HOTĂRÂREA CURȚII

din 24 ianuarie 2023

în cauza E-5/22 Christian Maitz/Liechtensteinische Alters- und Hinterlassenenversicherung,

Liechtensteinische Invalidenversicherung și Liechtensteinische Familienausgleichskasse

[Securitate socială – Regulamentul (CE) nr. 883/2004 – Regulamentul (CE) nr. 987/2009 – Reședință într-o țară terță – Lucrător care desfășoară o activitate independentă – Aplicabilitatea dreptului SEE – Recomandarea Comisiei Administrative – Articolul 3 din Acordul privind SEE – Principiului cooperării loiale)

(2023/C 158/05)

În cauza E-5/22, Christian Maitz/Liechtensteinische Alters- und Hinterlassenenversicherung, Liechtensteinische Invalidenversicherung și Liechtensteinische Familienausgleichskasse – CERERE adresată Curții, în temeiul articolului 34 din Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție de către Curtea de Apel Princiară (Fürstliches Obergericht), privind interpretarea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, Curtea, compusă din Páll Hreinsson, președinte (judecător-raportor), Bernd Hammermann și Ola Mestad (ad-hoc), judecători, a pronunțat, la 24 ianuarie 2023, o hotărâre al cărei dispozitiv prevede următoarele:

1.

În temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, pentru a intra în domeniul de aplicare personal al regulamentului menționat nu este necesar ca resortisanții unui stat SEE să fie, de asemenea, rezidenți într-un stat SEE. Printr-un acord încheiat de un stat SEE cu o țară terță, care are scopul de a extinde domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 883/2004 la țara terță respectivă, nu se poate impune obligația privind reședința unei persoane drept condiție care se abate de la articolul 2 alineatul (1) și de la articolul 11 din regulamentul menționat.

2.

Dispozițiile de la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 trebuie interpretate în sensul că nu impun eliberarea unui atestat exclusiv sub forma unui document portabil A1 pentru a produce efectele juridice prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din regulamentul menționat.