►B

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 30 noiembrie 1989

privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]

(89/655/CEE)

(JO L 393, 30.12.1989, p.13)

Jurnalul Oficial

  No

page

date

►M1

DIRECTIVA 95/63/CE A CONSILIULUI din 5 decembrie 1995

  L 335

28

30.12.1995

►M2

DIRECTIVA 2001/45/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI Text cu relevanță pentru SEE din 27 iunie 2001

  L 195

46

19.7.2001

2.1.

Dispozitivele de comandă ale echipamentului de lucru, care afectează securitatea, trebuie să fie vizibile, ușor de identificat și, dacă este necesar, marcate corespunzător.

Exceptând unele cazuri, dispozitivele de comandă trebuie amplasate în exteriorul zonelor periculoase, astfel încât punerea lor în funcțiune să nu prezinte riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie să genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintenționate.

Dacă este necesar, de la postul de comandă principal, operatorul trebuie să aibă posibilitatea de a se asigura că nici o persoană nu se găsește în zonele periculoase. Dacă acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie să fie precedată automat de un sistem de siguranță, cum ar fi un semnal de avertizare sonor sau vizual. Un lucrător expus trebuie să aibă timpul și mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile generate de pornirea și oprirea echipamentului de lucru.

▼M1

Sistemele de comandă trebuie să fie sigure și alegerea lor trebuie să ia în considerare defecțiunile, perturbațiile și constrângerile previzibile în cadrul utilizării prevăzute.

▼B

2.2.

Pornirea echipamentului de lucru trebuie să fie posibilă numai prin acționarea intenționată a dispozitivului de comandă prevăzut în acest scop.

Același lucru este valabil și pentru:

cu excepția cazurilor în care repornirea sau modificarea nu prezintă nici un risc pentru lucrătorii expuși.

Această cerință nu se aplică repornirii sau modificării condițiilor de funcționare rezultate din derularea unei secvențe normale de funcționare a unui dispozitiv automat.

2.3.

Orice echipament de lucru trebuie prevăzut cu un dispozitiv de comandă care să îl oprească complet și în condiții de siguranță.

Orice post de lucru trebuie prevăzut cu un dispozitiv de comandă care să întrerupă funcționarea echipamentului de lucru în totalitate sau numai parțial, în funcție de riscurile existente, astfel încât echipamentul de lucru să funcționeze în condiții de siguranță. Comanda de oprire a echipamentului de lucru trebuie să aibă prioritate față de comenzile de pornire. Dacă echipamentul de lucru sau componentele periculoase ale acestuia au fost oprite, alimentarea cu energie electrică a dispozitivelor de comandă trebuie să fie întreruptă.

2.4.

Dacă este cazul, în funcție de riscurile pe care le prezintă și de timpul normal de oprire, echipamentul de lucru trebuie prevăzut cu un dispozitiv de oprire de urgență.

2.5.

Echipamentul de lucru care prezintă riscuri datorate căderilor de obiecte sau proiectării acestora trebuie prevăzut cu dispozitive de siguranță corespunzătoare.

Echipamentul de lucru care prezintă riscuri datorate degajărilor de gaze, vapori, lichide sau pulberi trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare de reținere și/sau evacuare în apropierea surselor de risc.

2.6.

Dacă securitatea și sănătatea lucrătorilor impun acest lucru, echipamentul de lucru și elementele sale componente trebuie stabilizate prin fixare sau alte mijloace.

2.7.

În cazul în care există riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de lucru, situație care ar putea prezenta riscuri semnificative pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, trebuie luate măsuri de protecție corespunzătoare.

2.8.

Dacă există riscul producerii de accidente prin contactul mecanic cu piesele mobile ale echipamentului de lucru, acestea trebuie prevăzute cu dispozitive de protecție care să împiedice accesul în zonele periculoase sau să oprească mișcarea elementelor mobile înainte de pătrunderea în zonele periculoase.

Dispozitivele de protecție trebuie:

2.9.

Zonele și punctele de lucru sau cele în care se execută operațiunile de întreținere ale echipamentului de lucru trebuie iluminate corespunzător, în funcție de lucrările realizate.

2.10.

Dacă este cazul, anumite părți ale echipamentului de lucru, care sunt expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute, trebuie protejate pentru a preveni riscul ca lucrătorii să intre în contact cu acestea sau să se apropie prea mult de ele.

2.11.

Dispozitivele de alarmă montate pe echipamentul de lucru trebuie să fie lipsite de ambiguități, ușor de perceput și de înțeles.

2.12.

Echipamentul de lucru poate fi folosit numai pentru operațiunile și în condițiile cărora le este destinat.

2.13.

Operațiunile de întreținere trebuie să poată fi executate când echipamentul de lucru este oprit. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie luate măsuri de protecție corespunzătoare fie pentru executarea acestor operațiuni, fie pentru ca aceste operațiuni să fie executate în afara zonelor periculoase.

Dacă pentru echipamentul de lucru există un carnet de întreținere, acesta trebuie ținut la zi.

2.14.

Orice echipament de lucru trebuie prevăzut cu dispozitive ușor de identificat destinate izolării de toate sursele de energie.

Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru lucrătorii în cauză.

2.15.

Echipamentul de lucru trebuie prevăzut cu dispozitive de alarmă și semnalizare, indispensabile pentru asigurarea securității lucrătorilor.

2.16.

Lucrătorii trebuie să aibă acces și să rămână în condiții de securitate în toate zonele destinate operațiunilor de producție, reglare și întreținere.

2.17.

Orice echipament de lucru trebuie să asigure protecția lucrătorilor împotriva riscurilor de incendiu sau supraîncălzire a echipamentului, precum și împotriva degajărilor de gaze, pulberi, lichide, vapori sau a altor substanțe produse, utilizate sau depozitate în echipamentul de lucru.

2.18.

Orice echipament de lucru trebuie să asigure prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau a substanțelor produse, utilizate sau depozitate în echipamentul de lucru.

2.19.

Orice echipament de lucru trebuie să asigure protecția lucrătorilor expuși împotriva riscurilor de electrocutare prin contact direct sau indirect.

3.1.1.

Echipamentele de lucru pe care este necesară prezența unui lucrător sau unor lucrători trebuie amenajate în așa fel încât să se reducă riscurile pentru lucrător sau lucrători în timpul deplasării.

În aceste riscuri trebuie incluse, de asemenea, riscurile de contact al lucrătorilor cu roțile sau șenilele sau de blocare de către acestea.

3.1.2.

În cazul în care blocarea bruscă a elementelor de transmitere a energiei între un echipament de lucru mobil și accesoriile sale sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de lucru trebuie să fie echipat sau amenajat în așa fel încât să împiedice blocarea elementelor de transmitere a energiei.

În cazul în care nu se poate preveni blocarea, trebuie luate toate măsurile posibile pentru a preveni consecințele dăunătoare asupra lucrătorilor.

3.1.3.

Dacă elementele de transmitere a energiei între echipamentele de lucru mobile se pot îmbâcsi și deteriora prin contact cu solul, trebuie prevăzute dispozitive de susținere a acestora.

3.1.4.

Echipamentele de lucru mobile pe care este necesară prezența unui lucrător sau unor lucrători trebuie să limiteze, în condiții de utilizare efectivă, riscurile generate de răsturnarea sau răsucirea echipamentului de lucru:

Aceste structuri de protecție pot face parte integrantă din echipamentul de lucru.

Aceste structuri de protecție nu sunt necesare atunci când echipamentul de lucru este stabilizat în timpul utilizării sau când răsturnarea sau răsucirea echipamentului de lucru este imposibilă din proiectare.

Dacă există riscul ca un lucrător care se află pe echipament să fie strivit, în timpul răsturnării sau răsucirii, între părțile echipamentului de lucru și sol, trebuie instalat un sistem de reținere pentru lucrător sau lucrători.

3.1.5.

Autostivuitoarele cu furcă pe care sunt necesari unul sau mai mulți lucrători trebuie să fie echipate sau amenajate în așa fel încât să limiteze riscurile de răsturnare a autostivuitorului cu furcă, de exemplu:

3.1.6.

Echipamentele de lucru mobile cu autopropulsare a căror deplasare poate genera riscuri pentru lucrători trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

3.2.1.

Dacă echipamentele de lucru folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate în mod permanent, trebuie asigurate rezistența și stabilitatea lor în timpul utilizării ținând seama de sarcinile care se vor ridica și de solicitările produse în locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.

3.2.2.

Mașinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie marcate vizibil cu sarcina nominală și, dacă este cazul, cu o plăcuță pe care să fie înscrisă sarcina nominală pentru fiecare configurație a mașinii.

Accesoriile de ridicare trebuie marcate în așa fel încât să permită identificarea caracteristicilor lor esențiale pentru o utilizare sigură.

Dacă echipamentul de lucru nu a fost destinat pentru ridicarea lucrătorilor, dar acesta ar putea fi folosit în acest scop datorită unei posibile confuzii, trebuie marcat în mod adecvat și vizibil pentru evitarea unei asemenea erori.

3.2.3.

Echipamentele de lucru instalate permanent trebuie instalate în așa fel încât să reducă riscul ca sarcinile:

3.2.4.

Mașinile de ridicare sau de deplasare a lucrătorilor trebuie să fie corespunzătoare:

Dacă, din motive inerente datorate amplasamentului și înălțimilor diferite, riscurile menționate la litera (a) nu pot fi evitate prin nici un dispozitiv de securitate, trebuie instalat un cablu cu coeficient de securitate mărit a cărui stare se verifică în fiecare zi de lucru.

1.1.

Echipamentele de lucru trebuie instalate, aranjate și utilizate în așa fel încât să permită reducerea riscurilor pentru utilizatorii echipamentului de lucru și pentru ceilalți lucrători, de exemplu făcând astfel încât să existe spațiu suficient între elementele mobile ale echipamentului de lucru și elementele fixe sau mobile din spațiul de lucru și ca toate formele de energie sau substanță utilizate sau produse să poată fi furnizate și/sau evacuate în condiții de securitate.

1.2.

Montarea și demontarea echipamentelor de lucru trebuie realizate în condiții de securitate, în special prin respectarea eventualelor instrucțiuni ale fabricantului.

1.3.

Echipamentele de lucru care, în timpul utilizării, pot fi expuse descărcărilor atmosferice trebuie protejate prin dispozitive sau măsuri corespunzătoare împotriva efectelor trăsnetului.

2.1.

Conducerea echipamentelor de lucru autopropulsate este realizată de lucrătorii care au fost instruiți adecvat pentru conducerea în condiții de securitate a acestor echipamente de lucru.

2.2.

Dacă un echipament de lucru este manevrat într-o zonă de lucru, trebuie stabilite și respectate reguli de circulație corespunzătoare.

2.3.

Trebuie luate măsuri organizatorice pentru a evita prezența lucrătorilor care se deplasează pe jos în zona de operare a echipamentului cu autopropulsie.

Dacă prezența lucrătorilor care se deplasează pe jos este necesară pentru buna executare a lucrărilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni accidentarea acestora de către echipamente.

2.4.

Transportarea lucrătorilor pe echipamentele de lucru mobile acționate mecanic nu este autorizată decât dacă au fost prevăzute amplasamente de securitate în acest scop. Dacă trebuie efectuate lucrări în timpul deplasării, viteza trebuie adaptată, dacă este necesar.

2.5.

Echipamentele de lucru mobile prevăzute cu un motor cu ardere internă trebuie folosite în zonele de lucru numai dacă este garantată o cantitate suficientă de aer astfel încât să nu existe riscuri pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor.

3.1.1.

Echipamentele de lucru demontabile sau mobile utilizate la ridicarea sarcinilor trebuie utilizate în așa fel încât să garanteze stabilitatea echipamentului de lucru pe timpul utilizării în toate condițiile previzibile, luând în considerare natura solului.

3.1.2.

Ridicarea lucrătorilor este permisă numai cu echipamente de lucru și accesorii prevăzute în acest scop.

Fără a aduce atingere articolului 5 din Directiva 89/391/CEE, în mod excepțional se pot utiliza în acest scop echipamente neprevăzute pentru ridicarea lucrătorilor, cu condiția ca măsuri corespunzătoare să fie luate pentru a asigura securitatea, în conformitate cu legislațiile și/sau practicile naționale care prevăd o supraveghere corespunzătoare.

Atât timp cât pe echipamentul destinat pentru ridicarea sarcinilor se află lucrători, trebuie asigurată prezența permanentă în postul de comandă. Lucrătorii care sunt ridicați trebuie să dispună de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie să se prevadă evacuarea lor în caz de pericol.

3.1.3.

Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că sub sarcinile suspendate nu sunt prezenți lucrători, dacă acest lucru nu este necesar pentru buna desfășurare a lucrărilor.

Este interzisă deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de lucru neprotejate în care lucrătorii sunt prezenți în mod curent.

În această eventualitate, dacă buna desfășurare a lucrărilor nu poate fi asigurată în alt mod, se elaborează și se aplică proceduri corespunzătoare.

3.1.4.

Accesoriile de ridicare trebuie alese în funcție de sarcinile care se manipulează, de locurile de legare, de dispozitivul de prindere și de condițiile atmosferice, ținându-se seama de modul și configurația legării. Ansamblele accesoriilor de ridicare trebuie marcate vizibil pentru a permite utilizatorului să le știe caracteristicile, atunci când nu sunt demontate după utilizare.

3.1.5.

Accesoriile de ridicare trebuie depozitate în așa fel încât să existe certitudinea că nu se vor deteriora sau degrada.

3.2.1.

Dacă două sau mai multe echipamente de lucru utilizate pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de muncă astfel încât razele lor de acțiune se intersectează, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni ciocnirea între sarcini și/sau părți ale echipamentelor de lucru.

3.2.2.

În timpul utilizării unui echipament de lucru mobil pentru ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie luate măsuri pentru a preveni bascularea, răsturnarea și, dacă este cazul, deplasarea sau alunecarea. Trebuie verificată buna executare a acestor măsuri.

3.2.3.

Dacă operatorul unui echipament de lucru utilizat la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate observa întregul traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizează informațiile necesare, atunci trebuie numită o persoană competentă care să comunice cu operatorul pentru a-l ghida și trebuie luate măsuri organizatorice pentru a preveni ciocnirile cu sarcina care pot să pericliteze lucrătorii.

3.2.4.

Lucrările trebuie organizate astfel încât atunci când lucrătorul prinde sau desprinde o sarcină cu mâna, aceste operații să poată fi efectuate în condiții de securitate deplină, în special prin existența la lucrător a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.

3.2.5.

Toate operațiunile de ridicare trebuie planificate corect, supravegheate și efectuate în mod corespunzător, astfel încât să se protejeze securitatea lucrătorilor.

În special, dacă o sarcină trebuie ridicată simultan de două sau mai multe echipamente de lucru de ridicare a sarcinilor neghidate, trebuie stabilită și aplicată o procedură care să asigure buna coordonare a operatorilor.

3.2.6.

Dacă echipamentele de lucru utilizate pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot reține sarcinile în cazul unei defectări totale sau parțiale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a evita expunerea lucrătorilor la riscuri.

Sarcinile suspendate nu trebuie lăsate fără supraveghere, cu excepția cazului în care pătrunderea în zona periculoasă este împiedicată, iar prinderea și reținerea sarcinii conferă o securitate deplină.

3.2.7.

Utilizarea în aer liber a echipamentului de lucru pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisă atunci când condițiile meteorologice se deteriorează până la punctul în care se periclitează utilizarea în condiții de securitate a echipamentului expunând lucrătorii la riscuri. Trebuie luate măsuri adecvate de protecție, în special pentru a împiedica răsturnarea echipamentului de lucru, în vederea prevenirii expunerii lucrătorilor la riscuri.

4.1.1.

Dacă, potrivit articolului 6 din Directiva 89/391/CEE și articolului 3 din prezenta directivă, lucrările temporare la înălțime nu pot fi executate în siguranță și în condiții ergonomice corespunzătoare de pe o suprafață adecvată, trebuie alese echipamentele de lucru cele mai potrivite, pentru a asigura și a menține condiții de muncă sigure. Măsurilor de protecție colectivă trebuie să li se acorde prioritate în raport cu măsurile de protecție individuală. Dimensiunile echipamentului de lucru trebuie să fie adecvate naturii lucrărilor care urmează să fie executate, precum și constrângerilor previzibile, și trebuie să permită circulația fără pericol.

Trebuie ales cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare situate la înălțime, în funcție de frecvența de circulație și înălțimea la care trebuie să se ajungă și de durata de utilizare. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în cazul unui pericol iminent. Trecerea în ambele sensuri între mijloacele de acces și platforme, punți și culoare de trecere nu trebuie să provoace riscuri suplimentare de cădere.

4.1.2.

Scările pot fi folosite ca posturi de lucru la înălțime numai în condițiile în care, ținând cont de punctul 4.1.1, folosirea altor echipamente de lucru mai sigure nu se justifică, dat fiind nivelul scăzut de risc și fie durata scurtă de utilizare, fie anumite caracteristici existente ale locului de muncă respectiv, pe care angajatorul nu le poate modifica.

4.1.3.

Tehnicile de acces și poziționare cu ajutorul frânghiilor pot fi utilizate numai în condițiile în care evaluarea riscului arată că lucrarea în cauză poate fi executată în siguranță și atunci când folosirea unui alt echipament de lucru mai sigur nu este justificată.

Ținându-se cont de evaluarea riscului, în funcție mai ales de durata lucrărilor și de constrângerile de natură ergonomică, trebuie să se asigure un scaun cu accesoriile corespunzătoare.

4.1.4.

În funcție de tipul de echipament de lucru selectat pe baza punctelor precedente, trebuie determinate măsurile adecvate de minimizare a riscurilor inerente folosirii de către lucrători a respectivului tip de echipament. Dacă este necesar, trebuie luate măsuri pentru instalarea unor dispozitive de protecție care să împiedice căderile. Acestea trebuie să aibă o configurație corespunzătoare și să fie suficient de solide pentru a preveni sau opri căderile de la înălțime și, atât cât este posibil, să preîntâmpine rănirea muncitorilor. Dispozitivele de protecție colectivă împotriva căderilor pot fi întrerupte numai în punctele de acces ale scărilor.

4.1.5.

Când executarea unei anumite lucrări necesită îndepărtarea temporară a unui dispozitiv de protecție colectivă împotriva căderilor, trebuie să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea poate fi efectuată numai după adoptarea în prealabil unor asemenea măsuri. De îndată ce respectiva lucrare a fost încheiată, definitiv sau temporar, dispozitivele de protecție colectivă împotriva căderilor trebuie reinstalate.

4.1.6.

Lucrările temporare la înălțime pot fi efectuate numai atunci când condițiile meteorologice nu pun în pericol securitatea și sănătatea lucrătorilor.

4.3.1.

În absența unei note de calcul pentru schela aleasă sau atunci când nota nu acoperă configurațiile structurale avute în vedere, trebuie să se efectueze calcule de rezistență și de stabilitate, în afară de cazul când schela este asamblată în conformitate cu o configurație standard general recunoscută.

4.3.2.

În funcție de complexitatea schelei alese, un plan de montare, utilizare și demontare trebuie întocmit de către o persoană competentă. Acesta poate fi și sub forma unui plan standardizat, suplimentat cu articole legate de detaliile specifice ale schelei în cauză.

4.3.3.

Trebuie să se împiedice alunecarea elementelor de sprijin ale schelei fie prin atașare la suprafața de sprijin, printr-un dispozitiv antiderapant sau orice alt mijloc cu eficacitate echivalentă, iar suprafața de suport a sarcinii trebuie să aibă o capacitate suficientă. Trebuie să se asigure stabilitatea schelei. Schelele cu roți trebuie să fie împiedicate să se miște accidental în timpul lucrului la înălțime prin folosirea unor dispozitive adecvate.

4.3.4.

Dimensiunile, forma și dispunerea punților de schele trebuie să fie corespunzătoare naturii lucrării care urmează a fi executată și sarcinilor ce urmează a fi suportate și să permită lucrul și deplasările în condiții de siguranță. Asamblarea punților de schelă trebuie să se facă astfel încât componentele lor să nu se poată deplasa în timpul utilizării normale. Nu trebuie să existe nici un spațiu periculos între componentele punților și dispozitivele de protecție colectivă verticale pentru prevenirea căderilor.

4.3.5.

Când anumite părți ale schelei nu sunt gata de utilizare, ca de exemplu în timpul unor operațiuni de montare, demontare sau modificare, acestea trebuie semnalate cu ajutorul unor semne de avertizare generale, în conformitate cu dispozițiile naționale care transpun Directiva 92/58/CEE, și trebuie delimitate corespunzător prin elemente materiale care să împiedice accesul la zona periculoasă.

4.3.6.

Schelele pot fi montate, demontate sau modificate substanțial numai sub supravegherea unei persoane competente și de către lucrători care au beneficiat de o formare adecvată și specifică în legătură cu operațiunile avute în vedere, care se referă la riscurile specifice în conformitate cu articolul 7 și, în special, la:

Persoana care supraveghează și lucrătorii implicați trebuie să aibă la dispoziție planul de montare și demontare menționat la punctul 4.3.2, inclusiv orice instrucțiuni pe care le-ar putea conține.