerințele menționate anterior și că înlocuirea echipamentului a fost efectuată de către persoane calificate, — membranele nu trebuie să elibereze nicio substanță în cantități care pot fi dăunătoare sănătății omului sau care pot afecta gustul sau mirosul produselor alimentare și trebuie să respecte criteriile prevăzute de Directiva 2002/72/CE, — utilizarea membranelor nu trebuie să determine interacțiuni între componentele lor și cele ale vinului, care fac posibilă formarea unor noi componente în produsul tratat, componente care pot fi toxice. Stabilitatea membranelor noi folosite în electrodializă se determină cu ajutorul unui simulator care reproduce compoziția fizico-chimică a vinului, în vederea identificării unei posibile migrații a unor substanțe din membrane. Se recomandă următoarea metodă experimentală: Simulatorul este o soluție hidro-alcoolică tamponată, având pH-ul și conductivitatea vinului. Compoziția soluției este următoarea: — etanol absolut 11 l, — bitartratul de potasiu: 380 g, — clorură de potasiu: 60 g, — acid sulfuric concentrat: 5 ml, — apă distilată: completare până la 100 l. Soluția respectivă este utilizată pentru teste de migrare în circuit închis pe un strat de electrodializă sub tensiune (1 volt/celulă), folosindu-se membrane anionice și cationice de 50 l/m2, până la o demineralizare de 50 %. Circuitul efluent este inițiat de o soluție de clorură de potasiu de 5 g/l. Substanțele migratoare sunt testate atât în simulator, cât și în efluent. Se vor determina moleculele organice care intră în compoziția membranei și care au tendința de a migra în soluția tratată. Într-un laborator agreat se va efectua o determinare specifică pentru fiecare dintre componentele respective. ►M1 Conținutul total de compuși determinați în simulator trebuie să fie mai mic de 50 μg/l. ◄ Regulile generale privind controalele materialelor care vin în contact de alimentele trebuie să se aplice și membranelor respective. |
2. CERINȚE PRIVIND UTILIZAREA MEMBRANELOR
Perechea de membrane utilizate în tratamentele de stabilizare tartrică a vinului prin electrodializă se realizează astfel încât să fie îndeplinite următoarele condiții:
— reducerea pH-ului vinului nu poate depăși valoarea de 0,3 unități de pH,
— diminuarea acidității volatile trebuie să fie mai mică de 0,12 g/l (2 miliechivalenți exprimați ca acid acetic),
— tratamentul prin electrodializă nu afectează compușii non-ionici ai vinului, în special polifenolii și polizaharidele,
— difuzia de molecule mici, cum ar fi etanolul, este redusă și nu determină o reducere a tăriei alcoolice a vinului mai mare de 0,1 % vol.,
— membranele trebuie să fie păstrate și curățate utilizându-se metode agreate și substanțe autorizate pentru prepararea produselor alimentare,
— membranele sunt marcate astfel încât să se poată verifica alternarea lor în stratul de electrodializă,
— echipamentul folosit trebuie să fie prevăzut cu un mecanism de comandă și control care ține cont de instabilitatea fiecărui vin în parte, astfel încât să poată elimina numai bitartratul de potasiu și sărurile de calciu aflate în suprasaturație,
— tratamentul se efectuează sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat.
Acest tratament trebuie înscris în registrul menționat la articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.
Apendicele 8
Cerințe privind ureaza
1. Codul internațional pentru urează: EC 3-5-1-5, nr. CAS: 9002-13-5.
2. Activitate: ureaza (activă în mediu acid), descompunerea ureei în amoniac și dioxid de carbon. Activitatea declarată este de minimum 5 unități/mg, 1 unitate fiind definită drept cantitatea de enzimă care produce un μmol de amoniac pe minut la temperatura de 37 °C din uree 5 g/l la un pH de 4.
3. Origine: Lactobacillus fermentum.
4. Domeniu de aplicare: descompunerea ureei prezente în vinurile destinate unei maturări prelungite, în cazul în care concentrația inițială de uree a vinului respectiv este mai mare de 1 mg/l.
5. Doza de utilizare maximă: 75 mg de preparat enzimatic pe litru de vin tratat, fără a depăși 375 unități de urează pe litru de vin. După efectuarea tratamentului, întreaga activitate a enzimelor reziduale trebuie eliminată prin filtrarea vinului (dimensiunea porilor este mai mică de 1 μm).
6. Specificații privind puritatea chimică și microbiologică:
|
Pierderi după uscare |
Sub 10 % |
|
Metale grele |
Sub 30 ppm |
|
Pb |
Sub 10 ppm |
|
As |
Sub 2 ppm |
|
Număr total de bacterii coliforme |
Absente |
|
Salmonella spp. |
Absent în eșantioanele de 25 g |
|
Număr total de bacterii aerobice |
< 5 × 104 celule/g |
Ureaza folosită la tratarea vinului trebuie să fie preparată în condiții identice cu cele pentru ureaza care a primit avizul Comitetului științific pentru alimentația umană din 10 decembrie 1998.
Apendicele 9
Cerințe privind bucățile de lemn de stejar
OBIECT, ORIGINE ȘI DOMENIU DE APLICARE
Bucățile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea și maturarea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor proaspeți și a musturilor de struguri, precum și pentru a transmite vinului anumiți constituenți proveniți din lemnul de stejar.
Bucățile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile de Quercus.
Acestea sunt fie lăsate în stare naturală, fie încălzite la o temperatură calificată ca scăzută, medie sau înaltă, însă nu trebuie să fi fost supuse unei combustii, inclusiv la suprafață, nu trebuie să fie carbonizate sau friabile la atingere. Nu trebuie să fi fost supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice altele decât încălzirea. Nu trebuie să li se adauge niciun produs cu scopul de a le intensifica aroma naturală sau compușii fenolici extractibili.
ETICHETAREA PRODUSULUI UTILIZAT
Eticheta trebuie să indice originea speciei sau speciilor botanice de stejar și intensitatea unei eventuale încălziri, condițiile de conservare și măsurile de siguranță.
DIMENSIUNI
Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de așa natură încât cel puțin 95 % din greutate să fie reținute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).
PURITATE
Bucățile de lemn de stejar nu trebuie să degaje substanțe în concentrații care ar putea prezenta eventuale riscuri pentru sănătate.
Acest tratament trebuie să facă obiectul unei înscrieri în registrul menționat la articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.
Apendicele 10
Cerințe privind tratamentul de corectare a tăriei alcoolice a vinurilor
Tratamentul de corectare a tăriei alcoolice (denumit în continuare „tratamentul”) are ca scop reducerea conținutului excesiv de etanol al vinului, în vederea îmbunătățirii echilibrului gustativ.
Cerințe:
1. obiectivele pot fi atinse prin intermediul unor tehnici de separare, aplicate individual sau combinate;
2. vinurile tratate nu trebuie să prezinte defecte organoleptice și trebuie să fie apte pentru consumul uman direct;
3. eliminarea alcoolului din vin nu se poate efectua dacă unul dintre procedeele de îmbogățire prevăzute în anexa XVa la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 a fost efectuat în cazul unuia dintre produsele vitivinicole utilizate la fabricarea vinului în cauză;
4. tăria alcoolică poate fi redusă cu maximum 20 %, iar tăria alcoolică dobândită în volume a produsului final trebuie să corespundă celei stabilite la punctul 1 al doilea paragraf litera (a) din anexa XIb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;
5. aplicarea tratamentului se efectuează sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat;
6. tratamentul trebuie să facă obiectul unei înscrieri în registrul menționat la articolul 185c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;
7. statele membre pot prevedea ca acest tratament să facă obiectul unei declarații prealabile prezentate autorităților competente.
▼M3 —————
Apendicele 12
Cerințe privind tratamentul cu schimbători de cationi pentru asigurarea stabilizării tartrice a vinului
Acest tratament vizează obținerea stabilității tartrice a vinului în ceea ce privește bitartratul de potasiu și tartratul de calciu (precum și alte săruri de calciu).
Cerințe
1. Tratamentul trebuie să se limiteze la eliminarea cationilor în exces.
— Vinul se poate trata în prealabil prin răcire.
— Numai fracțiunea minimă din vin necesară pentru obținerea stabilității va fi tratată cu schimbători de cationi.
2. Tratamentul se va efectua pe rășini schimbătoare de cationi regenerate în ciclu acid.
3. Toate operațiunile se vor efectua sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat. Tratamentul trebuie să facă obiectul unei înscrieri în registrul menționat la articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.
4. Rășinile cationice trebuie să corespundă condițiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului ( 10 ) și dispozițiilor comunitare și naționale adoptate pentru aplicarea acestuia și trebuie să corespundă cerințelor de ordin analitic care figurează în apendicele 4 din prezentul regulament. Utilizarea lor nu trebuie să producă modificări excesive ale compoziției fizico-chimice și ale caracteristicilor senzoriale ale vinului și trebuie să respecte limitele stabilite la punctul 3 din monografia „Rășini schimbătoare de cationi” din Codexul oenologic internațional publicat de OIV.
Apendicele 13
Cerințe privind tratamentul vinurilor cu chitosan obținut din Aspergillus niger și privind tratamentul vinurilor cu chitină-glucan obținută din Aspergillus niger
Domenii de aplicare:
(a) Reducerea concentrației de metale grele, în special fier, plumb, cadmiu, cupru
(b) Prevenirea casării ferice, a casării cuprice
(c) Reducerea eventualelor contaminări, în special cu ocratoxină A
(d) Reducerea culturilor de microorganisme nedorite, în special Brettanomyces, doar prin tratamentul cu chitosan
Cerințe:
— Dozele de utilizat se determină după un test prealabil. Doza maximă de utilizare trebuie să fie inferioară sau egală cu:
—— 100 g/hl pentru utilizările (a) și (b);
— 500 g/hl pentru utilizarea (c);
— 10 g/hl pentru utilizarea (d).
— Depunerile se elimină prin procedee fizice.
Apendicele 14
Cerințe privind acidificarea cu ajutorul tratamentului prin electrodializă cu membrane
— Membranele cationice trebuie să fie alcătuite astfel încât să permită doar extragerea cationilor și, în special, a cationului K+.
— Membranele bipolare sunt impermeabile la anionii și la cationii mustului și ai vinului.
— Tratamentul se efectuează sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat. Tratamentul trebuie să facă obiectul unei înscrieri în registrul menționat la articolul 185c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
— Membranele utilizate trebuie să respecte cerințele Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 și ale Regulamentului (UE) nr. 10/2011 al Comisiei ( 11 ) și dispozițiile naționale adoptate pentru punerea în aplicare a acestora. Membranele trebuie să respecte prevederile Codexului oenologic internațional publicat de OIV.
Apendicele 15
Cerințe privind acidificarea cu ajutorul tratamentului cu schimbători de cationi
Tratamentul cu schimbători de cationi (denumit în continuare „tratamentul”) vizează creșterea acidității de titrare și a acidității reale (diminuarea pH-ului) prin extragerea fizică parțială a cationilor cu ajutorul unui schimbător de cationi.
Cerințe:
1. tratamentul se va efectua cu ajutorul unor rășini schimbătoare de cationi regenerate în ciclu acid;
2. tratamentul trebuie să se limiteze la eliminarea cationilor în exces;
3. pentru a se evita producerea de fracții de must sau de vin, tratamentul se va realiza în mod continuu, cu încorporarea constantă a produselor tratate în produsele originale;
4. ca alternativă, rășina ar putea fi încorporată direct în recipient, în cantitatea necesară, apoi separată prin intermediul oricărui procedeu fizic adecvat;
5. toate operațiunile se efectuează sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat;
6. tratamentul trebuie să facă obiectul unei înscrieri în registrul menționat la articolul 185c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;
7. rășinile cationice trebuie să fie conforme cerințelor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 și dispozițiilor adoptate la nivelul Uniunii și la nivel național pentru aplicarea acestuia și trebuie să corespundă cerințelor de ordin analitic care figurează în apendicele 4 din prezenta anexă. Utilizarea rășinilor nu trebuie să producă modificări excesive ale compoziției fizico-chimice și ale caracteristicilor senzoriale ale mustului sau ale vinului și trebuie să respecte limitele stabilite la punctul 3 din monografia „Rășini schimbătoare de cationi” din Codexul oenologic internațional publicat de OIV.
Apendicele 16
Cerințe privind tratamentul de reducere a conținutului de zahăr din must prin cuplaj membranar
Tratamentul de reducere a conținutului de zahăr (denumit în continuare „tratamentul”) vizează eliminarea zahărului din must prin intermediul unui cuplaj membranar care asociază microfiltrarea sau ultrafiltrarea cu nanofiltrarea sau cu osmoza inversă.
Cerințe:
1. tratamentul determină o diminuare a volumului, în funcție de cantitatea și de conținutul de zahăr ale soluției de zahăr eliminate din mustul inițial;
2. procedeele trebuie să permită conservarea conținutului de constituenți ai mustului, alții decât zahărul;
3. reducerea conținutului de zahăr din must exclude corectarea tăriei alcoolice a vinurilor care sunt obținute din acesta;
4. tratamentul nu poate fi utilizat împreună cu unul dintre procedeele de îmbogățire prevăzute la anexa XVa la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;
5. tratamentul se efectuează asupra unui volum de must determinat în funcție de obiectivul vizat de reducere a conținutului de zahăr;
6. prima etapă are ca obiectiv, pe de o parte, să facă mustul apt pentru a doua etapă, cea de concentrare și, pe de altă parte, să păstreze macromoleculele a căror talie depășește pragul de reținere al membranei. Această etapă poate fi realizată prin ultrafiltrare;
7. permeatul obținut în cursul primei etape a tratamentului este apoi supus concentrării prin nanofiltrare sau prin osmoză inversă.
În mod special apa originală și acizii organici nereținuți prin nanofiltrare pot fi reintroduși în mustul tratat;
8. tratamentul se efectuează sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat;
9. membranele utilizate trebuie să respecte cerințele Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 și ale Regulamentului (UE) nr. 10/2011 și dispozițiile naționale adoptate pentru punerea în aplicare a acestora. Membranele trebuie să respecte cerințele prevăzute în Codexul oenologic internațional publicat de OIV.
Apendicele 17
Cerințe privind dezacidificarea cu ajutorul tratamentului prin electrodializă cu membrane
Tratamentul prin electrodializă cu membrane (denumit în continuare „tratamentul”) este o metodă fizică de extragere a ionilor din must sau din vin sub acțiunea unui câmp electric, folosind, pe de o parte, membrane permeabile pentru anioni, iar pe de altă parte, membrane bipolare. Asocierea membranelor permeabile pentru anioni cu membrane bipolare permite reducerea acidității de titrare și a acidității reale (creșterea pH-ului).
Cerințe:
1. membranele anionice sunt dispuse astfel încât sa permită numai extragerea anionilor și în special a acizilor organici din must sau din vin;
2. membranele bipolare sunt impermeabile pentru anionii și cationii mustului sau ai vinului;
3. vinul obținut din must sau din vin dezacidificat prin intermediul acestui tratament trebuie să aibă o concentrație de acid tartric de cel puțin 1g.L-1;
4. dezacidificarea cu ajutorul membranelor și acidificarea se exclud reciproc;
5. aplicarea procedeului se efectuează sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat;
6. tratamentul trebuie să facă obiectul unei înscrieri în registrul menționat la articolul 185c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;
7. membranele utilizate trebuie să respecte cerințele Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 și ale Regulamentului (UE) nr. 10/2011 și dispozițiile naționale adoptate pentru punerea în aplicare a acestora. Membranele trebuie să respecte prevederile Codexului oenologic internațional publicat de OIV.
Apendicele 18
Cerințe privind gestionarea gazelor dizolvate din vin utilizând contactori membranari
Gestionarea gazelor dizolvate din vin utilizând contactori membranari este o metodă fizică pentru gestionarea concentrațiilor de gaze dizolvate din vin utilizând contactori membranari (membrane hidrofobe) și gaze aplicate în oenologie.
CERINȚE
1. Această tehnică poate fi utilizată de la încheierea fermentației alcoolice până la ambalare pentru a înlocui utilizarea dispozitivului de barbotare sau a sistemelor de tip Venturi.
2. Această practică este realizată de un oenolog sau de un tehnician calificat.
3. Tratamentul trebuie să facă obiectul unei înscrieri în registrul menționat la articolul 185c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
4. Membranele utilizate trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 1935/2004 și (UE) nr. 10/2011 și dispozițiile naționale adoptate pentru punerea în aplicare a acestora. Membranele trebuie să respecte prevederile Codexului oenologic internațional publicat de OIV.
ANEXA I B
LIMITELE CONȚINUTULUI DE ANHIDRIDĂ SULFUROASĂ ÎN VINURI
A. CONȚINUTUL DE ANHIDRIDĂ SULFUROASĂ ÎN VINURI
1. Conținutul total de anhidridă sulfuroasă al vinurilor, în afara vinurilor spumante și licoroase, nu poate depăși, în momentul consumului uman direct:
(a) 150 mg/l pentru vinurile roșii;
(b) 200 mg/l pentru vinurile albe și roze.
2. Prin derogare de la punctul 1 literele (a) și (b), limita maximă a conținutului de anhidridă sulfuroasă, pentru vinurile al căror conținut de zaharuri exprimat prin suma glucoză + fructoză este egal cu sau mai mare de 5 g/l, se ridică la:
(a) 200 mg/l pentru vinurile roșii și
(b) 250 mg/l pentru vinurile albe și roze;
(c) 300 mg/l pentru:
— vinurile care au dreptul la mențiunea „Spätlese”, conform dispozițiilor comunitare;
— vinurile albe care au dreptul la următoarele denumiri de origine protejată: Bordeaux supérieur, Graves de Vayres, Côtes de Bordeaux-Saint-Macaire, Premières Côtes de Bordeaux, Côtes de Bergerac, Haut Montravel, Côtes de Montravel, Gaillac, Rosette și Savennières;
— vinurile albe care au dreptul la denumirile de origine protejată Allela, Navarra, Penedès, Tarragona și Valencia, precum și vinurile care au dreptul la o denumire de origine protejată originare din Comunidad Autónoma del Pais Vasco și denumite „vendimia tardia”;
— vinurile dulci care au dreptul la denumirea de origine protejată „Binissalem-Mallorca”;
— vinurile originare din Regatul Unit produse în conformitate cu legislația britanică, în cazul în care conținutul de zaharuri este mai mare de 45g/l;
— vinurile care provin din Ungaria, cu denumirea de origine protejată „Tokaji” și care poartă, conform reglementărilor maghiare, denumirea „Tokaji édes szamorodni” sau „Tokaji szàraz szamorodni”;
— vinurile care au dreptul la denumirile de origine protejată: Loazzolo, Alto Adige și Trentino descrise prin mențiunile sau una din mențiunile: „passito” sau „vendemmia tardiva”;
— vinurile care au dreptul la denumirea de origine protejată: „Colli orientali del Friuli” însoțită de indicația „Picolit”;
— vinurile care au dreptul la denumirea de origine protejată Moscato di Pantelleria naturale și Moscato di Pantelleria;
— vinurile care provin din Republica Cehă și care au dreptul la mențiunea „pozdní sběr”;
— vinurile care provin din Slovacia, care au dreptul la o denumire de origine protejată și sunt descrise prin mențiunea „neskorý zber” și vinurile slovace Tokaj care au dreptul la denumirea de origine protejată „Tokajské samorodné suché” sau „Tokajské samorodné sladké”;
— vinurile care provin din Slovenia, care au dreptul la o denumire de origine protejată și sunt descrise prin termenul „vrhunsko vino ZGP – pozna trgatev”;
— următoarele vinuri albe cu indicație geografică protejată, având o tărie alcoolică totală în volume mai mare de 15 % vol. și un conținut în zaharuri mai mare de 45 g/l:
—— Vin de pays de Franche-Comté,
— Vin de pays des coteaux de l’Auxois,
— Vin de pays de Saône-et-Loire,
— Vin de pays des coteaux de l’Ardèche,
— Vin de pays des collines rhodaniennes,
— Vin de pays du comté Tolosan,
— Vin de pays des côtes de Gascogne,
— Vin de pays du Gers,
— Vin de pays du Lot,
— Vin de pays des côtes du Tarn,
— Vin de pays de la Corrèze,
— Vin de pays de l’Ile de Beauté,
— Vin de pays d’Oc,
— Vin de pays des côtes de Thau,
— Vin de pays des coteaux de Murviel,
— Vin de pays du Val de Loire,
— Vin de pays de Méditerranée,
— Vin de pays des comtés rhodaniens,
— Vin de pays des côtes de Thongue,
— Vin de pays de la Côte Vermeille,
— Vin de pays de l'Agenais,
— Vin de pays des terroirs landais,
— Vin de pays des Landes,
— Vin de pays d'Allobrogie,
— Vin de pays du Var;
— vinurile dulci originare din Grecia, a căror tărie alcoolică totală în volume este mai mare sau egală cu 15 % vol. și al căror conținut în zaharuri este mai mare sau egal cu 45 g/l și care au dreptul la una dintre următoarele indicații geografice protejate:
—— Τοπικός Οίνος Τυρνάβου (Regional wine of Tyrnavos)
— Αχαϊκός Τοπικός Οίνος (Regional wine of Ahaia)
— Λακωνικός Τοπικός Οίνος (Regional wine of Lakonia)
— Τοπικός Οίνος Φλώρινας (Regional wine of Florina)
— Τοπικός Οίνος Κυκλάδων (Regional wine of Cyclades)
— Τοπικός Οίνος Αργολίδας (Regional wine of Argolida)
— Τοπικός Οίνος Πιερίας (Regional wine of Pieria)
— Αγιορείτικος Τοπικός Οίνος (Regional wine of Mount Athos- Regional wine of Holy Mountain);
— vinurile dulci originare din Cipru, a căror tărie alcoolică dobândită în volume este mai mică sau egală cu 15 % vol. și al căror conținut în zaharuri este mai mare sau egal cu 45 g/l și care au dreptul la denumirea de origine protejată Κουμανδαρία (Commandaria);
— vinurile dulci originare din Cipru, obținute din struguri copți în exces sau din struguri stafidiți, a căror tărie alcoolică în volume totală este mai mare sau egală cu 15 % vol. și al căror conținut în zaharuri este mai mare sau egal cu 45 g/l și care au dreptul la una dintre următoarele indicații geografice protejate:
—— Τοπικός Οίνος Λεμεσός (Regional wine of Lemesos)
— Τοπικός Οίνος Πάφος (Regional wine of Pafos)
— Τοπικός Οίνος Λάρνακα(Regional wine of Larnaka)
— Τοπικός Οίνος Λευκωσία (Regional wine of Lefkosia);
— vinurile originare din Malta, a căror tărie alcoolică totală în volume este mai mare sau egală cu 13,5 % vol. și al căror conținut de zahăr este mai mare sau egal cu 45 g/l și care au dreptul la denumirile de origine protejate „Malta” și „Gozo”;
(d) 350 mg/l pentru:
— vinurile care au dreptul la mențiunea „Auslese”, în conformitate cu dispozițiile comunitare;
— vinurile albe românești care au dreptul la una dintre următoarele denumiri de origine protejată: Murfatlar, Cotnari, Târnave, Pietroasa, Valea Călugărească;
— vinurile care provin din Republica Cehă și care au dreptul la mențiunea „výběr z hroznů”;
— vinurile care provin din Slovacia și care au dreptul la o denumire de origine protejată și sunt descrise prin mențiunea „výber z hrozna” și vinurile slovace Tokaj care au dreptul la denumirea de origine protejată „Tokajský másláš” ou „Tokajský forditáš”;
— vinurile care provin din Slovenia și care au dreptul la o denumire de origine protejată și sunt descrise prin mențiunea „vrhunsko vino ZGP – izbor”;
— vinurile care au dreptul la mențiunea tradițională „Késői szüretelésű bor”;
— vinurile care provin din Italia, din soiul Aleatico și care au dreptul la denumirea de origine protejată „Pergola”, precum și la denumirea tradițională „passito”.
(e) 400 mg/l pentru:
— vinurile care au dreptul la mențiunile „Beerenauslese”, „Ausbruch”, „Ausbruchwein”, „Trockenbeerenauslese”, „Strohwein”, „Schilfwein” și „Eiswein”, în conformitate cu dispozițiile comunitare;
— vinurile albe care au dreptul la următoarele denumiri de origine protejată: Sauternes, Barsac, Cadillac, Cérons, Loupiac, Sainte-Croix-du-Mont, Monbazillac, Bonnezeaux, Quarts de Chaume, Coteaux du Layon, Coteaux de l'Aubance, Graves Supérieures, Sainte-Foy Bordeaux, Saussignac, Jurançon, exceptând cazul în care este urmată de mențiunea „sec”, Anjou-Coteaux de la Loire, Coteaux du Layon urmată de numele comunei de origine, Chaume, Coteaux de Saumur, Pacherenc du Vic Bilh exceptând cazul în care este urmată de mențiunea „sec”, Alsace și Alsace grand cru, urmată de mențiunea „vendanges tardives” sau „sélection de grains nobles”;
— vinurile dulci din struguri copți în exces și vinuri dulci din struguri stafidiți originare din Grecia, al căror conținut în zaharuri reziduale exprimat în zaharuri este egal sau mai mare de 45 g/l și care au dreptul la una dintre următoarele denumiri de origine protejată: Σάμος (Samos), Ρόδος (Rhodes), Πατρα (Patras), Ρίο Πατρών (Rio Patron), Κεφαλονία (Céphalonie), Λήμνος (Limnos), Σητεία (Sitia), Σαντορίνη (Santorin), Νεμέα (Néméa), Δαφνές (Daphnès), vinuri dulci din struguri copți în exces și vinurile dulci din struguri stafidiți care au dreptul la una dintre următoarele indicații geografice protejate: Σιάτιστας (Siatista), Καστοριάς (Kastoria), Κυκλάδων (Cyclades), Μονεμβάσιος (Monemvasia), Αγιορείτικος (Mount Athos – Holy Mountain);
— vinurile care provin din Republica Cehă și care au dreptul la mențiunile „výběr z bobulí”, „výběr z cibéb”, „ledové víno” sau „slámové víno”;
— vinurile care provin din Slovacia care au dreptul la o denumire de origine protejată și sunt descrise prin mențiunile „bobuľový výber”, „hrozienkový výber”, „cibébový výber”, „ľadové víno” sau „slamové víno” și vinurile slovace Tokaj care au dreptul la denumirile de origine protejată „Tokajský výber”, „Tokajská esencia”, „Tokajská výberová esencia”;
— vinurile care provin din Ungaria care au dreptul la o denumire de origine protejată și care, conform reglementărilor maghiare, poartă denumirea „Tokaji máslás”, „Tokaji fordítás”, „Tokaji aszúeszencia”, „Tokaji eszencia”, „Tokaji aszú”, „Töppedt szőlőből készült bor” sau „Jégbor”;
— vinurile care au dreptul la denumirea de origine protejată „Albana di Romagna” și sunt descrise prin mențiunea „passito”;
— vinurile luxemburgheze care au dreptul la o denumire de origine protejată și sunt descrise prin mențiunile „vendanges tardives”, „vin de glace” sau „vin de paille”;
— vinurile provenind din Portugalia cărora li se poate atribui o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, precum și mențiunea „colheita tardia”;
— vinurile care provin din Slovenia, care au dreptul la o denumire de origine protejată și sunt descrise prin mențiunile: „vrhunsko vino ZGP – jagodni izbor”, sau „vrhunsko vino ZGP – ledeno vino” sau „vrhunsko vino ZGP – suhi jagodni izbor”;
— vinurile albe originare din Canada, care au dreptul la mențiunea „Icewine”.
3. Listele de vinuri care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicație geografică protejată, prezentate la punctul 2 literele (c), (d) și (e), pot fi modificate în cazul în care condițiile de fabricare a vinurilor respective se modifică sau indicația lor geografică sau denumirea de origine se schimbă. ►M5 Statele membre notifică, în prealabil și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009, către Comisie toate informațiile tehnice necesare cu privire la vinurile în cauză, inclusiv caietele de sarcini și cantitățile produse pe an. ◄
4. Atunci când condițiile climatice o impun, Comisia poate decide, conform procedurii prevăzute la articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, ca, în anumite zone viticole ale Comunității, statele membre respective să poată autoriza, pentru vinurile produse pe teritoriul lor, creșterea conținuturilor maxime totale de anhidridă sulfuroasă mai mici de 300 mg/l menționate la prezentul punct cu maximum 50 mg/l. Cazurile în care statele membre pot permite o asemenea creștere sunt prezentate în lista din apendicele 1.
5. Statele membre pot aplica dispoziții mai restrictive pentru vinurile produse pe teritoriul lor.
B. CONȚINUTUL DE ANHIDRIDĂ SULFUROASĂ ÎN VINURILE LICOROASE
Conținutul total de anhidridă sulfuroasă al vinurilor licoroase nu poate depăși, în momentul consumului uman direct:
150 mg/l, când conținutul în zaharuri este mai mic de 5 g/l;
200 mg/l, când conținutul în zaharuri este mai mare sau egal cu 5 g/l.
C. CONȚINUTUL DE ANHIDRIDĂ SULFUROASĂ ÎN VINURILE SPUMANTE
1. Conținutul total de anhidridă sulfuroasă al vinurilor spumante nu poate depăși, în momentul consumului uman direct:
(a) 185 mg/l, pentru toate categoriile de vinuri spumante de calitate și
(b) 235 mg/l, pentru celelalte vinuri spumante.
2. Atunci când condițiile climatice o impun, în anumite zone viticole ale Comunității, statele membre respective pot autoriza, pentru vinurile spumante menționate la punctul 1 literele (a) și (b) produse pe teritoriul lor, creșterea cu cel mult 40 mg/l a conținutului maxim total de anhidridă sulfuroasă, cu condiția ca vinurile care beneficiază de această autorizație să nu fie expediate în afara statului membru în cauză.
Apendicele I
Creșterea conținutului total maxim de anhidridă sulfuroasă în situațiile în care condițiile climatice o impun
|
An |
Stat membru |
Zone viticole |
Vinuri în cauză |
|
|
1. |
2000 |
Germania |
Toate zonele viticole de pe teritoriul Germaniei |
Toate vinurile obținute din strugurii recoltați în anul 2000 |
|
2. |
2006 |
Germania |
Zonele viticole din landurile Baden-Württemberg, Bavaria, Hessen și Renania-Palatinat |
Toate vinurile obținute din strugurii recoltați în anul 2006 |
|
3. |
2006 |
Franța |
Zonele viticole din departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin |
Toate vinurile obținute din strugurii recoltați în anul 2006 |
|
4. |
2013 |
Germania |
Zonele viticole din aria delimitată a denumirii de origine protejată „Mosel” și a indicațiilor geografice protejate „Landwein der Mosel”, „Landwein der Ruwer”, „Landwein der Saar” și „Saarländischer Landwein” |
Toate vinurile obținute din strugurii recoltați în anul 2013 |
|
5. |
2014 |
Germania |
Zonele viticole din landurile Baden-Württemberg, Bavaria, Hessen și Renania-Palatinat |
Toate vinurile obținute din strugurii recoltați în anul 2014 |
ANEXA I C
LIMITELE CONȚINUTULUI DE ACIDITATE VOLATILĂ ÎN VINURI
1. Conținutul de aciditate volatilă nu poate depăși:
(a) 18 miliechivalenți pe litru pentru musturile de struguri parțial fermentate;
(b) 18 miliechivalenți pe litru pentru vinurile albe și roze; sau
(c) 20 de miliechivalenți pe litru pentru vinurile roșii.
2. Conținuturile menționate la punctul 1 se aplică pentru:
(a) produsele obținute din struguri recoltați în Comunitate în etapa de producție și în toate etapele de comercializare,
(b) musturile de struguri parțial fermentate și vinurile originare din țări terțe, în toate etapele, din momentul intrării lor pe teritoriul geografic al Comunității.
3. Se pot prevedea derogări de la punctul 1 în ceea ce privește:
(a) anumite vinuri care au beneficiază de o denumire de origine protejată (DOP) și anumite vinuri care beneficiază de o indicație geografică protejată (IGP):
— dacă au fost supuse unei perioade de maturare de cel puțin doi ani sau
— dacă au fost produse în conformitate cu unele metode speciale;
(b) vinurile care au o tărie alcoolică totală în volume egală sau mai mare de 13 % vol.
Statele membre notifică aceste derogări Comisiei în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009, iar Comisia informează apoi celelalte state membre în acest sens.
ANEXA I D
LIMITE ȘI CONDIȚII PRIVIND ÎNDULCIREA VINURILOR
1. Îndulcirea vinului este permisă numai dacă se efectuează cu ajutorul unuia sau mai multora dintre produsele următoare:
(a) must de struguri,
(b) must de struguri concentrat,
(c) must de struguri concentrat rectificat.
Tăria alcoolică totală în volume a vinului în cauză nu poate fi crescută cu mai mult de 4 % vol.
2. Îndulcirea vinurilor importate destinate consumului uman direct și având o indicație geografică este interzisă pe teritoriul Comunității. Îndulcirea altor vinuri importate se supune acelorași condiții ca cele aplicabile în cazul vinurilor produse în Comunitate.
3. Îndulcirea unui vin cu denumire de origine protejată poate fi autorizată de un stat membru doar dacă se realizează:
(a) cu respectarea condițiilor și limitelor stabilite în prezenta anexă;
(b) în interiorul regiunii în care este obținut vinul în cauză sau într-o zonă situată în imediata vecinătate.
Mustul de struguri și mustul de struguri concentrat menționate la punctul 1 trebuie să fie originare din aceeași regiune ca și vinul pentru îndulcirea căruia sunt folosite.
4. Îndulcirea vinurilor este permisă numai în stadiul producției și al comercializării angro.
5. Îndulcirea vinurilor trebuie efectuată în conformitate cu următoarele norme administrative specifice:
(a) Persoanele fizice sau juridice care efectuează operațiuni de îndulcire depun o declarație la autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia se vor desfășura operațiunile respective.
(b) Declarațiile se depun în scris și trebuie să fie primite de autoritatea competentă cu cel puțin 48 de ore înainte de ziua desfășurării operațiunii.
(c) Cu toate acestea, statele membre pot accepta, în cazul operațiunilor de îndulcire practicate în mod curent sau continuu de către o societate, să fie depusă la autoritatea competentă o declarație valabilă pentru mai multe operațiuni sau pentru o perioadă determinată. Această declarație nu este admisă decât în cazul în care societatea ține un registru în care se înscrie fiecare operațiune de îndulcire, precum și mențiunile de la litera (d).
(d) Declarațiile trebuie să conțină următoarele informații:
— volumul și tăria alcoolică totală și dobândită a vinului care va fi supus operațiunii de îndulcire;
— volumul și tăria alcoolică totală și dobândită a mustului de struguri sau volumul și indicarea densității mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat care se adaugă, după caz;
— tăria alcoolică totală și dobândită a vinului, după ce a fost supus operațiunii de îndulcire.
Persoanele menționate la litera (a) trebuie să țină registre de intrare și ieșire în care să fie indicate cantitățile de must de struguri, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat pe care le dețin pentru a efectua operațiunile de îndulcire.
ANEXA II
PRACTICILE OENOLOGICE AUTORIZATE ȘI RESTRICȚIILE APLICABILE VINURILOR SPUMANTE, VINURILOR SPUMANTE DE CALITATE ȘI VINURILOR SPUMANTE DE CALITATE DE TIP AROMAT
A. Vin spumant
1. În sensul prezentului părți, precum și în sensul părților B și C din prezenta anexă, se înțelege prin:
(a) „licoare de tiraj”:
produsul care se adaugă producției de vin pentru a se obține fermentația secundară;
(b) „licoare de expediție”:
produsul care se adaugă vinurilor spumante pentru a le conferi caracteristici gustative specifice.
2. Licoarea de expediție poate să conțină numai:
— zaharoză,
— must de struguri,
— must de struguri parțial fermentat,
— must de struguri concentrat,
— must de struguri concentrat rectificat,
— vin sau
— un amestec al produselor menționate anterior,
cu posibilitatea adăugării de distilat de vin.
3. În afara îmbogățirii autorizate a componentelor producției de vin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 479/2008, orice altă îmbogățire este interzisă.
4. Cu toate acestea, în ceea ce privește regiunile și soiurile de viță-de-vie pentru care o astfel de măsură este justificată din punct de vedere tehnic, fiecare stat membru poate autoriza îmbogățirea producției de vin la locul de fabricare a vinurilor spumante, cu următoarele condiții:
(a) niciuna dintre componentele producției de vin nu trebuie să fi făcut deja obiectul unei îmbogățiri;
(b) aceste componente trebuie să fie obținute exclusiv din struguri recoltați de pe teritoriul statului membru respectiv;
(c) operațiunea de îmbogățire trebuie să fie efectuată într-o singură etapă;
(d) trebuie respectate următoarele limite:
(i) 3 % vol. pentru producția de vin constituită din componente care provin din zona viticolă A;
(ii) 2 % vol. pentru producția de vin constituită din componente care provin din zona viticolă B;
(iii) 1,5 % vol. pentru producția de vin constituită din componente care provin din zona viticolă C;
(e) metoda utilizată trebuie să fie adaosul de zaharoză, adăugarea de must de struguri concentrat sau adăugarea de must de struguri concentrat rectificat.
5. Adaosul de licoare de tiraj și adaosul de licoare de expediție nu sunt considerate îmbogățire sau îndulcire. Adaosul de licoare de tiraj nu poate duce la o creștere a tăriei alcoolice totale în volume mai mare de 1,5 % vol. a producției de vin. Această creștere se măsoară prin calcularea diferenței dintre tăria alcoolică totală în volume a producției de vin și tăria alcoolică totală în volume a vinului spumant înainte de eventualul adaos de licoare de expediție.
6. Adaosul de licoare de expediție se efectuează astfel încât să nu ducă la creșterea tăriei alcoolice dobândite în volume a vinului spumos cu mai mult de 0,5 % vol.
7. Îndulcirea producției de vin și a componentelor acesteia este interzisă.
8. În afara eventualelor acidificări sau dezacidificări ale componentelor sale realizate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 479/2008, producția de vin poate fi supusă acidificării sau dezacidificării. Acidificarea și dezacidificarea producției de vin se exclud reciproc. Acidificarea nu se poate efectua decât în limita cantității de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric, adică 20 de miliechivalenți pe litru.
9. În anii în care condițiile meteorologice sunt excepționale, limita maximă de 1,50 g/l, respectiv 20 de miliechivalenți pe litru, poate fi ridicată la 2,50 g/l, adică 34 de miliechivalenți pe litru, cu condiția ca aciditatea naturală a produselor să nu fie mai mică de 3 g/l, exprimată în acid tartric, adică 40 de miliechivalenți pe litru.
10. Anhidrida carbonică din vinurile spumante poate proveni numai din fermentarea alcoolică a producției de vin din care se obține vinul respectiv.
Această fermentare, în cazul în care nu este o fermentare pentru transformarea strugurilor, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parțial fermentat direct în vin spumant poate să rezulte numai prin adaosul de licoare de tiraj. Fermentarea poate avea loc numai în sticle sau tocitoare închise.
Utilizarea anhidridei carbonice în cazul operațiunii de transvazare prin contrapresiune este autorizată sub supraveghere și cu condiția ca schimburile de gaze inevitabile cu anhidrida carbonică rezultată din fermentarea alcoolică a producției de vin să nu mărească presiunea anhidridei carbonice în vinurile spumante.
11. În ceea ce privește vinurile spumante, cu excepția vinurilor spumante cu denumire de origine protejată:
(a) licoarea de tiraj destinată producerii acestora poate fi compusă numai din:
— must de struguri,
— must de struguri parțial fermentat,
— must de struguri concentrat,
— must de struguri concentrat rectificat sau
— zaharoză și vin;
(b) tăria alcoolică dobândită în volume, inclusiv alcoolul conținut în eventuala licoare de expediție eventual adăugată, este de minimum 9,5 % vol.
B. Vinuri spumante de calitate
1. Licoarea de tiraj destinată producerii unui vin spumant de calitate poate fi compusă numai din:
(a) zaharoză,
(b) must de struguri concentrat,
(c) must de struguri concentrat rectificat,
(d) must de struguri sau must de struguri parțial fermentat sau
(e) vin.
2. Statele membre producătoare pot defini toate caracteristicile sau condițiile de producție și de circulație complementare sau mai stricte pentru vinurile spumante de calitate menționate în prezentul titlu și produse pe teritoriul lor.
3. În plus, la obținerea vinurilor spumante de calitate se aplică și normele menționate la:
— partea A punctele 1-10;
— partea C punctul 3 pentru tăria alcoolică dobândită în volume, partea C punctul 5 pentru suprapresiunea minimă și partea C punctele 6 și 7 pentru durata minimă a procesului de fabricare, fără a se aduce atingere prezentei părți B punctul 4 litera (d).
4. În ceea ce privește vinurile spumante de calitate de tip aromat:
(a) în absența unor derogări, aceste vinuri pot fi obținute numai dacă la constituirea producției de vin se utilizează exclusiv musturi de struguri sau musturi de struguri parțial fermentate obținute din soiuri de viță-de-vie incluse în lista prevăzută în apendicele 1. ►M1 Cu toate acestea, vinurile spumante de calitate de tip aromat pot fi produse în mod tradițional, utilizându-se drept componente ale producției de vin vinurile obținute din struguri din soiul „Glera” recoltați în regiunile, Veneto și Friuli-Venezia Giulia; ◄
(b) în vederea obținerii unei producții de vin spumant, controlul procesului de fermentare înainte și după constituirea producției de vin nu poate fi realizat decât prin refrigerare sau alte procedee fizice;
(c) adaosul de licoare de expediție este interzis;
(d) durata procesului de fabricare a vinurilor spumante de calitate de tip aromat nu poate fi mai mică de o lună.
C. Vinuri spumante și vinuri spumante de calitate cu denumire de origine protejată
1. Tăria alcoolică totală în volume a producțiilor de vin destinate producerii vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine protejată este de cel puțin:
— 9,5 % vol. în zonele viticole C III,
— 9 % vol. în celelalte zone viticole.
2. Cu toate acestea, producțiile de vin destinate fabricării vinurilor spumante de calitate cu denumirea de origine protejată „Prosecco”, „Conegliano Valdobbiadene-Prosecco” și „Colli Asolani-Prosecco” sau „Asolo-Prosecco” și care sunt obținute dintr-un singur soi de viță-de-vie pot avea o tărie alcoolică totală în volume de minimum 8,5 % vol.
3. Tăria alcoolică dobândită în volume a vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine protejată, inclusiv alcoolul conținut în eventuala licoare de expediție adăugată, este de minimum 10 % vol.
4. Licoarea de tiraj pentru vinurile spumante și vinurile spumante de calitate cu denumire de origine protejată poate fi compusă numai din:
(a) zaharoză,
(b) must de struguri concentrat,
(c) must de struguri concentrat rectificat
și din:
(a) must de struguri,
(b) must de struguri parțial fermentat,
(c) vin,
capabile să producă același vin spumant sau același vin spumant de calitate cu denumire de origine protejată ca și vinul în care se adăugă licoarea de tiraj.
5. Prin derogare de la punctul 5 litera (c) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, vinurile spumante de calitate cu denumire de origine protejată conservate în recipiente închise cu capacitate mai mică de 25 de centilitri, la temperatura de 20 °C, pot prezenta o suprapresiune minimă de 3 bari.
6. Durata procesului de fabricare a vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine protejată, incluzând procesul de maturare în exploatația producătoare, calculată începând cu fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante, nu poate să fie mai mică de:
(a) șase luni, dacă fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante are loc în recipiente închise;
(b) nouă luni, dacă fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante are loc în sticle.
7. Durata procesului de fermentare care conferă producției de vin calitatea de vinuri spumante și durata prezenței producției de vin pe drojdie nu pot fi mai mici de:
— 90 de zile,
— 30 de zile dacă fermentarea are loc în recipiente prevăzute cu dispozitive de agitare.
8. Normele enunțate în partea A punctele 1-10 și partea B punctul 2 se aplică și vinurilor spumante și vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine protejată.
9. În ceea ce privește vinurile spumante de calitate cu denumire de origine protejată, de tip aromat:
(a) acestea pot fi obținute exclusiv prin utilizarea, la constituirea producției de vin, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parțial fermentat provenit din soiuri de viță-de-vie incluse pe lista prezentată în apendicele 1, cu condiția ca aceste soiuri să fie recunoscute drept potrivite pentru obținerea de vinuri spumante de calitate cu denumire de origine protejată în regiunea al cărei nume îl poartă. ►M1 Prin derogare, un vin spumant de calitate cu denumire de origine protejată de tip aromat poate fi obținut prin utilizarea, la constituirea producției de vin, a vinurilor obținute din struguri din soiul „Glera”, recoltați în regiunile denumirii de origine „Prosecco”, „Conegliano-Valdobbiadene-Prosecco”, „Colli Asolani-Prosecco” și „Asolo-Prosecco”; ◄
(b) în vederea obținerii unei producții de vin spumant, controlul procesului de fermentare înainte și după constituirea producției de vin nu poate fi realizat decât prin refrigerare sau alte procedee fizice;
(c) adaosul de licoare de expediție este interzis;
(d) tăria alcoolică dobândită în volume a vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine protejată de tip aromat nu poate fi mai mică de 6 % vol.;
(e) tăria alcoolică totală în volume a vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine protejată de tip aromat nu poate fi mai mică de 10 % vol.;
(f) vinurile spumante de calitate cu denumire de origine protejată de tip aromat, dacă sunt conservate la temperatura de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune minimă de 3 bari;
(g) prin derogare de la partea C punctul 6, durata procesului de producere a vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine protejată nu poate fi mai mică de o lună.
Apendicele 1
Lista soiurilor de viță-de-vie ai căror struguri se pot utiliza pentru constituirea producției de vinuri spumante de calitate de tip aromat și de vinuri spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine protejată
Airén
Albariño
Aleatico N
Alvarinho
Ασύρτικο (Assyrtiko)
Bourboulenc B
Brachetto N.
Busuioacă de Bohotin
Clairette B
Colombard B
Csaba gyöngye B
Cserszegi fűszeres B
Devín
Fernão Pires
Freisa N
Gamay N
Gewürztraminer Rs
Girò N
Glera
Γλυκερύθρα (Glykerythra)
Huxelrebe
Irsai Olivér B
Macabeo B
Macabeu B
Toutes les Malvasías
Toate tipurile de Malvoisie
Mauzac blanc și rosé
Monica N
Tous les Moscateles
Μοσχοφίλερο (Moschofilero)
Müller-Thurgau B
Toate tipurile de Muscat
Manzoni moscato
Nektár
Pálava B
Parellada B
Perle B
Piquepoul B
Poulsard
▼M1 —————
Ροδίτης (Roditis)
Scheurebe
Tămâioasă românească
Torbato
Touriga Nacional
Verdejo
Zefír B
ANEXA III
PRACTICI OENOLOGICE AUTORIZATE ȘI RESTRICȚII APLICABILE VINURILOR LICOROASE ȘI VINURILOR LICOROASE CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ SAU CU INDICAȚIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ
A. Vinuri licoroase
1. Produsele menționate la punctul 3 litera (c) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, utilizate la fabricarea vinurilor licoroase și a vinurilor licoroase cu denumire de origine sau cu indicație geografică protejată nu trebuie să fi fost supuse, eventual, decât practicilor și tratamentelor oenologice prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau de prezentul regulament.
2. Cu toate acestea:
(a) creșterea tăriei alcoolice naturale în volume poate rezulta numai în urma utilizării produselor menționate la punctul 3 literele (e) și (f) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 și
(b) prin derogare, Spania este autorizată să permită utilizarea sulfatului de calciu pentru vinurile spaniole desemnate prin mențiunea tradițională „vino generoso” sau „vino generoso de licor”, dacă această practică este tradițională, iar cantitatea de sulfat conținută în produsul astfel tratat nu depășește limita de 2,5 g/l, exprimată în sulfat de potasiu. Vinurile obținute în acest mod pot fi supuse acidificării suplimentare, în limita maximă de 1,5 g/l.
3. Fără a aduce atingere dispozițiilor mai restrictive pe care statele membre le pot adopta în ceea ce privește vinurile licoroase și vinurile licoroase cu denumire de origine sau cu indicație geografică protejată obținute pe teritoriul propriu, pentru aceste vinuri sunt autorizate practicile oenologice prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau de prezentul regulament.
4. În plus, sunt permise:
(a) îndulcirea, cu condiția de a depune o declarație și a ține un registru, în cazul în care produsele în cauză nu au fost supuse îmbogățirii cu must de struguri concentrat, cu ajutorul:
— mustului de struguri concentrat sau al mustului de struguri concentrat rectificat, cu condiția ca tăria alcoolică în volume totală a vinului în cauză să nu fie mărită cu mai mult de 3 % vol.,
— mustului de struguri concentrat, al mustului de struguri concentrat rectificat sau al mustului de struguri stafidiți în care s-a adăugat alcool neutru de origine viticolă pentru a împiedica fermentarea, pentru vinul spaniol desemnat prin mențiunea tradițională „vino generoso de licor”, cu condiția ca tăria alcoolică totală în volume a vinului în cauză să nu fie mărită cu mai mult de 8 % vol.,
— mustului de struguri concentrat sau mustului de struguri concentrat rectificat, pentru vinurile licoroase cu denumirea de origine protejată „Madeira”, cu condiția ca tăria alcoolică totală în volume a vinului în cauză să nu fie mărită cu mai mult de 8 % vol.;
(b) adăugarea de alcool, de distilat sau de rachiu prevăzute la punctul 3 literele (e) și (f) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, pentru a compensa pierderile prin evaporare pe durata maturării;
(c) maturarea în recipiente păstrate la o temperatură de maximum 50 °C, pentru vinurile licoroase cu denumirea de origine protejată „Madeira”.
5. Soiurile de viță-de-vie din care se obțin produsele menționate la punctul 3 litera (c) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, folosite la producerea vinurilor licoroase și a vinurilor licoroase cu denumire de origine sau cu indicație geografică protejată sunt selectate dintre cele menționate la articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008.
6. Tăria alcoolică naturală în volume a produselor menționate la punctul 3 litera (c) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, folosite la producerea unui vin licoros, în afara vinurilor licoroase cu denumire de origine sau cu indicație geografică protejată, nu poate fi mai mică de 12 % vol.
B. Vinul licoros cu denumire de origine protejată (alte dispoziții decât cele prevăzute la partea A din prezenta anexă și care privesc în special vinurile licoroase cu denumire de origine protejată)
1. Lista de vinuri licoroase cu denumire de origine protejată a căror fabricare presupune utilizarea mustului de struguri sau a amestecului de must de struguri și vin, menționate la punctul 3 litera (c) a patra liniuță din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, este prezentată în partea A a apendicelui 1 la prezenta anexă.
2. Lista de vinuri licoroase cu denumire de origine protejată la care se pot adăuga produsele menționate la punctul 3 litera (f) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 este prezentată în partea B a apendicelui 1 la prezenta anexă.
3. Produsele menționate la punctul 3 litera (c) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, precum și mustul de struguri concentrat și mustul de struguri parțial fermentat obținut din struguri stafidiți, menționate la punctul 3 litera (f) punctul (iii) din anexa IV, folosite la producerea unui vin licoros cu denumire de origine protejată, trebuie să provină din regiunea al cărei nume îl poartă vinul respectiv.
Cu toate acestea, în ceea ce privește vinurile licoroase cu denumirea de origine protejată „Málaga” și „Jerez-Xérès-Sherry”, mustul de struguri stafidiți, în care s-a adăugat alcool neutru de origine viticolă pentru a împiedica fermentarea, obținut din soiul de viță-de-vie Pedro Ximénez, poate să provină din regiunea „Montilla-Moriles”.
4. Operațiunile vizate în partea A punctele 1 și 4 din prezenta anexă, destinate producerii unui vin licoros cu denumire de origine protejată, se pot efectua numai în interiorul regiunii menționate la punctul 3.
Cu toate acestea, în ceea ce privește vinul licoros cu denumire de origine protejată pentru care denumirea „Porto” este rezervată produsului preparat din struguri obținuți din regiunea „Douro”, prelucrarea suplimentară și procesul de maturare pot avea loc fie în regiunea menționată anterior, fie în regiunea Vila Nova de Gaia – Porto.
5. Fără a aduce atingere dispozițiilor mai restrictive pe care statele membre le pot adopta în ceea ce privește vinurile licoroase cu denumire de origine protejată produse pe teritoriul propriu:
(a) tăria alcoolică naturală în volume a produselor utilizate la producerea unui vin licoros cu denumire de origine protejată menționate la punctul 3 litera (c) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, nu poate fi mai mică de 12 % vol. Cu toate acestea, anumite vinuri licoroase cu denumire de origine protejată menționate în una dintre listele prezentate în partea A apendicele 2 din prezenta anexă, pot fi obținute:
(i) fie din must de struguri a cărui tărie alcoolică naturală în volume este de cel puțin 10 % vol. în cazul vinurilor licoroase cu denumire de origine protejată obținute prin adăugarea de rachiu din vin sau din tescovină de struguri cu denumire de origine și provenind, eventual, din aceeași exploatație;
(ii) fie din must de struguri parțial fermentat – fie, în ceea ce privește a doua liniuță de mai jos, din vin – având o tărie alcoolică naturală în volume inițială de cel puțin:
— 11 % vol., în cazul vinurilor licoroase cu denumire de origine protejată obținute prin adăugarea de alcool neutru, de distilat de vin cu tăria alcoolică dobândită în volume de cel puțin 70 % vol. sau de rachiu de origine viticolă,
— 10,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din must de struguri albi, menționate în lista 3 din partea A apendicele 2,
— 9 % vol. în cazul vinului licoros portughez cu denumirea de origine protejată „Madeira”, obținut prin metode tradiționale și uzuale conform legislației naționale care cuprinde prevederi exprese pentru acest tip;
(b) lista de vinuri licoroase cu denumire de origine protejată care, prin derogare de la punctul 3 litera (b) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, au o tărie alcoolică totală în volume mai mică de 17,5 % vol., dar de cel puțin 15 % vol., după cum prevedea în mod expres legislația națională aplicabilă înainte de 1 ianuarie 1985, este prevăzută în partea B a apendicelui 2.
6. Denumirile specifice tradiționale „οίνος γλυκύς φυσικός”, „vino dulce natural”, „vino dolce naturale”, „vinho doce natural” sunt rezervate vinurilor licoroase cu denumire de origine protejată:
— obținute din recolte care provin în proporție de cel puțin 85 % din soiurile de viță-de-vie indicate în lista prevăzută în apendice 3,
— provenite din musturi care prezintă un conținut inițial natural de zaharuri de cel puțin 212 g/l,
— obținute, fără nicio altă îmbogățire, prin adăugare de alcool, de distilat sau de rachiu, prevăzute la punctul 3 literele (e) și (f) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008.
7. Pentru a fi în conformitate cu practicile tradiționale de producție, statele membre pot, în ceea ce privește vinurile licoroase cu denumire de origine protejată, produse pe teritoriul propriu, să prevadă că mențiunea tradițională specifică „vin doux naturel” este rezervată vinurilor licoroase cu denumire de origine protejată care sunt:
— vinificate direct de către producătorii care au recoltat strugurii, cu condiția ca strugurii să provină exclusiv din recoltele proprii de Muscat, Grenache, Maccabéo sau Malvoisie; cu toate acestea, sunt admise recoltele obținute de pe parcele de vie plantate cu soiuri de viță-de-vie diferite de cele patru menționate anterior, în limita a 10 % din numărul total de butași,
— obținute în limita unui randament la hectar de 40 de hectolitri de must de struguri, prevăzut la punctul 3 litera (c) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008, prima și a patra liniuță, orice depășire a acestei valori a randamentului determinând pierderea beneficiului denumirii de „vin doux naturel” pentru întreaga recoltă,
— obținute din mustul de struguri menționat anterior, având un conținut inițial natural de zaharuri de cel puțin 252 g/l,
— obținute, fără nicio altă îmbogățire, prin adăugarea de alcool de origine viticolă, care corespunde, în alcool pur, unui minim de 5 % din volumul mustului de struguri menționat anterior utilizat și unui maxim egal cu valoarea cea mai slabă dintre următoarele două:
—— 10 % din volumul de must de struguri menționat anterior și utilizat,
— 40 % din tăria alcoolică totală în volume a produsului final reprezentat de suma dintre tăria alcoolică dobândită în volume și echivalentul tăriei alcoolice potențiale în volume, calculată pe baza a 1 % vol. alcool pur pentru 17,5 g/l zaharuri reziduale.
8. ►M3 În cazul vinurilor licoroase, denumirea tradițională specifică „vino generoso” este rezervată vinurilor licoroase seci cu denumire de origine protejată produse, în totalitate sau parțial, sub peliculă de drojdii și: ◄
— obținut din struguri albi proveniți din soiurile de viță-de-vie Palomino de Jerez, Palomino fino, Pedro Ximénez, Verdejo, Zalema și Garrido Fino,
— eliberate pentru consum după doi ani, în medie, de maturare în butoaie de stejar.
Producerea sub peliculă de drojdii, menționată la primul paragraf, este procesul biologic care, intervenind pe parcursul dezvoltării în mod spontan a unei pelicule de drojdii tipice la suprafața liberă a vinului după fermentarea alcoolică totală a mustului, conferă produsului caracteristicile analitice și organoleptice specifice.
9. Denumirea tradițională specifică „vinho generoso” este rezervată vinurilor licoroase cu denumirea de origine protejată „Porto”, „Madeira”, „Moscatel de Setúbal” și „Carcavelos” în asociere cu denumirea de origine respectivă.
10. Denumirea tradițională specifică „vino generoso de licor” este rezervată vinului licoros cu denumire de origine protejată:
— obținut din „vino generoso” menționat la punctul 8 sau din vinul fermentat sub peliculă de drojdii, potrivit pentru obținerea unui astfel de „vino generoso”, la care s-a adăugat fie must de struguri stafidiți în care s-a adăugat alcool neutru de origine viticolă pentru a împiedica fermentarea, fie must de struguri concentrat rectificat, fie „vino dulce natural”;
— pus la dispoziția consumatorilor după doi ani, în medie, de maturare în butoaie de stejar.
Apendicele 1
Lista vinurilor licoroase cu denumire de origine protejată a căror producție presupune norme speciale
A. LISTA VINURILOR LICOROASE CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ A CĂROR PRODUCȚIE PRESUPUNE UTILIZAREA MUSTULUI DE STRUGURI SAU A UNUI AMESTEC AL ACESTUI PRODUS CU VIN
(Partea B punctul 1 din prezenta anexă)
GRECIA
Σάμος (Samos), Μοσχάτος Πατρών (Muscat de Patras), Μοσχάτος Ρίου Πατρών (Muscat Rion de Patras), Μοσχάτος Κεφαλληνίας (Muscat de Céphalonie), Μοσχάτος Ρόδου (Muscat de Rhodos), Μοσχάτος Λήμνου (Muscat de Lemnos), Σητεία (Sitia), Νεμέα (Nemée), Σαντορίνη (Santorini), Δαφνές (Dafnes), Μαυροδάφνη Κεφαλληνίας (Mavrodafne de Céphalonie), Μαυροδάφνη Πατρών (Mavrodafne de Patras)
SPANIA
|
Vinuri licoroase cu denumire de origine protejată |
Descrierea produsului stabilită prin norme comunitare sau prin legislația națională |
|
Alicante |
Moscatel de Alicante Vino dulce |
|
Cariñena |
Vino dulce |
|
Condado de Huelva |
Pedro Ximénez Moscatel Mistela |
|
Empordà |
Mistela Moscatel |
|
Jerez-Xérès-Sherry |
Pedro Ximénez Moscatel |
|
Malaga |
Vino dulce |
|
Montilla-Moriles |
Pedro Ximénez Moscatel |
|
Priorato |
Vino dulce |
|
Tarragona |
Vino dulce |
|
Valencia |
Moscatel de Valencia Vino dulce |
ITALIA
Cannonau di Sardegna, Giró di Cagliari, Malvasia di Bosa, Malvasia di Cagliari, Marsala, Monica di Cagliari, Moscato di Cagliari, Moscato di Sorso-Sennori, Moscato di Trani, Masco di Cagliari, Oltrepó Pavese Moscato, San Martino della Battaglia, Trentino, Vesuvio Lacrima Christi.
B. LISTA VINURILOR LICOROASE CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ A CĂROR PRODUCȚIE PRESUPUNE ADĂUGAREA PRODUSELOR MENȚIONATE ÎN ANEXA IV PUNCTUL 3 LITERA (f) DIN REGULAMENTUL (CE) NR. 479/2008
(Partea B punctul 2 din prezenta anexă)
1. Lista vinurilor licoroase cu denumire de origine protejată (v.l.d.o.p.) a căror producție presupune adăugarea de alcool de vin sau de struguri stafidiți, cu o tărie alcoolică de cel puțin 95 % vol. și de cel mult 96 % vol.
[Punctul 3 litera (f) punctul (ii) prima liniuță din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008]
GRECIA
Σάμος (Samos), Μοσχάτος Πατρών (Muscat de Patras), Μοσχάτος Ρίου Πατρών (Muscat Rion de Patras), Μοσχάτος Κεφαλληνίας (Muscat de Céphalonie), Μοσχάτος Ρόδου (Muscat de Rhodos), Μοσχάτος Λήμνου (Muscat de Lemnos), Σητεία (Sitia), Σαντορίνη (Santorini), Δαφνές (Dafnes), Μαυροδάφνη Πατρών (Mavrodafne de Patras), Μαυροδάφνη Κεφαλληνίας (Mavrodafne de Céphalonie).
SPANIA
Condado de Huelva, Jerez-Xérès-Sherry, Manzanilla-Sanlúcar de Barrameda, Málaga, Montilla-Moriles, Rueda, Terra Alta.
CIPRU
Κουμανδαρία (Commandaria).
2. Lista v.l.d.o.p a căror producție presupune adăugarea de rachiu din vin sau din tescovină de struguri, cu o tărie alcoolică de cel puțin 52 % vol. și de cel mult 86 % vol.
[Punctul 3 litera (f) punctul (ii) a doua liniuță din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008]
GRECIA
Μαυροδάφνη Πατρών (Mavrodafne de Patras), Μαυροδάφνη Κεφαλληνίας (Mavrodafne de Céphalonie), Σητεία (Sitia), Σαντορίνη (Santorini), Δαφνές (Dafnes), Νεμέα (Nemée).
FRANȚA
Pineau des Charentes sau Pineau charentais, Floc de Gascogne, Macvin du Jura.
CIPRU
Κουμανδαρία (Commandaria).
3. Lista v.l.d.o.p a căror producție presupune adăugarea de rachiu din struguri stafidiți, cu o tărie alcoolică de cel puțin 52 % vol. și de cel mult 94,5 % vol.
[Punctul 3 litera (f) punctul (ii) a treia liniuță din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008]
GRECIA
Μαυροδάφνη Πατρών (Mavrodafne de Patras), Μαυροδάφνη Κεφαλληνίας (Mavrodafne de Céphalonie).
4. Lista v.l.d.o.p a căror producție presupune un adaos de must de struguri parțial fermentat obținut din struguri stafidiți
[Punctul 3 litera (f) punctul (iii) prima liniuță din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008]
SPANIA
|
Vinuri licoroase cu denumire de origine protejată |
Descrierea produsului stabilită prin norme comunitare sau prin legislația națională |
|
Jerez-Xérès-Sherry |
Vino generoso de licor |
|
Málaga |
Vino dulce |
|
Montilla-Moriles |
Vino generoso de licor |
ITALIA
Aleatico di Gradoli, Giró di Cagliari, Malvasia delle Lipari, Malvasia di Cagliari, Moscato passito di Pantelleria
CIPRU
Κουμανδαρία (Commandaria).
5. Lista v.l.d.o.p a căror producție presupune adăugarea de must de struguri concentrat obținut prin acțiunea focului direct, care corespunde, cu excepția acestei operații, definiției de must de struguri concentrat
[Punctul 3 litera (f) punctul (iii) a doua liniuță din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008]
SPANIA
|
Vinuri licoroase cu denumire de origine protejată |
Descrierea produsului stabilită prin norme comunitare sau prin legislația națională |
|
Alicante |
|
|
Condado de Huelva |
Vino generoso de licor |
|
Empordà |
Garnacha/Garnatxa |
|
Jerez-Xérès-Sherry |
Vino generoso de licor |
|
Málaga |
Vino dulce |
|
Montilla-Moriles |
Vino generoso de licor |
|
Navarra |
Moscatel |
ITALIA
Marsala.
6. Lista v.l.d.o.p a căror producție presupune adăugarea de must de struguri concentrat
[Punctul 3 litera (f) punctul (iii) a treia liniuță din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008]
SPANIA
|
Vinuri licoroase cu denumire de origine protejată |
Descrierea produsului stabilită prin norme comunitare sau prin legislația națională |
|
Málaga |
Vino dulce |
|
Montilla-Moriles |
Vino dulce |
|
Tarragona |
Vino dulce |
ITALIA
Oltrepó Pavese Moscato, Marsala, Moscato di Trani.
Apendicele 2
A. Listele menționate în anexa III B punctul 5 litera (a)
1. Lista v.l.d.o.p obținute din must de struguri cu tăria alcoolică naturală în volume de cel puțin 10 % vol., obținute prin adăugarea de rachiu din vin sau din tescovină de struguri cu denumire de origine și provenind eventual din aceeași exploatație.
FRANȚA
Pineau des Charentes sau Pineau charentais, Floc de Gascogne, Macvin du Jura.
2. Lista v.l.d.o.p. obținute din must de struguri în curs de fermentare, cu tăria alcoolică în volume naturală inițială de cel puțin 11 % vol., obținute prin adăugarea de alcool neutru sau de distilat de vin cu tăria alcoolică dobândită în volume de cel puțin 70 % vol. sau de rachiu de origine viticolă.
PORTUGALIA
Porto – Port
Moscatel de Setúbal, Setúbal
Carcavelos
Moscatel do Douro
ITALIA
Moscato di Noto
▼M2 —————
3. Lista v.l.d.o.p. obținute din vin cu tăria alcoolică în volume naturală inițială de cel puțin 10,5 % vol.
SPANIA
Jerez-Xérès-Sherry
Manzanilla-Sanlúcar de Barrameda
Condado de Huelva
Rueda
ITALIA
Trentino
4. Lista v.l.d.o.p. obținute din must de struguri în curs de fermentare, cu tăria alcoolică în volume naturală inițială de cel puțin 9 % vol.
PORTUGALIA
Madeira
B. Lista menționată în anexa III B punctul 5 litera (b)
Lista v.l.d.o.p. având tăria alcoolică totală în volume sub 17,5 % vol., dar de cel puțin 15 % vol., după cum prevedea în mod expres legislația națională aplicabilă înainte de 1 ianuarie 1985.
[Punctul 3 litera (b) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008]
SPANIA
|
v.l.d.o.p. |
Descrierea produsului stabilită prin norme comunitare sau prin legislația națională |
|
Condado de Huelva |
Vino generoso |
|
Jerez-Xérès-Sherry |
Vino generoso |
|
Manzanilla-Sanlúcar de Barrameda |
Vino generoso |
|
Málaga |
Seco |
|
Montilla-Moriles |
Vino generoso |
|
Priorato |
Rancio seco |
|
Rueda |
Vino generoso |
|
Tarragona |
Rancio seco |
ITALIA
Trentino
PORTUGALIA
|
v.l.d.o.p. |
Descrierea produsului stabilită prin norme comunitare sau prin legislația națională |
|
Porto – Port |
Branco leve seco |
Apendicele 3
Lista soiurilor de struguri care pot fi folosiți la producerea v.l.d.o.p. care utilizează mențiunile specifice tradiționale „vino dulce natural”, „vino dolce naturale”, „vinho doce natural” și „οινος γλυκυς φυσικος”
Muscats – Grenache – Garnacha Blanca – Garnacha Peluda – Listán Blanco – Listán Negro-Negramoll – Maccabéo – Malvoisies – Mavrodaphne – Assirtiko – Liatiko – Garnacha tintorera – Monastrell – Palomino – Pedro Ximénez – Albarola – Aleatico – Bosco – Cannonau – Corinto nero – Giró – Monica – Nasco – Primitivo – Vermentino – Zibibbo – ►M2 Moscateles – Garnacha ◄ .
ANEXA IV
METODE DE ANALIZĂ COMUNITARE SPECIFICE
A. IZOTIOCIANATUL DE ALIL
1. Principiul metodei
Orice izotiocianat de alil prezent în vin este colectat prin distilare și identificat prin cromatografie gazoasă.
2. Reactivi
|
2.1. |
Etanol absolut. |
|
2.2. |
Soluție standard: soluție de izotiocianat de alil în alcool absolut, conținând 15 mg de izotiocianat de alil pe litru. |
|
2.3. |
Amestec de înghețare, constând din etanol și gheață carbonică (temperatura – 60 °C). |
3. Aparatura
|
3.1. |
Aparat de distilare, așa cum se arată în figura de mai jos. Prin acesta trece un flux continuu de azot. |
|
3.2. |
Manta de încălzire, controlată termostatic. |
|
3.3. |
Debitmetru. |
|
3.4. |
Cromatograf cu gaz cu detector spectrofotometric cu flacără, echipat cu un filtru selector pentru compuși sulfuroși (lungimea de undă = 394 nm) sau orice detector potrivit. |
|
3.5. |
Coloană cromatografică din oțel inoxidabil cu diametrul interior de 3 mm și lungimea de 3 m, umplută cu Carbowax 20 M 10 % pe cromosorb WHP, 80-100 mesh. |
|
3.6. |
Microseringă de 10 μl. |
4. Metoda de lucru
Se pun doi litri de vin în balonul de distilare, se introduc câțiva milimetri de etanol (punctul 2.1) în cele două tuburi colectoare, astfel încât părțile poroase ale inelelor dispersoare de gaz să fie complet scufundate. Se răcesc cele două tuburi din exterior, utilizând amestecul de înghețare. Se conectează balonul la tuburile colectoare și se începe alimentarea aparatului cu azot, la un debit de aproximativ 3 l pe oră. Se încălzește vinul la 80 °C prin reglarea temperaturii mantalei de încălzire în mod corespunzător, se distilează și se colectează 45-50 ml de distilat.
Stabilizarea cromatografului. Se recomandă următoarele condiții de operare:
— temperatura injectorului: 200 °C,
— temperatura coloanei: 130 °C,
— debitul gazului purtător heliu: 20 ml pe minut.
Se introduce, cu microseringa, un volum de soluție standard suficient pentru identificare ușoară pe cromatogramă a picului corespunzător izotiocianatului de alil.
În același mod se introduce în cromatograf o parte alicotă din distilat. Se verifică dacă timpul de retenție al picului obținut corespunde cu acela al picului izotiocianatului de alil.
În condițiile descrise anterior, compușii prezenți în vin în mod natural nu vor produce picuri care să interfereze pe cromatograma soluției probă.
Aparat de distilare cu flux de azot
B. METODE DE ANALIZĂ SPECIALE PENTRU MUSTUL DE STRUGURI CONCENTRAT RECTIFICAT
▼M4 —————
(f) Mezoinozitolul, scilo-inozitolul și zaharoza
1. Principiul metodei
Cromatografia gazoasă a derivaților silanizați.
2. Reactivi
|
2.1. |
Etalon: xilitol (soluție apoasă de aproximativ 10 g/l, la care se adăugă un vârf de spatulă de azidă) |
|
2.2. |
Bi(trimetilsilil)trifluoroacetamidă – BSTFA – (C8H18F3NOSi2) |
|
2.3. |
Trimetilclorosilan (C3H9ClSi) |
|
2.4. |
Piridină p.A. (C5H5N) |
|
2.5. |
Mezoinozitol (C6H12O6) |
3. Aparatura
|
3.1. |
Cromatograf cu gaz, echipat cu: |
|
3.2. |
Coloană capilară (de exemplu din silice topită, învelită cu OV 1, grosimea filmului de 0,15 μ, lungimea de 25 m și diametrul intern de 0,3 mm). Condiții de lucru: gaz purtător: hidrogen sau heliu — debitul gazului purtător: aproximativ 2 ml/minut, — temperatura injectorului și detectorului: 300 °C, — programarea temperaturii: 1 minut la 160 °C, 4 °C per minut până la 260 °C, temperatură constantă de 260 °C timp de 15 minute, — raportul de divizare: aproximativ 1:20. |
|
3.3. |
Integrator. |
|
3.4. |
Microseringă de 10 μl. |
|
3.5. |
Micropipete de 50, 100 și 200 μl. |
|
3.6. |
Baloane de 2 ml cu dop din teflon. |
|
3.7. |
Etuvă. |
4. Metoda de lucru
Într-un balon de 50 ml se pun aproximativ 5 g de must concentrat rectificat, cântărite cu precizie. Se adaugă 1 ml de soluție standard de xilitol (punctul 2.1) și se completează până la capacitate cu apă. După omogenizarea probei se iau 100 μl de soluție și se pun în balon (punctul 3.6), unde se usucă sub un curent ușor de aer. Pentru facilitarea evaporării se pot adăuga, dacă este cazul, 100 μl de alcool etilic pur.
Se dizolvă cu grijă reziduul în 100 μl de piridină (punctul 2.4), se adaugă 100 μl de bi(trimetilsilil)trifluoroacetamidă (punctul 2.2) și 10 μl de trimetilclorosilan (punctul 2.3). Se închide balonul cu dopul din teflon și se încălzește în etuvă, timp de o oră, la 60 °C.
Se extrag 0,5 μl de lichid limpede și se injectează, utilizând un „ac încălzit”, în conformitate cu raportul de divizare specificat anterior.
5. Calcularea rezultatelor
|
5.1. |
Se prepară o soluție conținând: 60 g/l de glucoză, 60 g/l de fructoză, 1 g/l de mezoinozitol și 1 g/l de zaharoză. Se cântăresc 5 g de soluție și se urmează procedura de la punctul 4. Rezultatele pentru mezoinozitol și zaharoză, ținând cont de xilitol, sunt calculate din cromatogramă. În cazul scilo-inozitolului, care nu se găsește în comerț și are un timp de retenție cuprins între ultimul pic al formei anomerice a glucozei și vârful mezoinozitolului (a se vedea diagrama de mai jos), se ia în considerare același rezultat ca și pentru mezoinozitol. |
6. Exprimarea rezultatelor
|
6.1. |
Mezoinozitolul și scilo-inozitolul sunt exprimate în miligrame per kilogram de zaharuri totale. Zaharoza se exprimă în grame per kilogram de must. 
|
ANEXA V
TABELUL DE CORESPONDENȚĂ MENȚIONAT LA ARTICOLUL 16 ALINEATUL (2)
|
Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 |
Regulamentul (CEE) nr. 2676/90 |
Regulamentul (CE) nr. 423/2008 |
Prezentul regulament |
|
— |
— |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
|
— |
— |
— |
Articolul 2 |
|
Articolul 43 alineatul (1) |
— |
Articolul 5 |
Articolul 3 alineatul (1) |
|
Articolul 43 alineatul (2) prima liniuță |
— |
Articolul 23 |
Articolul 3 alineatul (2) |
|
Articolul 43 alineatul (2) prima liniuță |
— |
Articolul 24 |
Articolul 3 alineatul (3) |
|
Articolul 43 alineatul (2) prima liniuță |
— |
Articolele 34, 35 și 36 |
Articolul 3 alineatul (4) |
|
— |
— |
Articolul 44 |
Articolul 4 |
|
Articolul 43 alineatul (2) a doua liniuță |
— |
— |
Articolul 5 |
|
Articolul 43 alineatul (2) a treia liniuță |
— |
— |
Articolul 6 |
|
— |
— |
Articolul 38 |
Articolul 7 |
|
Articolul 42 alineatul (6) |
— |
Articolul 39 |
Articolul 8 |
|
— |
— |
Articolul 6 |
Articolul 9 |
|
— |
— |
Articolul 46 |
Articolul 10 alineatul (1) |
|
— |
— |
Articolul 45 |
Articolul 10 alineatul (2) |
|
— |
— |
Articolul 32 |
Articolul 11 |
|
— |
— |
Articolul 29 |
Articolul 12 |
|
— |
— |
Articolul 30 |
Articolul 13 |
|
— |
— |
Articolul 21 |
Articolul 14 |
|
— |
Articolul 1 alineatul (1) |
Articolul 47 |
Articolul 15 |
|
— |
— |
Articolul 48 |
Articolul 16 |
|
Anexa IV |
— |
Articolele 7 și 12 |
Anexa I-A |
|
— |
— |
Articolul 10 |
Anexa I A, apendicele 1 |
|
— |
— |
Articolul 8 |
Anexa I A, apendicele 2 |
|
— |
— |
Articolul 9 |
Anexa I A, apendicele 3 |
|
— |
— |
Articolul 13 |
Anexa I A, apendicele 4 |
|
— |
— |
Articolele 14, 15 și 16 |
Anexa I A, apendicele 5 |
|
— |
— |
Articolul 17 |
Anexa I A, apendicele 6 |
|
— |
— |
Articolul 18 |
Anexa I A, apendicele 7 |
|
— |
— |
Articolul 19 |
Anexa I A, apendicele 8 |
|
— |
— |
Articolul 22 |
Anexa I A, apendicele 9 |
|
Anexa V partea A |
— |
— |
Anexa I B |
|
Anexa V partea B |
— |
— |
Anexa I C |
|
Anexa V partea F |
— |
— |
Anexa I D |
|
Anexa V partea H |
— |
Articolul 28 |
Anexa II A |
|
Anexa V partea I |
— |
Articolul 4 |
Anexa II B |
|
Anexa VI partea K |
— |
— |
Anexa II C |
|
Anexa V partea J |
— |
Articolele 25 și 37 |
Anexa III A |
|
— |
— |
Articolul 43 |
Anexa III A |
|
Anexa VI partea L |
— |
Articolele 40 și 41 |
Anexa III B |
|
— |
Anexă, punctul 39 |
— |
Anexa IV A |
|
— |
Anexă, punctul 42 |
— |
Anexa IV B |
( 1 ) JO L 148, 6.6.2008, p. 1.
( 2 ) JO L 179, 14.7.1999, p. 1.
( 3 ) JO L 272, 3.10.1990, p. 1.
( 4 ) JO L 127, 15.5.2008, p. 13.
( 5 ) JO L 228, 1.9.2009, p. 3.
( 6 ) JO L 253, 20.9.2008, p. 1.
( 7 ) JO L 354, 31.12.2008, p. 7.
( 8 ) JO L 338, 13.11.2004, p. 4.
( 9 ) JO L 220, 15.8.2002, p. 18.
( 10 ) JO L 338, 13.11.2004, p. 4.
( 11 ) JO L 12, 15.1.2011, p. 1.