|
19.3.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 92/32 |
HOTĂRÂREA CURȚII
din 29 august 2014
în cauza E-24/13,
Casino Admiral AG/Wolfgang Egger
(Libertatea de stabilire – Libertatea de a presta servicii – Obligativitatea transparenței – Principiile echivalenței și eficienței)
(2015/C 92/06)
În cauza E-24/13, Casino Admiral AG/Wolfgang Egger – Cerere adresată Curții în temeiul articolului 34 din Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție, de către Tribunalul de stat al Principatului Liechtenstein (Staatsgerichtshof des Fürstentums Liechtenstein) cu privire la interpretarea articolelor 31 și 36 din Acordul privind SEE și la obligativitatea transparenței derivată din acestea, în contextul unei proceduri de atribuire a concesionării unui cazinou, Curtea, compusă din Carl Baudenbacher, președinte, Per Christiansen și Páll Hreinsson (judecător-raportor), judecători, a pronunțat, la 29 august 2014, hotărârea a cărei parte dispozitivă prevede următoarele:
|
1. |
În absența unor dispoziții specifice, autoritățile naționale, atunci când atribuie concesionări de servicii, trebuie să respecte normele fundamentale ale legislației SEE. Acest lucru nu împiedică autoritățile naționale să acorde criteriilor de atribuire o ponderare relativă, dar obligativitatea transparenței trebuie respectată în continuare. Această obligativitate implică faptul că ponderarea relativă nu poate modifica criteriile de atribuire inițiale, nu poate fi de natură să afecteze semnificativ pregătirea ofertelor, nici să poată atrage după sine discriminarea unuia dintre ofertanți. |
|
2. |
Obligativitatea transparenței nu impune în mod obligatoriu ca autoritățile naționale să rezilieze un contract ori ca instanțele naționale să anuleze o decizie de atribuire ori de câte ori are loc o încălcare a obligativității menționate în legătură cu atribuirea unei concesionări de servicii. Cu toate acestea, atunci când evaluează circumstanțele cauzei respective, instanța națională trebuie să ia în considerare mijloacele reparatorii disponibile pentru a garanta că sunt eliminate efectele care contravin articolelor 31 și 36 din Acordul privind SEE și că atribuirea unei concesionări servește în mod corespunzător interesului public privind o bună administrare, astfel încât atribuirea să se efectueze într-un mod care să nu fie nici arbitrar, nici discriminatoriu. În absența unor norme SEE privind mijloacele reparatorii, sistemul juridic național este cel care trebuie să elaboreze procedurile juridice menite să protejeze drepturile ce revin persoanelor în temeiul acestei obligativități, în așa fel încât procedurile respective să nu fie mai puțin favorabile comparativ cu procedurile naționale similare, și nici să nu aibă drept consecință imposibilitatea exercitării efective a acestor drepturi sau exercitarea lor cu mare dificultate. |