2001D0080 — RO — 07.04.2008 — 002.001


Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B

DECIZIA CONSILIULUI

din 22 ianuarie 2001

de instituire a Statului Major al Uniunii Europene

(2001/80/PESC)

(JO L 027, 30.1.2001, p.7)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  No

page

date

►M1

DECIZIA 2005/395/PESC A CONSILIULUI din 10 mai 2005

  L 132

17

26.5.2005

►M2

DECIZIA 2008/298/PESC A CONSILIULUI din 7 aprilie 2008

  L 102

25

12.4.2008




▼B

DECIZIA CONSILIULUI

din 22 ianuarie 2001

de instituire a Statului Major al Uniunii Europene

(2001/80/PESC)



CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și, în special, articolul 28 alineatul (1) al acesteia,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în special, articolul 207 alineatul (2) al acesteia,

întrucât:

(1)

În cadrul consolidării politicii externe și de securitate comună (PESC) și în special a politicii europene comune de securitate și apărare prevăzute la articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul European întrunit la Nisa între 7 și 11 decembrie 2000 a ajuns la un acord privind înființarea Statului Major al Uniunii Europene, stabilind misiunea și funcțiile acestuia.

(2)

În conformitate cu directivele date de Consiliul European, ar trebui procedat în așa fel încât Statul Major să fie pregătit să își înceapă lucrările,

DECIDE:



Articolul 1

(1)  Pe lângă Secretariatul General al Consiliului vor fi detașați militari din statele membre în vederea constituirii Statului Major al Uniunii Europene (EUMS).

(2)  Statul Major va fi integrat în Secretariatul General al Consiliului.

▼M1

Articolul 2

Mandatul și organizarea Statului Major al Uniunii Europene sunt definite în anexa la prezenta decizie.

▼B

Articolul 3

Toți membrii Statului Major trebuie să aibă naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene.

▼M2

Articolul 4

Membrilor Statului Major al Uniunii Europene li se aplică normele instituite prin Decizia 2007/829/CE a Consiliului din 5 decembrie 2007 privind regimul aplicabil experților și militarilor naționali detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului ( 1 ).

▼B

Articolul 5

Prezenta decizie produce efecte la data adoptării.

Aceasta se aplică de la o dată stabilită de secretarul general/Înalt reprezentant după consultarea Comitetului Politic și de Securitate și a Organului Militar Interimar/Comitetului Militar și în principiu înainte de sfârșitul lunii iunie 2001.

Până la data aplicării prezentei decizii, directorul general al Statului Major (DGEUMS), care își va prelua funcția la 1 martie 2001 ( 2 ), va îndeplini funcția de șef al experților militari detașați din statele membre pe lângă Secretariatul Consiliului ( 3 ).

Articolul 6

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial.

▼M2




ANEXĂ

MANDATUL ȘI ORGANIZAREA STATULUI MAJOR AL UNIUNII EUROPENE (EUMS) ( 4 )

1.   Introducere

La Helsinki, statele membre ale UE au decis să instituie în cadrul Consiliului noi organisme politice și militare permanente, care să permită Uniunii Europene asumarea responsabilităților sale pentru toate sarcinile de prevenire a conflictelor și gestionare a crizelor definite în TUE. Astfel cum este prevăzut în raportul Helsinki, EUMS, „în cadrul structurilor Consiliului, pune la dispoziția PECSA competențele sale militare și sprijinul său, în special în ceea ce privește conducerea operațiilor militare de gestionare a crizelor conduse de Uniunea Europeană”.

La reuniunea din 12 și 13 decembrie 2003, Consiliul European a primit favorabil documentul intitulat „Apărarea europeană, consultări NATO/UE, planificare și operații”. La 16 și 17 decembrie 2004, Consiliul European a aprobat propunerile detaliate pentru punerea în aplicare a acestui document.

La 19 noiembrie 2007, Consiliul a primit favorabil raportul întocmit de Secretarul General/Înaltul Reprezentant („SG/ÎR”) privind capacitatea Statului Major al UE de a realiza planificarea timpurie la nivel strategic pentru operațiile conduse de Uniunea Europeană, astfel cum a solicitat Consiliul în mai 2007, și a aprobat recomandările de punere în aplicare a celor patru măsuri sub forma unui pachet, împreună cu acțiunile identificate în recomandarea militară.

Mandatul EUMS este definit după cum urmează:

2.   Misiunea

Statul Major asigură avertizarea timpurie, evaluarea situațiilor și planificarea strategică pentru misiunile și sarcinile menționate la articolul 17 alineatul (2) din TUE, inclusiv pentru cele identificate în Strategia europeană de securitate.

Această misiune cuprinde și identificarea forțelor europene naționale și multinaționale, precum și punerea în aplicare a politicilor și a deciziilor în conformitate cu indicațiile EUMC.

3.   Rolul

 Reprezintă sursa de expertiză militară a UE.

 Asigură legătura între EUMC, pe de o parte, și resursele militare disponibile ale UE, pe de alta, și furnizează expertiză militară organismelor UE în conformitate cu indicațiile EUMC.

 Îndeplinește trei funcții operaționale principale: avertizarea timpurie, evaluarea situațiilor și planificarea strategică.

 Realizează planificarea timpurie detaliată suficient, inter alia, pentru a permite statelor membre să își evalueze potențialele contribuții cu forțe militare și pentru ca EUMS să asigure expertiza corespunzătoare în cadrul procesului decizional.

 Asigură o capacitate de alertă timpurie. Planifică, evaluează și face recomandări cu privire la conceptul de gestionare a crizelor și la strategia militară generală și pune în aplicare deciziile și recomandările EUMC.

 Asistă EUMC la evaluarea situațiilor și cu privire la aspectele militare ale planificării strategice ( 5 ) pentru ansamblul misiunilor și al sarcinilor menționate la articolul 17 alineatul (2) din TUE, inclusiv pentru cele identificate în Strategia europeană de securitate, pentru toate cazurile de operații conduse de UE, indiferent dacă UE recurge sau nu la mijloacele și capacitățile NATO.

 (La cererea SG/ÎR sau a COPS) sprijină misiunile temporare în țări terțe sau pe lângă organizații internaționale, pentru a furniza, după caz, consultanță și asistență în ceea ce privește aspectele militare ale prevenirii conflictelor, ale gestionării crizelor și ale procesului de stabilizare după încheierea conflictelor.

 Contribuie la procesul de elaborare, evaluare și analiză a obiectivelor în ceea ce privește capacitățile, luând în considerare necesitatea, pentru statele membre implicate, să asigure coerența cu DPP al NATO și cu PARP al PpP, în conformitate cu procedurile convenite.

 Colaborează îndeaproape cu Agenția Europeană de Apărare.

 Răspunde de monitorizarea și evaluarea instruirii, a exercițiilor și a interoperabilității forțelor și a capacităților puse la dispoziția UE de către statele membre și formulează recomandări cu privire la acestea.

 Menține capacitatea de întărire a comandamentului național desemnat să conducă o operație autonomă a UE.

 Răspunde de generarea capacității de planificare și conducere a unei operații militare autonome a UE și menține în cadrul EUMS capacitatea de instituire rapidă a unui centru operațional pentru anumite operații, în special atunci când este necesară o reacție militară și civilă conjugată și când nu a fost identificat niciun comandament național, odată ce Consiliul adoptă o decizie cu privire la o asemenea operație la recomandarea EUMC.

4.   Sarcini

 Furnizează expertiză militară SG/ÎR și organismelor UE, sub îndrumarea EUMC.

 Monitorizează crizele posibile bazându-se pe capacitățile serviciilor de informații naționale și multinaționale adecvate.

 Colaborează cu Centrul comun de situații în domeniul schimbului de informații, în conformitate cu acordul privind Organismul unic de analiză a informațiilor.

 Realizează planificarea militară prealabilă la nivel strategic.

 Realizează planificarea timpurie suficient de detaliată, inter alia, pentru a permite statelor membre să își evalueze potențialele contribuții cu forțe și pentru ca EUMS să asigure expertiza corespunzătoare în cadrul procesului decizional.

 Identifică și repertorizează forțele naționale și multinaționale pentru operațiile conduse de UE, în coordonare cu NATO.

 Contribuie la dezvoltarea și pregătirea (inclusiv prin instruire și exerciții) a forțelor naționale și multinaționale puse la dispoziția UE de către statele membre. Aspectele privind relațiile cu NATO se definesc în documentele relevante.

 Organizează și coordonează procedurile împreună cu comandamentele naționale și multinaționale, inclusiv cu comandament NATO la care UE are acces, pentru asigurarea, pe cât posibil, a compatibilității cu procedurile NATO.

 Contribuie la aspectele militare ale dimensiunii PESA de luptă împotriva terorismului.

 Contribuie la elaborarea conceptelor, a doctrinei, a planurilor și a procedurilor pentru utilizarea mijloacelor și a capacităților militare în cazul operațiilor de gestionare a efectelor catastrofelor naturale sau provocate de om.

 Programează, planifică, desfășoară și evaluează aspectele militare ale procedurilor UE de gestionare a crizelor, inclusiv validarea procedurilor UE/NATO.

 Participă la estimarea costurilor operațiilor și ale aplicațiilor.

 Asigură legătura cu comandamentele naționale și multinaționale ale forțelor multinaționale.

 Instituie relații permanente cu NATO în conformitate cu „acordurile permanente UE/NATO”.

 Cuprinde o echipa de legătură cu NATO și menține o celulă UE în cadrul SHAPE în conformitate cu raportul președinției privind PESA adoptat de Consiliu la 13 decembrie 2004.

 Stabilește relații adecvate cu omologii identificați din cadrul ONU, precum și din cadrul altor organizații internaționale, inclusiv OSCE și UA, cu acordul acestor organizații.

 Contribuie la procesul global necesar de învățare din experiențele dobândite.

 Realizează planificarea strategică pentru cazurile de urgență la inițiativa SG/ÎR sau a COPS.

 Contribuie la elaborarea unui ansamblu de doctrine/concepte și la procesul de învățare din experiențele acumulate în cadrul operațiilor și al aplicațiilor civile/militare.

 Elaborează concepte și proceduri pentru Centrul de operații al UE și asigură disponibilitatea și pregătirea pentru utilizare în operații, exerciții și instruire a personalului, a instalațiilor și a echipamentelor centrului de operații.

 Întreține, modernizează și înlocuiește echipamentele din cadrul Centrului de operații al UE și întreține spațiul în care este amplasat centrul.

(a)   Sarcini suplimentare pentru situațiile de gestionare a crizelor

 Solicită și prelucrează informații specifice de la organismele de informații și alte informații relevante din toate sursele disponibile.

 Sprijină contribuțiile EUMC la directivele de planificare inițială și la directivele de planificare ale COPS.

 Elaborează și ordonează, în funcție de priorități, opțiuni strategice militare pentru îndrumarea militară a COPS de către EUMS, prin:

 

 definirea opțiunilor generale inițiale;

 apelarea, după caz, la surse externe pentru ajutor în cazul planificării, care vor analiza și elabora în detaliu aceste opțiuni;

 evaluarea rezultatelor acestor analize aprofundate și contractarea oricăror activități ulterioare care ar putea fi necesare;

 prezentarea unei evaluări globale către EUMC, cu indicarea priorităților și a recomandărilor pertinente.

 Identifică, în colaborare cu echipele naționale de planificare și, după caz, cu NATO, forțele care ar putea participa la posibile operații conduse de UE.

 Asistă comandantul operației în schimburile tehnice cu țările terțe care furnizează contribuții militare la o operație condusă de UE, precum și la pregătirea conferinței pentru constituirea forței armate.

 Continuă monitorizarea situațiilor de criză.

 La cererea DG E către directorul general al EUMS (DGEUMS), furnizează asistență pentru planificarea strategică politico-militară a reacției la situații de criză efectuată sub conducerea DG E (elaborarea unui concept de gestionare a crizei, a unei acțiuni comune …).

 La cererea DG E către DGEUMS, furnizează asistență pentru planificarea la nivel strategic a reacției la situații de criză (misiuni de evaluare, concept de gestionare a crizei), efectuată sub conducerea DG E.

 Contribuie la planificarea strategică a reacției la situații de criză pentru operațiile civile și militare conjugate, prin elaborarea unor opțiuni strategice, astfel cum sunt prevăzute în procedurile de gestionare a crizelor. Această planificare ține de competența directă a DGEUMS și a directorului CPCC (DCPCC), sub conducerea generală a SG/ÎR.

 La cererea DCPCC către DGEUMS, furnizează asistență pentru planificarea la nivel strategic și operațional a reacției la situații de criză pentru misiuni civile, efectuată sub conducerea DCPCC.

(b)   Sarcini suplimentare în timpul operațiilor

 EUMS asigură, prin „Celula de supraveghere”, o capacitate permanentă (24 h/7 zile) de monitorizare a tuturor misiunilor și operațiilor PESA pentru a asigura transmiterea într-un mod sistematic a informațiilor specifice operațiilor.

 EUMS are sarcina să monitorizeze în mod constant, sub îndrumarea EUMC, toate aspectele militare ale operațiilor. EUMS efectuează analiza strategică în colaborare cu comandantul operației desemnat pentru a susține EUMC în calitate consultativă a COPS responsabil cu îndrumarea strategică.

 Furnizează EUMC, ținând seama de evoluțiile politice și operaționale, noi opțiuni pe care se bazează îndrumările de ordin militar ale EUMC către COPS.

 Contribuie la nucleul de bază consolidat și la extinderea ulterioară, în măsura cerințelor, a Centrului de operații al UE.

 Furnizează nucleul de bază permanent al Centrului de operații al UE.

 Asistă la coordonarea operațiilor civile. Astfel de operații sunt planificate și efectuate sub conducerea DCPCC. EUMS asistă la planificarea, susținerea (inclusiv posibila utilizare a mijloacelor militare) și desfășurarea operațiilor civile (nivelul strategic rămâne de competența DG E IX).

5.   Organizare

 EUMS își desfășoară activitatea sub conducerea militară a EUMC, căruia îi este subordonat.

 Este un departament al Secretariatului Consiliului atașat direct SG/ÎR și colaborează îndeaproape cu alte departamente ale Secretariatului General al Consiliului.

 Este condus de un director general (DGEUMS) cu gradul de general cu trei stele.

 Este format din personalul detașat de statele membre care acționează în baza unui statut internațional, în conformitate cu normele care se aplică experților naționali și cadrelor militare detașate la Secretariatul General al Consiliului, precum și din funcționari din cadrul Secretariatului General al Consiliului și din funcționari din cadrul Comisiei detașați. În scopul îmbunătățirii procesului de selecție a personalului EUMS, statele membre sunt încurajate să prezinte mai mulți candidați pentru fiecare dintre posturile respective.

 Pentru a putea acoperi întregul spectru de misiuni și sarcini, EUMS este organizat astfel cum este prevăzut în apendicele A.

 În situațiile sau aplicațiile de gestionare a crizelor, EUMS poate constitui echipe de planificare și gestionare, bazându-se pe expertiza, personalul și infrastructura proprii. De asemenea, poate solicita, după caz, statelor membre, prin intermediul EUMC, punerea la dispoziție de personal cu scopul de a asigura o creștere temporară a acestuia.

 EUMC va îndruma, prin DGEUMS, activitățile militare desfășurate de EUMS în cadrul gestionării crizelor civile. Contribuțiile EUMS la aspectele civile ale gestionării crizelor rămân de competența funcțională a DG E IX pentru toate activitățile (planificare, misiuni de evaluare etc.), până la dezvoltarea conceptului de gestionare a crizei, inclusiv, și, dacă este cazul, opțiuni strategice în materie de poliție/opțiuni strategice în sectorul civil. Odată ce a fost luată o decizie privind lansarea unei misiuni, aceste contribuții intră în competența funcțională a DCPCC. Raportările privind aceste activități către Comitetul însărcinat cu aspectele civile ale gestionării crizelor (CIVCOM) vor fi efectuate în conformitate cu procedurile stabilite pentru aspectele civile ale gestionării crizelor.

6.   Relații cu țări terțe

Relațiile EUMS cu membrii europeni ai NATO care nu fac parte din Uniunea Europeană, cu alte țări terțe și cu statele candidate la aderarea la UE se definesc în documentele relevante privind relațiile UE cu țările terțe.




Apendicele A

ORGANIGRAMA EUMS

DGEUMS ***DGEUMS PERSONAL STAFFCONSILIER JURIDIC (1)DDG COLABORATORI PERSONALIDDG **LIAISON OFFICER TO UN (3)EU CELL (SHAPE)EXECUTIVE OFFICEDIRECTOR CONCEPTE & CAPACITĂȚI *DIRECTOR INFORMAȚII *DIRECTOR OPERAȚII *DIRECTOR CIV/MIL CELL *DIRECTOR LOGISTICĂ *DIRECTOR COMMS & IS*CONCEPTEINT POLICYCRISIS RESPONSE/CURRENT OPSCIV/MIL STRAT PLANLOG POLICYCIS POL/REQCAPACITATEA FORȚELORINT REQOP CENTRE PERM STAFF (2)MIL ASSESSMENT & PLANNINGSPRIJIN PRIVIND RESURSELEIT SUPPORTEXE / TRAINING ANALYSISINT PRODUCTIONCELULA DE SUPRAVEGHEREADMIN(1) Membrul serviciului juridic al Consiliului.(2) Independent dacă este activat.(3) Responsabilul EUMS care lucrează în biroul de legătură al Secretariatului General al Consiliului pe lângă ONU la New York.




Apendicele B

ABREVIERI

A

ADMIN Secția administrație

C

PECSA Politica europeană comună de securitate și apărare

CEUMC Președintele Comitetului militar al Uniunii Europene

CPCC Capacitatea civilă de planificare și conducere

CIS Divizia comunicații și informatică

CIS POL/REQ Politici și cerințe de comunicații și informatică

CIV/MIL CELL Celula civilă/militară

CIV/MIL STRAT PLAN Secția de planificare strategică a celulei civile militare

CIVCOM Comitetul pentru aspectele civile ale gestionării crizelor

CMC Conceptul de gestionare a crizei

CMC SPT Sprijin pentru președintele Comitetului militar al Uniunii Europene

COMMS & IS Direcția comunicații și informatică

CONOPS Conceptul operației

CRISIS RESP/CURRENT OPS Secția operații curente și răspuns la crize

CSO Opțiune strategică civilă

D

DDG Director general adjunct

DGEUMS Director general al Statului Major al Uniunii Europene

DCPCC Director al Capacității civile de planificare și conducere

DPP Procesul de planificare a apărării

E

PESA Politica Europeană de Securitate și Apărare

EUMC Comitetul militar al Uniunii Europene

EUMS Statul Major al Uniunii Europene

EU CELL (SHAPE) Celula Uniunii Europene în cadrul SHAPE

EX/TRN/ANL Secția analiza exercițiilor și a instruirii

I

INT POLICY Secția politici privind informațiile

INT PRODUCTION Secția culegere de informații

INT REQ Cerințe privind informațiile

IT SUPPORT Secția asistență IT

L

LEGAL Consilier juridic

LOG POLICY Secția politici privind logistica

M

MAP Secția evaluare militară și planificare

O

OCPS Personalul permanent al centrului de operații

OHQ Comandamentul operațiilor

OP CENTRE PERM STAFF Personalul permanent al centrului de operații

OPLAN Planul operației

OPSCEN Centrul de operații

OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa

P

PARP Proces de planificare și evaluare

PfP Parteneriatul pentru pace

POL Ramura politici

COPS Comitetul politic și de securitate

PSO Opțiunea strategică de poliție

T

TUE Tratatul privind Uniunea Europeană

U

UA Uniunea Africană



( 1 ) JO L 327, 13.12.2007, p. 10.

( 2 ) Decizia Consiliului din 22 decembrie 2000.

( 3 ) Decizia 2000/145/PESC a Consiliului din 14 februarie 2000 privind detașarea experților naționali în domeniul militar pe lângă Secretariatul General al Consiliului în perioada interimară (JO L 49, 22.2.2000, p. 3).

( 4 ) Pentru abrevieri, a se vedea apendicele B.

( 5 ) Definiții:

Planificare strategică: activități de planificare care încep imediat ce o criză este identificată sau la apariția unei crize și se termină atunci când autoritățile politice ale UE aprobă o opțiune strategică militară sau un ansamblu de opțiuni strategice militare. Procesul de planificare strategică cuprinde evaluarea situației militare, definirea unui cadru politico-militar și elaborarea de opțiuni militare strategice.

Opțiune militară strategică: acțiune militară potențială, concepută pentru a atinge obiectivele politico-militare definite în cadrul politico-militar. O opțiune militară strategică va descrie marile axe ale soluției militare, constrângerile și resursele necesare și va formula recomandări privind alegerea comandantului și a comandamentului operației.