(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 980/2005, Republica Belarus (denumită în continuare „Belarus”) este o țară beneficiară a sistemului de preferințe tarifare generalizate al Comunității.

(2)

La 29 ianuarie 2003, Confederația Internațională a Sindicatelor Libere (CISL), Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) și Confederația Mondială a Muncii (CMM) au adresat Comisiei o cerere comună pentru a se proceda la o anchetă în temeiul articolului 27 din Regulamentul (CE) nr. 2501/2001 al Consiliului din 10 decembrie 2001 privind aplicarea unui sistem de preferințe tarifare generalizate pentru perioada 1 ianuarie 2002-31 decembrie 2004 ( 2 ), cu privire la presupusele încălcări ale libertății sindicale și ale dreptului la negociere colectivă în Belarus.

(3)

Comisia a examinat această cerere în consultare cu comitetul pentru preferințe generalizate și a decis, prin decizia din 29 decembrie 2003 ( 3 ), deschiderea unei anchete. S-au căutat informații de la părțile în cauză prin intermediul publicării unui anunț ( 4 ).

(4)

Autoritățile din Belarus au fost informate în mod oficial în legătură cu deschiderea anchetei. Acestea au negat orice încălcare a convențiilor nr. 87 (privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical) și nr. 98 (privind dreptul de organizare și de negociere colectivă) ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

(5)

Cu toate acestea, informațiile adunate de Comisie în cursul anchetei desfășurate în consultare cu comitetul de preferințe generalizate au confirmat existența unor încălcări grave și sistematice ale libertății sindicale și ale dreptului la negociere colectivă prevăzute de convențiile nr. 87 și nr. 98 ale OIM. Printre altele, Comisia a aflat că OIM a analizat situația din Belarus cu privire la aceste două convenții și a lansat propria anchetă în noiembrie 2003. Raportul comisiei de anchetă a OIM, din iulie 2004, cuprindea douăsprezece recomandări cu privire la măsurile specifice care trebuie luate pentru a ameliora situația din Belarus. Belarusul a fost invitat de îndată să pună în aplicare aceste măsuri înainte de 1 iunie 2005, dar fără niciun efect. Pe baza acestor recomandări și a propriilor sale observații, Comisia a considerat că suspendarea temporară a regimului preferențial este justificată.

(6)

La 17 august 2005, Comisia a decis să procedeze la monitorizarea și evaluarea situației drepturilor referitoare la muncă în Belarus ( 5 ). Anunțul începerii perioadei de șase luni în vederea acestor monitorizări și evaluări ( 6 ) conținea o declarație de intenție a Comisiei de a prezenta Consiliului o propunere de retragere temporară a preferințelor comerciale, dacă, înainte de încheierea acestei perioade, Belarusul nu se angajează să ia măsurile necesare pentru a se conforma principiilor enunțate în declarația OIM din 1998 privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, astfel cum se arată în cele douăsprezece recomandări ale comisiei de anchetă a OIM din iulie 2004. Autoritățile din Belarus au fost informate oficial despre această decizie și despre acest anunț.

(7)

Belarus nu și-a asumat angajamentul cerut la încheierea perioadei de monitorizare și evaluare de șase luni și, după cum se menționează mai jos, nici în cursul lunilor care au urmat. În schimb, la 30 martie 2006, autoritățile din Belarus au prezentat Comisiei un document referitor la situația drepturilor și libertății sindicale din această țară. Comisia a analizat acest document, dar a ajuns la concluzia că nu cuprinde suficiente dovezi privind asumarea unui angajament.

(8)

Între timp, Consiliul de administrație al OIM adoptă raportul de monitorizare al Comitetului pentru libertatea sindicală în martie 2006, în care respectivul comitet subliniază agravarea efectivă a situației drepturilor sindicale din Belarus și invită de urgență autoritățile bieloruse să ia, fără întârziere, măsuri concrete.

(9)

De asemenea, Comisia a primit o comunicare la data de 16 mai 2006, de la autoritățile bieloruse, referitoare la situația drepturilor libertății sindicale din Belarus. La fel ca în cazul documentului din 30 martie 2006 menționat anterior, după o analiză aprofundată, Comisia a ajuns la concluzia că această comunicare nu conține niciun semn de angajament și niciun indiciu convingător de ameliorare a situației. Această evaluare a situației din Belarus a fost împărtășită de Comisia de aplicare a normelor Conferinței Internaționale a Muncii în raportul din iunie 2006, în care deplânge persistența guvernului din Belarus în abținerea de a pune în aplicare recomandările și subliniază necesitatea adoptării unor măsuri rapide pentru a putea înregistra progrese reale și concrete. La rândul său, Conferința Internațională a Muncii din iunie 2006, organizată sub auspiciile OIM, a calificat nepunerea în practică a celor douăsprezece recomandări, pe care Belarus continuă să le ignore din 2004, ca un caz de abținere persistentă de a acționa. Această clasificare excepțională nu se utilizează decât în cazuri extrem de grave și sistematice de nerespectare a unei convenții ratificate.

(10)

Comisia a analizat cu atenție evoluțiile recente din Belarus, în special o scrisoare a Belarusului din data de 14 octombrie 2006 prezentată Comisiei la 17 octombrie 2006. În locul unui angajament efectiv sau al unor probe evidente privind ameliorarea situației, scrisoarea evocă, încă o dată, posibile intenții, dar nu conține nicio indicație cu privire la punerea efectivă în aplicare a convențiilor nr. 87 și nr. 98 ale OIM. Încălcarea principiilor stabilite în convențiile nr. 87 și nr. 98 ale OIM persistă.

(11)

Ținând seama de cele menționate anterior, acordul preferențial pentru produsele originare din Belarus ar trebui să fie retras temporar, până când se va stabili, printr-o decizie, că motivele care justifică această retragere temporară nu mai există.

(12)

Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la șase luni de la adoptarea sa, dacă, până la această dată, nu se stabilește, printr-o decizie, că motivele care îl justifică nu mai există,